Universul, mai 1896 (Anul 14, nr. 101-127)

1896-05-01 / nr. 101

aÄMoIOI Miercuri, 1 (13) Maiü 1896.J SOCIETATEA FABRÍCELOR-ÜNITE de VAR ©la Csiiaapss-ILmsg Subsemnații fabricanți de var alb din C - Lung și jud. Muscel facem cunoscut că, pen­tru a evita concurența și falsificarea var­ului prin alte proveniențe, ne-am constituit în societate, pentru­ a putea plasa noi înși­ne producțiunea noastră, luând devisa Marfa bună, serviciul prompt și prețuri convenabile, rugăm dar pe d-niî architect­, constructori și proprietari a a­­dresa comenzile d-lor direct pe adresa : Societățea FaMsilor-Unire de iar alb din C.­Lnog iar pentru București la domnii: BERNARD & C­ie, calea Griviței 62, S. HAIMOVICI, calea Gri­viței 33,­ IOSEF BUNESCU, calea Griviței 134. Iar în speranța că onor­ public va încuraja o industrie exclusiv românească și condusă numai de țărani, prezintam de mai înainte mulțumirile noastre. FABRICANȚII DE VAR Iosef Bunescu, Ioan Anastase, Moise Bunescu S. Haimovici, Ghica Năstăsescu, Moise Cotărlețu’ Ștefan Nistor, Nae Boteanu, Gheorghe Pr. Năstoise’ Doctor P. A.Șerbănescu Membru al Societăței de Optalmologie din Paris Consultațiuni pentru boale interne și siphilitice Specialist în boale de ochi, gât, nas și urechi — STRADA POPA­ TATAI No. 69 — Orele de consultațiune de la 2—6 p. m. Pentru săraci prețul redus "POLICLINICA de COPII OABA DE SĂNĂTATE 51, Str. Teilor, 51 . Policlinica de Copil s’a redeschis de la 1 Mar­­­tie a. c. D. doctor Rapaport special în boalele de copil, dă consultațiuni în toate zilele de la orele 3—4 p. m. Consultațiunea pentru săraci 1 leu. CASA DE SANATATE 51, Strada Teilor 51 — Consultațiuni speciale pentru — BOALE INTERNE ȘI SYPHÍLITICE Boalele secrete la bărbați și femei In toate zilele de la 10—12 ’dimineața Vindecarea asigurată. — Tratament special Consultațiunea numai 1 leii Gradina Troeadero Se aduce la cunoștința generală că de astă­zi înainte se închiriază grădina Troeadero, fost Puțu cu apă rece, împreună cu muzica militară pentru serbări societare. Condițiuni avantagioase. A se adresa la biu­­roul «Hotelului Regal». 1993 ^§€ 3 vinde prin onor. Tribunal Ilfov, secția de notariat, la 14 Mai, pentru eșirea din in­ diviziune, averea rămasă de la defuncta Eliza Șaguna compusă din casele din calea Victoriei No. 208, precum și casele din strada Colțea No. 32. Pentru ori-ce in­formațiuni, amatorii sunt rugați a se adresa la cl. Mihail Kalenderu, strada Numa-Pompiliu No. 16. 103 Doctorul KREMNITZ Strada SCAUNELOR No. 51 bis 405 "Doctor MAURICIU LEVY de la facultatea din Paris SPECIAL: Boale interne femei și faceri. Consultațiuni de la 1—3 și de la 6—8 — S’a mutat, 95, strada Carol, 95 — De asemenea face cunoscut că tratează cu succes boalele secrete fie cât de vechi dupe metodele cele mai noi. De Yânzare sau de închiriat O FRUMOASA VILA cu preț moderat A se adresa la administrația ziarului «Universul». Dr. SELIGMAN­T" — STRADA COLȚEI No. 43 — vis-a-vis de Primărie Un inginer și arh­itect care posedă cunoștințe întinse asupra canalizărei, alimentarei cu apă și a tot ce se atinge de salu­britatea orașelor, dorește a lua în întreprindere asemenea lucrări sau a se angaja cu salar fix la o comună urbană.—A se adresa la administrația «darului «Universul».­­941 —( In Sin. a.i­a. )— 5­ Bani in Capitală. 10 Bani in județe CALENDAR PE ANUL 1886 Ortodox Marți 30 Aprilie.—Ap. Iacob. Catolic Marți 12 Maiți — Pancrațiu. Res. soarelui 4.37 Ap. soarelui 6.16 București 30 Aprilie. Mileniul Unguresc Serbările mileniului unguresc s-au des­chis cu multă pompă în capitala Ungariei. Națiunea maghiară jubilează astă­zi și va jubila neîntrerupt până spre toamnă, căci serbările se vor termina abia pe la jumăta­tea lui Octombrie. Pentru naționalitatea maghiară, fără în­doială, acest moment e unul din cele mai importante ale vieței sale ; în adevăr, această naționalitate serbează apogeul dezvoltării sale politice. Stăpână pe toată Ungaria, având în mâna sa puterea Statului, maghiarimea arată as­­tă­zi lumii întregi acest fapt. Ce va fi însă ziua de mâine? Iată o întrebare la care maghiarii, în bu­curia momentului de astă­zi, uită să se gân­dească, la care însă se gândesc toate națio­nalitățile nedreptățite din regat. Sunt destule semne cari ne arată cam ce va fi această zi de mâine. Pe când maghiarii jubilează, naționalită­țile română, sârbă și slovacă protestează so­lemn și energic împotriva stăpânirii exclu­­zive a maghiarilor. Aceste naționalități re­clamă partea lor de putere și spun lămurit actualilor stăpânitori că domnia lor e nesu­ferită. Și ce e grav pentru situațiunea maghia­rilor, e că pe când dînșii sunt mărginiți înlăuntrul regatului și nu mai au legături de rudenie cu nici un popor în Europa, națio­nalitățile cele-l’alte din Ungaria, popoarele cele-l’alte, au frați d'un sânge peste fruntarii. Românii din Transilvania și țara Ungu­rească formează numai o parte din neamul românesc, care se întinde de la Ungaria spre răsărit și spre mează­zi. Slavii din Ungaria sunt și ei numai o parte din marea familie slavă sud-resă­­riteană. Și firește, frații de peste fruntarii ai a­­cestor naționalități simt împreună cu con­sângenii lor și dușmănesc pe maghiari. Pe când la Budapesta se fac serbări întru slava și mărirea maghiarilor, la București și la Belgrad se protestează împotriva acelor serbări și se manifestează în favoarea fra­ților asupriți de către maghiari. Nu sunt acestea semne lămurite despre ce se va întâmpla de aci înainte ? Ce este în firea lucrurilor trebue să se împlinească, ori­ câte greutăți și ori­câte meș­teșuguri s’ar pune în calea mersului firesc al lucrurilor. Dacă maghiarii profită astă­zi de situațiu­­nea internațională și de constelați­unea pu­terilor, multă vreme nu pot sa meargă lucrurile-așa. Naționalitățile asuprite din Ungaria for­mând majoritatea poporațiunii, fiind deștep­tate și avernd destulă vigoare în ele, vor îngenuchia pe maghiari cari sunt în mino­ritate. Mai curând ori mai târziu, stăpâni­rea maghiarilor va trebui să înceteze pen­tru a face loc dreptății, sau Regatul Unga­riei se va sparge. Marile serbări de la Budapesta, ori cât de strălucite ar fi, n’au dat să ne întristeze ori să ne desnădăjduiască. Aceste serbări, noi trebue să le privim ca cea din urmă manifestare a puterii ma­ghiarilor. De aci încolo maghiarii nu se mai pot ridica mai sus, pe când calea e larg deschisă naționalităților celor­l­alte. Trecutul e al maghiarilor. Viitorul e al naționalităților. Aceasta o știu bine românii din regatul României, o știu bine serbii din regatul Serbiei, o știu foarte bine românii, sârbii și slovacii din Regatul Ungariei. Și nu va trece tocmai multă vreme până să o înțeleagă și maghiarii. Amețiți astăzi, când sunt în culmea puterii lor, maghiarii vor fi deșteptați de puterea în veci neînfrînată a legilor firești de cari ei au­ cutezat să nu fie samă, și cari cu cu atât mai amarnic se vor răzbuna împo­triva lor. * ¥ ¥ din sEresm Corespondență particulară a ziarului. WfflWVrsumh Belgrad, 27 Aprilie. Vizita prințului Ferdinand.— Amănunte Erî a sosit în capitala Serbiei prințul Ferdi­n­­an I al Bulgariei. Orașul a fost splendid pavoa­zat. Reprezentanții tuturor ziarelor, în frunte cu directorul gazetei oficioase, l-au dus în corpore ca să salute pe Frdi­nand, numit de majorita­tea ziarelor «amicul și aliatul» Serbiei. Prințul a sosit seara la 8 cu un tren separat. La gară a fost întâmpinat de regele Alexandru, de toți miniștrii, de ofițerii superiori și de o mulțime de oameni, între cari foarte mulți bul­gari­. Prințul a descins la conacul regal, unde i s’au rezervat 2 apartamente. De la gară până la palat regele și prințul au fost salutați cu entu­­siasm de mulțime. In onoarea prințului s’a dat un prânz de gală cu 120 de tacâmuri. La acest prânz a luat parte întreg corpul diplomatic. La gară nu fusese de față de­cât reprezentantul Turciei. R­egele Alexandru a toastat întâii­ în sănătatea Sultanului și apoi în sănătatea prințului Ferdi­nand. Suveranul Serbiei a stăruit în discursul său asupra prieteniei sârbo-bulgare. Cuvântarea sa, însă, a fost rece, silită, puțin convingătoare. Toastul prințului Ferdinand a fost foarte căl­duros. El a beat în sănătatea regelui Alexandru despre care a zis că reprezintă în Balcani uni­tatea intereselor și solidaritatea slavă și tot-de odată e autorul unirei celor două suverani și a celor două state vecine (Serbia și Bulgaria). Inspecția trupelor Prințul Ferdinand a vizitat azi, împreună cu regele,a însoțiți amândoi de o suită numeroasă, fortăreața, unde a avut loc o mică revistă și o inspecție a trupelor. A mai vizitat apoi parcul Topsider, muzeul, cazarmele și fabrica de tutun. La amiază a dejunat cu regele la ministrul Turciei. Seara s’a­ dat în onoarea prințului o re­prezentație de gală la teatrul Național. Noaptea la orele 12 prințul a plecat cu un tren special spre Sofia. Impresia pricinuită de vizită . Părerea ziarelor Ziarele din opoziție spun că vizita prințului Ferdinand a fost cam timpurie. Sârbii n’au uitat încă dezastrul de la Slivnița, deși Ferdinand n’a luat parte la lupta de acolo, unde serbii au fost bătuți așa de strașnic de bulgari. Ziarele austro­­file spun că, de­ocam­dată, Serbia are mai mare interes de Austro-Ungaria decât de Rusia și că tendința slavo­filă a toastului prințului a fost primită cu mare răceală de public. Ziarele gu­­vernamentale spun, însă, că o­ temeinică priete­­nie s’a încheiat între Serbia și Bulgaria, în urma­ vizitei prințului Ferdinand. Gazeta oficioasă publică un articol lung în care­­ spune că întâlnirea celor două suverani are o însemnătate istorică și că s’a croit drumul pen­tru asigurarea existenței Bulgariei și Serbiei. Ziarul «Odjek» își exprimă părerea de rea că vizita prințului Ferdinand a avut loc într’o vrema când în Serbia se petrec lucruri anormale. Revizuirea Constituției Au­ primit știrea că s’a­ constituit­ un mare comitet pentru revizuirea Constituției. Partidul radical a fost invitat să delege o comisiune ci să asiste la dezbaterile pentru revizuire. Până acum radicalii, nu­ au luat nici o hotă­­rîre și se zice că radicalii­ nu vor lua parte, sub actualul guvern, la revizuirea constituției. Fostul regent Risticî a primit Invitarea. El va lua parte la desbatere în numele regelui. Ploi torențiale.—­Inundații In urma unor ploi torențiale, cari au căzut , în ținuturile nordice­ ale Serbiei, apele s’au re­­vărsat în mai multe puncte inundând nume­­roase­ comune- Mai multe case au­­ fost­ distruse iar semănăturile nimicite. Unele ziare spun eă sunt și victime omenești, dar numărul lor nu s’a putut stabili până acuma. Pagubele materiale sunt mari. O drama sângeroasă,—3 morți La Uși­ța, s’a petrecut o dramă sângeroasă care a emoționat- adânc-pe locuitori.­Alexie Guzdic, care trăia din contrabandă a fost denunțat chiar de soția sa, poliției, despre isprăvile pe cari le făcea. Femeea nu’șî’ iubea băr­­batul. Guzdicî o batea mereu. Afară de această ea întreținea relațiuni amoroase cu un tânăr din sat.­­ Când a văzut Guzdicî că vin g jandarmiî să’l aresteze a pus mâna pe un topor și și-a o­­morît nevasta și pe o fetiță a lui, în etate de 5 ani. Apoi s’a dus în curte și a așteptat pa geandarmi, cari l’au legat cu lanțurile și l’au dus la închisoare. ____ Mistici. Prânzul de gală CORIEI JODICIOK (TRIBUNALELE ROMANE) Procesul moștenire! Vanghelie Zaappa Desbaterile în acest proces, care a pasio­nat așa de mult opiniiunea publică și a pri­cinuit chiar ruperea relațiunilor noastre cu guvernul grecesc, au reînceput Sâmbătă înaintea Curții de apel din București. In ședințele precedente au vorbit avoca­ții statului grecesc și statului român. Sâmbătă s’au acordat cuvântul apărători­lor moștenitorilor de sânge. Pentru ca cititorii să aibă o idee mai lu­minată asupra acestui proces, vom face pu­țin istoricul acestei afaceri. Cine e Vanghelie Zaappa ? Originea lui Vanghelie Zappa s’a născut pe la înce­putul secolului din părinți Albanezi în co­muna Labokë, vilaietul Janina, teritorul tur­­cesc. Până la venirea lui în țara romjb

Next