Universul, iunie 1893 (Anul 11, nr. 127-152)

1893-06-01 / nr. 127

T­nnernui ISo. 127. Primul institut de plasare pentru toată, România autorizat de la 1882, procură întot­deauna institutrice, guvernante, bone de copii, menajere și femei de casă superioare. Corespondență cu Paris, Londra și Dresda. Pensiune cu preț moderat pen­tru guvernante fără loc. ADELHEID BANDAU 564—(5). Str. Modei 14. 500 lei Pre­ia administrația ziarului „Universul“, strada Brezoianu. 11, București, se află spre vânzare : 03T I» I* Jk. IC -® a wh­ pentru OMORÎREA a ori ce fel de INSECTE Cu acest nou­ și infailibil praf, ce noi prezentăm publicului, toate insectele ca : sioliUs, păâua în­t âe bun, părăsii, muștele și altele, mor la cea­­ Țintim întrebuințare. Se acordă premiu de 50S lai celui care va proba că există praf mai bun ca cel de mai sus. SB ©» De vânzare în București la administrația ziarului „Universul“, str. Brezoianu No. 11, și în Iași, Craiova, Galați și Brăila la librăriile unde se vinde ziarul „Universul“. «Bisan Prețul un«i cutii bas! 60 .•£ £ £ [UNK] Fie­care cutie a acestor adevărate prafuri (Pornire Universelle) va purta pecetea administrației ziarului „Universul“. Suflătoare de panc­uc spre a obține mai bine efectul cu praful pentru distrugerea moliilor, păduchilor de lemn (ploșnițe), puricilor, etc. Bu­cata, lei 1.30. ____ ________________ A. Elemente de Trigonometrie pentru Licee și școalele Militare, a II ediție, de G. P. Constantinescu, profesor de Matematici la liceul din Craiova. Depo­zitul general la Tipografia Ralian și Ignat Samitca din Craiova. 567.—(4) Lei 5.80 un ceasornic de bazasar­ea adm. ziarului «Universul» strada Brezoianu No. 11, și în Calea Victoriei No. 150, se­ află spre vânzare ceasoar­­nice de buzunar numai cu bei ie­ bucata. Ceasoarnice remontori cu 2 capace care nu se poate distinge chiar de­­ oameni speciali de un ceasornic veri­tabil de aur cu gravuri foarte frumoase și regulat pe minute și secunde numai cu Lei și alta mai mare și care se menține aurit timp îndelungat numai Lei 9». V______—­———______—— — w un distribuitor i l­til de cu wftUlu garanție în nu­­r­ar. A se a­­dresa în strada Academiei No. 16, la d. Alexandrescu. 600.—(7) "Ha ’WBYtVßlTB din Sfin­x V U Mâăl­e­ții Voivozi 12 , puse la Credit pentru 28,­300 franci. Se în­­chiriează total or parțial. Adresa : Dimitropolov Călinescu. Bu­­levardu Elisabeta No. 12. 603 (2) 1 I Í1 si o frumoasa LGI Lau pălărie Frumoase pălării de vară, moi, de ori­ce culoare, se află spre vânzare la adm. ziarului U­NIVERSUL, strada Bre­zoianu No. 11, și la «Biuroul Calcula­tor», Calea Victoriei No. 150, numai cu lei 1.90 bucata. Dr. Eu­ric Lempart MESS SC? »El* TIST [Tost co-asistent la Institutul »entor al Universității din Berlin s’a stabilit Bulevardul Elisabetha III lângă oficiul fratelui șefi 3D-rud 576 (7) Criminal. îndrăcit Roman. — Nicolae Serghi, din Cio­­horani, comuna Miroslovești, (Suceava) era vechi, cunoscut cu pușcăria. Toată viața lui nu se ținuse de­cât de crime și de furturi. A fost cât a fost în pușcărie și totuși —ce e inima de femeie—concubina lui Sevastița Mocanu, cu care trăia de 20 de ani, îl iubea. Fiind din nou­ liber, el se așeză în casa pe care fratele femeii, Gh. Bobu­­lescu, le-o dăduse ca locuință. Dar, d’abia se mutaseră cei doi a­­manți și în aceiași zi, de la aranjatul gospodăriei, îi sări țandăra lui Serghi și înjurând pe femee luă un topor de’i sfărâmă capul bucățele. Asasinul a fost din nou­ arestat. ..........nu.....umilii I..N­ 1)1111 H"­ISBppMSa(WW83HBWMBflMHIT TWN­l>illMinin)TM ' ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK].... ACTE OFICIALE Sunt confirmați : B. Tănase Nicolescu, sub-comisar polițienesc în orașul Pitești; d. loan Pălimac, registrator-arh­i­­var-copist la sub-prefectura plășei Moldova; și d. loan I. Semedrescu agent la biuroul de servi­tori din orașul Giurgiu. * D. Co­nstantin Niculescu se numește provi­zoriu­ ajutor de verificator de măsuri și greutăți în locul d-lu. I. Bonis, care s-a trecut în altă funcțiune. * D. Mihail Cocea, se numește agent de con­trol provizoriu pe lângă fabrica de spirt Hunteni­­de­ Jos, din județul Vaslui. ft " ...■"»*»«agBB«sggS33gS3ESg5B#gS5S5B^ O IDILĂ LA BERLIN Intr’una din diminețile trecute, croi­torul Paul Wilhelm, se prezintă la do­miciliul finalitatei sale Amalia Mattau, locuind pe strada Schelitzer și se apucă la ceartă cu ea. Cauza e următoarea : Paul Wilhelm voia cu ori­ce preț să rupă relațiile cu Amalia din cauză că era foarte gelos și auzise, că înainte de a o cunoaște el, avusese un amant cu care întreținuse o vie corespondență. El își zicea în gândul lui : «De ce să mă căsătoresc cu o fată, care are scri­sori de amor de la altul și poate într’o vreme să le citească și să-și aducă a­­minte de întâia ei dragoste». In sfârșit el se duce la Amalia și ’i zice: — Tu ai avut un amant, de la care, ai o mulțime de scrisori... — Da! răspunse fata cu naivitate și se duse la un dulap să se scoată, ca gându­ i să le dea finanțatului său, pe care-l iubea foarte mult. In acel moment însă Paul scoate din buzunar un revolver și trage un glonț asupra ei, lovind’o îndărătul urechii stângi. Asasinul și de frică și de părere de roti de ceia­ ce făcuse, rugă pe fi­­nanțata sa, să nu’l denunțe poliției. Fata părând că se învoește și pu­­nându-și o batistă la ureche e și afară braț la­ braț cu fidanțatul său, dar când ajunse afară, o luă la fugă și se refu­­gie în cea d’intâizi casă. Nenorocita a fost transportată la spi­tal. Cât despre Wilhelm, el a dispărut fără de urmă, lumea crede că s’a si­nucis. I .....-... .iMwaai^33fflaS!gEggg5B£g3Ke9Egag^ UN SFAT PE ZI Maioneză de crieri.— Puneți crierii fierți într’un castron și amestecați, puind ouă proaspăte, oțet, piper și lăptuci. Stropiți numai cu ouă bătute. — 2 tit și necăjit. Uite­am un sos de la lo­teria saxonă. 11 pui jumătate în joc. Cei doi prietini, neavând ce face ju­cară mai departe și câștigară jumătate din los, devenind ast­fel și ei părtași la tragerea loteriei în caz de câștig. După aceia prienii s’au despărțit. Care nu le-a fost însă mirarea, când într’una din zilele trecute, trăgându-se loteria saxonă, locul acela a câștigat al treilea câștig principal în sumă de 200.000 de franci. Suma aceasta au­ împărțit-o între dân­șii cei trei prietini. Hans, nenorocos la jocul de cărți dar norocos la loterie a jurat să numai joa­ce în viața lui cărți, când are în porto­fel un bilet de loterie. O CUGETARE PE ZI Nu cine aleargă mai repede ajunge mai curând, dacă pleacă târziu­. O DRAMĂ SÂNGEROASĂ O dramă sângeroasă a emoționat în­truna din zilele trecute cartierul Thi­ers din Mans. D. Jules Bardot în vîrstă de 45 de ani, reprezentantul unei case de vinuri din Algeria locuind la Mans, str. Bary, a asasinat cu mai multe lovituri de cuțit pe amanta sa Cristiane de Cha­teau, în vârstă de 30 de ani. Ea fusese soția baronului de Chateau de care se divorțase și locuia pe strada Gastelier. Pe la orele 4 p. m. Bardot s-a dus la hotelul de Europa, bulevardul Thiers împreună cu amanta sa și cu o prie­tenă a acesteia. D-na de Chateau a comandat de mîn­­care și în momentul când a început să mănânce Bardot se ridică de­odată și luând un cuțit i-l împlântă în pept. Cuțitul a străbătut țața stângă și a pătruns până aproape de inimă. Tânăra femee a căzut de pe scaun, scoțând un țipăt desperat. Oamenii au alergat împrejurul ei, au luat-o pe sus și au dus-o într’o cameră, unde un dr. i-a dat primele ajutoare. Nenorocita victimă a fost transportată la spital unde a murit peste noapte. Bardot, care a săvârșit crima acesta într’un moment de gelozie s’a consti­tuit prizonier. El e însurat și are 5 copii, și va combate proectele militare ale împăratului Wilhelm II. Cu această o­­caziune partidul liberal și conservator prepară fostului cancelar mari manifes­tații politice. a Austro-Ungaria. — Acceleratul de la Budapesta a deraiat la Kecskemet. 28 de persoane sunt grav rănite. Mași­nistul și fochistul sunt într’o stare des­perată. * Guvernul austriac a primit știrea oficială cum că țareviciul va asista la marile manevre de toamnă. * Guvernul din Viena a decis ca să desființeze măsurile preventive în con­tra b­olerii, cari sunt în vigoare actual­­minte. Și Anglia.­La Londra au fost ares­tați 4 anarh­iști fugiți acolo de frica poliției franceze. Ei vor fi extrădați căci toți acești anarh­iști sunt învino­vățiți că au purtat cartușe și arme, cât și pentru crime ordinare.­­ Primăria din Dublin a respins pro­punerea de a se trimite o adresă de fe­licitare reginei, prințului și prințesei de Wales, cu ocazia căsătoriei ducelui de York, cu prințesa Maria de Tek. Municipalitatea a refuzat să voteze felicitările cuvenite familiei regale.­­ Rusia—Trenul care mergea de la Kazan spre Petersburg a deraiat lângă stația Miclinsk; 3 vagoane s-au sfărî­­mat total, asemenea și 3 locomotive. 17 persoane au fost grav rănite și dintre acestea 3 au murit, pe când erau con­duse spre cel mai apropiat canton.­­ Țarul a dat ordin tuturor guvernatori­lor din imperiu să înceteze cu expul­zarea evreilor. Aceasta în urma in­­tervenției energice a Angliei, care a de­clarat, că va lua măsuri ostile împotri­va supușilor ruși din posesiunile asiati­ce aparținătoare Angliei.­­ Turcia.­Repetându-se prea des e­­xecuțiile fără de judecată ale cadînelor de către pașale, s’au­ luat măsuri ca să se pue capăt acestor barbarii. Bărbații vinovați vor fi chemați îna­intea tribunalelor. »­­­­­ .^r ■...var.i.aaniaBBBa^^ Hora cui jucat în cart! Acum vi’e-o 4 săptămânii, 3 domni j­u­­cau cărți într’o cafenea din Dresda. Unul dintre jucători, un comerciant n’avea noroc de loc. Ei perdea mereu­ până când nu-i mai rămăsese în pungă de­cât vre-o câți­va franci. Ceil­ alți domni, vezând aceasta au­ refuzat să mai continue jocul. Ei erau­ de altmintrele a toți trei prieteni. — Lasă mă Hans — ziseră ei către comerciantul fără noroc—nu mai juca, nu vezi că ai perdut toți banii, o să jucăm și altă dată și poate atunci o să ai noroc. — Nu se poate­ răspunse Hans res- ȘTIRI PRIN POSTA * @ Franța.—Camera franceză se ocupă cu un proiect de lege, prin care votul cetățenilor devine obligatoriu­. Se vor amenda alegătorii care nu vor lua parte, nemotivat,­ la vot. * E vorba ca să se modifice sistemul de alegere în camera franceză. Se propune reînoirea parțială a mem­brilor. * Tot cerea de la nevastă-sa parale un oare­care Andrain din Clequerec, a­­proape de Lorient. Dar, de­oare­ce era prea­ cheltuitor, a fost refuzat. Soțul, desperat ucise pe nevastă-sa și fugi cu o sumă de 500 de franci pe care o furase. S Italia.­La banca națională din Ve­neția s-a­ constatat o mulțime de defra­­udări. Un amploiat a furat 100.000 de h­. și apoi a dispărut. Doi funcționari au fost arestați. La Turin de asemenea s-au­ găsit mari defraudațiuni la băncile agricole. Defraudanții sunt clericali. * Guvernul italian a decis trimiterea unui delegat care să ia parte la confe­rința internațională ce se va ține la Londra spre a se combina prariul cât mai repede al serviciului drumurilor între Anglia și diferitele capitale ale Europei.­­ Germania.­Pe fluviul Leitha s’au cufundat 2 bărci pline cu voiajori cari voinu să se plimbe. Cufundarea s’a fă­cut în urma valurilor făcute de vapo­rul «Lehmer» din Hamburg. 4 persone s’au înecat. * Principele de Bismarck a asigurat, că va lua parte în viitorul parlament DESCOPERIREA ZILEI Unicyclu.— După bicyclu vaca și unicy­­clu, nouă mașină de locomoțiune, și a cărui invențiune o semnalează confratele nostru de la Scientific American. După cum o arată chiar numele seri, acest nod velociped, nu are de­cât o roată, în centrul căreia stă călătorul. Acesta o face să se învîrtească prin ajutorul pedalelor tot ca la cele­l­alte velocipede, dar ca să se facă indepen­dentă de­­ mișcarea roatei principale, șeaua este fixată p­e o roată din inte­riorul acesteia și care se învârtește îm­prejurul ei prin intermediul unei ghiu­­lee prin care trece o pârghie și care reprezintă fața internă a roatei exte­rioare. LUCRURI DIN TOATA LUMEA Un escroc ingenios. — Un furt de 100.000 fr. s’a comis la Dijon (Franța). D. B­eu­det, rentier domiciliat în strada Saint-Bernard, era în relațiuni de cât­va timp cu o familie, care părea a fi foarte onorabilă și care venise de curând în Dijon. Șeful aceastei familii se numea de Verlin. In seara de 24 Haiti a. c. acest din urmă se prezintă la casa d-lui Beudet care era absinte și fu primit de femeia noului său amic. D. de Verlin o rugă sa ’I păstreze o casetă, cu care venise el; d-na Beudet consimți și ’I dădu cheia unei lăzi de fier ca să închizi­ caseta acolo. După ce a deschis lada, așa numitul Verlin, păru că se răspândește și închi­­zând-o din nor zise: «Mai am să pui ceva în casetă și o aduc mai pe urmă». Dar acest abil om, prin o substituție repede, de față fiind d-na Beudet, avu­sese grija de a lua cu sine în loc de caseta sa o altă casetă, care semăna perfect cu a sa și care era închisă în ladă. Marți, (1­13) Iunie 199. Deosebirea între aceste două casete era că caseta lui de Verlin nu conținea de­cât hârtii fără valoare pe când cea a d-lui Beudet conținea titluri și bani în valoare de 100,000 fr. Când d. Beudet veni acasă femeia sa ’I istorisi ceia ce se petrecuse, el fu cu­­prins de bănueli, cercetă caseta și în­țelese furtul a cărui victimă fusese. D. Beudet se puse îndată în căuta­rea escrocului dar află că el dispăruse din Dijon cu toată familia sa. Omorâtă de o dantură.­Mai zilele trecute a murit la spitalul l’Ile din Berna o femee care înghițise dantura falsă pe care o avea, în timpul când dormea. Doctorul încercă a­­ i-o scoate prin e­sofag, nereușind însă o făcu să se sco­­boare în stomac spre a o extrage apoi făcând tăetura acestui viscer. Dar din nenorocire operația n’a reu­șit căci până ce doctorul să poată face spintecarea stomacului, dinții sfâșiară țesăturile stomacului. Ast­fel se produse o otrăvire a sân­gelui și nefericit a muri în cele mai cumplite suferințe. Ies,­­7x, s — Domnule, ai cutezat să spui că sunt un pungaș ! — Nu, domnule ! am auzit spunându­­se adese­ori aceasta dar n’am repetat nici­odată voinba. O dragoste cu sfîrșit trist Tânărul Raoul Leroy din Paris, în vîr­stă de 22 de ani, se afla într’una din nopțile trecute, pe la orele 11, pe impe­rial a unui omnibus, ce face cursa între Madeleine și Bastilia. Lângă el se așe­zase o fată tînără și frumoasă, cam în aceiași vârstă, îmbrăcămintea ei simplă dar elegantă și înfățișarea ei cam naivă plăcu foarte mult lui Raoul. El începu să vorbească cu ea, fata îi răspunse. Raoul, captivat cu totul devenind din ce în ce mai stăruitor; el îi declară, că o iubește și văzu, spre marea lui bucime, că fata îl ascultă cu dragoste și surîde la vorbele lui ? Ea era îngrijitoare de copii într’o fa­milie onorabilă din Turbigo. Raoul, care locuia la părinți, propune tinerei fete să o conducă la ea acasă, și să mai stea de vorbă la­olaltă. Propunerea lui fu primită și după­ ce au băut câte un pahar de bere ca «alt dămaș» al cunoștinței lor, cei doi a­­man­ți au sunat la poarta casei, unde ședea fata. — Să nu faci zgomot—­zise ea lui Raoul. Portarul ,p­un ,om răutăcios. Prin­­­de-vie de poloana pardesiul­ui și urmea­ză-me. Poarta se deschide. Amanții se îndreptară spre antreh. Dar neîmpăcatul și răutăciosul portar veghia bine. Observând două persoane în loc de una, iese din odaia sa. Fata, cuprinsă de frică apucă la fugă pe scară în sus, sărind câte patru trepte de­odată și lăsându-și amantul cu gura căscată în curte. Portarul se duse drept la Raoul și-l întrebă ce caută acolo. Bietul amorez vru să explice întreaga aventură, dar văzând că omul nu vrea să’l crează de loc, strigă: — In sfîrșit sunt păcălit. Femeia voastră m’a tras pe sfoară. La vorbele acestea, portarul, crezând, că Raoul vorbește de femeia sa legitimă, se înfurie teribil, se aruncă asupra lui și începe să-i care la pumni sdraveni după ceafă, apoi îl târăște afară pe tro­tuar și-l dă pe mâna a doi sergenți de stradă, cari din întâmplare se aflau acolo. Raoul, cu toate protestările sale a fost dus la comisariat și închis acolo peste noapte. In dimineața următoare el a fost con­­dus înaintea comisarului. Toți credeau­, că tânărul acesta tre­bue să fie un pungaș îndrăsneț și pri­mejdios. ONOAREA RĂPITĂ Mare roman de senzație PARTEA ÎNTÂIA XV Încercarea unei rocii «Dar mai întâii­ jură’mi că n’o să spui nimic mamei, care, nu știi­ pentru ce, nu poate suferi pe Arthur. — Aibi încredere în mine... Voiți fi discretă pe cât va trebui!... — Ei bine, ascultă! Arthur are de prieten pe un domn foarte cum­se cade, un fabricant de nasturi, om însurat,­­care are o locuință la țară lângă rîul Marna... Eri­­dna Pastoureau — așa se­­ numește soția fabricantului, m’a întâl­nit însoțită de Arthur. Ea l’a invitat la o plimbare cu luntrea și m’a invitat și pe mine. D-na Pastoureau cunoaște pe mama—e o clientă—și nu știu­ dacă în­tâlnirea asta cu dânsa e numai o în­tâmplare sau Arthur i-o fi povestit că e amorezat de mine!... în ori­ce caz, nu văd nici un rel de a mă duce să petrec ziua de mâine într’o familie o­­norabilă... — Și mama ta? întrebă Blanșa. — Mama! Știui că mâine are să se ducă la două faceri, n’o să fie deci a­­casă... Și apoi o să mă întorc de vreme. Voi­ lua trenul de la cinci și un sfert și o să fiu acasă înainte de zece... — Dar ce ai zis mamei tale? Rosetta rămase un moment încurcată. Apoi murmură cu ochii umezi de la­crimi . — Voiam să nu’ți spun asta, dar tre­­bue să’mi descarc conștiința... De oare­ce mama nu m’ar fi lăsat să mă duc la țară, căci ar fi bănuit că mă duc să întâlnesc pe Arthur, i-am zis... — Ce?... Vorbește odată!... — Că ziua de mâine o să o petrec cu tine... — Cu mine?... — Da, și că mergem împreună la țară... Atunci a consimțit... Oh, nu mă dojeni pentru asta, surioară. — Da, Rosetto, meriți să fii dojenită. Și tocmai din cauza amiciției ce am pentru tine trebue să-ți fac reproșuri. Ai chintit ne mama ta, asta e reg­­al abuzat de numele meu pentru a o în­șela, asta e și mai rău! Și nu vrei să petreci la țară, departe de aceea cari îți poartă interes, cu un tânăr, pe care mama ta nu­ vrea?... Sunt foarte su­părată, Rosette, și chiar astă-seară voii­ preveni pe d-na Lepailleux. — Ah, nu ! Să nu faci asta, te rog, Blanșa... De altmintrelea ar fi și de pri­sos... Nu mă duc mâine la țară... Vreau­ să te ascult... Vreai­ să mă iubești și de aci înainte. Iți promit că n’o să mă duc. — Adevărat ? — Ași fi vrut numai să previn pe Arthur... — E de prisos... Crede-mă... — Va fi așa de mâhnit mâine când mă va fi așteptat în zadar ! — O să te iubească mai mult tocmai pentru asta. Va pricepe că o fată onestă nu se duce să petreacă o zi la țară cu amantul ei, și că în ultimul moment conștiința și bunul téu­ simț te-am făcut să revii asu­pra unei promisiuni ce ai dat cu ușurință. In acest moment bătu ceasul de în­chidere a magazinului. Pe scările de serviciu­ se cobora deja un roiți zgomotos de lucrătoare umplând locuința și curtea cu ciripitul palavrelor lor întrerupte de hohote de rîs. Amploiații, vînzătoarele, conducătoa­rele de atelier, cu un cuvînt aristocrația casei se coborâui în liniște pe scara cea mare, urându’șî reciproc petrecere bună pentru a doua zi. — Vrei să mă însoțești puțin, Rosetto, zise Blanșa amicei sale punându’șî pă­lăria. — Cu plăcere, dar n’o să mă mai dojenești ? — De ce te-ași dojeni, odată ce mi-au promis să renunți la proectul tău­. Rosetta locuia cu mama ei în strada Crussol. Eșind din strada Păcii cele două prie­tene apucară pe bulevardurile cele mari, vorbind vesele, oprindu-se la ferestrele magazinelor și lăsând să resune pe tro­tuar tocurile micilor lor ghete. Blanșa era sigură ast­fel că Roseta nu va vedea pe amantul ei. Era de altmintrelea fericită peste mă­sură. Toți norii cari acopereau­ de obiceiti sub­itul ei se risipiseră. Văzuse, în cursul zilei, pe Margarete ei frumoasă, înconjurată de lux și de îngrijiri. A doua zi trebuia să petreacă cu a­cela pe care o iubea cu ardoare. Inima ’I era plină de o beție dulce Ea părăsi pe Rosetta lângă bulevarda Sevastopole, după ce tânăra fată ’I re­înoise promisiunea de a nu se duce la întâlnire. Apoi, pe când aceasta din urmă ’șî continuă drumul ea apucă la stânga în­spre strada Fenelon. XVI La țară Blanșa se întoarse în mica ei locuință și cântând se puse să-și pregătească toa­leta pentru excursiunea ce voia să faci­ a doua zi. Oh ! voia să fie frumoasă, foarte fru­moasă, pentru a plăcea lui Carol și mai mult. A doua zi se sculă de­vreme și se îmbrăcă. Cerul era senin, atmosfera caldă și parfumată. Ziua se anunța - o să fie splendidă. (Va 'irma). Ä 1

Next