Universul, aprilie 1898 (Anul 16, nr. 81-107)

1898-04-01 / nr. 81

Boalele secrete­­ epuíidiu Bâr5b äUeasca — Se vindecă repede fara durere și îm­piedicare, după experiență de S’? ani de specialitate în boli lumești (de la 1870). Fe T­it­o No. 1, STRADA KAVGRATU, No. 1 Intrarea munai prin str. str. Voevoxi Consultații de la 10—1 dimineața ,și de la 5—8 seara .Loc separat de așteptare peutru fi­e­ca­re K­. D. Hart f­ost medic de spital și de oraș — Calea Călărașilor No. 1 — Special in boalele interne, de copii și syfilitice Orele de cqnsuitațiuue de la 2—4 p. m. 421 30 Dr. Menu, De la Facultatea din Paris Special pentru Boule de Femei­ și de Copii Consultațiuni de la 2—4 p. m. STRADA ACADEMIEI No. 45 (Vis-a-vis de ministerul de interne) Intrare și prin­ calea Victoriei No. SG 96 35 Doctorul STEI­M După ,t o îndelungată practică în spita­lele Eforiei și Brăncovenesc, fost elev al t­-lor profesori d­in Stoicescu și Buicliu, vechiu intern al d-lui profesor doctor Kalinderu, anunță pe onor. sa clientelă că s’a stabilit în­ calea Ilahovei No. 93 și tratează cu succes boale interne: de plă­mâni, stomac,­ rinichi, boale venerice și de femei, cum și boale distrofice. In fie­care zi de la 5—7. 414 UITH. FEEESTER de la Facultatea din Paris Boli nervoase și «le Plămâni Tratează Tuberculosa după nouile metoade ale profesorului Koch Consultațiune de la 2—4 p. m. Gratuite Luni, Miercuri și Vineri de la 4—S jum. 5, Str. Eteroism­, (lângă Bulev, Elisabeta) 63 24 Doctor L BERRISTEN­ Fost Asistent de PROFESOR IN­­TENA Specialist pentru Boalele Gapali i Boalele fie Gât, Gară, Nas, Orechi și Ochi SCOATEREA N­EDUREROASA A DINȚILOR PRIN A­CESTE SI­A (Adormire sau amorțire) Prin mijloace ne­vătămătoare, Insă interzise Dentiștilor VINDECAREA MIJlOLULUI DIN GURA Consultații de la 10—12 și de la 2 —5 p.m. — STRADA COI.TEI No. 14 — Doctorul E. 1MCI.EÍCII de la Facultatea de medicină din­ Paris Belé interne, de Femei și Faceri (Mânios) Tratează de asemenea boalele de copil și Syphilitice Consultațiunî de la 2 — 5 p. m­ Pentru săraci Lua] și Jouî gratis L21, Calea Moșilor, 3S1 319 2-1 Casa­­ Sănătate 51, Strada Teilm­ut — Consultațiuni speciale pentru — Boale Interne, Nervoase și Syfilitiet Boalele secrete la bărbați și femei In toate zilele de la 10—12 dimineața Vindecarea sigură. Tratament specia. Consultația numai 1 left N.B. Se primesc bolnavi interni în tra­tamentul Casei de Sănătate cu prețuri moderate. Prospectul se trimete gratuit. POLICLINICA de COPII CASA de Sr­EATATE București, strada Teilor No. 34, București Polî’cîîmea «le copii s’a redeschis de la 1 Martie a. c. D. dr. Rappaport, special în boalele de copii va da con­sultațiuni în toate zilele de la 3—4 p.m. Consultațiuni pentru săraci 1 leü N.B.—Se primesc bolnavi interni în tratamentul Casei de Sănătate cu prețuri moderate. Prospectul se trimite gratuit, 243 30 De vinzare la Loturi Moșia CMti Megoșaia A treia parte din lotul al 2-lea, lângă gârla Colentina, în interiorul liniei for­tărilor pe șoseaua Târgoviște-Ploești, in­­cepend de la podul Străulești și până în linia forturilor. Iar după cererea mai multor persoane, am făcut concesiunea ca, în loc de doui ani și jumătate, loturile se vor plăti în 16 rate trimestriale în timp de 4 ani, iar prețul u­nui metru pătrat este de Ura Uera Această localitate, salubră prin situația sa, în apropiere de București, este cu­venită a deveni foburgul de petrecerea­ Bucureștiului. Iar în planul de parcelare sa rezer­vat teren pentru piață, park, biserică, școală și primărie. Pentru informațiuni și cumpărare se va adresa d-lui A. Rădulescu, strada Sla­­nea-Brutaru No. 22, stagiul I, între orele 8-11 si 2—5. 413 POOTu­l co­mptabil, fiind • Un4 W­ ia vacant într’o casă de Co­mision de aci, se primește la adminis­­trațiunea acestui ziar sub titlul Comp­­tabil, oferte în cari se va indica ocu­­pațiunile avute, precum și limbile pe cari se cunoaște. 1 0464­4 remită numai persoanelor desemnate de explorator? Aceste două întrebări nu vor în­târzia de a căpăta un răspuns. D. Erkholm, unul din tovarășii lui Andree, care se află la Stockholm, și-a exprimat în dovelile sale despre sosirea lui Andree la Alaska. Dacă știrea e adevărată, atunci a­­cest om com­petiție crede că An­dree ar fi telegrafiat pe via Victoria, sau s-ar fi dus cu barca până la Victoria. D. Erktiorin consideră ca e impo­sibil ca Andree să se fi coborît cu balonul său In Alaska, dar s’ar pu­tea ca el să fi sosit acolo pe ghe­țuri,­­­ sau cu ajutorul bărcilor de pescari. Pe lângă declarațiile lui Erkholm avem însă această știre pozitivă: Consulul suedez din San-Francisco a depeșat din nou la Stockholm, spu­nând că, făcând cercetări, a consta­tat că declarația factorului Karr, în privința lui Andree, e lipsită de temeiul m raorisTîci El.—Doamnă, eu cred că noi a­­mândoui ne vom înțelege perfect de bine... Ea.—Eu nu mă vom­ mărita nici­odată. El.—Nici eu, și tocmai din a­­ceastă cauză ne vom înțelege de mi­nune, dânc, căzu jos și după câte­va mi­nute încetă din viață. Numai de cât se adunară o mul­țime de oameni, privind cu durere la cadavrul aceluia care a trecut în lumea veșniciei, după un lung șir de chinuri. Câte comentarii nu s’au fă­cut cu această ocazie, câte observații amare și câtă filosofie tristă ! Numai femeile, alergând din toate părțile, au adus lămâe și lumînări pe cari le-au aprins la capătul mortului. Ast­fel, în câte­va minute, acea parte a stradei fu schimbată într’un adevărat loc de jale. Luminările de ceară pâlpâiaii de jur împrejur, fu­mul de tămâie se înălță spre cer, pe când babele boceau pe nenorocitul fără rude și cunoscuți în lume. Această scenă lugubră și biseri­cească a durat până la orele 2 fără un sfert, când, din ordinul parchetu­lui, cadavrul a fost ridicat și dus la morga orașului. Vifor. Vv.­­ BIN BOXpÚJfeNl (Corespond. particulară a UNIVERSULUI) Burdujeni, 28 Martie. Ci'ißiÄ dia impradctsííí In ziua de 22 Martie, pe la ora 11 dimineața, soldații Petrea Ioan și Ștefan Gheorghe, când erau orân­duiți de pază pe frontiera despre Bucovina,­­și au pus în gând să facă curse unor fete, cu cari deja făcu­seră cunoștință, din cătuna Teșăuți, comuna satul Burdujeni, jud. Bo­toșani. Fetele se numesc Maria Vasile O­lari­a Ră­țoi și Ana Niță Rățoi, am­bele aflându-se lângă un stog cu fin din ograda caselor celei din urmă, numiții soldați se apr­op­iară de gar­dul ogrăzei care vine în imediată apropiere cu pichetul de pe frontieră. Soldatul Ștefan Gheorghe găsind de vorbă cu un frate al Anichii, s’a retras la altă parte a ogrăzei, iar soldatul Petrea Ioan, adresându-se fetelor, le invită pe ambele a merge cu el în apropiere la alte fete și ele opunându-se, numitul Petrea Ioan, ca să sperie fetele, întinde pușca în spre ele, amenințând că se împușcă. Din nefericire arma fiind încărcată, a luat foc, lovind pe fata Maria cu două sburături mici la partea dreaptă a gâtului în două locuri, precum și la mâna dreaptă în două locuri, iar pe fata Anica la frunte, producân­­dul însă numai o mică s­ărietură. In acel moment soldatul, de frică, a căzut la pământ, iar fetele au căzut lângă stog în nesimțire. Soldatul Petria Ioan văzând această ispravă, s’a sculat de jos și a luat-o la fugă în spre nul Suceava, stri­gând că se îneacă. A fost însă prins de camaradul săf și condus comandantului de com­panie din târgul Burdujeni. Fata Maria fiind însă grav rănită, a fost condusă la spitalul județean Burdujeni. Anunțându-se imediat parchetul și autoritățile militare, a fi sosit în cer­cetare la fața locului d. Leon Ciulei, ajutorul sub-prefectului, și d. căpit. Cocotă, comandantul detașamentului soldaților de pază, cari au încheiat procesul-verbal cuvenit. îanen șter. UN SFAT FE Z.I Monostoraiss.»— Gâștele și rațele au adesea in fundal odoidul un vierme turtit numit: monostomum mu­tațiile, care are o lungime de 5—6 milimetri. Acesta produce moartea gâștelor și a rațelor. Când bănuim că pasările au monos­­tom­a, le dăm să bea o soluție de salicilat de sodiu, un gram la­­ litru de apă. Cadavru! din etilea Brasove! Ahi b­ă­ieri, pe lit­erele 10 dimi­neața, un biet bătrân, în vârstă ca de 60 de ani, a cărui identitate nu s’a putut stabili, trecea pe calea Ra­­hovei. De­odată, în dreptul casei cu Nr. 136, după ce scoase un oftat a­L­CUR­ETA­RE­FE 7.1 Dacă omul este un comediant, su­fleorul să îi este conștiința; ea nu-l lasă să greșească. 13 ip. Tulcea Incendiu Mai alaltă-ori noapte s’a declarat un foc la locuitorul Dima G. Urum, din Urbea Babadag. Ajutat de un vânt puternic, focul a distrus cu de­săvârșire casa de locuință și s’a în­tins asupra grajdului de vite, care de asemenea a ars până la pământ. Grație energicelor măsuri luate, la 4 ore dimineața focul a putut fi lo­calizat. Bănuindu-se că focul a fost pus de un zea­voitor, poliția locală a în­ceput cercetările în această privință. Corabie scufundată Din comuna Sf. Gheorghe ni se comunică că o corabie deșartă a­­nume «Eleni», sub pavilion grec, care plecase din Constantinopole cu de­stinație pentru Brăila, s’a înămolit la 2 mile depărtare spre Sud de Far, în dreptul Portiței. Corabia fiind veche, s’a sdrobit și înecat cu totul. Echi­pagiul, compus din căpitanul Mihail Andronii și ș­ase marinari greci, au fost scăpați de lipovenii d­in împrejurimi, cari se aflau cu băr­cile la pescuit pe mare. Știri din străinătate Printr-o lege publicată de «Mesa­gerul Imperiului Rus» se acordă o sumă de 250.000 de ruble pentru crearea unui nou port comercial la marea înghețată. Administrația dis­trictului Kola va fi strămutată în a­­cest nou oraș, care va purta numele de portul Katerineî. * ¥ ¥ O parte din satul Klappai, în Bo­­emia, s’a dărîmat din cauza cufun­­darei pământului. 148 de persoane­ sunt fără adăpost. Guvernatorul Bo­­emiei, Coudenhove, s’a dus la fața locului și a împărțit ajutoare. * * * In comuna Szabadka, din Ungaria, există un copil minunat; el e în vâr­stă numai de opt ani, însă e înalt de aproape un metru și jumătate (145 centimetri) și cântărește 105 k­ilo­­grame. Părinții lui sunt speriați de ceea­ ce o să devie până la vârsta de 20 de ani. Expediția la polul Sud Multe ziare continuă încă a sus­ține ca această expediție e compro­misă cu totul, căci vaporul «Belgica», cu care îndrăsneții exploratori, printre cari se află și românul Potcoviță, sub comanda d-lui Gerlache, s’ar fi cufundat lângă capul Horn la 1 Ianuarie a. o. Atât corespondentul nostru din Belgia cât și ziare serioase din Bruxelles, ca «Petit Bleu», «La Re­forme» și «L’Indépendance Belge», etc., cari ne-au sosit în aceste din urmă zile, susțin că această știre nu poate fi adevărată. Unul din redactorii ziarului «Re­forme» s’a dus chiar la talul d-lui Gerlache,cu care a avut un interview Iată ce a spus bătrânul Gerlache : — Ultima scrisoare pe care am primit-o de la fiul meu, era datată din Ushuaia, la 10 Decembrie 1807. Ushuaia e situat în strîmtoarea Be­­alge. Fiul meu a sosit la Punta Arenas, în strâmtoarea Magellan, spre a lua 150 tone de cărbuni, cari ’i fuseseră puși la dispoziție în chip foarte grațios de guvernul argentin. Peste tot de altmintrelea el a a­­vut primirea cea mai bună. «El se arăta foarte satisfăcut de această împrejurare care ’i permitea de a se apropia cu două grade de ținta călătoriei sale și de a-șî reînoi provizia de cărbuni înainte de a in­tra în regiunile înghețate. «Această din urmă scrisoare me anunța de asemenea că nu trebuia să mă aștept la vești de la el îna­­inte de sfârșitul Junei Main și că nu trebuia să mă neliniștesc, căci se poate foarte bine ca vaporul să fie blocat de ghețuri. «Cât despre vapor nu poate fi nici o temere, căci înainte de a sosi la Ushuaia a trecut foarte bine printr-o furtună violentă. «De altmintrelea trebue să se no­teze că știrea răspândită de ziarul «Standard» și reluată de «Shipping Gazette» a fost publicată sub rezerve de aceste două ziare, rezerve cari n’au fost răspândite de cele­l­ alte ziare cari au reprodus știrea. «Noi noi suntem foarte liniștiți și, din partea mea, nu pot de joc ad­mite ca o gazetă străină să aibă ști­rea și fiul meu să nu îmi fi scris nimic în această privință». Această știre este desmințită și de compatriotul nostru, d. Emil Raco­­viță, doctor în științele naturale din Paris, care face parte din expediție. Distinsul nostru compatriot a scris de curând tatălui său, d. G. Racoviță, di­n Iași, o scrisoare, în care îl asi­gura că expediția merge bine și că nu i s’a întâmplat nici o nenorocire. m I­PLAI­ 1 I Mea Capitalst Un pungaș... funebru.—Pun­gașii de buzunare văzând că nu mai merge cu meseria lor, căci e o con­curență mare, și pe lângă asta agenții poliției înmulțindu-se peste măsură, Adolf Casier, care profesează de mult timp meseria aceasta, a văzut că nu mai e de făcut treabă pe stradele capitalei, și s-a gândit că ar putea să opereze cu mai mult succes prin cimitire. Acolo, își zicea el, în fața mormîn­­tului deschis, oamenii sunt pierduți în durere și nu simt când cine­va își introduce mâna în buzunarul lor. Mai multe încercări făcute i-au reușit pe deplin, dar tot lucrul are un sfârșit, și lui Casier i s’a afundat Sâmbăta trecută. D-na Anastasia Rădulescu, din str. 13 Septembrie No. 26, pe când plângea, Sâmbătă, în fața unui mor­­mînt din cimitirul Șerban-Vodă, pungașul se apropie binișor și voia să-i sustragă portofelul cu bani, pe care îl ținea în buzunarul jachetei. D-na Rădulescu prinse însă de seamă, dădu alarma și gardianul cimitirului reuși să pună mâna pe pungaș. El a fost dus la poliție, unde i se dovedește că meseria de pungaș... funebru este absolut interzisă de le­gile țării. Prinderea lui Andrei Mar­ghioală.­­­Țiganul Ganea Andrei Marghioală era vestit în județele Ia­lomița, Vlașca și Ilfov. Când dispă­rea câte un cal, se știa că Marghi­oală e acela care l-a furat și nu era săptămînă ca vre-unul din locuitorii acestor județe să nu fie călcat de îndrăsnețul hoț de cai. Zilele trecute, sub­prefectul plășea Oltenița punându-se în urmărirea ți­ganului, împreună cu jandarmii ru­rali, a reușit să pile mâna pe el și să’l aresteze. Hoțul nu s’a speriat însă de aceasta și în timpul nopții reuși să evadeze din arestul sub­­prefecturei. Ganea Andrei Marghioală veni di­rect în București, crezând că va fi tpas la adăpost, dar două zile după aceea fu înhățat și uci de agenții ser­viciului de siguranță. O singură speranță îi mai rămâne acum: să evadeze și din arestul po­liției. £ 91 a Țară Crima din comuna Gârbo­­vețui.— Vasile Dragan, din satul Gâr­­bovețu, județul Mehedinți, se afla într’o perpetuă ceartă cu ajutorul de primar, despre care credea că’l per­secută în mod sistematic. Zilele tre­cute ei se luară din nou la ceartă și ajutorul de primar îl amenință că va trimite vătășeii ca să’l aresteze. — Așa !■ zise Vasile Drăgan , să vedem dacă vei mai putea să închizi... Și punând mâna pe un par,îl lovi cu atâta putere, în­cât îi sparse ca­pul în mai multe bucăți. Ajutorul de primar a fost dus de urgență la spital, unde muri după patru zile de agonie. Intru­cât privește pe criminal, el a dispărut numai de­cât și până în momentul de față n’a fost încă prins de autoritățile cari se află în urmă­rirea lui. Nenorocirea de lângă Urași­­ceni.­Ajutorul de primar din com­. Moldoveni, jud. Ialomița, acum câte­va zile, venea cu căruța din satul Urzi­ceni, împreună cu soția sa și alte patru rude. Ajutorul de primar mâna singur caii. De­odată, la co­­borîșul unui deal, care își făcură vînt și răsturnării trăsura. Ajutorul de primar căzu în cap și se lovi așa de răa, în­cât rămase mort pe loc. Ast­fel, când seara târziu trăsura intră in satul Moldoveni, a adus 5 răniți și un cadavru. Immormîn­tarea s’a făcut zilele tre­cute in mijlocul unanimelor regrete ale locuitorilor și desperarea neno­rocitei soții, cea noapte, ca să pue tpâna, în co­muna Uești-Goleasca, pe o banda de țigani, cari au comis următoarele crime și tâlhării:* * * In 1890 sa comis o crimă in că­tunul Vieru, pendinte de comuna Hodivoaia, plasa Marginea, la o câr­ciumă pe șoseaua Giurgiu­-Alexan­­dria. Banda de țigani a omorît pe cârciumar, rămânând în u­rm­a lui un copil de 10 ani, care s’a făcut ser­vitor și de a cărui soartă nu se mai știe azi nimic.* * ♦ In anul 1895 aceiași bandă de ți­gani a comis o altă crimă în comuna Frasina, în spre valea satului, la un bordeiu. Au omorît acolo doui gră­dinari.* * * In anul 1896, banda de țigani a comis o altă crimă în orașul Călă­rași, omorînd mai mulți mocani. * ¥ ¥ Șeful acestei bande este un țigan Gheorghe Căldăraru, evadat încă din 1880 din penitenciarul Telega (T.­­Ocna), împreună cu Marin Hlicea și Ioniță Gologan, câte și trei condam­nați la muz­ca silnică pe viața. întreaga bandă se află acum ares­tată în localul jandarmeriei rurale din Giurgiu,­iar parchetul din Vlașca continuă cu instrucția. Jandarm U [V F55 O V­EH n F­E ZI Ori vorbește cum ți-e portul Ori te poartă cum ți-e vorba. (Românesc) Prinderea unei bande de tâlhari In ziua de 20 curent s’a prezintat la parchetul din Vlașca un țigan, Radu Chiriac, care s-a plâns că nu mai poate trăi di­n cauza unor alți țigani, evadați de prin ocne, și cari au săvîrșit mai multe omoruri. Parchetul a delegat atunci pe aju­torul comandantului jandarmilor ru­rali din Vlașca, anume Ștefan Lobei, ca să înceapă urmăririle. Lobei, îm­preună cu șeful secției jandarmeriei Stănești, plecară imediat prin județ ca să prindă pe tâlharii denunțați. După 5 zile și 5 nopți de urmă­riri atât prin județul Vlașca, cât și prin Ilfov, isbutiră tocmai în a cia­ Lucruri iin toată lumea Valoarea terapeutică a unor legume»— Până acu­ma în multe părți nu se cunosc de­cât ca­litățile de întrebuințare în bucătărie a cepei. Ea se întrebuințează în foarte multe mâncări, iar în Franța supa de ceapă e foarte mult căutată. După cum ne spune «La Revue Horticole», un tratat german de me­dicină indică și alte proprietăți ale cepei, care, după părerea acelei re­viste, merită să fie trecută între re­țetele evului mediu. Mâncând o ceapă întreagă înainte de a ne pune în pat, se vindecă ră­ceala. Ca cataplasmă, bulbii de ceapă sunt un remediu sigur contra gutu­raiului. In fine teama unei cepe strivite conține o substanță proprie spre a liniști nervii. Țelina, mâncată la timp, oprește migrena și nevralgiile. «Mâncați țelină din timp în timp,— zice autorul lucrărei,—aceasta ne va por­ite de a suporta unele plictiseli cari nu ne lipsesc la nici­ unul. Pentru spanac, rezultă dintr’o co­municare a renumitul c­hi­mist Bunge, că conține mare cantitate de fer. Pe de altă parte se știe că fran­cezii l’au botezat «mătura tubului di­gestiv».. Curier Judiciar Tribunalele române Procesul cămătarilor.— Continuare înaintea secției a treia a tribuna­lului Ilfov, a continuat ori desbate­­rile în acest proces. Ședința e pre­zidată de d. Florian. Se acorda cu­­vîntul d-lui prim-procuror Caracaș. Rechizitorul Avem înaintea noastră oameni cari au exploatat minorii și nu s’au dat in lături de la nici un mijloc spre a-i induce în eroare și a-i face chiar pe aceștia să revie azi din declarațiunile lor de la instrucție. S’a întitulat pro­cesul acesta: procesul cămătarilor, adică acei oameni cari caută să tragă profite mari. Nu e exact acest titlu, căci ei nu sunt dați judecăței pentru că au luat dobânzi mari, ci pentru că au escrocat pe minori. Mai mulți minori au depus plân­geri categorice contra acestor ban­cheri, cari prin toate mijloacele au căutat să le stoarcă averile și să’i lase pe drumuri. Mulți dintr’înșii au scăpat nepe­­depsiți din cauză că nu s’au găsit e­­lementele vre-unui delict din codul penal, de­și dânșii nu rămân nepe­depsiți în fața opiniunii. Reprezentantul ministerului pu­blic intră apoi în examinarea condi­­țiunilor ce trebue să întrunească de­lictul prevăzut de art. 322 din co­dul penal, imputat inculpaților. Se cere Intern să fie minor, al 2-lea să fie un prejudiciu sau posibilitate de prejudiciu , al 3-lea să se între­buințeze mijloace nere­ale pentru a profita de slăbiciunile, pentru a sur­prinde în neexperiență pe minor. D. prim-procuror ia rând pe rând pe fie­care din cei opt inculpați, cer­cetând faptele ce li se impută. în­cepe cu d. N. Ciurcu. Acestuia i se impută că a abuzat de slăbiciunile minorilor Stelian Bolentineanu, Co­lacii, Sturdza-Paveles­cu și Ion Bi­­bescu. Lui Ștefan Bolentineanu i-a dat înteiu Ciurcu, în 1894, suma de 500 de lei, și a luat o poliție în alb de 1000 de lei, cu termen de trei luni. La termen, neplătindu-i-se, s’a preschimbat polița, și mai conti­nuând de a da și de a preschimba la polițe, s’a ajuns la o sumă de 30.000 de lei. La majoritate, Stelian Bolin­­tineanu a fost chemat în judecată și condamnat a plăti sus-zisa sumă. La orele 3 și 25, după cererea­­­­ lui prim-procuror, se suspendă șe­dința. Redeschiderea­­ ședinței La orele 4 fără un sfert ,ședința se redeschide. D. prim-procuror, continuând, cer­cetează dar averile d-lui Ciurcu cu­ minorii Ion Bibescu și Colachi. Din toate acuzațiunile aduse d-lui Ciurcu,­ cea­ mai gravă este exploatarea mi­nerului Sturdza-Pavelescu prin mi­­situl Max Zentler, fost găzar. Sturdza era în continuu­ urmărit de Zentler,­ prin toate localurile publice, până la cazarmă. După ce termină cu d. Ciurcu, re­­prezintantul ministerului public se o­­­cupă cu dar averile inculpatului A­­­vram Mărculescu. Acesta a recuno­­­scut la instrucție că a tratat cu mi­norii, dar că nu a știut că legea pe­depsește asemenea fapte. El a recu­noscut că a dat lui Cozadi 1000 de lei și că a promis să­­ dea regulat cale, 1000 de lei pe lună până la majoritatea în schimb a cambii de 1500 tie lei, zicând că a fost forțat de stăruințele minorului a face asemenea împru­muturi. Rămâne la aprecierea tri­bunalului de a vedea dacă asemenea mijloace de apărare au vre­o valoare. Asemenea Mărculescu a mai avut car averi și cu Stelian Bolentineanu. D. prim-procuror vine la misiții Jean Avramescu și Max Zend­er, despre cari a mai vo­rbit când s’a o­­cupat cu daraverile d-lui Ciurcu. In ceea­ ce privește pe Nathan Mendel, deși a făcut împrumuturi cu minori, dar nu se stabilește că fapta sa întrunește elementele delictului art. 322, așa in­cât cere achitarea lui. Acelaș lucru spune de d. Rudolf Marcu și Goldenberg. In re privește pe Victor Râdu­­lescu, dispărut, și contra căruia sunt cele mai multe probe, conchide ce­rând și contra acestuia ca și în con­tra celor­l­alți o sentință de con­damnare. D. prim-procuror î și termină re­­chisitoriul la orele 4 și jumătate. Unuv­ea civilă Se acordă apoi cuvîntul părților civile, Intern d-luî Tomulescu, avo­catul d-luî Cozadi. D. Tomulescu ’și începe pledoaria,­ zicând că emoțiunea cauzată în pu­blic de această afacere este în ra­port direct cu suferințele ce a îndu­rat societatea din partea cămătarilor. D. apărător examinează cazul clien­tului Ion Cotachi în dar averile aces­tuia cu Ciurcu, și cere condamnarea acestuia la 24.000. Alte părți civile ne mai fiind în proces, se acordă cuvîntul avocaților apărărea. Ajucrar­ea D. Poenaru-Bordea, apărătorul lui Nathan Mendel, zice că față cu con­­clusiunile d-lui prim-procuror în ceea ce privește clientul său, n’are mult de adăugat. D. apărător arată buna credință . Un Nathan Mendel, care n’a știut că lucrează cu minori. D. Alb. Popovici, are apoi cu vi­nit pentru a apăra pe d. Ciurcu. D. apărător zice că cunoaște pe Ciurcu din copilărie, că de la vâr­sta de 20 de ani și până asta­zi, în vârstă de 50 de ani, a lucrat numai în bancă, întâi cu unchiul său Ste­rili, și apoi pe socoteala sa, și că nu­ e de admis că un om care în timp de 30 de ani a avut o bună reputație, fă­ i când operațiuni numai de bancă, o să-și schimbe metoda și o să se facă; cămătar, d. apărător intră apoi în examinarea fie­carui caz imputat al­lui Ciurcu, și caută a stabili că nu în­­­trunește toate elementele delictului prevăzut de art. 322 din C. Penal. Se poate zice oare, continuă d. apărător, că s’a întrebuințat mijloace dolozive față cu Stelian Bolentineanu, când acesta nu era un copil de 14— 15 ani, ci de 20 de ani și câte­va luni, avea moșii în arendă, credit pe piață și însăși mama lui a venit Iad. Ciurcu și Fa rugat să facă cre­dit fiului său? Vorbind de sala de autopsie a judecătorului de instrucție, de apărător zice că toți bancherii mari și mici au o asemenea sală de autopsie, de­oare­ce fie­care ban­cher are câte o ocine deosebită de a prăvăliei, unde se întreține cu fie­care client în parte. In ceea ce pri­vește spoliarea lui Bibescu, un se­ constată că Ciurcu știa că e minei și nu i-a dat de­cât câte­va sute de lei. In ceea ce privește­­ ie Cotadi, acestuia î-a dat 1000 de lei ca să plece la Paris, apoi câte­va sute de lei, fără poliță, după recomandația fratelui lui Cotadi. Aci, la afacerea cu Cotadi, lipsește elementul delic­tului, acte scrise, adică vr’o poliță. Vorbind apoi de afacerile d-lui eu Pavelescu-Sturd­za, d­. apărător arată că toate afacerile s’au făcut în bi­nele Maiu și Iunie, anul 1896. Ori domnu Sturdza era major în Iunie și de unde să fi știut Ciurcu că în Maiu, acestui ofițer, înalt, mustăcios, îi lipsește o lună ca să fie major. Nu s’a probat că Ciurcu știa că a lucrat cu un minor. Nu s’a adus de a­semenea nici o dovadă că Ciurcu ar fi îndemnat pe Avramescu și Zend­ei­ ca să îndemne pe Sturdza să facă­ împrumuturi. Avramescu și Zend­er sunt samsari, ei exercitau meserii lor, care poate să fie foarte onorată. D. apărător conchide la achitare.­ Ședința se suspendă la orele 5­­ jumătate. La redeschiderea ședinței, ora fiind înaintată, continuarea desbaterilor s-a amânat pentru azi.

Next