Universul, iulie 1893 (Anul 11, nr. 153-179)
1893-07-01 / nr. 153
ANUL XI. — No. 453 Jóul, 1 (IB) Iulie 1893 „UNIVERSUL POLITIC deschide un nod abonament cu III Ilii EXTMOHSIHAEE cu începere de la 1 Iulie 1893 *»—■*Pentru 3 1 tni *WJ In Capitală, lei 6.60.—In județe, lel 8.60 PREMII 1 frumos tablou colorat «Mignon» sau «Carmen» de renumitul pictor italian Fontana, mărimea : 71 centimetre înălțime și 43 centimetre lățime. — Originalele acestor tablouri s’au vîndut cu 30 mii lei. — In loc de tablourile de mai sus putem da portretele colorate ale defuncților I. C. Bratianu sau Vasile Alexandri. Aceste portrete, lucrate într’un mare stabiliment deografic din Berlin, sunt atâta de bine executate încât nu este nici o deosebire cu un portret care ar costa 500 lei. In loc de un tablou sau de un portret putem da următoarele obiecte : 1 brățară aurită sau argintată, 1 ac de cravată, ultima noutate, și o pereche de nasturi auriți pentru manșete. In loc de brățări putem da o frumoasă broșă pentru dame. 2 volume din romanele nostre. Kir- Pentru 6 luni In Capitală lei 12.60—In județe lei 16.60 PREMII Unul din tablourile sale 1 din portretele de mai sus. 1 frumoasă broșă pentru dame, ultima outate, notes perpetuo, pereche nasturi auriț pentru manșete ; 1 frumos ac de cravată ultima noutate. 4 volume din romanele noastre. PeRtru 1 ÎMI Capitală, lei 27.10.—In județe, III 35.10 PREMII 3 tablouri, adică: Mignon, Carmen și Timpul trandafirilor. Acest din urmă tablou este al renumitului pictor ger Thumann și este în mărime de : centimetre înălțime și 64 centimetre lățime. Originalul acestui tablou s’a vîndut cu 35 mii lei. In loc de două din aceste tablouri putem da portretele colorate ale lui I. C. Bratianu și V. Alexandri. 1 frumoasă perie pentru mustăți. 1 frumos termometru de masă, forma de ancoră. 1 notes perpetuo. 1 frumos briceag. 1 frumoasă broșă pentru dame. 7 volume din romanele noastre. N.B.—Toți abonații ziarului «Universul» politic, primesc gratis »Universul literar» colorat, septemânal. Costul Abonamentului fără Premii Ii\ (Pa pi till ii ; Pentru un an. . . . • • Lei 20.10 Pentru 6 luni. . . . « « * 10.60 Pentru 3 luni........................ » 5-60 In pi‘ovii\cic: Pentru un an. . . . « • Lei 28,10 Pentru 6 luni. • • • « < * 14.60 Pentru 3 luni. • < . • « * 7.60 Toți nouii abonați,Pari vor plăti, peste doctul hiroihmei* talui, Ici 6 în capitală Și lei 7.50 în provincie, vor primi franco, afară ele premiile de mai Sus și un frumos „ecașornici“ pentru masă cu deșteptător, minutăr și opritor și plătind lei 5-5o în Capitală și lei 6.50 u provincie, vor primi franco un ceășornici de îți căței de buzunar. Sluții de voi* trimite libedt prin admâtit poetul II holmiițiștii. zidului striulii Sbcitoiatiu Jio. 11, Sucubești. Premiile se dau îndată ce se primește costul abonamentului,. Cine nu va lua premiul până într’o lună de la data de când începe abonamentul, perde dreptul la acel premiu CALENDAR PE 4893 Ortodox Miercuri, 30 Iunie.— Sinodul a 12 apostoli. Catollo Miercuri, 12 Iunie.—Ioan Gualb. j Ros. soarelui. 4.28. Ap. soarelui 7.42 6 bani în capitală—10 bani în județe Redacția și Administrația: SlrQt%A BREZOIANU 11. BUCUnco« 4^"'y. București, 30 Iunie. POLIȚIA COMUNALĂ Intotdeauna am căutat să discutăm chestiile de utilitate publică în mod obiectiv.—Oricine ar fi la putere și ar face o reformă bună în adevăr, merită toată lauda, chiar când ar fi dușman, nu numai al ideilor politice ale ziaristului, ci chiar inamic personal. Ieri am dat seamă despre partea din reglementul reorganizator al primăriei capitalei cu privire la asistența publică. Nu mai puțin important e serviciul poliției comunale, în adevăr cu totul neglijat până acum. Acest serviciu, până în ziua de azi, a fost și e mai mult un aparat electoral. Comisarii comunali adeseori, în loc să se ocupe de misiunea lor, fac politică, amenințând sau ademenind pe negustori și alți cetățeni ca să voteze cu guvernul în ființă. Serviciul acesta trebuia negreșit reorganizat și ne pare bine că consiliul comunal al orașului s’a ocupat de această chestie. Iată o parte din raportul primarului adresat către consiliul comunal: Numeroase sunt atribuțiunile de poliție administrivă care sunt date primăriei prin articolul 71 al legei comunale, înlesnirea comunicațiilor, măturatul, luminatul, repararea și dărîmarea edificiilor ce amenință cădere, menținerea curățeniei pe cheiuri, piețe, drumuri, inspectarea debitelor pentru îndestularea publică, salubritatea publică și privată și a alimentelor, înlăturarea relelor ce produc epidemii, etc., etc. Aceste numeroase îndatoriri să mărturisim că nu le-am putut totdeauna îndeplini așa cum ar cere o bună administrație și, oricâte silințe ne vom da, tot zadarnice vor rămâne din cauza vicioasei organizări a serviciului poliției comunale. Defectul principal al acestei organizări constă în faptul că unele atribuțiuni sunt risipite, date unor agenți fără nici un control, în loc de a fi toate repartizate între toți funcționarii polițienesci externi ai poliției municipale. Așa spre exemplu, în prezent, revizorii de lămpi sunt independenți de orice control, neincorporați în nici un serviciu, și în absolută imposibilitate de a face un control serios. Cum ar putea un singur om să inspecteze întreaga Capitală într’o noapte? In aceeași condițiune de neatârnare și lipsă de control se găsesc agenții sanitari. Ideia principală, care a călăuzit pe primar a fost să organizeze poliția comunală în așa mod, încât tote atribuțiunile ce sunt date prin art. 71 din lege să fie egal repartizate între toți funcționarii și toți să fie supuși unui control real. Precum poliția judiciară are ca îndatorire stricta îndeplinire a tuturor prescripțiunilor codului penal, tot astfel poliția municipală va avea pe viitor îndatorirea să îndeplinească tote prescripțiunile legii și regulamentelor municipale. «Pentru a ajunge la acest rezultat, am incorporat toate serviciile până astăzi neatârnate, am supus pe toți agenții la un control, am căutat să îmbunătățesc soarta materială a funcționarilor reducând sporul cheltuielilor la minimum posibil. Prin acest spor am căutat mai cu deosebire să pot alege un personal care să nu lase nimic de dorit, împărțind capitala în 5 comisari inspectori retribuiți cu 300 lei lunar fiecare și, în loc să fie fără domicilii ca în ziua de astăzi, adică în imposibilitate de a fi găsiți la caz de trebuință, eî vor avea birourile lor la inspectoratul de poliție legat telegrafic cu primăria. Ceilaalți 25 comisari de clasa 1-a, 2-a și a 3-a vor fi egal repartizați pe colori și cu atribuțiuni generale pentru tot ce se atinge de toate îndatoririle poliției comunale». O obiecție, totuși, avem să facem. Așa trebuie organizat acest servicii, în ce privește alegerea personalului, ca acolo să fie oameni harnici, cinstiți, iar nu pricopsiți de al unui guvern sau altul. Și în poliția comunală, ca în poliția de stat, trebuie, prin neschimbarea personalului după cum bate vântul, să se creeze oameni speciali, cari să știe a lucra în adevăr în interesul publicului, fără deosebire de clică politică. Dacă, însă, înmulțindu-se personalul poliției comunale se va spori numărul căpătuiților, al agenților electorali, cetățenii n’au de ce să mai plătească din buzunar pentru sporirea personalului acestei poliții. xDxrbT (Corespondența particulară a ziarului „Universul”) Paris, 27 iunie. Tulburările din Parte I. Inoperarea din strada Gujas Vă trimit câteva amănunte asupra tulburărilor sângeroase din Paris, despre care ați publicat deja o dare de seamă în câteva numere ale ziarului d-v. Manifestanții făcuseră o mare baricadă pe strada Cujas; un comisar de poliție, în fruntea celor 50 de agenți, s’a repezit asupra lor; studenții și lucrătorii, cari se asociaseră cu el, au început să asvîrle cu pietri, rănind pe forte mulți. Agenții au scos numai decât săbiile și s’au repezit asupra manifestanților, pe cari iad lovit fără milă, arestând tot-de odată pe câțiva. Interesant e un lucru. Majoritatea studenților fac manifestația iar un comitet al lor, constituit oficial protestează. Și mulți din acest comitet se duc pe la baricade, pun mâna pe colegi de ai lor și-i daui agenților. In chipul acesta studenții vor să împace și capra și varza, adică să facă și manifestație și să se prefacă că sunt împotriva ei și nu sunt solidari cu tulburătorii. 11. Pa bulevardul agenta Pe bulevardul acesta, în fața bursei muncii se grămădise o mulțime enormă de oameni; curioșii se adunaseră din toate părțile; 200 de lucrători stetead lângă poartă ; alți 600 de indivizi înconjuraseră bursa și se încercau să o spargă chiar cu dinamită; 30 de agenți s’au aruncat cu baionetele asupra lor, rănind pe mulți; atunci s’a întâmplat o învălmășeală teribilă; femeile și băieții au luat-o la fugă, trântindu-se jos unii peste alții; 3 băieți au fost striviți în picioare; un escadron de geandarmi călări ad șarjat mulțimea; câțiva manifestanți au oprit în drum 2 tramvaie și 4 trăsuri și le ad răsturnat. Pe urmă au fugit cu toții. Pe la ameazi lumea s’a liniștit.* * * Asemenea încăierări sângeroase s’au întâmplat și pe strada Școlilor, unde manifestanții au răsturnat o mulțime de trăsuri și de tramvae. La bursa muncii s’a ținut a doua zi un mare meeting de protestare la care au luat parte peste 4000 de persoane. S’a protestat împotriva atitudinei poliției. In parlament după cum se știe s’au făcut în ziua aceia interpelări și camera a votat o moțiune de încredere guvernului, dându-I dreptul să ia ori ce măsuri va crede de scuviință, fie ele cât de aspre. Un Incident grav la primărie In seara precedentă, pe când manifestanții dăduseră foc la câteva chioșocuri și ad răsturnat tramvaie, unul dintre ei a tras un foc de revolver asupra unui agent și l’a rănit grav. A doua zi dimineața 4 deputați din partidul socialist s’ad dus la primărie ca să ceară explicațiuni asupra incidentelor. Portarul n’a voit să-i lase să intre. Deputații au început să facă gălăgie. , Câțiva agenți civili le-au dat brânci aruncându-I pe poartă afară. In sfîrșit tulburările, cari au ținut 3 zile de-a rîndul, s’ad mai liniștit, în urma manifestului celor 17 deputați și 50 de consilieri municipali—manifest IUpit pe străzi și prin care studenții și lucrătorii sunt rugați să se astîmpere. Grava căruțașilor Greva căruțașilor s’a terminat, după cum au primit deja știrea telegrafică.. Interesant însă în această grevă sunt două lucruri: I) . Manifestul căruțașilor, în care sf.. zice : — Bătuți de poliție și de colițiunea patronilor—zice ordinul de zi—noi încetăm greva, dar ne angajăm, că a*1 tunel, când ne-o vem bine la mână și să ne punem din nod în grevă. II) . Căruțașii au reluat lucrul, dar a am pățit-o cum se cade, căci cu ultimele tulburări au fost răsturnate peste 70 de trăsuri. Prin urmare ce-am profitat el? * ❖ ❖ Numărul total al răniților, în ultimele tulburări se ridică la 150. Bratns. UN SFAT PE ZI —4. înghețate de portocală.—Pune la O tin, giro 500 grame de zahăr și un pahar de apă ; pune să fiarbă, spumează binel și scoate de la foc; mai pune încă un[ pahar de apă și zeama de la 3 portocale, de la 3 lămâi și coaja de la trei] 'portocale; lasă să stea un ceas, apoi* treci printr’o sită subțire și pus în șer j betieră; urmează cum s’a explicat la înghețata de vanilie. ÎNTÂMPLĂRI TM DIN ȚARĂ Tue oat Fuma.— Băiatul Gheorghe, în vărstă de 15 ani, fiul lui Emandi Coman, placase din satul Rastoca la prășilă. ‘ Deși harnic la muncă, copilul tot’ sburdalnic el Mergând pe drum împreună cu alți băieți întorcăndu-se de la lucru trebuia să treacă rîul Putna ca să ajungă acasă; se apucă să arunce pietre la suprafața apei, ca să sară câteva ori. Apropiindu-se de mal prea mult, dar odată alunecă și căzu în apă. Dădu să se ție de mal, dar nu știa să înoate și se înecă. Părinții, văzând că băiatul nu mai venea, cu alți săteni, îl căutară în toate părțile. Era seara. Deodată unul zări ceva alb plutind pe apă. Se apropiară. Era cadavrul bietului băiat. Desperarea părinților e de nedescria Aventura curioasă din Galați Covurluiu,—Sâmbătă pe la orele 8 și jum., o damă în vârstă de vre-o 30 sau 35 ani și destul de bine îmbrăcată mergea cu o iuțeală neobicinuită pentru asemenea vârste pe strada Domnească. Un domn cu vreo zece ani mai mare, o întrebă deodată brusc. — Unde te duci? — Da ce-ți pasă, răspunse femeia. — Spune, este în interesul d-tale. Femeia se uită lung la el, întâiti îî luase drept vreun aventurier dar văzând că nu pune mâna pe ea nici nu se aproprie de dânsa începu să se gândească. — Mă duc la o vară a mea, lângă grădina publică. — Dar eu casa unde șezi ? — Pe strada Codreanu. — Intoarce-te îndărăt, e mai aproape acasă. — Dar de ce domnule ? — Atâta îți spun, întoarce te acasă., —Nu cumva știi ceva care are să se petreacă la mine ? — Nimic. Știi ce are să ți se întâmple peste 5 minute. — Vai de mine ce are să mi se întâmple? ! — Ai început să devii bolnavă, și peste 5 minute boala se va agrava. Dute ca răul să te apuce acasă. Dama îngălbini și începu să tremure. — Dar d-ta cine ești? întrebă ea. — Sunt doctor. Femeia se întoarse spre casă. Ce i s’o fi întâmplat nu știm, însă după cât se vedea după aerul sed, acel domn nu era doctor, ci un glumeț, care voia să petreacă.