Universul, aprilie 1895 (Anul 13, nr. 77-100)

1895-04-01 / nr. 77

ANUL XIII.— N° 77- Sâmbătă, 1 (13) Aprile 1895 MARE DEPOZIT DE SPĂLĂRII^ Pentru Bărbați și Copii de la 1.90 până la 5­50 bucata La administrația ziarului «Universul» strada Brezoianu No. 11, a sosit un transport de pă­­lării fason ultima modă, care se vinde cu ur­mătoarele prețuri: Pălării moi pentru vară . . . Lei 1.90 » » ultima modă p. copil. » 2.50 » » » » » bărbați » .3.50 Pălării moi extra-fine pentru bărbați, dife­rite culori. Lei 4.50 bucata. Pălării tari ultima modă p. bărbați. Lei 3.90 Pălării roșii, verzi și albastre pentru copil, numai lei 1.95 bucata. Pălăriile sunt de culoare neagră, maron, gri, neige și tabac. Nici cu 40 la sută mai scump nu se pot găsi asemenea pălării în toată țara. Vindem ei­ tin ca să aducem serviciu­ publi­cului nostru cititor. 13 oalori secrete !Sejiutin­ța s­ârbâteascâ Se vindecă după cele mai nouă metode ra­dical fără durere și împedicare, după expe­riența de 23 ani de specialitate în boui lumeșt. Dr. THOR — No. 1. STRADA EMIGRATU, No. 1. — Intrarea numai prin strada sfinții Voevozi Consultații ele la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fie­care. Consultațiuni speciale Boale nervose și Boale de ochi Examen atentil și îngrijire conștiincioasă doctorul ALEXANDRU ATHANASIU de la Facultatea din Paris Consult, de la 1—4 p. m. Calea Văcărești 102. 641 ^30) Policlinica de copii CASA de SANATATE — Straâ­a, Teilor N­c No. 51 — Direcția casei de sănătate a înființat o Poli­­clinică de copil unde doctorul RAPAPORT, special în boale de copil, dă consultațiuni in toate zilele de la orele 3—4 p. m. Consul­tațiunea numai un leu. Doctor MADRICID LEVY­­ de la facultatea din Paris SPECIAL: Boale interne femei și faceri Consultațiuni de la 1—3 și de la 6—8 138 str. Carol 138 De asemnea face cunoscut că tratează cu succes sigur boalele secrete fie cât de vechi după metodele cele mai noi. 1859 (15) Doctor VELESCU — DENTIST — Fost șef-asistent de clinică la Facultatea Den­tistică din Philadelphia (America) Bulevardul Academiei No. 1, colț cu : " Calea Victoriei No. 42 Consultațiuni de la 9 la 12 m. și de la 2 a 5 p. m.—Pentru săraci gratis Marți și Sâm­bătă de la 8 la 9 dimineața. 626­­/ >. 1 (36) Alexandru Ionescu CN­HUI BL­U DENTIST De la Facultatea din Paris Cexis-o.sta.'ți'u.n.î S—S p. m. Strada Academiei No. 2 (Casa Steiner) 619 «1 RAFTURI "Va fii EDECURI COMPLECTE ele sunt de VÂNZARE la d­nn Sava Pavel, Calea Victoriei No. 122. 718 (5) De arendat Moșia Șerbesci-Vechi, în apropiere de Galați, (stațiunea Șerbești), se dă în a­­rendă cu începere de la Aprilie 1896. A se adresa la proprietar, la consu­latul general al României în Constan­­tinopole. 637.—(8) FABRICA DE BERE 13. Luther FONDATĂ LA 1870 Producțiunea acestei fabrici este cunoscută de întreaga țară cât și în străinătate ridicân­­du-se anual la peste 2,000,000 Litri și constă din trei calități de bere : BERE LAGER, BERE PILLIER, BERE BOOK. Balta vastă și grădina splendită care se va deschide cu ocaziunea sărbătorilor Paștelui, cu distracțiuni speciale pentru copii, va da cele mai plăcute distracțiuni Onor­ public, unde se pot găsi diferite mâncări reci precum și berea cea mai excelentă. Distracțiuni la popier și biliard. Muzica bine organizată va directa pe Onor. consumatori cu cele mai plăcute arii. NB. Un serviciu­ special la domiciliu a fost organizat pentru transportul buteliilor acasă cu­­ căziunea sărbătorilor. _ 715.—(8) CALENDAR PE ANUL 1895 Ortodox Vineri, 31 Martie.—Cuv. spatie. f Vi­nerea mare. Catolic Vineri, 12 Aprilie.— Cat. 1 Vinerea mare. Ros. soarelui 5.23. ap. soarelui 6.40­ 6 bani în capitală—10 bani în județe . Redacția ți Administrația: STRICA BREZOIANU­­­ BUCURESCI București, 31 Martie. Portul Constanța Lucrările marelui pod peste Dunăre merg repede spre sfîrșitul lor. Această monumentală lucrare, care va lua loc printre cele mai de frunte din Europa, va face multă cinste țarei noastre, și acesta e un folos ce nu tre­buie desprețuit. In adevăr, cu toată lupta vitejească de pe câmpiile Bulgariei, cu toate pro­gresele uimitoare ne-am făcut într’un timp relativ așa de scurt, strâniii tot ne privesc încă cu oare­care neîncre­dere. Ori­ce lucrare dăm, care e me­nită să ne câștige admirațiunea sau măcar stima străinătății, suntem datori s’o salutăm cu sinceră bucurie. Și o asemenea lucrare e podul nostru peste Dunăre, conceput și executat de inginerii români.* Dar nu de partea morală a lucrului voim sa ne ocupăm astă­zi ci de partea lui materială, economică. Podul peste Dunăre are să joace un mare rol în desvoltarea noastră eco­nomică. In primul loc, el e menit să atragă la noi transitul produselor occidentale spre orient, ceea ce se socotește ca un avantaj foarte însemnat. In al doilea loc, el ne va face să ne folosim cu adevărat de bucata de mare pe care Europa ne-a încredințat o prin tratatul de la Berlin și ne va pune pe noi înșine în legătura cea mai scurtă cu Orientul. Ar fi greu­ să-și facă cine­va, de pe acum, o idee limpede de înrîurirea e­­normă ce o va avea podul asupra în­­tregei noastre mișcări economice. * Dar, podul singur nu poate nimic fă­ră alte lucrări mari. Anume, e nevoe ca portul Constanța să fie pus în condițiunile cerute pentru ca să poată fi deschis comerțului celui mare. Sunt fel de fel de păreri asupra a­­cestui port și unii pretind că pozițiunea lui nu e favorabilă și că mai bine s-ar transforma portul de la Mangalia, a că­ruia situațiune ar fi mai avantagioasă. N’am ști să apreciem argumentele tehhnice cari se dau­, pentru satt con­tra portului de la Constanța , dar nu ne putem închipui ca guvernul țarei, luând chestiunea în studiu­, să nu fi căutat a’și da bine seamă de toate îm­prejurările. Dacă s’a ales punctul Con­stanța pentru viitorul mare port al Ro­mâniei, trebue să fie motive puternice cari au determinat această alegere. Ori­ce discuțiune în privința aceasta ni se pare de prisos. Ceea ce trebuie să cerem cu toții, e ca lucrările de transformare ale portu­lui să se înceapă cât mai curând. Studiile pentru aceste lucrări sunt terminate. Creditele necesare, de ase­mene, sunt de mult votate. Lucrările podului se apropie de sfîrșit. Nu vedem clar nici un motiv pentru care s’ar mai amâna lucrările portului Constanța, fără de cure podul peste Du­năre nu poate servi la mare lucru. Nu numai locuitorii Dobrogei, dar toată țara așteaptă cu mare nerăbdare începerea lucrărilor. Suntem convinși că guvernul va lua măsurile necesare și că, mult peste două-trei ani, ne vom putea mândri cu toții c’am făcut un pas uriaș pe calea progresului. * * * Din Germania (Corespondența pârtie, a ziarului «Universul») Berlin, 27 Martie: Un guvernator condamnat Firul telegrafic v’a adus știrea des­pre condamnarea lui Leist, guvernato­rul coloniei germane din Camerun. El a săvârșit acolo numeroase abuzuri și aceasta a provocat în Germania întreagă un scandal ne­mai­pomenit. Fiind dat în judecata unui unui jurist disciplinar, acesta a dat un verdict în care blamează purtarea lui Leist. Opinia publică și presa s-a revoltat în urma unei pedepse așa de mici și în urmă el a fost dat în judecata curții superioare din Leipzig. Fostul guvernator a fost arestat și, după lungi desbateri, condamnat. El a fost pus definitiv în disponibi­litate, adică exclus din cadrele admi­nistrative ale statului. Dânsul nu mai poate ocupa în viața lui nici o funcție administrativă. A mai fost condamnat la ch­eltuieli de judecată și la perderea, pe timp de 3 ani de zile, a jumătății din pensia la care are dreptul. Drepturile de autor Compozitorul musical Rudolff Wald­­mann, din Berlin, a intentat proces unei societăți care fabrica un fel de flașnete cu cari se cântau­ melodii com­puse de el. In a doua instanță compozitorul, a ob­ținut 6000 de fr. daune interese. Societatea care fabrica flașnetele a­­celea a fost condamnată fără drept de apel, la cheltueli cari se ridică la suma de 10.000 fr. Un­ caz curios de râutate Deună­zi a fost arestat la Altona un tânăr, băiatul unui funcționar de la di­­recțiaVierografelor. Timp de mai multe luni de zile, tri­misese scrisori amenințătoare și insul­tătoare mai multor persoane și chiar împaratului. In scrisorile adresate bancherilor, tâ­nărul îl soma să depue sume mari de bani în anumite locuri, amenințându-i că, în caz contrar, Îl va asvârli în aer cu dinamită. Scrisori de felul acesta trimetea croitorilor și propietarilor de magazii de coloniale. Un inspector de poliție care pândea de multă vreme să afle pe autorul­­ a­­cestor scrisori, a reușit în sfârșit să pue mâna pe el. Lucru curios : arestatul se bucură de toate facultățile sale mintale. El a fă­cut mărturisiri complecte. Anarh­iștii în Germania La Colonia, Frankfurt pe Main și­ Strassburg s’au­ făcut în ultimele zile numeroase arestări de anarhiști. Prici­na acestor arestări e următoarea: Un individ, r­ă îmbrăcat, a pus într’una din serile trecute înaintea prefecturei poliției, o petardă cu dinamită. A dat apoi foc fitilului. In momentul exploziei el a strigat: — Trăiască anarhia! Explozia a pricinuit pagube neînsem­nate materiale. N’a fost rănită nici o per­soană. Poliția a pus îndată mâna pe individul care a strigat «Trăiască anar­h­ia»! El a mărturisit cu mare cinism că dânsul e autorul atentatului și că e un anarh­ist convins. Anarh­istul se chia­­mă Wilhelm Ronner și a fost ajutor de mecanic prin diferite fabrici. De multă vreme însă n’are nici o ocupație. In casa lui s’au­ găsit numeroase scri­­­sori trimise de anarh­iștii din Frank­furt pe Main și Colonia. Poliția din Strassburg a înștiințat pol­­iția din acele orașe, și polițiștii au a­­restat peste 15 anarh­iști în casele că­rora s’au­ găsit cartușe cu dinamită, preparate chimice, numeroase scrisorii cifrate și diferite broșuri și manifesta revoluționare. Deraiarea unui tren Un tren de persoane a deraiat într’una din diminețele trecute lângă Weimar. Locomotiva și 4 vagoane s’au­ sfă­­rîmat. Mecanicul și un frânar au­ fost omorîți și 5 pasageri răniți. Deschizându­se o anchetă, s’a consta­tat că niște indivizi au­ desfăcut peste noapte șurupele șinelor. Aceasta e cauza deraierii. Cantonierul postat aproape de locul unde s’a întâmplat nenorocirea a fost arestat. El spune că niște dușmani ai lui au­ desfăcut șurupurile. Mai mulți oameni din comuna de unde e cantonierul, comună mică situată lângă Weimar, au­ fost arestați. Ei au­ fost denunțați de cantonier ca autori ai atentatului. ____________________________Mayer. Programa pentru serbarea sfintelor Paști Asta-seara, Vinerea-Mare, M. S. Re­­gele, însoțit de A. S. R. Principele Fer­­dinand, Moștenitorul presumptiv, și ur­mat de casa Sa civilă și militară, va merge, la orele 7 și jum., la biserica Mi­­tropoliei spre a asista la serviciu­. D-nil miniștrii, înalții funcționari ai Statului și d-nii oficieri generali și su­­periori din garnizoană se vor afla la o­rele 7 și jun. la Mitropolie. Detașamentele din diferite corpuri ale­ garnizoanei suau­ înșiruite în curtea Mi­tropoliei în tot timpul ceremoniei oco­ i lirei Sfântului Epitaf. * ..­­ * * -Mâine, Sâmbăta Paștelor, la orele 12 din noapte, M. S. Regele, însoțit de A. S. R. Principele Ferdinand. Moștenitorul presumptiv, și urmat de casa Sa civilă și militară, escortat fiind de un esca­­dron de geandarmi al Capitalei, va merge la Mitropolie la Sfânta înviere. In momentul când I. P. S. S. Mitro­politul Primat exclamă : Christos a în­­­viat, se va anunța Capitalei învierea prin 101 tunuri de la Dealul­ Spirei. Conform vechilor tradițiuni, se va­ scrie Evanghelia Sfântului Ioan, pe care M. S. Regele o va semna, și se va învesti la urmă cu sigiliul Sta­­­tului. M. S. Regele va lua apoi în mână­ Sfânta Cruce, înaintea căreia se vor sui chiia asistenții. O gardă de onoare cu muzica va sta în fața Mitropoliei în timpul ceremo­­niei Sfintei învieri.* * *. Astă seară ținuta va fi de dolttt, adică pentru d-nii civili, frac, cravată și mă­­­nuși negre ; decorațiuni: marile Cruci fără cordon. Militarii: ținuta de ce­­rem­onie, d-nn­ oficieri generali cu gr

Next