Universul, martie 1896 (Anul 14, nr. 51-75)
1896-03-01 / nr. 51
f Universul i Noo. Orchestra s’a întrerupt și a cântat Marsilieza apoi «imnul rusesc», pe care toți spectatorii l’au ascultat stând în picioare. , După o sumoetate de ceas președintele s’a retras. Publicul i-a făcut ovații îndelungate și i-a salutat plecarea prin strigăte de: Trăiască Felix Faure . Cortegiul a străbătut strada Paradis, Canebrera, strada Saint-Fereol, întorcându-se la prefectură în mijlocul unei mulțimi enorme care nu mai înceta cu aclamațiile. Nu s’a întâmplat nici un incident. Conspirația ia contra Sultanului Mai mulți civili și militari arestați li se scrie din Adrianopole, că directorul gimnaziului din acel oraș, precum și domagii albanezi, două doctori în medicină, Ismail Bey și Mehmet Bey, două librari și 10 ofițeri de diferite grade au fost arestați ca conspiratori în contra Sultanului. Aceasta s-a întâmplat acum două săptămâni. Toate aceste persoane făceau parte din partidul tinerilor turci. UN PROVERB PE ZI Cine caută nevastă fără cusur, nefnsurat române. (Românesc) DIN Focul de la Mamornița.—Cai găsiți.—O prădăciune.—Copii gemeni.—Un raport Din Mamornița primim următoarea știre: Vineri 23 curent, pe la orele 7 lum. sara, un incendiu îngrozitor a consumat cu desăvârșire hanul cel mare din fața oficiului telegrafo-poștal, compus din vreo 25 de camere. Grație principelui Moruzi, care a venit cu subprefectul din Herța, escortați de escadronul jandarmilor rurali, s-a putut salva oficiul primăriei și al telegrafului, care era aproape a lua foc. Focul a fost localizat pe la orele 6 dimineața. Pagubele se urcă la suma de peste 19000 lei. De una seară, evreica Golda Avram din str. sf. Lazăr, a dat naștere la doi copii gemeni. Golda a încetat din viață după două ore de la naștere, din cauza unei hemoragii.. Copiii gemeni sunt sănătoși. — Comisarul dispăruiei a doua, printr-un raport detailat adresat prefecturei poliției, arată că casele vechei școli Normale « Vasile Lupu» din fața bisericei Treî-Erarhî, sunt ruinate și ea în acele, case ziua se joacă o sumă de copii ce frecventează școala primară de lângă numitele case și pentru a nu se întâmpla o nenorocire, roagă a se interveni pe lângă autoritatea în drept spre a dispune dărâmarea lor. — Luni seara a fost prădat dl. Iancu Buinu pe drumul dintre Voinești și Șebeia, luândui-se o geantă în care avea 10 lei’aramă și un revolver, 3 pachete de ceai, și un tub de tinichea în care avea mai multe trate pe suma de 3000 lei. Pe teritoiul comunei Spărieții s’au găsit la niște girezi de paie,, doi cai mari cu hamurile pe ei; caii desigur erau furați de undeva și lăsați de hoți temându-se a nu fi prinși. Cari au fost trimiși la primăria satului.. UN SFAT PE ZI Higiena hamului. — Sunt unii cari condamnă dans mic, dar higiena tocmai îl recomandă ca pe un lucru care nu strică, ci folosește sănătății. Dansul îl fac picioarele dar prin el nu numai picioarele se mișcă, ci întreaga musculatură a corpului se pune în mișcare, se mărește circulațiunea sîngelui și plămânii lucrează mai tare. S’a calculat că dacă cineva joacă timp de 5 ore, inima lui face o funcțiune identică cu aceea când omul ar ridica o greutate de 36.240 fegr. pe o înălțime de un metru. Corpul dansatorului nu e bine să fie strîns, căci împedică respirațiunea. Nu e bine a dansa cu gura deschisă, pentru că gâtul se usucă și praful străbate adânc în plămâni. Foarte mulți se feresc de a bea apă, dar dansând, corpul asudă și apa evaporată prin sudori trebue înlocuită prin apă proaspătă. Să nu se bea însă apă prea multă, iar dansatorul, după ce a băut, să joace mai departe. Mai stricăcioasă este înghețata, iar și mai stricăcios lucru este când cineva fumează îndată după dans, deoarece plămânii fiind încă în cea mai mare lucrare,, fumul strabinie prea adânc în eii.________ 59 RĂSCOALA DIN POIANA Citim în «Lumea Nouă» . Câteva ziare au publicat aseară mici notițe privitoare la o răscoală de țărani ce s’ar fi produs pe moșia Poiana din jud. Dolj. Notițele în chestiune fiind exacte, ne grăbim a publica noi amănunte mai adevărate asupra celor petrecute la Poiana. Vineri 23 Februarie, 400 de familii țărănești, neavând nici un adăpost, au ocupat o parte din pământul moșiei Poiana, proprietatea d-lui Marincu din Calafat. Țăranii vor să’și clădească pe locurile ocupate laordee și colibe. Se zice că această hotărire a locuitorilor sa plănuit cu câte-va zile înainte și că într’una din nopți, fruntașii acestei mișcări, ar fi impus celor l’alțî jurământul solemn de a nu părăsi de cât morți pământurile ocupate. D. Marincu a telegrafist imediat ginerelui său, Ilariu Marian, fost primar al Calafatului de pe timpul conservatorilor și care se afla la Craiova, invitându-i să ceară ajutor de la prefect pentru reintrarea în posesie. Prefectul însă, care se temea să se amestece într’o mișcare atât de mare, a refuzat orice sprijin, deoarece cererea nu era făcută de cei în drept, adecă de proprietarul moșiei. Subprefectul ee asemenea, neavând nici un ordin de la prefectul din Craiova, a păstrat o atitudine neutră, astfel că d. Ilariu Marian a sosit în București spre a se plânge ministrului. S’au dat ordine autorităților locale, însă țăranii pretind că acele locuri sunt proprietatea lor, căci au fost stăpânite de strămoșii lor și au fost luate cu hapca de către diferiți proprietari. Se zice că prefectul ar fi voit să intervie pentru a isgoni cu forța pe locuitori, dar avându-se în vedere numărul lor mare și mai ales îndîrjirea, se încercau a convinge cu binele pe săteni. Și pe această cale nu s’au putut face încă nimic, iar sătenii continuă a stăpâni pământurile. Arestarea unui criminal în capitală Pe la sfîrșitul lunei trecute, un individ s’a introdus noptea în locuința femeii Ioana Duma din str. Emancipare No. 42, și găsind-o singură în casă, i-a cerut să-i dea toți banii ce-i avea strînși, amenințînd-o cu moartea dacă nu se va supune. Femeia spuindu-i că nu are nici un ban, dînsul s’a repezit asupra ei, i-a astupat gura cu perne și alte obiecte, și în urmă a strîns-o de gât pînă cînd femeia a murit. Apoi a început a răscoli prin casă, căutînd bani. Nu a găsit decît o pungă în care se aflau 32 fr. și în urmă a dispărut. După multe cercetări a putut în fine descoperit și arestat. El se numește Nae Alecu și a mărturisit crima. lovindu’l îl trântește jos. In același timp vin câțiva soldați, cari din întâmplare treceau prin apropiere și cari probabil făceau serviciul de patrulă. Din ordinul ofițerului, ei sar asupra lui Jackson lovindu’l și împungându’l cu baionetele de la puști. Jackson, în o stare foarte gravă, având peste 30 împunsături pe corp, a fost transportat la locuința sa. Cu toate îngrijirile date, nenorocitul a încetat din viață după 5 ore de suferinți cumplite. O CUGETARE PE ZI Rochiile cucoanelor sunt steaguri de discordie. __________________________ Un arab ucis la Bűzén (Un ofițer criminal) Citim în «Dreptatea» . La un chafe-chantant din Buzău, pe lângă alte persoane, care compuneau trupa ce distra publicul amator de asemenea petreceri, se afla și un domn Jackson cu soția sa. Jackson este un negru, destul de cunoscut bucureștendoF,—căci a ținut în antrepriză localul «Moorado-Paine»,—de asemenea și soția sa o tofondă olandeză, foarte frumoasă, care spre marea mirare a fetelor trăia cu dânsul. Dînsa, prin frumusețea și costumele elegante ce purtau se distingea mai mult de alte dame cari cântau în acel focaliță, care dânsa era casieriță. Duminică seară, între alți intri și un tînar ofițer care, atras de frumusețea ei, a intrat în vorbă cu dînsa. Ofițerul a început ai face declarațiuni de dragoste. I>na Jackson respingându-le, ofițerul a continuat, cu toate amenințările și că dacă nu o lasă in pace va chema pe bărbatul sau în ajutor. Văzând că nici în urma acestor amenințări ofițerul nu voește a se retrage, d însa a chemat pe bărbatul său plângându-i-seîn contra ofițerului. D. Jackson a spus ofițerului că dânsa este soția sa și-l rugă să înceteze cu declarațiunile. Ofițerul, fără să răspundă nimic, îi dă o palmă lui Jackson. Acesta, înfuriat de această purtare a ofițerului, îi răspunde în același mod. Văzând scandalul, mai multe persoane sar în apărarea lui Jackson, blamând pe ofițer și voind a împedica bătaia ce se începuse. Atunci ofițerul, care avea și dînsul câțîva partizani, se repede asupra lui Jackson și LUCRURI BIN TONFLUMEA Progresele cîvilisațiunei.— In fața civilisațiunei» care pătrunde în toate părțile, nici o țară nu mai poate rămâne îndărătnică. Coreea, țara galbenă a miseriei, despre care se vorbește așa de mult de vre-o doi ani, s-a hotărît să rupă cu trecutul. De la 1 ianuarie trecut, guvernul coreean a introdus calendarul Gregorian în locul vechiului calendar național , iar regele, pentru a sărbători cu demnitate acest prim pas spre civilisație, a decretat modificarea pieptănătarei supușilor săi. Și ca să dea un exemplu cu mai multă înrîurire, decât o simplă poruncă, suveranul a publicat în tot regatul următoarea proclamație : «Eu, regele vostru, mî-am tuns părul în «aceasta zi de 1 Ianuarie al anului gregorian 1396 , m’am îmbrăcat după moda europenească, și cer de la voi, poporul meu, «ca să faceți tot așa, fără nici o întîrziere». Dar lucrurile n’au mers după dorința regală. Coreeanul ține la părul lui, ca și un socat săpător la barbă. El se crede dezonorat dacă n’ar mai simți pe cap claca de păr unsuros, cu care natura darnică a împodobit pe «ch ee bun coreean. Afară da eurfi san», cari in totd’auna se simt fericiți ca să se supue, poporul a primit porunca regelui cu mare groază. Mai ales sătenii n’au voit cu nici un preț să i se supue. Dar regele, care este un om cu mâna de fer, cum se zice, nu s’a îmmuiat de îndărătnicia poporului, și iată ce a făcut : Într’o dimineață pe când țăranii vin în Capitală, eu provision*, un agent al poliției, armat cu niște foarfeci uriașe, îi aștepta la poarta orașului. Oricare, bărbat sau copil, cari mai păstrau stuful de păr, erau fără multă, vorbă, tensî ca oile. Ermiss fericite aceia, esri nu și-au lăsat odată cu pirul și vre-o bucată de piele, căci bărbierii improvisați nu prea mânuiam* cu delicateță foarfecii ©. In ziua aceea, spun ziarele din Seul, orașul avea un aspect cu totul curios, cu mulțimea tunsă ca în podul palmei. Țăranii, inspăimintațî de cele ce pățiseră, împrăștiară, vestea în toate părțile, astfel încât groaza se răspândi pretutindeni și nimeni ni mait face siama,- să vrei la oraș. Spiritele se măritară și guvernul ca să preîntâmpine vre-o mișcare, lăsa facultativă tunderea. Oricum, măsura a avut un efect bun, căcî astăzi, mai ales prin Capitală, se mai văd și oameni fără acel stat desgustcător de păr. Poliția însă nu este mulțumită de foc de măsura guvernului, cici alți data, la nevoie,, lega pe arestanți coadă, de coadă, cartușe, 5000 de ghiulele de tunuri, 5000 de cai târî și 5000 de soldați. Caseta militară în care se aflau mulți bani n’a fost luată. 11 baterii de artilerie au căzut în mâna inamicului, fiduntenegru. — Guvernul muntenegrean a hotărît contractarea unui împrumut de 25 de milioane de fr. Banii vor fi întrebuințați la înființarea de școli noul, pentru armament etc. împrumutul va fi contractat în Rusia. Olanda.— Aproape de intrarea în portei Hașa s’a cufundat vaporul olandez «Margareta», din pricina ruperei mașinăriilor, în urma exploziei cazanului celui mare. 2 matrozi au fost omorîțî, 3 pasageri s’au înecat. Ceil’alțî au scăpat cu Mierle la ferm. Portugalia.— 12 ofițeri portughezi în rezervă au plecat în Cuba ca să ia parte la luptele împotriva insurgenților de acolo. Ei au plecat cu învoirea ministrului de război S. Rusia. Marele ziar «Novoie Vremia» a deschis o listă de subscripție pentru trimiterea unei mari ambulanțe lui Menetik. In cercurile politice din Petersburg se asigură că guvernul a trimis lui Menelik suma de 500.000 de fr. plus I arme și munițiiîpî, Turcia. Turkan-pașa a fost numit, după cum se știe, guvernator al Cretei în locul lui Karateodoru, care a demisionat. Noul guvernator e iubit de grecii din Creta și speră că el va reuși să pună capăt agitațiunilor. ȘTIRI PRIN POSTA Anglia.— «Weekly Son», un ziar mare din Londra apune că dezastrul suferit de Italieni la Ad tas, este un triumf pentru Franța. Spune că Franța a furnizat abisinienilor armie și rmintirum. Austro-Ungaria.— în Brazkavice s’a întâmplat în anul trecut, că, pe sergetul Diószegi fan tăiat în bucăți husarii, in fața frontului, pentru că era prea brutal cu dânșii. Zilele trecute li s’a cetit apoi acestor husari ucigași sentința judecătorească, în înțelesul căreia caporalul Boros e judecat la moarte prin glonț, iar ceîi’alți la închisoare de la jumătate an până la 18 ani! La rugare telegrafică Monarhul a schimbat și pedeapsa lui Boros în închisoare pe 20 ani. Franța.— 2 batalioane de soldați au fost trimise spre Madagascar. Situația în Madagascar se agravează pe zi ce merge. In cercurile politice din Paris se spune că agenți englezi îndeamnă populația indigenă la revoltă. Germania.—Se anunță din Mannheim că în urma ploilor torențiale apele s’au umflat și s’au revărsat. Păraiele mai cu seamă au făcut mari stricăciuni. Mai multe case au fost dărîmate de valurile apelor revărsate. Italia.— Perierile materiale suferite de italieni la Adua sunt următoarele : 1 milion de cult» tximm madom Amrtincâ Tândală se duce să-șî cumpere o pereche de pantaloni. El îi încearcă și apoi zise hăinarului. — D-le pantalonii ăștia sunt prea scurți... — Te înșeli—răspunse croitorul. Picioarele d-tale sunt prea lungi. — Aulea... că bine zici... nu băgasem de seamă. Pardon ! Tândală plăti pantalonul și plecă vesel spre casă. Itiai Semimia — Prin fir telegrafic — . Berlin, 27 Februarie. Contele ele Goluchowsky a făcut o vizită azi dimineață prințului de Hohenlohe și baronului Marschall. A asistat la un dejun la d. de Lerchenfel, ministru al Bavariei, la care au asistat de asemenea cancelarul imperiului, baronul Marschal, d. Szugyennyi și d. de Boetticher. Contele Goluchowschy a făcut apoi o vizită prinților și principeselor casei regale. Seara a avut o întrevedere fără martori de trei sferturi de oră, cu împăratul, apoi a fost primit de împărăteasă. Seara a fost un prânz la d. de Szöegyenyi la care au asistat Majestățile Lor, prințul de Hohenlohe, contele Goluchowsky și baronul Marschall. Berlin, 27 Februarie Ziarele comentează în modul cel mai simpatic vizita contelui Goluchowsky. «Vossische Zeitung» zice că prezența contelui Goliehowsky la Berlin este un eveniment politic de o mare însemnătate ; ea întărește și menține relațiunile intime dintre Austria și Germania. Faptul că această visită coincide cu criza prin care trece Italia,, ar mări însemnătatea în sensul unei consolidării temple a triplei alianțe. «Berliner Tagblitt» zice că, chiar dacă întrevederea ns’ar avea ca resultat decât confirmarea existentei triplei alianțe, aceasta ar fi, deja um avanatagiu de neprețuit în mod mentul actual. Mafia. este repesemtată în întrevedere prin contele Lanza.. Berlin 2.7 Februarie. «Norddeutsche Allgemeine Zeitung» zice că vizita contelui Golachowsky nu este de foc în legătură cu evenimentele, din Eritrea. Niște suverani ca împăratul Wilhelm și Frantz Jose nici nu se gândesc măcar dacă trebue să discute asupra menținerii fidelităței lor în momentul când Italia suferă loviturile nenorocite. Acelaș ziar declară că înțelege atitudinea ziarelor franceze, dar blamează cu energieatitudinea presei engleze. Berlin. 29 Februarie împăratul Wilhelm a conferit contelui > Goluchowski’ decorațiunea Vulturului roșu , de clasa I. D. Politimos cere de la ministerul de rezbel dosarul reformarei L-t colonelului Găplescu. O. Malta interpelează pe ministrul instrucției in privința administrației teatrului național, care nu ia măsuri îndestule spre a preîntâmpina accidentele, ca acela întâmplat artistului Catoporu. Se continuă cu discuția pe articole a legii asupra judecătoriilor fie pace. Se votează nemodificate art. 68—94. Se votează art 95, după ce d. Politimos propune un amendament, pe care apoi îl retrage. Se mai votează art. 95—122. La art. 123 I. Al. Disivara, raportor, propune ca vorba «advocat» să fie înlocuită cu «apărător» spre a nu se priva netitiații de dreptul de a preda. Rectificarea se admite. Se votează și articolul astfel modificat. Se votează nemodificate arh 124 și 425. La articolul 126 d. C. Popovici propune scăderea salarului unui judecător de la 500 la 450 lei. D- I. Popescu propune un amendament ca titlul de «judecătorie de ocol» să fii înlocuit cu acela de «judecătorie de ces«». Amendamentele se resping și art. 126 se votează nemodificat. Ședința se suspendă pentru a da timp comitetului delegaților a se pronunța contra articolelor 71 și 72,’. la cari d. Ghica Anastasescu a propus amendamente. Propunerile se primesc și articolele se votează astfel modificate. Legea în total se votează cu 99 voturi contra 4. Resultate! votului este primit cu aplauze. Se citește proiectul de lege pentru modificarea art. 168 din legea de organisare judecătorească, prin care se reduc salariile substituților și supleanților. Voiaj asupra lui este nul. Se citește proiectul de lege pentru a se acorda ministrului de justiție un credit extraordinar de 2000 lei pentru cheltuielile de cancelarie ale sindicilor. D. Dobrescu (Prahova) arată nefolosirea acestor sindici. D-sa cere desființarea lor. D. I. Stem. Brătianu: explică că s’a numit o comisie spre a studia chestia sindicilor. D. Eugeniu Statescu dă explicațiuni asupra creditului. In privința sindicilor explică, că a numit o comision ® care să studieze chestiunea, și tot de odată a cerut părerea președinților de tribunale și a judecătorilor sindici în privința instercțimeî. D-sa declară că în sesiunea viitoare va veni cu un procet de lege pe sensul constatărilor făcute. Creditul se votează.. Se repetă votul asupra proiectului de lege pentru modificarea art. 168 din legea de organizare judecătorească, și proiectat se votează. Ședința se ridică la orele 4 și jum. CORPURILE LEGIUITOARE CILMERIL Ședința de la 28 Februarie 1896 La ora 1.50 d. președinte P. S. Aurelian, desschide ședința. Present 114 deputați. D. George Cantacuzino, ministrul finanțelor, depune proectul de lege pentru desființarea casei de amortizare a datoriei publice, și pe acela pentru pensiunile funcționarilor Regiei Monop. Statului. TRIy SEVATUX* Ședința de la 07 Februarie 1896 Ședința se deschide la orele 21/* sub preșidenția prințului Dl Chica. Presenți 86 d-nn senator. Se fac ro runditatile obicinuite. Pe banca ministerială sunt d-raiî : gen. Fudișteanu și P. Pona Se pune din nou la vot cu bile luarea în considerație a profetului de lege prin care se acordă orfanilor decedatului stenograf Stoenescu o pensie lunară de 50 lei pe lună.. Luarea la considerație se votează. D. P. Grădișteanu, vorbește în contra procetului de lege. P. S. S. Mitropolitul Moldovei vorbește pentru proect. D. Constantinescu vorbește de asemenea pentru proect. Legea pus S la vot a întrunit 53 bile albe pentru și 23 bile negre contra. Senatul a votat această pensie. D. ministru de războiu zice că pentru azî «ț la ordinea zilei legea asupra posițiunea, ofițerilor, dar fiind că e chemat la cameră de către comisiunea budgetară nu poate sta la Senat. D. gen. Anghelescu roagă pe ministru să finiseze o zi anume când se va lua în discuție. D. ministru zice că nu poate fixa ziua deoarece nu știe când va sfârși în comisia budgetară. D. președinte zice că proectul va remâne !a ordinea zilei până când d. ministru va veni la Senat. D. dr. Iavits» raportor,, dă citire proiectului de lege prin care se acordă d-lui Grigore Lăzureanu o recompensă națională de 300 lei pe lună. D. P. Grădișteanu zice: dacă s’a votat pensiunea întâia de ce nu s’ar vota și recompensa d-lui Lăzureanu, care, mai cu seamă, are meritul că a fost căpitan în garda civică de la înființare și până la desființare. Pe asemenea motive, zice d-sa, va propune din inițiativa parlamentară recompensă mai întâi a președintelui senatului care și-a sacrificat 50 ani din viață pentru țară și apa foștilor căpitani din fosta gardă civică. Cv președinte răspunde d-lui Grădișteanu că mai bine se va angaja ca scriitor la d-lum decât se îngreueze budgetul Statului. D- col» Obedeanu vorbește pentru proiect, arătând meritele acestui bătrân. Discuția se închide. Legea se ia în considerație. Dușmănia dintre domi mame XIII — Desigur la Brest, zise Gonec, în toți anii precum știi, dînsul se duce acolo să petreacă câteva luni. Mi-ar părea foarte bine se me întîlnesc într' o zi cu dînsul". Avea să o aștepte însă mai mult de cum credea. In adevăr, când Gonec e și pentru ântâia oară din casă, se duse până la Kerhermeau și întrebă pe vătaful lui Mederre despre soarta, stăpânului seu. — D. Kerendar se plictisise aci, răspunse vătaful; cred că »’a dus foarte, departe să facă avere. — In ce parte ? — In Africa poate, la capul Bunei Speranțe. — Iți mulțumesc. Spunând Yvenei ceea ce aflase, Genee adaogă: — Oricât de departe s’ar fi dus, o să se întoarcă forte’o zi și atunci îmi voi aduce aminte că am de tâiuit o socoteală cu dînsul. Pascalîna eșia și dînsa adesea, din casă căci nu putea să găsească puțină liniște decât atunci când era departe de fratele seu. Într’o zi însă, în momentul când dînsa se pregătea să plece, Gonec îi făcu semn să stea. Desigur, în adâncul inimei lui, trebuia să se fi produs o imensă milă pentru tot ce suferise această sărmană fată. înțelegea durerea ei din cauza portierei copilului. Cu toate astea, injuria ce i se făcuse era și mai mare, era nereparabilă. Nu omorâse pe sora sa din cauză că nu i se poate omori o bolnavă în patul ei de durere ; acum trecuse timp la mijloc : viața Pasenlleî era scăpată. Dir iertarea nu venea. Nici odată Gonec nu adresase o vorbă surorei sale de cînd descoperise adevărul și întotdeauna privirea lui devenea de o nespusă asprime când se lăsa asupra. Pasearineî. Acum, după semnul ce’i făcuse dînsul, ea imțelesese că era să se petreacă ceva grav. Yvona avuse aceeași presimțire și veni de se puse lângă tânăra fată, ca s’o apere. Genec,, foarte serios, zise — Am a vă vorbi la ammdauß. Remase apoi pe gânduri și zise iar : — Acum nu mai putem trăi cu toții laolaltă, după ceea ce am aflat, după ceea ce a’a petrecut. Nu pot să văd pe Pascalina fără să mă gândesc la rușinea ei. Pe cât o iubiam mai înainte, pe atât simt acum că nu ’mi mai este nimic. Viața asta ar deveni ian chin nesuferit. Prin urmare, nu credeți și d-voastră ca și mine că e mai bine să ne despărțim? Femeile, făcură același gest de, spaimă și’șî întinseră mâinile. Biisele crezuseră întotdeauna că n’o să te despartă ele cât moartea, care sdrobește prieteniile cele mai ferbinți. Gonea, nesimțitor la dragostea,, la spaima ce vedea, urmă: — Yvona», răspunde-mî... — D amicul meu, cum poți tu să mă întrebi în privința asta» tocmai pe mine, pe mine!... Află numai că precum voința ta e sfântă pentru noi, tot așa ea poate să sdrobească, do,tie vreo dintr’o dată, pe a ei și pe a mea. Iubiam pe sora ta tot așa precum o iubiai tu însuți, iar acum, când în inima ta nu mai e dragoste pentru dînsa, dragostea mea a devenit și mai tare, dacă se poate. Ia seama la rănile pe cari i le faci : aceste răni sunt și ale mele ! bagă seamă să nu pedepsești prea aspru și prea orbește căci ai face doue victime... Gonec se îngălbeni puțin. închise ochii și ’și strânsei buzele ca șî cans ar fi voit să’șî ascundă lacrimile cari ti năvăleai în ochi» sughițurile, care i se ureau în gâtlej.. Dar emoțiunea asta ținu puțin. Gurând ’și redobândi cumnatul și fisura sa deveni iar rece și gravă. Se întoarse spre Pascalîna. — Dar d-ta, sora mea, ce zăcî de șeca-ce spuseîu ? D'rî cât de incet răspunse dînsa, totuși fu auzită: — Zic întocmai ca șî d-fa, Francisc, că viața nu mai e cu putință astfel, că mi-ar fi mult mai dulce moartea decât priveliștea urei d-lale. — Iată dar ce am hotărît. Eu și Yvona vom pleca d’aci, ne vom duce să locuim într’o altă parte a coastei bretone» departe d’aci, ne vom așeza acol’o cum vor» putea. Vom avea marea lungă noi și vom trăi din mare. B'ta vei rămâne aci» îți dăruesc casa asta, și să țî oprești din mobile pe orîcare vei voi. Știă că ai puțini bani, pe care tot eu ți i-ați dat. O să poți dar să aștepți pînă vei găsi de lucru ; și sunt sigur că o să găsești, pentru că ești deșteaptă și foarte îndemănatecă. Nu am dat nici o grijă, de pâinea d-tale de toate zilele, o să ți-o câștigi foarte lesne. Așadar o să ne despărțim și nu o să ne mai vedem nici odată. Eu o să te uit. N’a’mi trebuință să te întreb dacă primești propunerea mea, căci nu’ți fac doar o propunere ci ’ți da.fi o poruncă. Prin urmare nu’țî rămâne altceva de făcut decât să te melvni și să asculți. — Bine, să fie un ordin… zise Pascalina cu o asprime în glas pe care n’o mai arătase nici o dată. Ge ’mi pasă de altfel dacă e un ordin sau o rugăminte. N’o să mă supun nici ordinului după cum n’o să fiu înduplecată nici prin rugăminte. — Pascalina strigă pescarul cu violență rădicându-se. Mânia ta nu me sperie, Francisc, fiu m’am ucis când ți-am a descoperit rușinea mea, acum e prea târziu, ceea ce ar fi fost atunci o pedeapsă: ar fi azi o crimă. Și tu nu poți să fii un criminal... — Vrea să zică nu vrei să ne despărțim? — Ba da, însă vreafi să plec eu... me alangi de lângă tine, foarte bine, acesta e dreptul teu, însă nu vrea;și să te pedepsești pe tine însuți exilându-te. Tu ești născut ea, și mine în această casă umilă, o să stai dar aci. Eu me voi duce în lume la întâmplare. Sunt curagioasă și ’mi place munca. Prin urmare n’o să fiu câtuși de puțin ingrijată de mine. De altfel n’o s’auzi nici o dată de mine, n’o să știi ce m’am făcut, o să poți crede că sunt cu adevărat moartă Yvona care începuse să plângă,murmură.. — Dar la mine nu gâdești deloc» crudă nu ești, la mine care te iubesc?... ’ Pascalina se înduioșa. (Va urma)