Universul, iulie 1893 (Anul 11, nr. 153-179)

1893-07-01 / nr. 153

ANUL XI. — No. 453 Jóul, 1 (IB) Iulie 1893 „UNIVERSUL POLITIC deschide un nod abonament cu III Ilii EXTMOHSIHAEE cu începere de la 1 Iulie 1893 *»—■*­Pentru 3 1 tn­i *WJ In Capitală, lei 6.60.—In județe, lel 8.60 PREMII 1 frumos tablou­ colorat «Mignon» sau «Carmen» de renumitul pictor italian Fontana, mărimea : 71 centimetre înăl­țime și 43 centimetre lățime. — Ori­ginalele acestor tablouri s’au vîndut cu 30 mii lei. — In loc de tablourile de mai sus putem da portretele colorate ale defuncților I. C. Bratianu sau Va­sile Alexandri. Aceste portrete, lucrate într’un mare stabiliment d­eografic din Berlin, sunt atâta de bine executate în­cât nu este nici o deosebire cu un portret care ar costa 500 lei. In loc de un tablou sau de un por­tret putem da următoarele obiecte : 1 brățară aurită sau argintată, 1 ac de cravată, ultima noutate, și o pe­reche de nasturi auriți pentru manșete. In loc de brățări putem da o frumoasă broșă pentru dame. 2 volume din romanele nostre. Kir- Pentru 6 luni In Capitală lei 12.60—In județe lei 16.60 PREMII Unul din tablourile sale 1 din por­tretele de mai sus. 1 frumoasă broșă pentru dame, ultima ou­tate, notes perpetuo, pereche nasturi auriț­ pentru man­șete ; 1 frumos ac de cravată ultima nou­tate. 4 volume din romanele noastre. PeRtru­ 1 ÎMI Capitală, lei 27.10.—In județe, III 35.10 PREMII 3 tablouri, adică: Mignon, Carmen și Timpul trandafirilor. Acest din urmă tablou este al renumitului pictor ger­ Thumann și este în mărime de : centimetre înălțime și 64 centi­metre lățime.­­­ Originalul acestui ta­blou s’a vîndut cu 35 mii lei. In loc de două din aceste tablouri putem da portretele colorate ale lui I. C. Bra­tianu și V. Alexandri. 1 frumoasă perie pentru mustăți. 1 frumos termometru de masă, forma de ancoră. 1 notes perpetuo. 1 frumos briceag. 1 frumoasă broșă pentru dame. 7 volume din romanele noastre. N.B.—Toți abonații ziarului «Univer­sul» politic, primesc gratis »Universul literar» colorat, septemânal. Costul Abonamentului fără Premii Ii\ (Pa pi till ii ; Pentru un an. . . . • • Lei 20.10 Pentru 6 luni. . . . « « * 10.60 Pentru 3 luni........................ » 5-60 In pi‘ovii\cic: Pentru un an. . . . « • Lei 28,10 Pentru 6 luni. • • • « < * 14.60 Pentru 3 luni. • < . • « * 7.60 Toți nouii abonați,­­Pari vor plăti, peste doctul hiroi­hmei­* tal­ui, Ici 6 în capitală Și lei 7.50 în provincie, vor primi franco, a­­fară ele premiile de mai Sus și un frumos „ecașornici“ pentru masă cu deșteptător, minutăr și opritor și plătind lei 5-5o în Capitală și lei 6.50 u­ provincie, vor primi fran­co un ceășornici de îți c­ăței de buzunar. Sluții de voi* trimite libedt prin ad­mâtit poetul II holmiițiștii. zidu­lui striulii Sbcitoiatiu J­io. 11, Sucubești. Premiile se dau îndată ce se primește costul abonamentului,. Cine nu va lua premiul până în­­tr’o lună de la data de când începe abo­namentul, perde dreptul la acel premiu CALENDAR PE 4893 Ortodox Miercuri, 30 Iunie.— Sinodul a 12 apostoli. Catollo Miercuri, 12 Iunie.—Ioan Gualb. j Ros. soarelui. 4.28. Ap. soarelui 7.42­ 6 bani în capitală—10 bani în județe Redacția și Administrația: SlrQt%A BREZOIANU 11. BUCUnco« 4^"'­y. București, 30 Iunie. POLIȚIA COMUNALĂ In­tot­dea­una am căutat să discutăm chestiile de utilitate publică în mod o­­biectiv.—Ori­cine ar fi la putere și ar face o reformă bună în adevăr, merită toată lauda, chiar când ar fi dușman, nu numai al ideilor politice ale ziaris­tului, ci chiar inamic personal. Ieri am dat seamă despre partea din reglementul reorganizator al primăriei capitalei cu privire la asistența publică. Nu mai puțin important e serviciul poliției comunale, în adevăr cu totul neglijat până acum. Acest serviciu, până în ziua de azi, a fost și e mai mult un aparat electoral. Comisarii comunali adese­ori, în loc să se ocupe de misiunea lor, fac politică, amenințând sau ademenind pe negus­tori și alți cetățeni ca să voteze cu gu­vernul în ființă. Serviciul acesta trebuia negreșit re­organizat și ne pare bine că consiliul comunal al orașului s’a ocupat de a­­ceastă chestie. Iată o parte din raportul primarului adresat către consiliul comunal: Numeroase sunt atribuțiunile de po­liție administrivă care sunt date primă­riei prin articolul 71 al legei comunale, înlesnirea comunicațiilor, măturatul, luminatul, repararea și dărîmarea edi­ficiilor ce amenință cădere, menținerea curățeniei pe cheiuri, piețe, drumuri, inspectarea debitelor pentru îndestula­rea publică, salubritatea publică și pri­vată și a alimentelor, înlăturarea re­lelor ce produc epidemii, etc., etc. Aceste numeroase îndatoriri să măr­turisim că nu le-am putut tot­dea­una îndeplini așa cum ar cere o bună ad­ministrație și, ori­câte silințe ne vom da, tot zadarnice vor rămâne din cauza vi­cioasei organizări a serviciului poliției comunale. Defectul principal al acestei organi­zări constă în faptul că unele atribuți­­uni sunt risipite, date unor agenți fără nici un control, în loc de a fi toate re­partizate între toți funcționarii poliție­nesci externi ai poliției municipale. Așa spre exemplu, în prezent, revizorii de lămpi sunt independenți de ori­ce con­trol, neincorporați în nici un serviciu, și în absolută imposibilitate de a face un control serios. Cum ar putea un sin­gur om să inspecteze întreaga Capitală într’o noapte? In aceeași condițiune de­ neatârnare și lipsă de control se gă­sesc agenții sanitari. Ideia principală, care a călăuzit pe primar a fost să organizeze po­liția comunală în așa mod, în­cât tote atribuțiunile ce sunt date prin art. 71 din lege să fie egal repartizate între toți funcționarii și toți să fie supuși u­­nui control real. Precum poliția judiciară are ca înda­torire stricta îndeplinire a tuturor pres­­cripțiunilor codului penal, tot ast­fel poliția municipală va avea pe viitor în­datorirea să îndeplinească tote pres­­cripțiunile legii și regulamentelor mu­nicipale. «Pentru a ajunge la acest rezultat, am incorporat toate serviciile până astă­zi neatârnate, am supus pe toți agenții la un control, am căutat să îmbunătățesc soarta materială a funcționarilor redu­când sporul cheltuielilor la minimum posibil. Prin acest spor am căutat mai cu deosebire să pot alege un personal care să nu lase nimic de dorit, împărțind capitala în 5 comisari in­spectori retribuiți cu 300 lei lunar fie­care și, în loc să fie fără domicilii­ ca în ziua de astă­zi, adică în imposibili­tate de a fi găsiți la caz de trebuință, eî vor avea bi­rourile lor la inspecto­ratul de poliție legat telegrafic cu pri­măria. Cei­laalți 25 comisari de clasa 1-a, 2-a și a 3-a vor fi egal repartizați pe colori și cu atribuțiuni generale pentru tot ce se atinge de toate îndatoririle po­liției comunale». O obiecție, totuși, avem să facem. Așa trebuie organizat acest servicii­, în ce privește alegerea personalului, ca acolo să fie­ oameni harnici, cinstiți, iar nu pricopsiți de al unui guvern sau altul. Și în poliția comunală, ca în poliția de stat, trebuie, prin neschimbarea per­sonalului după cum bate vântul, să se creeze oameni speciali, cari să știe a lucra în adevăr în interesul publicului, fără deosebire de clică politică. Dacă, însă, înmulțindu-se personalul poliției comunale se va spori numărul căpătuiților, al agenților electorali, ce­tățenii n’au­ de ce să mai plătească din buzunar pentru sporirea personalului acestei poliții. xDxrbT (Corespondența particulară a ziarului „Universul”) Paris, 27 iunie. Tulburările din Parte I. Inoperarea din strada Gujas Vă trimit câte­va amănunte asupra tulburărilor sângeroase din Paris, des­pre care ați publicat deja o dare de sea­mă în câte­va numere ale ziarului d-v. Manifestanții făcuseră o mare bari­cadă pe strada Cujas; un comisar de poliție, în fruntea celor 50 de agenți, s’a repezit asupra lor; studenții și lucră­torii, cari se asociaseră cu el, au înce­put să asvîrle cu pietri, rănind pe forte mulți. Agenții au scos numai de­cât să­biile și s’au repezit asupra manifestan­ților, pe cari iad lovit fără milă, ares­tând tot-de o­dată pe câți­va. Interesant e un lucru. Majoritatea stu­denților fac manifestația iar un comitet al lor, constituit oficial protestează. Și mulți din acest comitet se duc pe la baricade, pun mâna pe colegi de ai lor și-i daui agenților. In chipul acesta stu­denții vor să împace și capra și varza, adică să facă și manifestație și să se prefacă că sunt împotriva e­i și nu sunt solidari cu tulburătorii. 11. Pa bulevardul­­ agenta Pe bulevardul acesta, în fața bursei muncii se grămădise o mulțime enormă de oameni; curioșii se adunaseră din toate părțile; 200 de lucrători stetead lângă poartă ; alți 600 de indivizi în­conjuraseră bursa și se încercau să o spargă chiar cu dinamită; 30 de agenți s’au­ aruncat cu baionetele asupra lor, rănind pe mulți; atunci s’a întâmplat o învălmășeală teribilă; femeile și bă­ieții au luat-o la fugă, trântindu-se jos unii peste alții; 3 băieți au fost striviți în picioare; un escadron de geandarmi călări ad șarjat mulțimea; câți­va ma­nifestanți au­ oprit în drum 2 tramvaie și 4 trăsuri și le ad răsturnat. Pe urmă au fugit cu toții. Pe la ameazi lumea s’a liniștit.* * * Asemenea încăierări sângeroase s’au­ întâmplat și pe strada Școlilor, unde manifestanții au răsturnat o mulțime de trăsuri și de tramvae. La bursa mun­cii s’a ținut a doua zi un mare meeting de protestare la care au­ luat parte peste 4000 de persoane. S’a protestat împo­triva atitudinei poliției. In parlament după cum se știe s’au­ făcut în ziua a­­ceia interpelări și camera a votat o mo­țiune de încredere guvernului, dându-I d­reptul să ia ori­ ce măsuri va crede de scuviință, fie ele cât de aspre. Un Incident grav la primărie In seara precedentă, pe când mani­­festanții dăduseră foc la câte­va chioșo­curi și ad răsturnat tramvaie, unul din­­tre ei a tras un foc de revolver asu­pra unui agent și l’a rănit grav. A doua zi dimineața 4 deputați din partidul socialist s’ad dus la primărie ca să ceară explicațiuni asupra inci­­­dentelor. Portarul n’a voit să-i lase să­ intre. Deputații au început să facă gă­lăgie. , Câți­va agenți civili le-au­ dat brânci­­­ aruncându-I pe poartă afară. In sfîrșit tulburările, cari au ținut 3 zile de-a rîndul, s’ad mai liniștit, în­ urma manifestului celor 17 deputați și­ 50 de consilieri municipali—manifest IU­pit pe străzi și prin care studenții și­ lucrătorii sunt rugați să se astîmpere. Grava căruțașilor Greva căruțașilor s’a terminat, după­ cum au­ primit deja știrea telegrafică.. Interesant însă în această grevă sun­t­ două lucruri: I) . Manifestul căruțașilor, în care sf.. zice : — Bătuți de poliție și de colițiunea patronilor­—zice ordinul de zi—noi în­cetăm greva, dar ne angajăm, că a*1 tunel, când ne-o vem­ bine la mână și să ne punem din nod în grevă. II) . Căruțașii au reluat lucrul, dar a am pățit-o cum se cade, căci cu ulti­­­mele tulburări au fost răsturnate peste­ 70 de trăsuri. Prin urmare ce-am profitat el? * ❖ ❖ Numărul total al răniților, în ultimele tulburări se ridică la 150. Bratns.­­ UN SFAT PE ZI —­4. înghețate de portocală.—Pune la O tin­, giro 500 grame de zahăr și un pahar­ de apă ; pune să fiarbă, spumează binel și scoate de la foc; mai pune încă un[ pahar de apă și zeama de la 3 porto­cale, de la 3 lămâi și coaja de la trei] 'portocale; lasă să stea un ceas, apoi* treci printr’o sită subțire și pus în șer­ j betieră; urmează cum s’a explicat la înghețata de vanilie. ÎNTÂMPLĂRI TM DIN ȚARĂ Tue o­at­­ Fum­a.— Băiatul Gheorghe, în vărstă de 15 ani, fiul lui Emandi Coman, pla­case din satul Rastoca la prășilă. ‘ De­și harnic la muncă, copilul tot’ sburdalnic e­­l Mergând pe drum împreună cu alți băieți întorcăndu-se de la lucru tre­­buia să treacă rîul Putna ca să ajun­­gă acasă; se apucă să arunce pietre la suprafața apei, ca să sară câte­va ori. Apropiindu-se de mal prea mult, dar odată alunecă și căzu în apă. Dădu să se ție de mal, dar nu știa să înoate și se înecă. Părinții, văzând că băiatul nu mai venea, cu alți săteni, îl căutară în toate părțile. Era seara. De­odată unul zări ceva alb plutind pe apă. Se apropiară. Era cadavrul bietului băiat. Desperarea părinților e de nedescria Aventura curioasă din Galați Covurluiu,—Sâmbătă pe la orele 8 și jum., o damă în vârstă de vre-o 30 sau 35 ani și destul de bine îmbrăcată mer­­gea cu o iuțeală neobicinuită pentru a­semenea vârste pe strada Domnească. Un domn cu vreo zece ani mai mare, o întrebă de­odată brusc. — Unde te duci? — Da ce-ți pasă, răspunse femeia. — Spune, este în interesul d-tale. Femeia se uită lung la el, întâiti îî luase drept vre­un aventurier dar vă­zând că nu pune mâna pe ea nici nu se aproprie de dânsa începu să se gân­dească. — Mă duc la o vară a mea, lângă grădina publică. — Dar eu casa unde șezi ? — Pe strada Codreanu. — Intoarce-te îndărăt, e mai aproape acasă. — Dar de ce domnule ? — Atâta îți spun, întoarce te acasă., —­Nu cum­va știi ceva care are să se petreacă la mine ? — Nimic. Știi ce are să ți se în­tâmple peste 5 minute. — Vai de mine­ ce are să mi se în­­tâmple? ! — Ai început să devii bolnavă, și peste 5 minute boala se va agrava. Dute ca răul să te apuce acasă. Dama îngălbini și începu să tremure. — Dar d-ta cine ești? întrebă ea. — Sunt doctor.­­ Femeia se întoarse spre casă. Ce i s’o fi întâmplat nu știm, însă după cât se vedea după aerul sed, acel domn nu era doctor, ci un glumeț, care voia să­ petreacă.

Next