Universul, martie 1896 (Anul 14, nr. 51-75)

1896-03-01 / nr. 51

, :*> ’S „\&Tlîîl XtY- 5 Bași în Capitală. IO Bani în județe Vineri, 1 (13) temeiază, fără îndoială, dar nu­ sim­ți J miij­­loace pentru satisfacerea ei. DȘ‘aceea­ e’‘pro­babil că nu va fi luată în considerați­une. Propunerile cele­ l’alte însă, în ce privește transferarea și obligativitatea învățământu­lui, pot fi admise fără greutate. In adevăr, nici o obiecțiune serioasă nu se poate ri­dica împotriva lor. învățătorul nu trebuește lăsat la discrețiunea intrigilor locale. Mij­loacele care să atragă pe copii la școală vor avea mult mai mult efect de­cât toate pe­depsele din lume. Pentru considerațiunile acestea, noi reco­mandăm atențiunii Parlamentului, memoriul corpului didactic. Abonamente în premii la Ziarul UNIVERSUL — Cu începere de la 1 Martie 1996 — §P­F~ Pentru 3 luni ""gggf In Capitală, lei 5.50.—In județe, lei 7.60 Premiu.—3 volume din romanele noastre după alegere. ipi* Pentru 6 luni .Iafi In Capitală, lei 1O.—In județe, lci 14 Premiu. — 6 volume din romanele noastre, dupe alegere. @®§F* Pentru 1 an "uli In Capitală, lei 18.—In județe, lei 25 Premiu. — 10 volume din romanele noastre, după alegere. NB. Toți abonații vor primi gratis, afară de «Universul» politic, și «Universul Literar» colo­rat, care apare în fie­care Duminecă. Doamna doctor Tatușescu (CHERNBACH) Medic al Spitalelor Eforiei în serviciul special al boalelor de femei Consultațiuni pentru boale de femei și copii. Str. Romană No. 86, colt cu str. Dorobanți 1685 III*. I. POEM Alt 81 Cu o practica de 6 ani in serviciile d­e spital ale d-lor dr. Prof. Assaki și Stoicescu — STRADA ROMANĂ No. 22 — Consultațiuni pentru ori­ce boala de la 1—3 p. m. Cei fără mijloace au o reducere de jumătate din prețurile obișnuite, adică 21. 50 b. visita la domiciliul bolnavilor și 1­1. 50 consultația de asemenea au un scăzământ însemnat la­ima din farmaciile din capitală. Tratament al boalelor de stomac după metodele cele mai noul doctor F. I. Șerbănescu Membru al societății de Optalmologie din Paris SPECIALIST IN BOALE DE OCHI — STRADA POPA­ TATU No. 69 — Consultațiuni și operațiuni d­e la­ 3—5 ore p. m. Pentru boale de ochi, gât, gură, nas și urechi Pentru săraci gratis Doctorul I. Vellan Specialist pentru BOALE INTERNE S’a stabilit strada Luterană No. 19. — Consultațiuni 3—6 p. m. — 1641 ’ (36) Boalele de piele, boalele lumești (siphi­­litis) la ambele­ sexe ; neputința bărbătească sunt, cu siguranță vindecate la Doctor J Petelem. Specialist in boale de femei, copii si ochi — CALEA PR­AH­OVEI No. 80 — Consultațiuni de la 8—10 a. m. și de la 4—6 p. m.—Bolnavii din provincii, găsesc gazdă, (pension) și tratament conștiincios. 1Ő67 Doctor MAURIGIU LEVY de la facultatea din Paris SPECIAL: Boala interne femei și faceri. Consultațiuni de la 1—3 și de la 6—8 138 str. Carol 138 De asemenea face cunoscut că tratează cu succes boalele secrete fie cât de vechi după metodele cele mai noi. SAAAAAAAAAAAA^VV POLICLINICA DE COPII CASA DE SANATATE 51,—Strada Teilor,­—51. Direcțiunea Casei de Sănătate, încurajată de succesul și rezultatele satisfăcătoare din anul trecut, anunță că Policlinica de copii, închisă în timpul iernei, se va redeschide la 1 Mar­tie a. c.. D. Dr. Rapaport, special de boale de copii, va da consultațiunî în toate zilele de la 3—4 p. m. Consultați­unea pentru săraci 1 lea. 1761 (161­8’a «iesÂig feb­ini ca64 38T). 2S Str. A­rsaon­ească îTo. 2S Consultațiunî gratuite în toate zilele, afară de joi și sărbători. De la 8—9 a. m. boale de pete și venerice .« « 100s—M'/î boale de copii « « 1’/1— 2x/1 chirurgie și boale de femei « « 2—3 boale de gât, nas și urechi. Joia la aceleași ore consultațiuni cu plată a 2 lei vizita pentru fondul policlinicei. 1735 CALENDAR PE ANUL 1896 Ortodox Joui, 29 Februarie. — Casian Romanul Catolic Joui, 12 Martie. — Grigore cel mare Aés. soarelui 6. 20 Ap. soarelui 6,1 București 29 Februarie. Memoriul corpului didactic Vorbind de reforma învățămîntului pri­mar cu care se va ocupa în curând, aduna­rea deputaților, am spus că un mare număr de petițiuni și memorii au fost trimise par­lamentului de învățătorii și institutorii din toate județele. Acum ni se comunică un memoriu al în­tregului corp didactic din țară, alcătuit de comisiunea aleasă la congresul ținut în Bră­ila în 1895. Memoriul acesta e destul de chibzuit și de interesant și de aceea ne împlinim o dato­rie atrăgând asupră­ întențiunea legiuitorilor noștri și a opiniunii publice. * ¥ ¥ Cu trei chestiuni se ocupă memoriul a­­cesta și la toate propune soluțiuni cari me­rită a fi luate în considerație: întâia chestiune e aceea a stabilitate­ în­vățătorilor și institutorilor. Corpul didactic recunoaște autorității șco­lare că trebue să fie urmată cu destule pu­teri pentru a îți frîna și pedepsi pe cei vi­novați și cari nu-și fac datoria. Dar cere și pentru membrii corpului didactic oare­care garanții. Avertismentul, amenda și destituirea, me­moriul le primește ca pedepse; în contra transferării se ridică însă cu energie. In cea mai mare parte a cazurilor, trans­ferarea e o armă teribilă de persecuțiune, de răzbunare. învățătorul și-a înjghebat și el o gospodărie, casă, grădină, pămînt, vite, păsări. Dacă cum­va nemulțumește însă, pentru o pricină sau alta, pe oamenii cu influență din sat sau din județ, numai de­cât se pomenește transferat, silit adică să desfacă tot și să înceapă aiurea o nouă viață de lipsuri. E mult adevăr în cele ce spune memoriul cu privire la transferare. La sate, interesele personale și intrigele sunt cu mult mai tari de­cât la orașe, cercul fiind mai stricit; de aceea învățătorul e foarte expus să nemul­țumească fie pe primar, fie pe preot, fie pe țăranii mai bogați ; și aceștia, prin adminis­­trațiunea județului, pot lesne să-și resbm­e obținând transferarea învățătorului. Motive se găsesc, natural, tot­deauna. Din aceste considerațiuni, memoriul pro­pune ca transferarea să fie ștearsă dintre pedepse și să nu se poată face de­cât cu consimțimentul învățătorilor. Pentru pedep­sirea celor vinovați sunt de ajuns avertis­mentul, amenda și destituirea. A doua chestiune e o îmbunătățire! po­­zițiunea materiale a corpului didactic pri­mar. Fiind vecinic în strîmtorare, nevoit să se împrumute înainte de luarea lefei, învățătorul e lipsit de autoritatea morală, atât de necesară în școală. Argumentul ce se invoacă, anume că o urcare cât de mică a salariilor ar îngreuia foarte mult budgetul Statului, nu e valabil. Sunt mulți învățători și institutori, dar nu degeaba, ci pentru că mari sunt nevoile so­­cietăței. Dacă s’au mărit salariile tuturor funcțio­narilor publici, în administrație, justiție, armată, e drept să se mărească și salariile corpului didactic, căci traiul pentru toți s’a scumpit, nu numai pentru unii. Memoriul propune o sporire a salariilor, pentru învățători, iar pentru institutori o indemnizare de locuință de două ori pe an. A treia chestiune este din cele mai im­portante. In toate proiectele de legi s’au prevăzut fel de fel de pedepse pentru asigurarea o­­bligativităței învățământului. Nici odată însă, nu s’au prevăzut, pe lângă mijloacele de constrîngere și mijloacele atractive. Memoriul propune asemenea două măsuri. Iată în comunele să dea copiilor săraci cărți, rechizite școlare și chiarViaiie. Al doilea, să se reducă serviciul militar pentru cei cari au absolvit învățământul primar. După cum se poate vedea din această scurtă expunere a memoriului, el e făcut cu multă cunoștință de cauză și destul de moderat în propunerile sale. Partea privitoare la îmbunătățirea pozi­­țiunei materiale a corpului didactic e, firește, greu de realizat în starea de azi a resurse­lor Statului. Proclamațiunea e dreaptă și în­ SSiia Franța 9. Coresp. particulară a ziarului «Universul» Paris 26 Februarie. Președintele republicei la Marsilia iată câte­va amănunte privitoare la prezența d-lui Felix Faure, președintele republicei, în Marsilia. Când a sosit președintele în gară a fost primit cu entusiasm. Tot așa s’au făcut ovații și fos­tului ministru de război și generalul Zurlinden. Când a venit în gară președintele republicei, Zurlinden, în fruntea mai multor ofițeri, l’a­ în­tâmpinat și muzica, care însoția pe d­emonstr­anțî a început să cânte marsilieza. . Președintele republicei a decorat numai­de­cât pe generalul Zurlinden cu ordinul legiune! de onoare. In acelaș timp a decorat și pe alți o­­fițeri. Cortegiul In urmă se face cortegiul. In momentul când’ președintele republicei s’a suit în landou, cor­tegiul, foarte impozant, se compunea din 35 de­ cupeuri. Mulțimea era grămădită pe străzi și a aclamat cu entusiasm pe Felix Faure. Bubuiturile de tunuri sguduiau orașul. Toate­ clopotele bisericilor erau trase. Dângă untul lor jalnic, dar emoționător în acelaș timp, dădea un farmec foarte mare dovezilor de simpatie pe cari locuitorii le arătau șefului republicei. De la gară la prefectură s’au postat în răs­pântiile drumurilor diferite music! care au cântat «Marsilieza». Trotuarele erau înțesate de lume. Oamenii au aclamat cu entusiasm pe Felix Faure. Entusiasmul era nespus de mare. Peste 300.000 de oameni se grămădiseră pe uliți. Balcoanele erau pline de lume. Aproape toți locuitorii arboraseră drapele naționale. Bulevardul gărei centrale, bulevardele Liber­tății, bulevardul Nordului, etc., etc., au fost împodobite cu steaguri și s’au făcut pe a­­ceste străzi porți triumfale împodobite cu stea­guri și minunate gh­irlande de flori. Aspectul ulițelor era admirabil. Pretutindenea nu vedeai de­cât oameni în haine de sărbătoare. Sosirea la prefectură Trăsura președintelui a sosit la prefectură, tre­când prin strada Ferreol. O mulțime de lume, adunată pe străzi și acei care insotiau trăsura­ președintelui republicei, l’au aclamat­­ cu entu­siasm. Președintele era foarte vesel și când a sosit la prefectură a dat mâna cu toți funcționarii supe­riori, care se aflau de față. Prezentarea coloniei italiene Când s’a prezintat corpul consular, maj’chizul Silvio Garcano, recomandând pe membrii colo­niei italiene, a zis următoarele : «Domnule președinte, «Colonia italiană din Marsilia, ai cărei delegați suntem, a socotit ca o datorie de oficare a ei să ne arate prin graiul nostru sentimentele ei de devotament față de d-voastră și să ve arata sincera recunoștință față de frumoasa voastră patrie pentru larga și binevoitoarea ospitalitate, de care foarte mulți dintre noi profită de mai mult de o jumătate de veac. Noi suntem și vom fi cu religiozitate respectoșă a­ legilor și a­ ins­­tituțiunilor voastre și Franța și Republica nu vor avea nici­odată prieteni mai sinceri și mai devotați ca italieni! din Marsilia». Președintele republicei a respuns i r. • ’ 1 «Vé sunt recunoscător, d-lor, de pasul ce ați făcut. Sunt convins că sentimentele ce ați ex­primat le-ați avut în­tot­deauna pentru ’patria d-voastră adoptivă. Sunt convins că găsiți aci, pe lângă reprezentanții guvernului republicei, cea mai bună primire și cea mai sigură protecțiune. Vă cer în schimb să ve puneți toată influența pentru ca relațiunile de concordie și prietenie să se desvolte din ce în ce mai mult între com­patrioția d-voastră și populația marsilieză. «D-voastră cunoașteți sentimentele populațiunei terei noastre. Populația noastră este generoasă, ospitalieră; nu trebue să permiteți nici o neîn­țelegere între compatrioți! d-voastră, mai puțin instruiți de cum sunteți, și acei ai marsiliezilor, care ar putea să înțeleagă reți datoriile lor de ospitalitate. «Pot să vă asigur că guvernul va face din par­te’­ tot ce ’i va sta în putință pentru ca să dom­­nească frăția, concordia cea mai intimă între populația marsilieză și colonia italiană». Primarul a prezentat întregul consiliu muni­cipal, apoi d. Ferand, camera de com­erc­iu și generalul zurlinden pe ofițerii garnizoanei. In cursul recepțiunilor, președintele republicei a remis crucea de ofițer al legiune­­ide­­­jbitoarei d-lui Thourel, președintele consiliului general, și crucea de cavaler d-lui Lallier de Goudray, comisarul adjutor al coloniilor. Recepțiunile oficiale s’au sfârșit abia la 8 ore. De sigur că prânzul intim care s’a dat la­ prefec­­­tură a rămas în întârziere. Prin urmare și vizita pe care președintele­ Re­i publice­ a promis să o facă pe la teatre, unde dadeau poporului representații gratuite, a fost foarte scurtă. D. Felix Faure și miniștrii au sosit la operă la noua ore. Când șeful statului a intrat în loja sa, întâiul act al piesei «Sigurd» era­ pe sfârșite, * *

Next