Universul, martie 1896 (Anul 14, nr. 51-75)
1896-03-01 / nr. 51
, :*> ’S „\&Tlîîl XtY- 5 Bași în Capitală. IO Bani în județe Vineri, 1 (13) temeiază, fără îndoială, dar nu simți J miijloace pentru satisfacerea ei. DȘ‘aceea e’‘probabil că nu va fi luată în considerațiune. Propunerile cele l’alte însă, în ce privește transferarea și obligativitatea învățământului, pot fi admise fără greutate. In adevăr, nici o obiecțiune serioasă nu se poate ridica împotriva lor. învățătorul nu trebuește lăsat la discrețiunea intrigilor locale. Mijloacele care să atragă pe copii la școală vor avea mult mai mult efect decât toate pedepsele din lume. Pentru considerațiunile acestea, noi recomandăm atențiunii Parlamentului, memoriul corpului didactic. Abonamente în premii la Ziarul UNIVERSUL — Cu începere de la 1 Martie 1996 — §PF~ Pentru 3 luni ""gggf In Capitală, lei 5.50.—In județe, lei 7.60 Premiu.—3 volume din romanele noastre după alegere. ipi* Pentru 6 luni .Iafi In Capitală, lei 1O.—In județe, lci 14 Premiu. — 6 volume din romanele noastre, dupe alegere. @®§F* Pentru 1 an "uli In Capitală, lei 18.—In județe, lei 25 Premiu. — 10 volume din romanele noastre, după alegere. NB. Toți abonații vor primi gratis, afară de «Universul» politic, și «Universul Literar» colorat, care apare în fiecare Duminecă. Doamna doctor Tatușescu (CHERNBACH) Medic al Spitalelor Eforiei în serviciul special al boalelor de femei Consultațiuni pentru boale de femei și copii. Str. Romană No. 86, colt cu str. Dorobanți 1685 III*. I. POEM Alt 81 Cu o practica de 6 ani in serviciile de spital ale d-lor dr. Prof. Assaki și Stoicescu — STRADA ROMANĂ No. 22 — Consultațiuni pentru orice boala de la 1—3 p. m. Cei fără mijloace au o reducere de jumătate din prețurile obișnuite, adică 21. 50 b. visita la domiciliul bolnavilor și 11. 50 consultația de asemenea au un scăzământ însemnat laima din farmaciile din capitală. Tratament al boalelor de stomac după metodele cele mai noul doctor F. I. Șerbănescu Membru al societății de Optalmologie din Paris SPECIALIST IN BOALE DE OCHI — STRADA POPA TATU No. 69 — Consultațiuni și operațiuni de la 3—5 ore p. m. Pentru boale de ochi, gât, gură, nas și urechi Pentru săraci gratis Doctorul I. Vellan Specialist pentru BOALE INTERNE S’a stabilit strada Luterană No. 19. — Consultațiuni 3—6 p. m. — 1641 ’ (36) Boalele de piele, boalele lumești (siphilitis) la ambele sexe ; neputința bărbătească sunt, cu siguranță vindecate la Doctor J Petelem. Specialist in boale de femei, copii si ochi — CALEA PRAHOVEI No. 80 — Consultațiuni de la 8—10 a. m. și de la 4—6 p. m.—Bolnavii din provincii, găsesc gazdă, (pension) și tratament conștiincios. 1Ő67 Doctor MAURIGIU LEVY de la facultatea din Paris SPECIAL: Boala interne femei și faceri. Consultațiuni de la 1—3 și de la 6—8 138 str. Carol 138 De asemenea face cunoscut că tratează cu succes boalele secrete fie cât de vechi după metodele cele mai noi. SAAAAAAAAAAAA^VV POLICLINICA DE COPII CASA DE SANATATE 51,—Strada Teilor,—51. Direcțiunea Casei de Sănătate, încurajată de succesul și rezultatele satisfăcătoare din anul trecut, anunță că Policlinica de copii, închisă în timpul iernei, se va redeschide la 1 Martie a. c.. D. Dr. Rapaport, special de boale de copii, va da consultațiunî în toate zilele de la 3—4 p. m. Consultațiunea pentru săraci 1 lea. 1761 (1618’a «iesÂig febini ca64 38T). 2S Str. Arsaonească îTo. 2S Consultațiunî gratuite în toate zilele, afară de joi și sărbători. De la 8—9 a. m. boale de pete și venerice .« « 100s—M'/î boale de copii « « 1’/1— 2x/1 chirurgie și boale de femei « « 2—3 boale de gât, nas și urechi. Joia la aceleași ore consultațiuni cu plată a 2 lei vizita pentru fondul policlinicei. 1735 CALENDAR PE ANUL 1896 Ortodox Joui, 29 Februarie. — Casian Romanul Catolic Joui, 12 Martie. — Grigore cel mare Aés. soarelui 6. 20 Ap. soarelui 6,1 București 29 Februarie. Memoriul corpului didactic Vorbind de reforma învățămîntului primar cu care se va ocupa în curând, adunarea deputaților, am spus că un mare număr de petițiuni și memorii au fost trimise parlamentului de învățătorii și institutorii din toate județele. Acum ni se comunică un memoriu al întregului corp didactic din țară, alcătuit de comisiunea aleasă la congresul ținut în Brăila în 1895. Memoriul acesta e destul de chibzuit și de interesant și de aceea ne împlinim o datorie atrăgând asupră întențiunea legiuitorilor noștri și a opiniunii publice. * ¥ ¥ Cu trei chestiuni se ocupă memoriul acesta și la toate propune soluțiuni cari merită a fi luate în considerație: întâia chestiune e aceea a stabilitate învățătorilor și institutorilor. Corpul didactic recunoaște autorității școlare că trebue să fie urmată cu destule puteri pentru a îți frîna și pedepsi pe cei vinovați și cari nu-și fac datoria. Dar cere și pentru membrii corpului didactic oarecare garanții. Avertismentul, amenda și destituirea, memoriul le primește ca pedepse; în contra transferării se ridică însă cu energie. In cea mai mare parte a cazurilor, transferarea e o armă teribilă de persecuțiune, de răzbunare. învățătorul și-a înjghebat și el o gospodărie, casă, grădină, pămînt, vite, păsări. Dacă cumva nemulțumește însă, pentru o pricină sau alta, pe oamenii cu influență din sat sau din județ, numai decât se pomenește transferat, silit adică să desfacă tot și să înceapă aiurea o nouă viață de lipsuri. E mult adevăr în cele ce spune memoriul cu privire la transferare. La sate, interesele personale și intrigele sunt cu mult mai tari decât la orașe, cercul fiind mai stricit; de aceea învățătorul e foarte expus să nemulțumească fie pe primar, fie pe preot, fie pe țăranii mai bogați ; și aceștia, prin administrațiunea județului, pot lesne să-și resbme obținând transferarea învățătorului. Motive se găsesc, natural, totdeauna. Din aceste considerațiuni, memoriul propune ca transferarea să fie ștearsă dintre pedepse și să nu se poată face decât cu consimțimentul învățătorilor. Pentru pedepsirea celor vinovați sunt de ajuns avertismentul, amenda și destituirea. A doua chestiune e o îmbunătățire! pozițiunea materiale a corpului didactic primar. Fiind vecinic în strîmtorare, nevoit să se împrumute înainte de luarea lefei, învățătorul e lipsit de autoritatea morală, atât de necesară în școală. Argumentul ce se invoacă, anume că o urcare cât de mică a salariilor ar îngreuia foarte mult budgetul Statului, nu e valabil. Sunt mulți învățători și institutori, dar nu degeaba, ci pentru că mari sunt nevoile societăței. Dacă s’au mărit salariile tuturor funcționarilor publici, în administrație, justiție, armată, e drept să se mărească și salariile corpului didactic, căci traiul pentru toți s’a scumpit, nu numai pentru unii. Memoriul propune o sporire a salariilor, pentru învățători, iar pentru institutori o indemnizare de locuință de două ori pe an. A treia chestiune este din cele mai importante. In toate proiectele de legi s’au prevăzut fel de fel de pedepse pentru asigurarea obligativităței învățământului. Nici odată însă, nu s’au prevăzut, pe lângă mijloacele de constrîngere și mijloacele atractive. Memoriul propune asemenea două măsuri. Iată în comunele să dea copiilor săraci cărți, rechizite școlare și chiarViaiie. Al doilea, să se reducă serviciul militar pentru cei cari au absolvit învățământul primar. După cum se poate vedea din această scurtă expunere a memoriului, el e făcut cu multă cunoștință de cauză și destul de moderat în propunerile sale. Partea privitoare la îmbunătățirea pozițiunei materiale a corpului didactic e, firește, greu de realizat în starea de azi a resurselor Statului. Proclamațiunea e dreaptă și în SSiia Franța 9. Coresp. particulară a ziarului «Universul» Paris 26 Februarie. Președintele republicei la Marsilia iată câteva amănunte privitoare la prezența d-lui Felix Faure, președintele republicei, în Marsilia. Când a sosit președintele în gară a fost primit cu entusiasm. Tot așa s’au făcut ovații și fostului ministru de război și generalul Zurlinden. Când a venit în gară președintele republicei, Zurlinden, în fruntea mai multor ofițeri, l’a întâmpinat și muzica, care însoția pe demonstranțî a început să cânte marsilieza. . Președintele republicei a decorat numaidecât pe generalul Zurlinden cu ordinul legiune! de onoare. In acelaș timp a decorat și pe alți ofițeri. Cortegiul In urmă se face cortegiul. In momentul când’ președintele republicei s’a suit în landou, cortegiul, foarte impozant, se compunea din 35 de cupeuri. Mulțimea era grămădită pe străzi și a aclamat cu entusiasm pe Felix Faure. Bubuiturile de tunuri sguduiau orașul. Toate clopotele bisericilor erau trase. Dângă untul lor jalnic, dar emoționător în acelaș timp, dădea un farmec foarte mare dovezilor de simpatie pe cari locuitorii le arătau șefului republicei. De la gară la prefectură s’au postat în răspântiile drumurilor diferite music! care au cântat «Marsilieza». Trotuarele erau înțesate de lume. Oamenii au aclamat cu entusiasm pe Felix Faure. Entusiasmul era nespus de mare. Peste 300.000 de oameni se grămădiseră pe uliți. Balcoanele erau pline de lume. Aproape toți locuitorii arboraseră drapele naționale. Bulevardul gărei centrale, bulevardele Libertății, bulevardul Nordului, etc., etc., au fost împodobite cu steaguri și s’au făcut pe aceste străzi porți triumfale împodobite cu steaguri și minunate ghirlande de flori. Aspectul ulițelor era admirabil. Pretutindenea nu vedeai decât oameni în haine de sărbătoare. Sosirea la prefectură Trăsura președintelui a sosit la prefectură, trecând prin strada Ferreol. O mulțime de lume, adunată pe străzi și acei care insotiau trăsura președintelui republicei, l’au aclamat cu entusiasm. Președintele era foarte vesel și când a sosit la prefectură a dat mâna cu toți funcționarii superiori, care se aflau de față. Prezentarea coloniei italiene Când s’a prezintat corpul consular, maj’chizul Silvio Garcano, recomandând pe membrii coloniei italiene, a zis următoarele : «Domnule președinte, «Colonia italiană din Marsilia, ai cărei delegați suntem, a socotit ca o datorie de oficare a ei să ne arate prin graiul nostru sentimentele ei de devotament față de d-voastră și să ve arata sincera recunoștință față de frumoasa voastră patrie pentru larga și binevoitoarea ospitalitate, de care foarte mulți dintre noi profită de mai mult de o jumătate de veac. Noi suntem și vom fi cu religiozitate respectoșă a legilor și a instituțiunilor voastre și Franța și Republica nu vor avea niciodată prieteni mai sinceri și mai devotați ca italieni! din Marsilia». Președintele republicei a respuns i r. • ’ 1 «Vé sunt recunoscător, d-lor, de pasul ce ați făcut. Sunt convins că sentimentele ce ați exprimat le-ați avut întotdeauna pentru ’patria d-voastră adoptivă. Sunt convins că găsiți aci, pe lângă reprezentanții guvernului republicei, cea mai bună primire și cea mai sigură protecțiune. Vă cer în schimb să ve puneți toată influența pentru ca relațiunile de concordie și prietenie să se desvolte din ce în ce mai mult între compatrioția d-voastră și populația marsilieză. «D-voastră cunoașteți sentimentele populațiunei terei noastre. Populația noastră este generoasă, ospitalieră; nu trebue să permiteți nici o neînțelegere între compatrioți! d-voastră, mai puțin instruiți de cum sunteți, și acei ai marsiliezilor, care ar putea să înțeleagă reți datoriile lor de ospitalitate. «Pot să vă asigur că guvernul va face din parte’ tot ce ’i va sta în putință pentru ca să domnească frăția, concordia cea mai intimă între populația marsilieză și colonia italiană». Primarul a prezentat întregul consiliu municipal, apoi d. Ferand, camera de comerciu și generalul zurlinden pe ofițerii garnizoanei. In cursul recepțiunilor, președintele republicei a remis crucea de ofițer al legiuneidejbitoarei d-lui Thourel, președintele consiliului general, și crucea de cavaler d-lui Lallier de Goudray, comisarul adjutor al coloniilor. Recepțiunile oficiale s’au sfârșit abia la 8 ore. De sigur că prânzul intim care s’a dat la prefectură a rămas în întârziere. Prin urmare și vizita pe care președintele Rei publice a promis să o facă pe la teatre, unde dadeau poporului representații gratuite, a fost foarte scurtă. D. Felix Faure și miniștrii au sosit la operă la noua ore. Când șeful statului a intrat în loja sa, întâiul act al piesei «Sigurd» era pe sfârșite, * *