Universul, aprilie 1898 (Anul 16, nr. 81-107)
1898-04-01 / nr. 81
Boalele secrete epuíidiu Bâr5b äUeasca — Se vindecă repede fara durere și împiedicare, după experiență de S’? ani de specialitate în boli lumești (de la 1870). Fe Tito No. 1, STRADA KAVGRATU, No. 1 Intrarea munai prin str. str. Voevoxi Consultații de la 10—1 dimineața ,și de la 5—8 seara .Loc separat de așteptare peutru fiecare K. D. Hart fost medic de spital și de oraș — Calea Călărașilor No. 1 — Special in boalele interne, de copii și syfilitice Orele de cqnsuitațiuue de la 2—4 p. m. 421 30 Dr. Menu, De la Facultatea din Paris Special pentru Boule de Femei și de Copii Consultațiuni de la 2—4 p. m. STRADA ACADEMIEI No. 45 (Vis-a-vis de ministerul de interne) Intrare și prin calea Victoriei No. SG 96 35 Doctorul STEIM După ,t o îndelungată practică în spitalele Eforiei și Brăncovenesc, fost elev al t-lor profesori din Stoicescu și Buicliu, vechiu intern al d-lui profesor doctor Kalinderu, anunță pe onor. sa clientelă că s’a stabilit în calea Ilahovei No. 93 și tratează cu succes boale interne: de plămâni, stomac, rinichi, boale venerice și de femei, cum și boale distrofice. In fiecare zi de la 5—7. 414 UITH. FEEESTER de la Facultatea din Paris Boli nervoase și «le Plămâni Tratează Tuberculosa după nouile metoade ale profesorului Koch Consultațiune de la 2—4 p. m. Gratuite Luni, Miercuri și Vineri de la 4—S jum. 5, Str. Eteroism, (lângă Bulev, Elisabeta) 63 24 Doctor L BERRISTEN Fost Asistent de PROFESOR INTENA Specialist pentru Boalele Gapali i Boalele fie Gât, Gară, Nas, Orechi și Ochi SCOATEREA NEDUREROASA A DINȚILOR PRIN ACESTE SIA (Adormire sau amorțire) Prin mijloace nevătămătoare, Insă interzise Dentiștilor VINDECAREA MIJlOLULUI DIN GURA Consultații de la 10—12 și de la 2 —5 p.m. — STRADA COI.TEI No. 14 — Doctorul E. 1MCI.EÍCII de la Facultatea de medicină din Paris Belé interne, de Femei și Faceri (Mânios) Tratează de asemenea boalele de copil și Syphilitice Consultațiunî de la 2 — 5 p. m Pentru săraci Lua] și Jouî gratis L21, Calea Moșilor, 3S1 319 2-1 Casa Sănătate 51, Strada Teilmut — Consultațiuni speciale pentru — Boale Interne, Nervoase și Syfilitiet Boalele secrete la bărbați și femei In toate zilele de la 10—12 dimineața Vindecarea sigură. Tratament specia. Consultația numai 1 left N.B. Se primesc bolnavi interni în tratamentul Casei de Sănătate cu prețuri moderate. Prospectul se trimete gratuit. POLICLINICA de COPII CASA de SrEATATE București, strada Teilor No. 34, București Polî’cîîmea «le copii s’a redeschis de la 1 Martie a. c. D. dr. Rappaport, special în boalele de copii va da consultațiuni în toate zilele de la 3—4 p.m. Consultațiuni pentru săraci 1 leü N.B.—Se primesc bolnavi interni în tratamentul Casei de Sănătate cu prețuri moderate. Prospectul se trimite gratuit, 243 30 De vinzare la Loturi Moșia CMti Megoșaia A treia parte din lotul al 2-lea, lângă gârla Colentina, în interiorul liniei fortărilor pe șoseaua Târgoviște-Ploești, incepend de la podul Străulești și până în linia forturilor. Iar după cererea mai multor persoane, am făcut concesiunea ca, în loc de doui ani și jumătate, loturile se vor plăti în 16 rate trimestriale în timp de 4 ani, iar prețul unui metru pătrat este de Ura Uera Această localitate, salubră prin situația sa, în apropiere de București, este cuvenită a deveni foburgul de petrecerea Bucureștiului. Iar în planul de parcelare sa rezervat teren pentru piață, park, biserică, școală și primărie. Pentru informațiuni și cumpărare se va adresa d-lui A. Rădulescu, strada Slanea-Brutaru No. 22, stagiul I, între orele 8-11 si 2—5. 413 POOTul comptabil, fiind • Un4 W ia vacant într’o casă de Comision de aci, se primește la administrațiunea acestui ziar sub titlul Comptabil, oferte în cari se va indica ocupațiunile avute, precum și limbile pe cari se cunoaște. 1 04644 remită numai persoanelor desemnate de explorator? Aceste două întrebări nu vor întârzia de a căpăta un răspuns. D. Erkholm, unul din tovarășii lui Andree, care se află la Stockholm, și-a exprimat în dovelile sale despre sosirea lui Andree la Alaska. Dacă știrea e adevărată, atunci acest om competiție crede că Andree ar fi telegrafiat pe via Victoria, sau s-ar fi dus cu barca până la Victoria. D. Erktiorin consideră ca e imposibil ca Andree să se fi coborît cu balonul său In Alaska, dar s’ar putea ca el să fi sosit acolo pe ghețuri, sau cu ajutorul bărcilor de pescari. Pe lângă declarațiile lui Erkholm avem însă această știre pozitivă: Consulul suedez din San-Francisco a depeșat din nou la Stockholm, spunând că, făcând cercetări, a constatat că declarația factorului Karr, în privința lui Andree, e lipsită de temeiul m raorisTîci El.—Doamnă, eu cred că noi amândoui ne vom înțelege perfect de bine... Ea.—Eu nu mă vom mărita niciodată. El.—Nici eu, și tocmai din această cauză ne vom înțelege de minune, dânc, căzu jos și după câteva minute încetă din viață. Numai de cât se adunară o mulțime de oameni, privind cu durere la cadavrul aceluia care a trecut în lumea veșniciei, după un lung șir de chinuri. Câte comentarii nu s’au făcut cu această ocazie, câte observații amare și câtă filosofie tristă ! Numai femeile, alergând din toate părțile, au adus lămâe și lumînări pe cari le-au aprins la capătul mortului. Astfel, în câteva minute, acea parte a stradei fu schimbată într’un adevărat loc de jale. Luminările de ceară pâlpâiaii de jur împrejur, fumul de tămâie se înălță spre cer, pe când babele boceau pe nenorocitul fără rude și cunoscuți în lume. Această scenă lugubră și bisericească a durat până la orele 2 fără un sfert, când, din ordinul parchetului, cadavrul a fost ridicat și dus la morga orașului. Vifor. Vv. BIN BOXpÚJfeNl (Corespond. particulară a UNIVERSULUI) Burdujeni, 28 Martie. Ci'ißiÄ dia impradctsííí In ziua de 22 Martie, pe la ora 11 dimineața, soldații Petrea Ioan și Ștefan Gheorghe, când erau orânduiți de pază pe frontiera despre Bucovina,și au pus în gând să facă curse unor fete, cu cari deja făcuseră cunoștință, din cătuna Teșăuți, comuna satul Burdujeni, jud. Botoșani. Fetele se numesc Maria Vasile Olaria Rățoi și Ana Niță Rățoi, ambele aflându-se lângă un stog cu fin din ograda caselor celei din urmă, numiții soldați se apropiară de gardul ogrăzei care vine în imediată apropiere cu pichetul de pe frontieră. Soldatul Ștefan Gheorghe găsind de vorbă cu un frate al Anichii, s’a retras la altă parte a ogrăzei, iar soldatul Petrea Ioan, adresându-se fetelor, le invită pe ambele a merge cu el în apropiere la alte fete și ele opunându-se, numitul Petrea Ioan, ca să sperie fetele, întinde pușca în spre ele, amenințând că se împușcă. Din nefericire arma fiind încărcată, a luat foc, lovind pe fata Maria cu două sburături mici la partea dreaptă a gâtului în două locuri, precum și la mâna dreaptă în două locuri, iar pe fata Anica la frunte, producândul însă numai o mică sărietură. In acel moment soldatul, de frică, a căzut la pământ, iar fetele au căzut lângă stog în nesimțire. Soldatul Petria Ioan văzând această ispravă, s’a sculat de jos și a luat-o la fugă în spre nul Suceava, strigând că se îneacă. A fost însă prins de camaradul săf și condus comandantului de companie din târgul Burdujeni. Fata Maria fiind însă grav rănită, a fost condusă la spitalul județean Burdujeni. Anunțându-se imediat parchetul și autoritățile militare, a fi sosit în cercetare la fața locului d. Leon Ciulei, ajutorul sub-prefectului, și d. căpit. Cocotă, comandantul detașamentului soldaților de pază, cari au încheiat procesul-verbal cuvenit. îanen șter. UN SFAT FE Z.I Monostoraiss.»— Gâștele și rațele au adesea in fundal odoidul un vierme turtit numit: monostomum mutațiile, care are o lungime de 5—6 milimetri. Acesta produce moartea gâștelor și a rațelor. Când bănuim că pasările au monostoma, le dăm să bea o soluție de salicilat de sodiu, un gram la litru de apă. Cadavru! din etilea Brasove! Ahi băieri, pe literele 10 dimineața, un biet bătrân, în vârstă ca de 60 de ani, a cărui identitate nu s’a putut stabili, trecea pe calea Rahovei. Deodată, în dreptul casei cu Nr. 136, după ce scoase un oftat aLCURETAREFE 7.1 Dacă omul este un comediant, sufleorul să îi este conștiința; ea nu-l lasă să greșească. 13 ip. Tulcea Incendiu Mai alaltă-ori noapte s’a declarat un foc la locuitorul Dima G. Urum, din Urbea Babadag. Ajutat de un vânt puternic, focul a distrus cu desăvârșire casa de locuință și s’a întins asupra grajdului de vite, care de asemenea a ars până la pământ. Grație energicelor măsuri luate, la 4 ore dimineața focul a putut fi localizat. Bănuindu-se că focul a fost pus de un zeavoitor, poliția locală a început cercetările în această privință. Corabie scufundată Din comuna Sf. Gheorghe ni se comunică că o corabie deșartă anume «Eleni», sub pavilion grec, care plecase din Constantinopole cu destinație pentru Brăila, s’a înămolit la 2 mile depărtare spre Sud de Far, în dreptul Portiței. Corabia fiind veche, s’a sdrobit și înecat cu totul. Echipagiul, compus din căpitanul Mihail Andronii și șase marinari greci, au fost scăpați de lipovenii din împrejurimi, cari se aflau cu bărcile la pescuit pe mare. Știri din străinătate Printr-o lege publicată de «Mesagerul Imperiului Rus» se acordă o sumă de 250.000 de ruble pentru crearea unui nou port comercial la marea înghețată. Administrația districtului Kola va fi strămutată în acest nou oraș, care va purta numele de portul Katerineî. * ¥ ¥ O parte din satul Klappai, în Boemia, s’a dărîmat din cauza cufundarei pământului. 148 de persoane sunt fără adăpost. Guvernatorul Boemiei, Coudenhove, s’a dus la fața locului și a împărțit ajutoare. * * * In comuna Szabadka, din Ungaria, există un copil minunat; el e în vârstă numai de opt ani, însă e înalt de aproape un metru și jumătate (145 centimetri) și cântărește 105 kilograme. Părinții lui sunt speriați de ceea ce o să devie până la vârsta de 20 de ani. Expediția la polul Sud Multe ziare continuă încă a susține ca această expediție e compromisă cu totul, căci vaporul «Belgica», cu care îndrăsneții exploratori, printre cari se află și românul Potcoviță, sub comanda d-lui Gerlache, s’ar fi cufundat lângă capul Horn la 1 Ianuarie a. o. Atât corespondentul nostru din Belgia cât și ziare serioase din Bruxelles, ca «Petit Bleu», «La Reforme» și «L’Indépendance Belge», etc., cari ne-au sosit în aceste din urmă zile, susțin că această știre nu poate fi adevărată. Unul din redactorii ziarului «Reforme» s’a dus chiar la talul d-lui Gerlache,cu care a avut un interview Iată ce a spus bătrânul Gerlache : — Ultima scrisoare pe care am primit-o de la fiul meu, era datată din Ushuaia, la 10 Decembrie 1807. Ushuaia e situat în strîmtoarea Bealge. Fiul meu a sosit la Punta Arenas, în strâmtoarea Magellan, spre a lua 150 tone de cărbuni, cari ’i fuseseră puși la dispoziție în chip foarte grațios de guvernul argentin. Peste tot de altmintrelea el a avut primirea cea mai bună. «El se arăta foarte satisfăcut de această împrejurare care ’i permitea de a se apropia cu două grade de ținta călătoriei sale și de a-șî reînoi provizia de cărbuni înainte de a intra în regiunile înghețate. «Această din urmă scrisoare me anunța de asemenea că nu trebuia să mă aștept la vești de la el înainte de sfârșitul Junei Main și că nu trebuia să mă neliniștesc, căci se poate foarte bine ca vaporul să fie blocat de ghețuri. «Cât despre vapor nu poate fi nici o temere, căci înainte de a sosi la Ushuaia a trecut foarte bine printr-o furtună violentă. «De altmintrelea trebue să se noteze că știrea răspândită de ziarul «Standard» și reluată de «Shipping Gazette» a fost publicată sub rezerve de aceste două ziare, rezerve cari n’au fost răspândite de celel alte ziare cari au reprodus știrea. «Noi noi suntem foarte liniștiți și, din partea mea, nu pot de joc admite ca o gazetă străină să aibă știrea și fiul meu să nu îmi fi scris nimic în această privință». Această știre este desmințită și de compatriotul nostru, d. Emil Racoviță, doctor în științele naturale din Paris, care face parte din expediție. Distinsul nostru compatriot a scris de curând tatălui său, d. G. Racoviță, din Iași, o scrisoare, în care îl asigura că expediția merge bine și că nu i s’a întâmplat nici o nenorocire. m IPLAI 1 I Mea Capitalst Un pungaș... funebru.—Pungașii de buzunare văzând că nu mai merge cu meseria lor, căci e o concurență mare, și pe lângă asta agenții poliției înmulțindu-se peste măsură, Adolf Casier, care profesează de mult timp meseria aceasta, a văzut că nu mai e de făcut treabă pe stradele capitalei, și s-a gândit că ar putea să opereze cu mai mult succes prin cimitire. Acolo, își zicea el, în fața mormîntului deschis, oamenii sunt pierduți în durere și nu simt când cineva își introduce mâna în buzunarul lor. Mai multe încercări făcute i-au reușit pe deplin, dar tot lucrul are un sfârșit, și lui Casier i s’a afundat Sâmbăta trecută. D-na Anastasia Rădulescu, din str. 13 Septembrie No. 26, pe când plângea, Sâmbătă, în fața unui mormînt din cimitirul Șerban-Vodă, pungașul se apropie binișor și voia să-i sustragă portofelul cu bani, pe care îl ținea în buzunarul jachetei. D-na Rădulescu prinse însă de seamă, dădu alarma și gardianul cimitirului reuși să pună mâna pe pungaș. El a fost dus la poliție, unde i se dovedește că meseria de pungaș... funebru este absolut interzisă de legile țării. Prinderea lui Andrei Marghioală.Țiganul Ganea Andrei Marghioală era vestit în județele Ialomița, Vlașca și Ilfov. Când dispărea câte un cal, se știa că Marghioală e acela care l-a furat și nu era săptămînă ca vre-unul din locuitorii acestor județe să nu fie călcat de îndrăsnețul hoț de cai. Zilele trecute, subprefectul plășea Oltenița punându-se în urmărirea țiganului, împreună cu jandarmii rurali, a reușit să pile mâna pe el și să’l aresteze. Hoțul nu s’a speriat însă de aceasta și în timpul nopții reuși să evadeze din arestul subprefecturei. Ganea Andrei Marghioală veni direct în București, crezând că va fi tpas la adăpost, dar două zile după aceea fu înhățat și uci de agenții serviciului de siguranță. O singură speranță îi mai rămâne acum: să evadeze și din arestul poliției. £ 91 a Țară Crima din comuna Gârbovețui.— Vasile Dragan, din satul Gârbovețu, județul Mehedinți, se afla într’o perpetuă ceartă cu ajutorul de primar, despre care credea că’l persecută în mod sistematic. Zilele trecute ei se luară din nou la ceartă și ajutorul de primar îl amenință că va trimite vătășeii ca să’l aresteze. — Așa !■ zise Vasile Drăgan , să vedem dacă vei mai putea să închizi... Și punând mâna pe un par,îl lovi cu atâta putere, încât îi sparse capul în mai multe bucăți. Ajutorul de primar a fost dus de urgență la spital, unde muri după patru zile de agonie. Intrucât privește pe criminal, el a dispărut numai decât și până în momentul de față n’a fost încă prins de autoritățile cari se află în urmărirea lui. Nenorocirea de lângă Urașiceni.Ajutorul de primar din com. Moldoveni, jud. Ialomița, acum câteva zile, venea cu căruța din satul Urziceni, împreună cu soția sa și alte patru rude. Ajutorul de primar mâna singur caii. Deodată, la coborîșul unui deal, care își făcură vînt și răsturnării trăsura. Ajutorul de primar căzu în cap și se lovi așa de răa, încât rămase mort pe loc. Astfel, când seara târziu trăsura intră in satul Moldoveni, a adus 5 răniți și un cadavru. Immormîntarea s’a făcut zilele trecute in mijlocul unanimelor regrete ale locuitorilor și desperarea nenorocitei soții, cea noapte, ca să pue tpâna, în comuna Uești-Goleasca, pe o banda de țigani, cari au comis următoarele crime și tâlhării:* * * In 1890 sa comis o crimă in cătunul Vieru, pendinte de comuna Hodivoaia, plasa Marginea, la o cârciumă pe șoseaua Giurgiu-Alexandria. Banda de țigani a omorît pe cârciumar, rămânând în urma lui un copil de 10 ani, care s’a făcut servitor și de a cărui soartă nu se mai știe azi nimic.* * ♦ In anul 1895 aceiași bandă de țigani a comis o altă crimă în comuna Frasina, în spre valea satului, la un bordeiu. Au omorît acolo doui grădinari.* * * In anul 1896, banda de țigani a comis o altă crimă în orașul Călărași, omorînd mai mulți mocani. * ¥ ¥ Șeful acestei bande este un țigan Gheorghe Căldăraru, evadat încă din 1880 din penitenciarul Telega (T.Ocna), împreună cu Marin Hlicea și Ioniță Gologan, câte și trei condamnați la muzca silnică pe viața. întreaga bandă se află acum arestată în localul jandarmeriei rurale din Giurgiu,iar parchetul din Vlașca continuă cu instrucția. Jandarm U [V F55 O VEH n FE ZI Ori vorbește cum ți-e portul Ori te poartă cum ți-e vorba. (Românesc) Prinderea unei bande de tâlhari In ziua de 20 curent s’a prezintat la parchetul din Vlașca un țigan, Radu Chiriac, care s-a plâns că nu mai poate trăi din cauza unor alți țigani, evadați de prin ocne, și cari au săvîrșit mai multe omoruri. Parchetul a delegat atunci pe ajutorul comandantului jandarmilor rurali din Vlașca, anume Ștefan Lobei, ca să înceapă urmăririle. Lobei, împreună cu șeful secției jandarmeriei Stănești, plecară imediat prin județ ca să prindă pe tâlharii denunțați. După 5 zile și 5 nopți de urmăriri atât prin județul Vlașca, cât și prin Ilfov, isbutiră tocmai în a cia Lucruri iin toată lumea Valoarea terapeutică a unor legume»— Până acuma în multe părți nu se cunosc decât calitățile de întrebuințare în bucătărie a cepei. Ea se întrebuințează în foarte multe mâncări, iar în Franța supa de ceapă e foarte mult căutată. După cum ne spune «La Revue Horticole», un tratat german de medicină indică și alte proprietăți ale cepei, care, după părerea acelei reviste, merită să fie trecută între rețetele evului mediu. Mâncând o ceapă întreagă înainte de a ne pune în pat, se vindecă răceala. Ca cataplasmă, bulbii de ceapă sunt un remediu sigur contra guturaiului. In fine teama unei cepe strivite conține o substanță proprie spre a liniști nervii. Țelina, mâncată la timp, oprește migrena și nevralgiile. «Mâncați țelină din timp în timp,— zice autorul lucrărei,—aceasta ne va porite de a suporta unele plictiseli cari nu ne lipsesc la nici unul. Pentru spanac, rezultă dintr’o comunicare a renumitul chimist Bunge, că conține mare cantitate de fer. Pe de altă parte se știe că francezii l’au botezat «mătura tubului digestiv».. Curier Judiciar Tribunalele române Procesul cămătarilor.— Continuare înaintea secției a treia a tribunalului Ilfov, a continuat ori desbaterile în acest proces. Ședința e prezidată de d. Florian. Se acorda cuvîntul d-lui prim-procuror Caracaș. Rechizitorul Avem înaintea noastră oameni cari au exploatat minorii și nu s’au dat in lături de la nici un mijloc spre a-i induce în eroare și a-i face chiar pe aceștia să revie azi din declarațiunile lor de la instrucție. S’a întitulat procesul acesta: procesul cămătarilor, adică acei oameni cari caută să tragă profite mari. Nu e exact acest titlu, căci ei nu sunt dați judecăței pentru că au luat dobânzi mari, ci pentru că au escrocat pe minori. Mai mulți minori au depus plângeri categorice contra acestor bancheri, cari prin toate mijloacele au căutat să le stoarcă averile și să’i lase pe drumuri. Mulți dintr’înșii au scăpat nepedepsiți din cauză că nu s’au găsit elementele vre-unui delict din codul penal, deși dânșii nu rămân nepedepsiți în fața opiniunii. Reprezentantul ministerului public intră apoi în examinarea condițiunilor ce trebue să întrunească delictul prevăzut de art. 322 din codul penal, imputat inculpaților. Se cere Intern să fie minor, al 2-lea să fie un prejudiciu sau posibilitate de prejudiciu , al 3-lea să se întrebuințeze mijloace nereale pentru a profita de slăbiciunile, pentru a surprinde în neexperiență pe minor. D. prim-procuror ia rând pe rând pe fiecare din cei opt inculpați, cercetând faptele ce li se impută. începe cu d. N. Ciurcu. Acestuia i se impută că a abuzat de slăbiciunile minorilor Stelian Bolentineanu, Colacii, Sturdza-Pavelescu și Ion Bibescu. Lui Ștefan Bolentineanu i-a dat înteiu Ciurcu, în 1894, suma de 500 de lei, și a luat o poliție în alb de 1000 de lei, cu termen de trei luni. La termen, neplătindu-i-se, s’a preschimbat polița, și mai continuând de a da și de a preschimba la polițe, s’a ajuns la o sumă de 30.000 de lei. La majoritate, Stelian Bolintineanu a fost chemat în judecată și condamnat a plăti sus-zisa sumă. La orele 3 și 25, după cererea lui prim-procuror, se suspendă ședința. Redeschiderea ședinței La orele 4 fără un sfert ,ședința se redeschide. D. prim-procuror, continuând, cercetează dar averile d-lui Ciurcu cu minorii Ion Bibescu și Colachi. Din toate acuzațiunile aduse d-lui Ciurcu, cea mai gravă este exploatarea minerului Sturdza-Pavelescu prin misitul Max Zentler, fost găzar. Sturdza era în continuu urmărit de Zentler, prin toate localurile publice, până la cazarmă. După ce termină cu d. Ciurcu, reprezintantul ministerului public se ocupă cu dar averile inculpatului Avram Mărculescu. Acesta a recunoscut la instrucție că a tratat cu minorii, dar că nu a știut că legea pedepsește asemenea fapte. El a recunoscut că a dat lui Cozadi 1000 de lei și că a promis să dea regulat cale, 1000 de lei pe lună până la majoritatea în schimb a cambii de 1500 tie lei, zicând că a fost forțat de stăruințele minorului a face asemenea împrumuturi. Rămâne la aprecierea tribunalului de a vedea dacă asemenea mijloace de apărare au vreo valoare. Asemenea Mărculescu a mai avut car averi și cu Stelian Bolentineanu. D. prim-procuror vine la misiții Jean Avramescu și Max Zender, despre cari a mai vorbit când s’a ocupat cu daraverile d-lui Ciurcu. In ceea ce privește pe Nathan Mendel, deși a făcut împrumuturi cu minori, dar nu se stabilește că fapta sa întrunește elementele delictului art. 322, așa incât cere achitarea lui. Acelaș lucru spune de d. Rudolf Marcu și Goldenberg. In re privește pe Victor Râdulescu, dispărut, și contra căruia sunt cele mai multe probe, conchide cerând și contra acestuia ca și în contra celorlalți o sentință de condamnare. D. prim-procuror î și termină rechisitoriul la orele 4 și jumătate. Unuvea civilă Se acordă apoi cuvîntul părților civile, Intern d-luî Tomulescu, avocatul d-luî Cozadi. D. Tomulescu ’și începe pledoaria, zicând că emoțiunea cauzată în public de această afacere este în raport direct cu suferințele ce a îndurat societatea din partea cămătarilor. D. apărător examinează cazul clientului Ion Cotachi în dar averile acestuia cu Ciurcu, și cere condamnarea acestuia la 24.000. Alte părți civile ne mai fiind în proces, se acordă cuvîntul avocaților apărărea. Ajucrarea D. Poenaru-Bordea, apărătorul lui Nathan Mendel, zice că față cu conclusiunile d-lui prim-procuror în ceea ce privește clientul său, n’are mult de adăugat. D. apărător arată buna credință . Un Nathan Mendel, care n’a știut că lucrează cu minori. D. Alb. Popovici, are apoi cu vinit pentru a apăra pe d. Ciurcu. D. apărător zice că cunoaște pe Ciurcu din copilărie, că de la vârsta de 20 de ani și până astazi, în vârstă de 50 de ani, a lucrat numai în bancă, întâi cu unchiul său Sterili, și apoi pe socoteala sa, și că nu e de admis că un om care în timp de 30 de ani a avut o bună reputație, fă i când operațiuni numai de bancă, o să-și schimbe metoda și o să se facă; cămătar, d. apărător intră apoi în examinarea fiecarui caz imputat allui Ciurcu, și caută a stabili că nu întrunește toate elementele delictului prevăzut de art. 322 din C. Penal. Se poate zice oare, continuă d. apărător, că s’a întrebuințat mijloace dolozive față cu Stelian Bolentineanu, când acesta nu era un copil de 14— 15 ani, ci de 20 de ani și câteva luni, avea moșii în arendă, credit pe piață și însăși mama lui a venit Iad. Ciurcu și Fa rugat să facă credit fiului său? Vorbind de sala de autopsie a judecătorului de instrucție, de apărător zice că toți bancherii mari și mici au o asemenea sală de autopsie, deoarece fiecare bancher are câte o ocine deosebită de a prăvăliei, unde se întreține cu fiecare client în parte. In ceea ce privește spoliarea lui Bibescu, un se constată că Ciurcu știa că e minei și nu i-a dat decât câteva sute de lei. In ceea ce privește ie Cotadi, acestuia î-a dat 1000 de lei ca să plece la Paris, apoi câteva sute de lei, fără poliță, după recomandația fratelui lui Cotadi. Aci, la afacerea cu Cotadi, lipsește elementul delictului, acte scrise, adică vr’o poliță. Vorbind apoi de afacerile d-lui eu Pavelescu-Sturdza, d. apărător arată că toate afacerile s’au făcut în binele Maiu și Iunie, anul 1896. Ori domnu Sturdza era major în Iunie și de unde să fi știut Ciurcu că în Maiu, acestui ofițer, înalt, mustăcios, îi lipsește o lună ca să fie major. Nu s’a probat că Ciurcu știa că a lucrat cu un minor. Nu s’a adus de asemenea nici o dovadă că Ciurcu ar fi îndemnat pe Avramescu și Zendei ca să îndemne pe Sturdza să facă împrumuturi. Avramescu și Zender sunt samsari, ei exercitau meserii lor, care poate să fie foarte onorată. D. apărător conchide la achitare. Ședința se suspendă la orele 5 jumătate. La redeschiderea ședinței, ora fiind înaintată, continuarea desbaterilor s-a amânat pentru azi.