Universul, mai 1897 (Anul 15, nr. 125-149)
1897-05-01 / nr. 125
Anul XV«—No. Î25. REPA8ATIBNI de ce&soârmge MF* GRATIS “«a Mulți "ceasornicari sunt în țară, dar o mare parte din ele lucru constatat că, în loc de a repara ceasoarnicele, nu fac decât să le strica mai rău. Administrația ziarului Universul, spre a mulțumi pe cititorii sei, a adus chiar din Elveția, 3 lucrători ceasornicari, elevi ai școalei de ceasornicărie din Geneva, și cari au fost premiați cu mai multe medalii pentru lucrările executate de dânșii. Prin urmare, cine are vre-un ceasornic de reparat, să vie la Universul, strada Brezoianu No. 11, unde se fac reparații cu 30 la sută mai eftin decât oriunde. Se garantează mersul regulat al oricărui ceasornic reparat în atelierul nostru timp de un an, și în caz când a’ar merge bine, se repară gratis. Intre orele 12—1 și luni., atelierul de reparațiuni este închis. Joornele 3 € F €te în el, M ființa H&rbotea«i» Se vindecă repede fără durere și împedicare, după experiență de 27 ani de specialitate în boli lumești (de la anul 1870). ar. Tii «»ci — No. 1, STRADA EMIGRATĂI, No. 1. — Intrarea numai prin strada sfinții Voevoz Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fiecare. Articole de Coloniale ICRE NEGRE, Kile ieS 1« in permanenții proaspete, calitate superioară, la Emanuel Calabrezo — STRADA SEPCARI No. 3 — ■ B00T DE I. BRAUNSTEIN FOST ASISTENT DE PROFESOR IN VIENA, FOST ȘEF DE CLINICA Pentru boalele de gură și dinți în New-York la 18 ani specialist, în boabele de gât, gură, nas și urechi . SCOATEREA’NEDUREROASA A DINȚILOR PRIN AN ESTESIA (Adormire sau amorțire) Prim mijloace nevetămetoare, insă interzise Dentiștilor VINDECAREA MIROSULUI DIN GURA Consultațiune de la 8—9 și de la 3—5 p. m. — STRADA OOITEI No. 14 — Doctor MAUfilCIU LEVY de la facultatea din Paris tâf*MOIAIî ’ Boa!« ijisras îschis și lacsrl. Consultațiuni de la 1—3 și de la 6—8 — S’a mutat, 95, strada Carol, 95 — De asemenea face cunoscut că tratează cu succes boalele secrete fie cât de vechi dupe metodele cele mai noi. ®#s*8 Stelab^rt MEDIC le COPII 2= ’ -A» 3v £ 0 'Z1 «a? — 35, Strada Carol, 35 — Clinica Gineealogică —Piața Sf. Nicolae-Șalari, lângă Otelul Qolaro — Consuitatiuni "gratusîite PENTRU BOALELE DE FEMEI și SARCINI ■i« ,dar în toate zilele de, lucru,, de la 5—7 pm. elc .către Doctorul Paul Elefterescu De la Facultatea de medicină din Paris ; fost ajutor al clinicei obstetricale și gynecologiste de la acea Facultate." ’ 91 ifi (8)' tu izae:. •'—IV' . —i^ irmrowar- - • ■" Ori-ce iT " Cine or • ' " • '• ț sottrt tin •" .3 6 Bani In Capitală. ID Bani în județe Urșii mâncători de vite, din Suceava.—(Vezi explicația:). CALENDAR PE ANUL 1897 Ortodox Sâmbătă 31 Maiu. — Muc. Ermii și Ermiu. Catolic Sâmbătă 12 Iunie. — Claudina. Res. soarelui 4.16 Ap. soarelui 7.43 București, 31 Maiu. Sicoteala populiSsr Mai zilele trecute, vorbind despre nnunjî să bine-voiască a atistică a tuturor plumelațiunîi , era ,ca să i se doveei ,ce pierdem prin ‘ »reroare,de -ani, dluiața necesară penursurilor, • care ne-arde ,atâtea s.fricăe saîâ...pentru că mai rișim au.lot amână realelor! Către îmbunătățiri nu se puteau face cu acești bani la căile ferate ! Așa, s’au dus pe gârlă , și se vor mai duce alte sume pentru a repara stricăciunile. Iată ce vrea să zică a fi cine va zgârcii unde nu tr’ebue să fie. Dar numai căile ferate au suferit din pricina inundărilor? Multe șosele naționale, județene și veciniile au fost stricate. Multe poduri au fost rupte. Toate Acestea reprezintă un capital însemnat, la care trebue să adăogăm banii ce vor trebui să se cheltuiască pentru a repara stricăciunile făcute de revărsarea apelor. Și trebue să mai adaogă ma paguba, •* ăereasta foarte greu de calculat, dar enormă fără îndoială». Oamenii n’au putut umbla pe drumurile inundate. Cine poate, socoti pagubele rezultate pentru națiune din această împiedicare ? * * A,"hî "departe, averii le pus la socoteala spuffluzff^? rebeltere JpijTíhJtei Mi accală ; ■ . . . noi faci socoteli și sperăm că *•> mi- agriculture va ține • iarnă de •"r~*r<-" și va ordona să se facă o sintișirei. " ; SupraL"C- o-....., în"ecale" prin revărS'ar: ’• ■o ;- și recoltele de pe aceste iflînduri- Fi frem-MÜnijii pierdute."" ;Deosebit de aceasta, imite cum ai Tfgst T • * ‘1 ■ ■ , " ’Yilíilé Hi Or* (1 ‘ -V‘-' " . "" "' 1 Cine poate calcula aceste pierderi atât de multiple și imposibile de evaluat ? In sfirșit, o însemnată parte din poporațiunea rurală nu va avea ce să mănânce la iarnă și Statul va fi nevoit să avanseze fonduri. . Iată în câte-va trăsături, enormele stricăciuni ale inundărilor." Lăsând la "o parte tot ce nu se poate calcula, desigur că nu spunem mult dacă socotim la o sută dovezeci până la o sută cinci-zeci de milioane pagubele suferite numat îm primăvara aceasta. Câte rîuri nu se puteau regula cu această sumă ? Ș’apoi—dogmaé ferește—se poate să avem și la toamnă inundații și să pierdem astfel într’un an, ceea ce nu vom putea, câștiga nici în cinci.E îngrozitoare starea aceasta de lucruri. I Credem iii, în fața marei nenorociri ce-a izbit țara noastră, guvernul va lăsa de o parte orice alte preocupări și se va pune serios să rezolve. chestia regulare! rîurilor. dan, ceream guvernul dispune să se facă o sgubelor pricinuite pe:. i . Scopul acestei «civonească odată catifeu.,c. infundaț.iî; intr’ip.1 mum ș’-ar.plii.fi. și răsplăți. cil sau regulirea cursulji scăpa. pentru țoț-d-'a-ur cțum și pagube. . Dovada aceasta e norea lucrare.. dl..oare vlin. .mp U ge. i na parapo tf . • . * . . . ^ . Ffîf b * {i iff? i* • • ?] c-ral a ‘ o :• ->mțné i căilor noastre fel? sfiiistică. îfiHTMl . Ci.. ■ • IL IV j ’'TJ . • 4». . *j-'C . ‘ J. ‘..... t • O io (Corespiuență particu ... ă a ziar: UNIVERSUL) Ptth.’bfiig. 28 Maiű. CfilSloi i .1 .>re- L.- Uri tir : • ciublice. rț * . Ști :*“ Am avut onoarea d'a a pil ifi:. rtirii ingață da 8 P. ' r I*.n.» Ta fifed '*■. ■ ■ [UNK] cu fi* veim. d: no««. vfi; - .t 0i.i ? *•‘L ’ vy ‘i.HfțSa Duminecă, 1 (18) Iunie 1897. «Singura deosebire este că la Berlin și la Viena erau vizite de suveran la suveran, de rudă la rudă, de vecin la vecin, vizită impusă de obiceiuri și de protocol, tot așa ca și de relațiile de familie. «In Franța din contra, Țarul n'a făcut vizită Unul suveran, unul om, ci întregului popor, poporului amic și aliat. E lucru firesc acum ca poporul francez, prin reprezintantul seu, sa înapoieze Țarului vizita. — Vrea să zică e lucru hotărît? — Absolut hotărît. De altfel invitațiunea personală a fost făcută de împărat chiar în ziua plecărei sale de la Paris și această invitațiune a fost însoțită de aceste cuvinte ale împărătesei: «La revedere în curând la Petersburg». «Altă invitație nu putea să mai fie; totul s’a petrecut ca la simplii muritori; acum a rămas ca președintele republice să ne anunțe data sosirei sale. Desigur, e obicei ca să se facă mai întâi înțelegere asupra momentului potrivit și apoi, când data e hotărîtă și adoptată de amândouă părțile, vizita se notifică în chip oficial. — Și data aceasta e fixată, escelență ? — Dacă nici un eveniment extraordinar nu întunecă orizontul politic, călătoria se va face la începutul lunei August stil vechin, adică pe la 8 August, pentru ca Țarul să poată arăta președintelui și persoanelor din suita sa, manevrele trupelor reunite în lagărul de la Grasnoe Selo și cari vor fi în număr de 80 de mii. — Poți să -mi dai niscai amănunte asupra ceremonialului ce se va întrebuința la sosirea președintelui și în timpul șederei sale aci? — Președintele Republicei va sosi pe mare, escortat de escadra franceză, care va fi primită în rada de la Cronstadt de escadra noastră Baltică. Aceasta va fi escortată până la rada cea mică, unde o va aștepta vaporul de războia «Standard», pe bordul căruia se va afla împăratul; îndată după intrarea escadrei franceze în rada cea mare a portului, marele duce Alexis se va urca pe vasul președintelui. In acelaș timp escadra rusă, forturile Cronstadt și toate vasele de războiu aflătoare în radă, vor saluta escadra franceză. In apropierea vasulului «Standard», președintele, marele duce Alexie și suitele, se vor scoborî într’o barcă și vor veni pe bordul vasului »Standard», unde se va afla Țarul. »Din momentul acesta, președintele va fi oaspete Țarului. «Steagul președințial va fi ridicat pe vârful catargului, alăturea cu al Țarului, și vaporul va porni spre Peterhof, unde vor debarca Țarul și oaspeții săi și unde vor aștepta împărătesei«, înconjurate de toată Cumtea. «Pentru ca să complectez tabloul, pot să adaug că Țarul va purta uniforma husarilor din garda sa, cu marele cordon al legionei de onoare și că președintele va fi îmbrăcat în haine negre, cu marele cordon al Sftului Andrei. Toate astea au fost de altfel regulate dinainte. — Și pe urmă. — Pe urmă se va face prezentarea persoanelor cari vor însoți pe președintele republicei. Bineînțeles că mai întâi vor fi prezentați președintelui înalții demnitari, ruși cari vor fi atașați pe lângă persoana sa, pentru tot timpul șederei sale în Rusia. — Și ce demnitari vor fi aceștia? — Doi generali, adjutanți de câmp, doi ofițeri superiori, adjutanți ai împăratului, și câțîva funcționari înalți civili. — Cum își va întrebuința președintele timpul în cursul șederei sale aci ? T._.. « T __ 1. ____ii___ I. îuuuw.auuuci uisourauriiö uciogep^uillou», la palatul Peterhof, se vor face prezentările persoanelor din suita președintelui și ale marilor demnitari ai curtei. D’ Faure va fi condus apoi de ofițerii atașați pe lângă persoana sa, în apartamentele cari ’i vor fi rezervate și unde se va odihni. După asta dînsul va face vizitele obicinuite, iar seara la 7 ore va avea loc un mare prânz de gală, urmat de o petrecere, în cursul căreia se vor pune în funcțiune marile fântâni luminoase de la Peterhof. A doua zi dimineață țarul și președintele vor pleca spre lagărul de la Crasnos-Seto. Asupra acestui punct nu s’a luat încă o hotărîre definitivă. Nu se știe dacă țarul și oaspele său vor pleca în lagăr’a doua zi sau chiar îndată după petrecere, adecă la mezul nopței, și aceasta în scop d’a se da președintelui spectacolul minunat al unei alarme de noapte în tabără. In cazul acesta, cortegiul va sosi ln tăcere până la marginea lagărului. Trăsurile vor fii cu felinarele stinse și țarul va înainta către o sentinelă, și va ordona sunarea alarmei. In acel moment, acea câmpie imensă de 15 kilometri, unde toți vor fi adânciți la tăcerea somnului. Se va infrhida de ftilurile ®' artificii' ale semnalelor de alarmă și acea câmpie tăcută va răsuna de zgomotuFă și vizitor al trompetelor, al bateriilor și al comandelorr .Daca din contra, președintele va trebui să fieiste ia o revista de zi, acea ia se va face la amiazi și va fi urmată de un dejun la palatul din Crasnoe-Selo. După dejun,, țarul, președintele și suitele se vor urca în trăsură și se vor duce să facă vi...Fi m.j.dvatezei ved.uvi, care, locuiește Intr’un l 'I r.ițt-va'tfU'omitr! de Crasnoe-Selo. . iPresei iutoarce apoi la Polrzburg și p- m ■ dt L • 1 .caia d ■.*•■.. oev-C: ■■ o V . ’ • ■ .* - ■ l ' ' i ‘ ; . t - ‘ • .v ' )