Universul, octombrie 1895 (Anul 13, nr. 232-257)

1895-10-01 / nr. 232

\ Anul XIII No. 232 *BS@8?**S5SEH» mfaa D-rul Steri © N. Ciurcu IX. Pelikangasse No. 10.—Viena Consulțațiunî cu celebritățile medicale și cu specialiștii de la facultatea de medicină din consulțațiunî și prin corespondente. (în co) Doctor OCHSENBERG “ MEDIC-CHIRURG-DENTIST — Calea Victoriei No. 73 și Strada Modei No. 1. Doctor MAURICID LEVY de la facultatea din Paris SPECIAL: Boala interne femei și faceri. Consultațiuni de la 1—3 si de la 6—8 138 str. Carol 138 De asemenea face cunoscut că tratează cu succes boalele secrete fie cât de vechi dupe metodele cele mai noi. B-rat Alex Athanasia Boale de ochi și boale nervoase Com.sia.Xia.ix­u.sa.î cXe la £ 2 — 5 p. ia — Calea Văcărești No. 103 — Inginer diplomat RS“ «int, dispunând de un capital de 25000 lei pen­­­tru o afacere cu câștig sigur, s’au un coman­­iditar căruia i - ar plăti o dobândă foarte bună. ■A se adresa la redacția jurnalului. (1194) 5k lpoem SIî — STRADA ROMÂNĂ No. 32 — Consultațiuni pentru ori­ce boale de la 1—3 p. m. Tratament al boalelor de stomac după metodele cele mai noui 1226 (30) EFTIN DE TOT Zah­ăr cubic, 1 left kilo.— Cafea Bio calitatea I, lei 3.10 kilo și Martinică calitatea I, lei 3.45 kilo.—Cafea regală (Ch­oria), pachet de 200 gr., 30 bani.—Muștar francez, flacon mare, 60 bani. Luminări de stearină, calitate prima, bani 95 pachetul. Calitate extra, lei 1.15 pachetul. De vânzare la administrația ziarului «Univer­sul», strada Brezoianu No. 11. Bodor F. â. Șerbănescu Membru al societății de Opktalmologie din Paris SPECIALIST IN BOALE DE OCHI — STRADA POPA­ TATU No. 69 — Consultațiuni și operațiuni­­ d­e la S—S ore p. aâa.­­"Pentru boale de ochi, gât, gură, nas și urechh Pentru sărăci gratis casa de sănătate SI, Str. Teilor lor — Consultațiuni speciale pentru — BOALE INTERNE ȘI SYPHILITICE Boalele secrete la bărbați și femei In toate zilele de la 10—11 dimineața Vindecarea asigurată. — Tratament special Consultațiunea numai un leu­ Iar dacă prefecții nu se mișcă, e datoria­ ministrului de interne să le inspire ceva mai multă vioiciune. W AVIS IMPORTANT AGENȚIA UNIVERSALĂ Fostă a «Universului», mutată în calea Victoriei No. 150, București Se ocupă cu următoarele: Face împrumuturi de bani pe hipotecă,­ Sconturi de creanțe la or­din, plasează bani particulari, cumpărări vînzări de case, locuri virane, moșii, vii viile, duri, arendări, etc. Cumperări și vînzari de cereale. Bani se clafi cu imprimut Lei 8000-10.000—15.000-20.000-25.000 30.000—36.000—40.000—45.000 și 50.000 se dau imediat cu împrumut pe hipotecă asupra case și moșii. A se adresa direct la Agenția Universala 150 Calea Victoriei București.­­ Discrețiune garantată ALEXANDRU IONESCU — Chirurg — Dentist — De la Facultatea din Paris Fost asistent al d-rilor Chavin și Magn­et Lucrări garantate cu preț jumătate Consultațiuni de la 9—12 a. m., și 2—6 p. m. Strada Academiei No. 2 (casa Steiner) 1265 (16) €&nză de plecare De închiriat de la Sft. Dumitru casă spaci­­oasă, cu grajduri, grădină, curte întinsă, apă și gaz, str. Diaconeselor No. 4. 1320 ® ®?©#© Lei sunt de dat cu hypotecă. strada Negustori No. 35. V. * — A se adresa în 5 Bani în Capitală.—10 Bani in județe CALENDAR PE ANUL 1895 Ortodox Sâmbătă 30 Septembrie. — Sf. Grigore, Ep. Ar. Catolic Sâmbătă 12 Octombrie. — Cat. Maximilian Res. soarelui 6.11 Ap. soarelui 5.22 București 30 Septembre. Ocârmuirea satelor Administrația în comunele rurale era proa­stă când erau mai puțini sub-prefecți de­cât azi și când sub-prefecții aveau lofuri mici. Oamenii de la centru, îngrijați, au­ căutat mijlocul de îndreptare și l-au găsit în mă­rirea numărului sub-prefecț­ilor și în sporirea lefei lor. Țara a primit această nouă sarci­nă în vederea necesitatei de administrație bună la sate, în credința că cu mai mulți sub-prefecțî vor merge treburile mai bine. Dar vedeți ciudățenie, azi, cu mulți sub­­prefecțî, nu numai că nu s’a schimbat în bine ocârmuirea satelor, dar ea merge tot spre mai rea. Mai înainte primiam la redacție două-trei scrisori pe săptămână despre abuzuri, hoții, nedreptăți comise prin comune, azi nu e zi în care să nu primim una sau două scrisori, până și di­­ cele mai retrase unghiuri alețerei. Ne-având timp să adunăm pe cele din ultima săptămână măcar și ne-având nici destul spațiu ca să le menționăm, dăm aci rezumatul celor două r­­eari le-am primit pe ziua­ de era; una e din comuna Foltești, jud. Covurlui­ ; comuna asta se află în a­­propiere de moșia Golașei, a d-lui prim­­ministru. Iată cam ce se zice în ea : «Ne mai putând suferi jafurile notarului Ștefan Șaramet, din comuna noastră, care nu se mulțumește numai cu clăcile ce -î facem pe-acasă dar ne și mituește de bani, cu știrea primarului, alergăm la bunătatea d-voastră rugându-ne cu lacrimi să bine­voiți a ve ridica glasul pentru noi, etc. Is­căliți V. Budescu, Ilinca Badiu, Prăjina Rogoz și alții. A doua este din com­. Crețești, jud Ilfov. «D-Ie redactor se zice în ea, noi ne în­gropăm morții într’un câmp deschis; ziua și noaptea scurmă porcii și câinii mormin­tele ; într'o zi s’a găsit afară din pământ un copil îngropat de curând și pe care ’l ro­­deau porcii. Ooamenii fruntași din sat au rugat pe primar să scoată locuitorii ca să îngrădească cimitirul în chip provizoriu­, cu pari și unele însă primarul, înțeles cu popa, se împotrivește cerând să i se dea lui în mână câte atâția lei de fie­care cap pentru ca să facă gard de zid. Noi locuitorii d’aci cunoscând bine pe acest soiu de primar îi înțelegem scopul; el vrea să aibă în mână banii pentru ca să întoarcă așa lucrurile în­cât să mai rămână ceva și în buzunarul lui. Vă rugăm, d-le redactor, să atrageți aten­țiunea superiorilor, etc.» Scrisoarea asta e anonimă dar se cunoaște că trebue să fi fost scrisă de un rezervist și anonimatul nu ne împedecă pe noi d’a crede în cele ce ne spune, ne­fiind la mij­loc un interes personal. Și toate cele­ i’alte scrisori ce primim sunt tot așa, despre mituiri, abuzuri nedreptăți. Satele sunt lăsate în voia unor pungași, ca și mai înainte. Ne întrebăm: Unde sunt sub­prefecții cei mulți și bine plătiți ? Ce fac dânșii ? Intru­cât s’a înbunătățit administrația la sate cu această nouă cheltuială ce s’a im­pus țărei ? ■k * * Leacul găsit dar de cei de la centru nu era mărirea numărului subprefecților și sporirea salarului lor sau, alt­fel zis, er­a mai puțin aceasta de­cât încredințarea sub­prefecturilor unor oameni pătrunși de sentimentul dato­riei și cari să nu considere ca un chilipir căpătarea unor așa slujbe ci ca o grea sar­cină , căci e grea în adevăr sarcina acestor slujbași cari trebue să fie vecinie în călă­torie prin comune, să se păzească de o mulțime de ispite, și să aibă inteligența de a preveni mai mult abuzurile și toate cele­­l­ alte rele de­cât a le reprima. Toate chestiile astea însă mulți sub-prefecți din cei de azi le rezolvă foarte lesne , stând la un loc prin orașe sau pe la moșiile lor și ocupând­u-se mai mult de politică de­cât de administrație, așteptând ca să vie satele la ei în loc să se ducă ei la sate. In chipul acesta de­sigur slujba de sub-pre­­fect e un mare chilipir. Și asupra cui cade sarcina d’a curați plă­­știe de așa chilipirgii ? Firește asupra prefecților. In scopul acesta prefecții trebue să facă mai dese escursii prin județe căci numai așa se pot convinge dacă subalternii lor își fac datoria. DIN TURCIA" (Corespondența particulară a ziarului «Universul» Constantinopol, 24 Septembrie. Tulburări sângeroase. — Măcelăria armeni­lor—Ameninnte­le trimit câte­va amănunte interesante, pri­vitoare la tulburările sângeroase petrecute în a­­cest oraș. In ziua când armenii se hotărîseră să meargă de la catedrala lor până la palatul imperial și să facă un fel de demonstrație mare, numeroase trupe de polițiști și geandarmi au fost postate pe strada mare, care duce la palat. In diferite puncte se adunaseră cete de turci. Intre aceștia se putea vedea mulți inși cu tur­bane, ceea ce dovedea că între ei se aflau hogi (pro­fesori) Imani (preoți) muezini (acei cari chiamă pe credincioși la rugăciune) și softale (studenți). Trupe mici de polițiști, geandarmi pedeș­tri și călări, umblați de colo până colo pe stradă. A­­celași lucru s-a observat în str. Divan-Jolu. Lu­mea adunată înaintea caselor și pe trotuare, compusă aproape numai din mahomedani, se uita cu curiositate spre Kumkapu, de unde trebuiau să vie manifestanții. întâiul grup de manifestanți a apărat aproape de colonadele arse (numite și colonadele lui Con­stantin). Ei mergeau prin mijlocul străzii, doi câte doi­ erau liniștiți în aparență; nu vorbeau unii cu alții, dar după fețele lor­ se vedea că sunt foarte agitați. Majoritatea lor era compusă din oameni ti­neri, mulți îmbrăcați în costume orășenești. Foarte puțini îmbrăcați în haine de hamali sau de tulumbagii (pompieri voluntari). Numerul demonstranților cari au venit mai întâi­ pe strada care ducea la palat era de 300. Prima încăierare Când soldații și geandarmii s’au încercat să împrăștie pe demonstranți, aceștia s’au opus cu forța. Atunci s’a început încăierarea teribilă. Mahomedanii cari se aflau­­­ pe trotuare s’au a­­runcat cu furie asupra demonstranților. S’a pro­dus o învălmășală nespus, de mare. Oamenii dadeau unii într’alții cu pietrile, cu bastoanele, cu revolverele, cu cuțitele și cu topoarele. Ar­menii aveau asupra lor cuțite și revolvere, iar turcii topoare și bastoane groase. După ce au picat la pământ câți­va morți și răniți, armenii au luat-o la fugă. Poliția a a­­restat pe vre­o câți­va. Musulmanii, iritați la culme, s-au repezit asu­pra arestaților și au început să-î bată cu pie­tre. Un arestat armean a fost omorît imediat, mulțimea se grămădise în mase foarte mari pe strada care duce de la ministerul de comerciu până la raptie (direcția centrală a poliției). Era îngrozitor să vezi înjunghierea bieților oameni. Cadavrul unui tîner armean a fost tîrît pe jos până la închisoare. In curtea pușcăriei au fost aduși 6 mulțimi de arestați. Mulți inși au fost bătuți acolo cum­plit și cei cari stăteau pe afară auziau strigata grozave de «Aman !» (iertare !) A doua incăerare Incăerarea a doua s-a întâmplat aproape de ambasada persiană și în străzile laterale din a­­propiere, pe unde se refugiaseră cea mai mare parte a demonstranților. Mahomedanii i-au cuprins din toate părțile și au început să’i bată cu pietre și să’i împuște. O mulțime de armeni au fost înjunghiați, alții răniți grav și foarte mulți arestați. Vre-o 10 musulmani au fost omorîțî. Numă­rul morților armeni, însă, e foarte mare. Cei­l­alți armeni au luat-o la fugă. Turcii au început să se ia după ei, să pă­­­trunză prin casele lor, să omoare, să dea foc și să jefuiască. Alte amănunte—Victimele De atunci până acuma măcelul continuă și, d­e toate sforțările poliției, nu trece zi sau noapte fără ca populația turcă să nu atace pe armeni și să nu pătru­ndă în casele lor, săvîrșind cru­zimi îngrozitoare. Mereu se întâmplă încăerări sângeroase între turci și armeni și o mulțime dintre aceștia îm­preună cu familiile s’au refugiat prin b­iseric. Numărul victimelor trece peste 200. Cei mai mulți inși au fost omorîți în Kissim­­pașa, la Cornul de aur și într-o cârciumă mare din Stambul, numită Ciucur-Cesne-Han. Alți oa­meni au fost omorîți tot în Stambul și aliuma în Papazoglu-Han, în cartierul Makerkol-Kadir­ și în Kumkapu , aci a fost înjunghiat un caval al patriarh­ului, apoi în mahalaua Becitaș, lângă arsenalul de artilerie «Top-Home» pe strada Ga­­lata și într’o baie mare de acolo, în sfîrșit în­tr’o brutărie din Scutari și în usina de gaz de la Dolmabagdje unde au fost asasinați o mul­țime de armeni catolici. Cadavre aruncate in mare Mai mulți doctori europeni au observat cu de­­amenuntul rănile primite de răniți, și de cei o­­morîți. Ele sunt făcute cu bastoane, cu pietre, cu securi, cu revolvere și cu puști. Un număr mare de cadavre au fost aruncate în mare. Așa se vorbește în cercurile de aici. Valurile mării au aruncat până acum la țăr­muri­ 6 cadavre. Spiritele sunt și acum­ foarte agitate și e­fe­mere de noul turburări. Levant. CURIER JUDICIAR (TRIBUNALELE ROMANE) Vagabondagiu Din când în când vine înaintea tribunalelor noastre câte un individ adus cu proces-verbal care zice că nu are nici o ocupațiune. Dacă ar fi să se dea judecății toți aceia cari n’au nici o ocupațiune, mulți s’ar­­ găsi traduși amintea tribunalelor corecționale.

Next