Universul, mai 1897 (Anul 15, nr. 125-149)

1897-05-01 / nr. 125

Uaiversul No. 125. In orașul Moscova, președintele va fi găzduit In palatul Gremlin. Va sta aci două zile, vizitând orașul și lagărul. In seara ultimei zile, un mare prânz la Ser­giu, marele duce, și Întoarcerea la Petersburg. In ultima zi a ședere! președintelui în acest oraș, va fi un mare dejun la ministerul aface­rilor streine; președintele va face vizitele de adio și va asista la prânzul dat de marele duce Vladimir. A doua zi dejunul de adio la Peterhof. Apoi președintele­­ îi va lua rămas bun de la împără­tese și însoțit de împărat, se va urca pe vasul «Standart» care -l va conduce la rada cea mare a Cronstadtului, unde va face o mare revistă navală, împăratul va însoți apoi pe președinte pe bor­dul cuirasatului francez, unde vor lua ziua bună. — Care va fi efectul politic al acestei călătorii? — Se va întări prin asta înțelegerea fran­o­­rusă și se va face poate un schimb de vederi între miniștrii afacerilor streine. Cât despre șefii de Stat, dânșii vor avea, după programa de mai sus, prea puțin timp pentru politică. «De alt­fel mai se pare că vizita aceasta va fi prin ea însăși destul de semnificativă. Kaminski. NUMEROȘILOR AMATORI de RENUMIT APA MINERIULJr 99frfe JEG .A­ T I** Se face cunoscut că au­ sosit transporturi proa­spete din această apă răcoritoare și atât de mult apreciată. DEPOZITUL GENERAL — O­. GIESEL — CALEA MOȘILOR No. 59 VÂNZAREA EN GROS ȘI UN DETALIU Telefon I­o. 308 procedarea lui, de­și cam sumară, nu e găsită corectă. Cu toate repetatele «trăiri» ale jandarmu­lui, tribunalul îl condamnă la 2 luni de zile închisoare.. Bietul jandarm, cu toată condam­narea, părăsește sala tot după regulele mi­­litărești, dreapta împrejur în regulă și cu acompaniamentul răsunător al pintenilor. Ce vrea să zică disciplină! Această sentință a fost îndată apelată și probabil va fi reformată, de­oare­ce nu se cam vede în faptul învinuitului, elementul primordial al ori­cărui delict : intențiunea frauduloasă. CURIER JUDICIAR (TRIBUNALELE ROMÂNE) Un jandarm înaintea judecății civile.— Conductor de Tramvai.— Ajpul de încredere Thoma Rădulescu, înainte de a intra în jandarmerie, fusese conductor la Tramva­iul cel nou. In această din urmă calitate, el depusese o garanție de 100 de lei. In timp de vr’o două ani, el ’șî îndeplinise serviciul de conductor, fără să i se poată imputa vre­­o vină. Intr’o bună dimineață sau mai bine zis, într’o seară, Rădulescu, cine știe pentru ce supărare sufletească, părăsește serviciul, fără să dea socoteală de încasarea din cursul zilei. A doua zi, direcția tramvaiului se po­menește cu o scrisoare, prin care Rădu­lescu dă, în termeni insultători, socoteală de banii ir­casați din vagonul lui în ultima zi de serviciu. Toată suma încasată era de 126 lei. Di­recția datora lui Rădulescu suma de 100 lei, dată ca garanție, plus câți­va lei pentru câte­va zile de serviciu. După socoteala lui Rădulescu, direcția nu mai putea pretinde de la dânsul de­cât 80 de bani. «Poftim și ăsti 80 de bani, zice cam în zeflemea, prin scrisoare, conductorul, necăjit cine știe din ce împrejurare». S’ar fi părut că lucrurile s’ar fi mărginit aci, conductorul căutându-și altă ocupație, sau intrând în armată, iar direcția căutând a­­ înlocui prin altul. Dar nu, direcția a vrut un exemplu. Ce ar deveni serviciul tramvaiurilor, dacă tu­­turor conductorilor le-ar veni ambiția de a părăsi fără prevestire serviciul ? O plângere de abuz de încredere este în­dreptată parchetului de către direcțiune. La înfățișarea dinaintea secției a 2-a a tribunalului Ilfov, Rădulescu apare nu in uniformă de conductor, ci în costum de grandarm. La apelul nominal, noul jandarm răspunde cu zgomot prin... zentul (prezent) obicinuit al recruților și cu acompaniamentul răsună­­tor al pintenilor. D. prezident Mavrodin invită pe inculpat a se apropia de masa presidențială spre a se explica asupra faptului său. Jandarmul înaintează grav, în ținuta militară, oprindu-se drept, în zăngănitul pintenilor, la câți­va pași în fața presidentului, și strigând : «Trăiți». Presidentul. Ce ai de spus în apărarea ta? Este adevărat că ai încasat 126 de lei și nu ai dat socoteala? R.— Trăiți, este adevărat.­­­­I.— De ce ? R.— Trăiți, mi-am luat garanția înapoi. I.— Dar garanția nu era decât de 100 Își? R­— Trăiți, dar am mai servit câte­va­ zile. I.— Tot nu se împlinește suma ? R.— Trăiți, am trimis și 80 de bani. D. președinte observă inculpatului că da­toria lui era să dea ínleia socoteala, și pe urmă să ceară restituirea garanției. Incul­patul tace, în simplitatea lui mirat însă că O CUGETARE PE ZI In toate ordinele cugetărei sau ale acti­vitatei omenești, puterea închipuire­ face pe oameni mari. — 2 — DIN FRANȚA (Corespondență part. a ziarului UNIVERSUL Paris, 27 Maiu 1997. Mari uragane Telegramele sosite din toate părțile Fran­ței semnalează pagubele cauzate în această Republică de vremea rea din ultimele zile. Din Auxerre se anunță că în timpul unui adevărat uragan fulgerul a căzut pe bise­rica din Moneteau, asupra unei case din Bonnard și asupra unei alteia din Bonnery pe cari le-a dărâmat și incendiat. Din Poitiers se semnalează revărsarea fluviilor și un adevărat ciclon la Isle Jour­­dain. Arborii au fost desrădăcinați, două case au fost luate de apă și mai multe din ele amenință să se dărîme. La Saint-Étienne a fost un adevărat po­top, care a durat două ore și a produs pa­gube enorme. Din Angers sosesc vești neliniștitoare din valea Layon. Linia de drum de fer a fost ruptă în mai multe puncte. Din Cosne se telegrafiază că fulgerul a că­zut pe o fabrică din Romillas dărîmând-o în mare parte. Dezastrul din Voiron La Voiron a fost un adevărat dezastru. Pagubele cauzate în această localitate de ciclon sunt enorme. Rîul Morge a crescut și s-a revărsat peste țărmuri. La opt sau zece k­ilometri de Voiron nu e de­cât devastări și ruină. Toate casele și fabricele de pe cele două țărmuri ale rîului Morge sunt grozav de mult stricate. La Miribel, la vărsarea rîului, ciclonul a distrus toate recoltele și a rupt podurile. O casă s-a dărîmat și un copil de 8 ani a fost ucis. Tatăl acestui copil a putut fi scos viu din dărîmăturî. In partea satului Saint-Étienne de Cossey, ciclonul a transformat afluenții Morge­ în­­ torente înspăimântătoare. La Paviat, din cauza dărîmarei unei case, a murit o femee anume Challet, de 37 ani. Din 4 poduri numai unul singur a rezis­tat. Se crede că numărul victimelor e cu mult mai mare de­cât cele găsite până acum. 250 de oameni din geniu lucrează neîn­cetat pentru a repara în parte pagubele ca­uzate de acest potop. La Voiron și Mairans se poate socoti la 4000 numărul lucrătorilor rămași fără lucru pentru 2 luni cel puțin. Se poate asigura că mizeria cea mare va domni în acea parte a departamentului Isere. Rîul Morge a tîrît cu sine bucăți de lemne, mobile rupte, lăzi cu mătăsuri de prin fabrici și tot felul de lucruri. E foarte greu pentru,­­moment a se face, chiar în mod aproximativ, un calcul al pa­gubelor. Pe lângă toate cele­l­alte pagube apele au devastat 25 de kilometri de teren pe care se aflau niște semănături foarte fru­moase. sunt înconjurate de apă. Din această cauză, cursurile au fost întrerupte la școală. In tot județul pagubele sunt incalculabile. Județul Bacău Mai toate semănăturile din acest județ sunt inundate și nimicite. Rîurile, venind colosal de mari, au rupt și luat mai toate podurile și podețele. Șoselele toate sunt deteriorate, din care cauză com­unicațiunea este întreruptă în mai multe puncte. In cele trei zile din urmă, pagubele inun­­dațiunilor trec peste 100.000 de lei. Județul Botoșani Apa Jijia, venind din nou furioasă, în urma ploilor din zilele trecute, a distrus terasamentul liniei ferate între Dorohoi și Iași. Toate podurile și iazurile din județ sunt stricate și luate de curent. Semănăturile în aproape tot județul sunt inundate. Județul M­uzeu In comuna Trestia, din cauza ploilor, s’a rupt un mal și s’a prăbușit întreg terenul cătunului.; mai multe case ale locuitorilor au fost dărîmate.În satul Creveșești, toate casele sătenilor sunt în apă și amenințate dintr’un moment într’altul să fie surpate. La Breaza, pământul s’a scufundat cu 4 me­tri pe o întindere de peste 50 de hectare. Mai multe case ale locuitorilor sunt ame­nințate să se prăbușească. S’au luat măsuri pentru a se apăra nenorociții locuitori și avutul lor. Calea ferată Buzău-Brăila, între haltele Rosetti și Făurei, este inundată. De aseme­nea și halta Vintileanca este în apă. Pagubele sunt enorme. In orașul Buzău, bulevardul Viitorul și stradele Călărași, Dobrogea și Orășanu sunt sub apă. Casele și grădinele locuitorilor sunt inundate. Mai toate grădinele de zar­zavat din marginea orașului sunt nimicite. Județul Brăila Dunărea eșind din albie, s’a revărsat peste câmpiile după țărm, inundând semănăturile. Județul Roman In mai tot județul semănăturile sunt parte inundate. Podurile sunt mai toate luate de ape și șoselele stricate. Județul Tecuciü Și în acest județ, ca și în cele­le alte, se­mănăturile au suferit mari stricăciuni din cauza ploilor din urmă­ care au inundat mai toate câmpiile. Mai multe poduri au fost luate de curentele furioase ale apelor și în mai multe comune casele locuitorilor sunt în apă. In orașul Tecuci­u, rîurile Bârlad și Te­­cucel au inundat cu totul suburbia Crivă­țul. Stradele Focșa, Sf. loan, Elena Doam­na, Spitalul și parte din Cuza-Vodă, sunt sub apă și casele locuitorilor amenințate. De asemenea islazul din marginea orașului și șoseaua din fața gării sunt cu desăvâr­șire inundate­ Semănăturile din comunele Kilia-Veche, Cășla și Niculețel sunt toate înămolite și culcate­­ la pământ. De asemenea toate viile din județ sunt nimicite. Pagubele cauzate în acest județ de inun­dațiile din zilele din urmă trec peste 50.000 de lei. Parte din semănături care scăpaseră din­ ultimele dezastre, au fost nimicite de ploile din urmă. Multe din poduri au fost luate de ape și mai toate șoselele deteriorate. Județul Ialomița Dunărea a inundat 560 de pogoane de grofi după comuna Fetești. La Mărculești de asemenea ploile din urmă au cauzat a­­deverate dezastre. La Piua Pietrei, apele I­alo­miței unite cu ale Dunărei, au debordat și amenință întă­ririle făcute la port. Com­unicațiunea este cu desăvârșire întreruptă pe drumul Giurgiului. D. Stoiapescu, prefectul județului,­­e află în comunele inundate Piua Petri și Giur­­geni, în care dezastrul este mare. Apele Ialomiței și Borcel au împresurat și comuna Chioara, inundând mai multe case și localul primăriei. Apa crește mereu. Se așteaptă venirea bastimentului «Alexandru-cel-Bun» pentru a da ajutor. Județul Tutova Semănăturile toate sunt inundate în ju­deț. Curentul puternic al apelor a rupt 15 poduri, din care o mare parte au fo­st luate de ape. Circulația în județ este întreruptă în multe puncte. Județul Covurlui Toate casele locuitorilor din jurul Băr­boșilor sunt în apă. 80 de soldați ponto­nien sunt în localitate și lucrează zi și noapte pentru a scăpa pe locuitori. Șoseaua de la Galați la Independențe este acoperită de apă. Viile și semănăturile din comunele Fi­­lipești, Movileni, Bărboși și Șendreni sunt copleșite de apă. In orașul Bechet 13 case au fost inundate cu desăvârșire în urma ultimelor ploi. Șoseaua de la port, Cheul portului, trei clădiri ale Statului, un pichet si vama sunt înconjurate de apă și foarte amenințate. Județul Ilfov Dunărea a făcut noui dezastre la Chirnogi. Alte 80 de case ale locuitorilor din această comună sunt amenințate să se surpe. Din norocire nici un accident de persoane nu e de înregistrat. Mai toate semănăturile sunt distruse. Județul Mehedinți Dunărea a inundat și nimicit semănătu­rile din maî tot județul. Toate podurile și șoselele au fost stricate de torentele furi­oase ale apelor. Județul Muscel In acest județ, dezastrele inundațiunilor s’au simțit mai cu deosebire în comunele Dărmănești, Cosești și Belevești. Toate se­mănăturile în aceste puncte sunt distruse. In cuprinsul județului, mai toate podurile au fost luate de ape și șoselele stricate. Orașul Câm­pu-Lung in apă In urma torentelor de apă ce au căzut ieri seară, mai cu seamă la munte, rîul Tîrgu­­înî a venit impetuos și colosal de mare, în­treg orașul a fost inundat. Pe strada Rîul lui curgeau torente mari de apă, luând tot ce gaseau în cale. In multe case ale locuitorilor apa a in­trat pe ferestre. Județul Putea Ploile din urmă au căzut și la acest ju­deț cauzând pagube enorme. In comuna Varnița, 8 case ale locuitorilor s’au surpat din cauza ploilor. In comuna Vulturul, cu­rentul puternic­ al rîului Putna a rupt și luat podul cel mare. La Nămoloasa, Siretul s’a revărsat și a i­­nundat 2000 de pogoane de semănături și întreg izlazul locuitorilor. Județul Iași O curată catastrofă s’a întâmplat roul că­tre orele 5 și 6 p. m. De pe la 4, nori groși și negri au început a se ridica din­spre apus, cam­—în câte­va minute—acope­riri cenul. Intunerecul era așa de mare, că de-abia se vedea prin case. Tunete înce­pură în curind a se auzi. La orele 5, picături mari de ploae stro­­peau deja pământul, când de­odată un zgo­mot asurzitor se auzi. Imediat apoi, un vo­lum colosal de apă se prăbuși asupra Paș­canilor și a întregei văi a Siretului. Era ru­perea de nori, potopul care se năspustea a­­supra nenorociților locuitori. Șiretul care trece pe lângă Pășcanî, s-a­ revărsat imediat. Întreaga parte a tîrgului din vale a fost înecată de apa care se ri­dica până la înălțime de o jumătate metru. Podul liniei drumului de fier a fost rupt de furia valurilor, cari tăiau totul în dru­mul lor. Mai multe case au fost dărîmate, câți­va copii și locuitori s’au înecat, întreaga linie a căiei ferate spre Dolhasca a fost inundată. Tîrgușorul Lespezi și toate satele din susul văii Siretului, unde s’a produs catas­trofa, sunt sub apă. In spre Roman, a fost înecat satul Muscel. Pagubele sunt colosale. Mai toate vitele mărunte și numeroase vite mari s’au înecat. Recoltele sunt toate sub apă. * Aceleași știri de dezastru ni se comunică și din cele­lalte județe din țară pe unde mai toate semănăturile sunt compromise și pe unde podurile după apă sunt distruse și șoselele stricate.­­ Linii întrerupte iată liniile ferate cari sunt întrerupte: Flori­ca-Gropeni; Poiana-Slănic ; Inotești- Mizil-Vintileanca-Ulmeni; Sihlea-Gugești; Muscel-Pașcani și Lespezi-Dolhasca. Intre stațiunile Crețești și Dobrina se face transbordare. Până la restabilirea liniei Ploești-Buzeu și Râmnicu-Sărat-Focșani relațiunile între București și Iași-Roman, precum și între București și Galați se fac pe linia Fetești- Făurei, în modul următor, pentru călători. Județul Tulcea Județul Vaslui Județul Dolj ♦ * Inundațiile din țară Știrile telegrafice ce n8*au sosit pe ziua de o zi din întreaga țară, sunt mai mult de­cât înspăimântătoare. Pagubele cauzate de inundații sunt necalculabile. Județul Argeș Ploile torențiale căzute în zilele din urmă, au cauzat mari stricăciuni semănăturilor în tot județul. In comuna Cucu-Popești, cu­rentul puternic al apelor a luat podurile după râurile Cotmana și Măneasa. Râurile eșind din matcă, au inundat toate câmpiile învecinate și au stricat cu totul șoseaua ju­­dețiană. In sat, biserica, școala și primăria Duminecă­­i (13) Iunie 1897. In timpul zilei plecarea din București la ora 11.45 dimineața, în timpul nopței, pla­carea din București la ora 11.05 seara. Asemenea, tăietorii despre Roman, Iași și Galați vor sosi la­ București pe aceiași li­nie Făurei-Fetești. S MAȘINE AGRICOLE > < 3- C3-25E3X^> y București, Str. Smârdan S.(vis-a-vis de Collaro) / LUCRURI DIN TOATA LUMEA Umbrela și caracterul femeilor. —Un scriitor englez, care se ocupă de multă vreme cu studiarea firei omenești, afirmă că se poate judeca perfect de bine caracterul unei femei după chipul cum poartă ea umbrela. El zice că posedă mii de dovezi pentru teoria sa. O femee, — spune acest [scriitor, — care] merge liniștită, cu umbrela deschisă, de­ș­i ploaca a încetat de mult, e, de­sigur, o gos­podină înțeleaptă sau o fată mare cu talent gospodăresc, foarte cruțătoare, virtuoasă și harnică. Fata, care își care 'și strânge tare um­brela când o închide, de­și udă, e negreșit o fată bătrână, — așa socotește cel puțin esperimentatul observator englez. Femeea care nu-șî strânge nici­odată um­brela și umblă cu ea desfăcută, nu se vai îmbogăți nici­odată, chiar de ar avea venituri­ mari. Ea e prea mărinimoasă, și cheltuelile îi întrec veniturile. O femee care își tîrîie umbrela după ea, e de un caracter răutăcios; e rea de gură,­ certăreață și calomniatoare.­­ Fata plină de viață, în­tot­deauna veselei și drăguță, ține umbrela închisă, ast­fel ca mânerul să treacă mai sus de umeri. Ea are un temperament fericit, e nespus­ de veselă și nu poate suferi în jurul lui decât oameni veseli și glumeți­ Femeea care ține umbrela cum s’ar ține o lance sau o sabie la defilare, e inteligentă și are un caracter energic. O fată care -și leagănă umbrela încoace și, încolo, e ușuratică, cochetă și leneșe , critică­ pe cunoscuții și ascultă bucuroasă pe cei cari vorbesc de réü chiar pe prietenele ei cele mai bune. Fata care, la fie­ ce pas, iubește cu um­brela în trotuar, are o inimă caldă, poate fi o prietenă sinceră, gata la ori­ce sacrificiu­ și o soție credincioasă. O anecdotă despre Cuvier.­­ A­ceastă anecdotă e povestită de către un co­laborator al unui mare ziar englez, care și el a luat-o dintr’un izvor destul de autorizat. Dacă e exactă sau nu, puțin ne pasă, dar, ea caracterizează perfect de bine spiritul­ pătrunzător al marelui naturalist. Câți­va studenți s’au hotărît să joace o festă celebrului Cuvier și pentru aceea unul dintre ei se înveli cu o piele de bou, care avea niște coarne frumoase, iar în dreptul feței animalului lipi un cap de leu, ai cărui dinți fură unși cu fosfor, ca să lumineze noaptea. Studentul pândi într’o noapte pe Cuvier și când acesta trecu prin­tr’un loc singuratic, —erau orele 12 noaptea,—îi sări drept în față și îi zise : — Eu sunt dracul și te caut pe tine ! Cuvier își scoase ochelarii din buzunar și’i puse la ochi, privi lung dihania, apoi zise cu răceală­­ , — Coarne... copite... și dinți de carni­vor ?... Asemenea dobitoc nu există. Apoi plecă domol înainte. Bietul student rămase plouat în mijlocul drumului, în hazul nespus de mare al cama­razilor săi. UN PROVERB PE ZI Greșelile dintr’un minut se plătesc cu ani, de chinuri. (Românesc) Intemplări »UV CAPIXAN Crima din calea Victoriei.—Indi­vidul Ilie Ciobotaru, servitor la d. Calimah, în calea Victoriei No. 36, luându-se la ceartă cu Dumitru Rădulescu, servitor la d. Melic, tot în acea curte, Ciobotaru a în­junghiat cu un cuțit pe Dumitru. Intr’o stare foarte gravă, nefericitul Du­mitru a fost transportat la spitalul Brân­­covenesc. Criminalul a fost arestat de sergent și­ trimis la arestul poliției ca să­­ i se calmeze nervii. 225 Copilul Păcatului Mare Roman dramatic CB H EB 23 33 BAXi£ Si' PARTEA. A DOUA VII v Descoperirea Intrigante)! Dînsul uitase aproape copila, spre a nu se gândi decât la chinurile acelei femei. — Ce explicații i-am dat? murmură Ge­­sieveva cu o imensă amărăciune. Eu însă­mi mă înțeb azi cum am putut să am un sânge așa de rece, atâta prezență de spirit și atâta imaginație De­sigur, era la mijloc obicinuința de minciuni pe care o luasem de la Pascalina. Bărbatul meu me sili să me cobor în ca­tul de jos și ’mi ceru să’î spun îndată nu­mele tatălui copilei. O­­ în curs de câte­va secunde fui biruită de ideea d’a­­ spune tot, d’a înfrunta moar­tea , eram forte obosită. Insă mi-am adus aminte de fiică-mea, pe care o iubeam mai presus de orî­cine și de orî­ ce ; și mi-am adus aminte de tatal meu, a cărui scăpare atârna acum numai de bărbatul meu... Trebuia să me gândesc la dînșie, iar nu la mine... Atunci am avut îndrăzneala, nerușinarea d’a minți fără să roșesc. Am spus că acea copilă care era bolnavă acolo sus, era fiica su­rorei mele Luiza, care murise cu un an înainte. Scumpă soră... Geneveva ’șî împreună mânele și le ri­dică în sus. — Scumpă soră ! De câte ori am rugat-o să mă erte de această minciună ! Și mi se pare că dînsa mi-a ascultat rugămintea, și că dînsa a voit de asemenea, mai presus de ori-ce, ca tatăl meu și fiică-mea să fie scăpați... — Dar... bărbatul d-lale te-a crezut? — Nu știu. Insă atunci densul me iubia, răspunse Geneveva cu naivitate. Și apoi n’avea nici o dovadă care să’i arate contra­rul de ceea ce spuneam eu. Țăranii de la Jouy nu ’mi văzuseră nici o dată fața... Numai Pascalina cunoștea adevărul. Și nu dânsa avea să mă dea de gol, de­oare­ce dânsa avea trebuință de bună-voința mea!... Deci, deși cu mare greutate, bărbatul meu primi explicațiile ce -i dădui. Insă îmi im­puse să nu mă mai ocup eu însă-mi de copilă. O 1 îți închipuești de­sigur că dânsul a fost cuprins de o mânie teribilă. Insă eu a­­veam răspuns la toate și cu cât eram mai rușinată, mai nenorocită de minciunile mele, cu atât mai mult simțiam necesitatea lor și cu atât mai bine găsiam ceea­ ce trebuia să zic. In sfârșit, mulțumită acestei concesiuni ca copilă să fie sub îngrijirea lui, iar nu sub a mea, dânsul a bine-voit să mă creadă ne­vinovată. Albarede deveni d’o­dată foarte necăjit și întrebă : — Așa­dar d. Albarede s’a însărcinat cu creșterea copilei noastre ? — De­sigur , aveam eu vr’un alt mijloc d’a ’i scăpa viața ? Albarede nu mai găsi nimic de obieotat. — Și pe urmă, d-nă? întrebă dânsul. — !pe urmă a început pentru mine iadul. Era teribilă gelozia bărbatului meu, de care nu puteam să mai scap. O ! recunosc că eram foarte vinovată, că­tre dânsul. Meritam aproape moartea. Insă, de vreme ce mă lăsa să trăesc, de ce n’a primit dânsul fără nici un gând rău, dragos­tea mulțumitoare ce eram gata s­ ’î dau ? Nu pot să ’ți explic, sărmanul meu amic, ce suferință e să trăești cu un om gelos, cu un om a cărui încredere aî perdut-o. Era în inima mea o rană care nu se mai putea vindeca nici o dată. Une­ori îmi închipuiam că s’a închis. Ei bine, atunci ea se redeschi­­dea mai dureroasă ca orî­ când și era d’a­­juns pentru asta un cuvînt, une­orî numai o privire, un gest. In cursul călătoriei noastre în Italia am avut oare­care liniște. Insă cum ne-am în­tors la Roubaix, bărbatul meu a început să fie cu mine de o violență ne­mai pomenită. In lipsa mea, Pascalina își dăduse silin­ța d’a pune ghiarele pe tatăl meu și mi-a descoperit bateriile ei chiar în ziua sosirei mele. Inchipuește-țî cât ne-a indignat pretenți­­unea asta a ei d’a se mărita cu tatăl meu, cât m’a indignat mai cu seamă pe mine, ca­re consideram această căsătorie ca o inju­rie adusă memoriei mamei mele. — Și d-ta nu puteai să’i opui nici o îm­potrivire de vreme «ce dânsa ’ți cunoștea secretul. — Vai, așa a înțeles îndată și bărbatul meu. E de prisos să’ți povestesc toate sce­nele, toate împăcările, cari urmau după ele și apoi ibucnirea lor din nou. Mi se spu­­neau vorbe așa de aspre, mi se făceau im­putări așa de crude, în­cât une­ori aș fi pre­ferat ca bărbatul meu să ia un cuțit și să mă lovească pentru ca să se sfârșească o dată toate. — Dar... sccrul d-tale? întrebă Albarede uimit de descripția acestei căsnicii neînchi­­puindu-șî că ast­fel de lucruri se pot pe­trece intr’un menagiu, căci după ideea lui, niște soți atât de nepotriviți n’aveau de­cât un lucru de făcut: să se despartă. Dar so­crul d-tale? repetă dînsul. Dînsul ne credea fericiți, tot așa cum ne credeau amicii noștri­ și toți oamenii din Roubaix. Și în adevăr că în fața lumei aveam toate aparențele fericirei. Ah! d-ta care ești un mare artist am avut în­tot­d’a­una fericirea d’a trăi numai pentru arta d-tale și n’­î nici bănuială măcar despre ceea ce se pe­trece în casa unor tineri căsătoriți, unde o femee e lăsată fără nici o apărare pe mâna unei ființi puternice, brutale, de care pen­tru nimic în lume nu vrea să se plângă la străini. Cui m’aș fi plâns eu? Pascalina ’mi ră­pise pe tata, mamă nu mai aveam și nici soră, nici amică. Nu mai aveam pe nimeni, eram singură în lume. Singura persoană care ’mî arăta o simpatie sinceră era acel bun bătrân, tatăl bărbatului meu, cel din urmă căruia puteam să-î mărturisesc sufe­rința mea. (Va urma).

Next