Universul, octombrie 1896 (Anul 14, nr. 232-258)

1896-10-01 / nr. 232

. t h 4 J ipOÍttí9J^>^tut. ti ^ ui_bi , lj jiJi , ,,,_,. _ , „ „ T..rnr--,lliin- 5 Basil In Capitală, 10 Bani­ in ju­de­țe Abonamente cu premii la Ziarul UNIVERSUL Cu începere de la 1 Octombrie 1896 Pentru 3 luni “"pe In Capitală, lei 5.50.—In județe, lei 7.60 Premiu.—3 volume din romanele noastre după alegere. flSp­ Pentru 6 luni .mg In Capitală, lei 10.—In județe, lei 14 Premiu. — 6 volume din romanele noastre, dupe alegere. ggf” Pentru 1 an­u ül 1 : In Capitală, lei 18.—In județe, lei 25­­ Premiu. — 10 volume din romanele noastre, după alegere. NB. Toți abonații vor primi gratis, afară de «Universul» politic, și «Universul Literar» colo­rat, care apare în fie­care Duminecă. Dr.I.POENAULT Cu o practică de 6 ani in serviciile de spital­­ ale d-lor Prof. Assaki si Stoicescu — STRADA ROMÂNĂ’ No. 23 — Consultațiuni pentru ori­ce boale de la 1—3 p. m.r j , Cei fără mijloace au o reducere de jumătate p­­ din prețurile obișnuite, adică 2­1. 50 b. visita la gj (domiciliul bolnavilor și 11. 50 b. consultația ; de 1­­ asemenea au un scăzământ însemnat la una din 1 [farmaciile din capitală. i Diferite certificate de mulțumire din partea I [celor greu bolnavi vindecați, i Tratament al boalelor de stomac după metodele cele mai nouî 219 (Doctorul ALEX. ATMISÎB j Reîntors din străinătate CONSULTAȚIUNILE SPECIALE I I de boale nervoase, boale de pom I — 102, Calea Văcărești, 102 — De la 11 a. m. la 12 si de la 5—7 p. m. I 530 30 Doctorul Viateș Special ín maladii de COPII și INTERNE — Calea Moșilor No. 53 — Consultațiuni de la 1­—2 și de la 6—7 p. m. Pentru săraci gratis 624 30 DOCTOR I, BRAUNSTEIN FOST ASISTENT DE PROFESOR IN VIENA, FOST ȘEF DE CLINICA Pentru boalele de­ gură și dinți in New-York De 18 ani specialist în boalele de gât, gură, nas și urechi SCOATEREA NEDUREROASA A DINȚILOR PRIN ANESTESIA (Adormire sau amorțire) Prin mijloace nevătămătoare,­însa interzise Dentiștilor VINDECAREA MIROSULUI DIN GURA Consultatiunî de la 8—9 și de la 3—5 p. m. — STRADA COLȚEI No. 14 — Boalele de piele, boalele lumești (siphi­­litis) la ambele­ sexe ; neputința bărbătească sunt cu siguranță vindecate la Hope&os. Petelevuz Specialist în boale de femei, copii și ochi — CALEA RAHOVEI No. 80 — Consultațiuni de la 8—10 a. m. și de la 4—6 p. m.­—Bolnavii din provincii, găsesc gazdă, (pension) și tratament conștiincios. 596 12 Doctor MAURXCÍU LEVY de la facultatea din Paris SPECIAL: Boale interne femei și lasert Consultațiuni de la 1—3 și de la 6—8 — S’a mutat, 95, strada Carol. 95 — De asemenea face cunoscut că tratează cu succes boalele secrete fie cât de vechi după metodele cele mai noi. Doctor V ela seta Baronul de Calice .—(Vezi explicația). DENTIST Fost șef de clinică la Facultatea dentistică din Philadephia (America) S’a mutat STRADA REGALA No. IO (etagiul I-iü) 583 36 Oi jumătate preț și garantat se efectuează și se repară dinți artificiali în aur și cauciuc. Asemenea curățitul, plumbalul și sco­sul. Dr. Th. F. Iv­arovici, dentist, str. Știr­­bei-Vodă No. 30. 832 100 lei recompensă pentru cine va aduce la cantorul d-lor Al.­­ P. Gr. Ionescu, strada Lipscani No. 15 bis, *un ceasornic de damă, de aur, smălțuit, cu agrafă de atârnat, perdut Duminecă 1 Septem­brie, într’o birjă care a condus două dame și două codií la strada Păunilor. JEffWiJJJI»­­XT CALENDAR PE ANUL 1898 Ortodox Luni 30 Sept.— Sf. Grigore, Ep. Al. Catolic Luni 12 Octombrie — Maximilian Rés. soarelui 6.12 Ap. soarelui 5.20 București, 30 Septembrie Franța și Inna Cititorii noștri își aduc aminte că, după vizita Țarului la Viena și la Breslau, s-au comentat foarte mult cuvîntările prin care împăratul Rusiei a răspuns toasturilor îm­păratului Frantz-Iosef și împăratului Wil­helm. Pe când acești două împărați au vor­bit în termeni foarte călduroși, Țarul a fost în răspunsurile sale de o politeță foarte re­zervată, rece. Era firesc în urma acestei atitudini, ca toată lumea să aștepte cu cea mai vie cu­riozitate vizita Țarului la Paris, pentru a vedea cum va vorbi împăratul acolo ; în curiozitatea aceasta, trebue s’o spunem, era și oare­care îngrijire. In adevăr, înțelegea ori­cine atâta lucru, că, la Paris, Țarul va vorbi cu mai multă căldură de­cât la Viena și Breslau ; dar până unde va merge împăratul în toastul său ? Merge­ la el până acolo încât, prin deosebirea de atitudine, să jignească, ori chiar să provoace pe Austria și Germania ? Astă­zi suntem luminați asupra acestui punct. Țarul a vorbit în repetite rânduri, la Cher­bourg, la Paris, la Châlons. A vorbit mult mai călduros de­cât la Vi­ena și Breslau, precum și era de așteptat, dar vorbele sunt cumpătate și nu trec peste marginile permisului. Nici curtea din Berlin nici cea din Viena, nu pot vedea în cuvîn­tările rostite de Țar în Franța nici cea mai mică jignire, necum provocare ; ele nu pot vedea, ca și lumea întreagă de alt­fel, de­cât constatarea unei stări de lucruri existente și cunoscute : constatarea acordului între Rusia și Franța în politica generală. Fie că există tratat scris între cele două State, precum se pretinde de către francezi, fie că e o simplă înțelegere, faptul e neîn­doielnic și a fost confirmat acum pentru prima oară, de însuși împăratul tuturor ru­șilor. Neapărat, rămâne încă o întrebare, până unde se întinde această alianță, dacă e nu­mai defensivă ori și ofensivă? Din cuvintele Țarului s’ar părea că alianța e numai defen­sivă , dar chestiunea nu prezintă tocmai mare importanță, căci, la urma urmelor, aliații pentru una vor rămâne aliați și pen­tru cea­l­altă, dacă împrejurările vor impune ofensiva la un moment dat. Așa e situațiunea internațională, așa sunt împărțite interesele. * * * Interesul de observar e impresiunea pe care vizita din Paris a făcut-o asupra pre­sei germane și austriace. Presa germană relevează faptul că atât președintele Faure cât și Țarul Ni­colae n’au­­ vorbit de o «­­iantă», ci numai de o «uni­une» ; în al douilea loc, presa germană cons­tată cu mulțumire că s’a vorbit de pace și că prin nimic nu s’au încurajat speranțele de revanșă ale Francezilor. Organul prin­țului de Bismark, «Hamburger Nachri­chten», zice că sămența înțelegerei franco­­ruse s’a aruncat la 1891 și că vinovat­e cancelarul de atunci, contele Gaprivi, care a neglijat bunele relațiuni pe cari în vre­mea lui Bismark, Germania le-a întreținut cu Rusia. Nu era în interesul Germaniei să se facă înțelegerea franco-rusă, dar acum e târziu. Presa austriacă e puternic impresionată de evenimentele din Paris. După ziarele vieneze, Țarul e astăzi stăpânul absolut al Franciei, poate adică dispune de nenumă­rate miliarde de franci și de trei milioane de soldați. Cu puterea lui proprie și cu aceea a Franciei, Țarul e astăzi cel mai mare dictator politic din lumea întreagă. Ca concluziune, presa vieneză vede ga­ranția păcii numai în Tripla alianță ; nu­mai acesteia se­ datorește, în starea actuală a lucrurilor, că ideea războiului e respinsă de toate popoarele. Prin uniunea franco-rusă s-a făurit un groasnic instrument, care constrânge pe toate popoarele la veghiare încorda­tă și care nimicește speranța ușurărei sarcinelor ce apasă azi asupra tuturor Sta­telor europene. O CUGETARE PE ZI Gând n’avem nimic de sperat, n’avem de ce ne teme. Marți, 1 (13) Octombrie DIN FRANf (Corespond. particulară a ziarului «Oh Paris, 27 Septembrie Vizita Țarului De­sigur ca firul telegrafic v’a adus amănun­țit darea de seamă despre splendida primire ce s’a făcut Țarului din momentul ce el a pus pi­ciorul pe pământul francez. Dar eu cred neme­­rit a vă trimite niște nouî amănunte pe cari­ fi­­rul telegrafic nu vi le-a putut transmite, încep cu descrierea revistei navale de la Cherbourg. Revista navală După ceremonia de la arsenalul din Cher­bourg. Suveranii Rusiei se urcară pe bordul va­porului Elan, împreună cu președintele Repu­blicei și cu membrii guvernului spre a trece în revistă’ năvile escadrei. Și în momentul în care Elan acostează lângă Ya’chtul imperial, ministrul de marină insista pa lângă împărăteasă ca din causa oboselei prea mari să renunțe de a însoți pe împărat la cere­monia ce trebuia să aibă loc. — Țin, prea mult, a răspuns Țarina, ca să pui piciorul pe un bastiment francez, ca să pot refuza la această plăcere. Ea urmează pe împărat și ia loc cu el pe Elan care a arborat drapelele celor două șefi de Stat. Revista navală se desfășoară ca de obicei­, anunțată fiind cu lovituri de tunuri și de «ura­­iele»­echipagiilor. Țarul, Țarina, președintele Republiceî. d. de Meline și Hanotaux stau­ pe puntea de comandă împodobită cu postav roșiu. Statele-majore rusești și franceze sunt așezate la spatele suveranilor. E exact 4 ore și 20 m, când «Elan» se opre­ște în fața încrucișătorului «Hoche» pe care M. M. L. L. au intenția să -l viziteze. Cu puțină­ greutate, fiind dată starea de agitație a mărei, se operează transbordarea. împăratul e primit jos la scară de comandan­­dantul care îl însoțește pe punte unde sunt în­trunite statele majore ale tuturor năvilor esca­drei. împăratul salută pe ofițerii francezi în chipul cel mai afabil, apoi trece­ în revistă companiile de defilare. D. Felix Faure, dând brațul Țarinei, o însoțește. După ce s-au odihnit câte­va momente în sa­lonul amiralului, Țarul și Țarina asistară de pe o covertă de sus la defilarea echipagiilor. Apoi vizitează încrucișătorul în detaliu, împăratul pare încântat, iar împărăteasa surîde în modul cel mai grațios. M. M. L. L., reconduse cu același ceremonial ca la sosire, și salutate de noul salve de arti­lerie, se întorc direct la arsenal împreună cu președintele Republicei și Suitele lor. Rada prezintă în acest moment o animație excepțională. O mulțime de curioși sunt Ingh’e­i suiți pe yachturile de plăcere, foarte frumos pavoazate. Această mulțime strigă cu entusi­­asm: «Trăiască împăratul !» Plecarea din Cherbourg După aceia a urmat prânzul la care împărătea­sa, fiind prea obosită, n’a putut lua parte. Prânzul, care a început la 6 ore și jum., n’a ținut mai mult de o oră. La ș­apte ore și jumătate într’adevăr se ridică­ pânzele cari mascau­ sala de mâncare, muzica flotei, care, după fie­care din toastele președin­­­telui Republicei și al Țarului a cântat succesiv «Marsilieza» și «Himnul rusesc,» cântă încă o dată «Himnul rusesc» și împăratul împreună cu d. Faure, înconjurați de învitați se îndreptează, către salonul diplomatic unde e servită cafeaua­. In marea sală a Arsenalului sunt înșiruite trupele. Puțin mai înainte de a trece împăratul, mica­­ducesă Olga, fiica Țarului, purtată de guvernanta ei, a trecut prin această sală spre a lua loc în trenul imperial. Un ofițer și un șambelan o escortau. Trupele i-au prezintat armele, iar damele au salutat-o, îmbrăcată în alb, cu ochii mari deschiși, ma­rea ducesă Olga, privea cu curiozitate toată a­­ceastă lume. împăratul și de Faure se duc apoi pe bordul Yachtului «Steaua Polară» spre a lua pe împără­teasa care a prânzit acolo. Când suveranii părăsesc definitiv Yachtul lor, marinarii î i salută prin mai multe urale. Apoi împărăteasa, la brațul d-lui Felix­ Faure, trece pe d’inaintea invitaților și a trupelor, cari pre­zintă armele. Ea se înclină înaintea fie­cărui drapel, pe când împăratul, cu ochii atenți, privește drept în față pe militari. E 8 ore și jum., momentul plecări a sosit. Scara care duce la trenul imperial a fost des­­chisă. Țarul și Țarina se urcă pe ea încet. D. Faure îl însoțește până pe plat­formă, de unde își ia adio de la Suverani. Trenul se pune în mișcare în curtea arsena­lului unde sunt înșirate, trupele și o mulțime de torțe sunt aprinse. Această plecare în­­ mij­locul nopței este foarte măreață. La ferestrele trenului se află suveranii. Când ei­es din arsenal, sunt mult aclamați de popu­lația din Cherbourg adunată la intrarea în ar­senal. Acest loc a fost singurul de unde mulțimea a putut vedea pe suverani. Un sfert de ceas după aceea pleacă și trenul presidențial. La Versailles Trenul imperial a făcut drumul de la Cher­bourg la Versailes fără nici un incident, prece­dând cu un sfert de ceas trenul preșidențial. El staționa în gara Ghantiers când trenul pre­șidențial a sosit la 8 și 20 m. îndată președintele Republicei a descins din vagonul seu și s-a dus să invite pe împărat și împărăteasa să ia loc în trenul său. Un covor se așternuse pe jos de la un tren la cel­ l’alt. Oprirea n’a fost de­cât de câte­va minute. Sosirea trenului la Paris La 1Q ore și 5 m, o tăcere adâncă se face

Next