Universul, noiembrie 1898 (Anul 16, nr. 291-320)
1898-11-01 / nr. 291
finul XVI—No. 291 ■é * 5 Bani in toata fara. Franța salută pe Germania. Picquart va mai sta încă în închisoare. Intrimm, în îȘterioase între Cavaignac și generalul Zurîinden. Sentința în procesul Lucenti. Împăratul Germaniei va merge și in Spania. Toți mahomedanii puși sub priotecțiune températului Wilhelm, neliniștit. Transferarea lui în noua închisoare îl asigură. Dacă erau nevoiți a’l încătușa, a’l păzi ca un captiv prețios, periculos, e că desigur în Franța se petrecea ceva fericit pentru ei... Și el nu vroi să moară. Trebuia să trăiască și să’și recapete sănătatea spre a aștepta evenimentele. El nu muri, ci trăi și se făcu iar sănătos. Azi el e bine. Să ne înțelegem asupra acestui cuvint bine. Sa nu’l exagerăm. El se poartă relativ bine, așa de bine cum poate stă se poarte un european captiv la Cayenne. Am văzut, cu toate astea, la penitenciar ocnași, cari au stat 15 ani la închisoare și a căror sănătate a tot așa de minunată ca și vigoarea. Se va zice că aceștia nu sunt de loc tulburați de grijile morale care sunt logic de presupus la Dreyfus. Dar aceste griji au mai puțină forță spre a’l deprima decât neînvinsa sa speranță de a’l susține. Când ’și-a curățit prin odaia lui, și-a gătit bucatele, a periat și a aranjat efectele lui, ’și-a făcut preumblarea prin curtea îngrădită, devenit indiferent de prezența continuă a accestui supraveghietor armat, considerându-l întrucâtva ca o mobilă miștătoare din închisoarea lui "(cuvîntul vine de la un gardian, acești oameni care trăesc tăcuți, când vorbesc ei câteodată vorbe de spirit), când el se așează la masă și reia eternele lui calcule complicate de stranii arhitecturi (căci asta e ocupația lui, el desemnează, calculează planuri de palate imense, de construcțiuni vaste; când, fumându-și luleaua, ei se cufundă în acest lucru, se aude cum el spune, din când în când «asta merge bine.» (Va urma) Jean Hess. Debarcarea stidarului Kilschener-pașa la Londra.—(Vezi explicația în pagina doua). CALENDAR pe ANUL 1393 Ortodox Sâmbătă, 31 Octombrie.—Ap. Stahie, Urban, ș. a..’N oile Sâmbătă, 13 Noembrie.—Martin P. Soarele răsare 6.54 ; apune 4.34. Ieri, Vineri, din ziarul UNIVERSUL s’au tipărit 36.500 de exemplare. Ziarul UNIVERSUL se vinde in streinătate cu 10 bani exemplarul. Redacția și administrația : str. Brezoianu No. 11. București.—Telefon No. 67, Centrala IV. București, 31 Octombrie. In. AJM Mâine 1 Noembrie și Marți, 3 Noembrie, cetățenii din toate orașele țării se adună spre a-și da votul pentru alegerea administrațiunilor comunale pe un period de patru ani. Aceia, pentru cari își vor da cetățenii votul, vor avea să îngrijiască timp de patru ani de interesele orașelor, de soarta lor. Curățenia și starea sanitară, pavajul, canalizarea, iluminatul, eficnătatea ori scumpătatea traiului, înlesnirile de comunicațiune, școlile primare, creșterea și înfrumusețarea orașelor, vor atârna în acest timp de la priceperea, de la dragostea de binele public, de la corectitudinea și hărnicia bărbaților cărora cetățenii, prin voturile lor, le vor da încrederea în zilele de 1 și 3 Noembrie. Prin pozițiunea noastră de organ credincios al opiniunii publice, neatârnând de nici un partid politic, foarte des am fost aduși să ne ocupăm de interesele orășenești și să ne facem ecoul nenumăratelor plângeri ce se ridică de către cetățeni contra administrațiunii orașelor. Ori de câte ori primeam asemeni plângeri și le aduceam prin aceste coloane la cunoștința celor în drept, nu ne puteam împiedica de a gândi că în mare parte cetățenii sunt de vină, căci, lăsându-se lesne a fi influențați, nu se interesează în destul de alegeri și nu-și cumpănesc destul de conștiincios votul. «Cum își așterne cineva, așa va dormi», zice o veche vorbă românească, care se adeverește complect când e vorba de administrațiunea comunală ca și de cea generală. Puterea, singura adevărată și netrecătoare, e în mâna alegătorilor și după cum vor întrebuința această putere, așa le va fi soarta. Astăzi deci, în ajunul alegerilor comunale din toată țara, ne credem datori a spune cetățenilor : — Gîndiți-vă bine și mergeți de vă esercitațî dreptul cetățenesc așa cum vă dictează conștiința. In afară de interesul pur comunal, alegerile de mâine mai au și un mare interes politic. Lupta dintre guvern și opozițiune a ajuns foarte aprinsă și e vorba ca alegerile comunale să arate cu cine e țara. Guvernul are în contra sa pe partidul conservator, care a lăsat, la o parte dezbinările și s’a unit; el mai are în contra sa pe cele două disidențe liberale : grupul drapelist și grupul devist, cari, deși nu pun candidați, totuși prin presă și întruniri duc o înverșunată campanie anti-guvernamentală. Atât guvernamentalii cât și opozanții vor să facă din alegerea de mâine o mare manifestațiune politică, pentru ca Suveranul să poată judeca cine are încrederea lă^ei Alegerile comunale vor avea deci, de data asta, și urmări politice însemnate. Lumea politică și opiniunea publică așteaptă cu nerăbdare verdictul alegătorilor, deyfus la insula Dracului Ancheta făcută de exploratorul Jean Hess din ordinul ziarului «Matin» din Paris — Urmare — Atunci telegrame între Cayenne și Paris : «Doctorii nu mai răspund de viața lui Dreyfus. Ce să facem?» «Dacă moare să fie îmbălsămat și să ni se expedieze cadavrul lui». Și pachebotul următor aduse un material voluminos : lichide, săruri, instrumente, vase , într’un cuvânt totul din ce să se facă la insula Dracului o lucrare așa de îngrijită ca și în cea mai bună oficină funerară din Paris. Această trimitere fu cunoscută la Cayenne; ziarul local «Le Combat» o anunță... și un impiegat al administrației penitenciare, care fu bănuit de indiscrețiune, cu toate că era inocent, sărmanul, fu sever pedepsit. In instrucțiunile sale relative la îmbălsămarea eventuală, d. Leblon, spunea în substanță : «Dacă Dreyfus murea și ați fi obligați de a-l arunca în apă, ca pe ceil’alți condamnați, de a-1 da rechinilor, cu toate procesele-verbale cele mai autentice se vor găsi totuși increduli cari n’ar admite moartea lui și cari ne-ar acuza că vam lăsat să fugă. Dacă moare, îmbălsămați-1 și trimeteți îndată cadavrul lui în Franța ca să fie văzut», lingimul și sănătatea lui Dreyfus Dar deportatul nu ținea să se reîntoarcă în Franța în acest chip; îndată ce s’u văzut obiectul atâtor precauțiuni, el înțelese că în Europa lumea se ocupa de el. De câteva luni, o corespondență secretă care’î dădea știri din afară încetase. Ei po p (JI* VO Vii NI DI»E ZI Ce vrei să fii tare, biruește-te pe tine însuți. (Italian). Memoriile Im Bismarck — Urmare — XII Thiers în primele convorbiri de armistițiu Cancelarul cedă celor două dintăiu cereri ale lui Thiers : extensiunea duratei armistițiului la 28 zile și autorizarea pentru provinciile ocupate de a lua parte la alegeri. Dar el nu vrei niciodată să consimtă la reaprovizionarea Parisului și altor piețe. El a declarat că asta ar fi fost să reducă cu mult avantagiile armatei germane și, de altmintrelea, în contradicție absolută cu menținerea statului-quo. In cursul conferinței pe care cei două oameni au avut-o împreună la 3 Noembrie, d. de Bismarck a cerut brusc lui Thiers dacă era sigur că are autorizația necesară spre a continua negociațiile. — El avu un gest de uimire—ne povesti ministrul.— Atunci ’i spusei că circulase svonul la avantposturile noastre că o revoluție isbucnise la Paris de la plecarea lui și că un nou guvern fusese proclamat. El fu cu totul încurcat la această știre. Asta dovedește că el crede o victorie a radicalismului cu putință și că poziția lui Jules Favre și a lui Trodin nu e la adăpost de ori ce pericol ! In dimineața următoare, Thiers se grăbi de a trimite tovarășului său, d. Cochery, la Paris, spre a avea știri și primi răspunsul că guvernul de la 4 Septembrie mai există încă. S’a aflat în același timp că Jules Favre și ceilalți colegi ai săi lansaseră o proclamație în care afirmau că nu vroiau să audă vorbindu-se cu nici un preț de cesiune de teritoriu și în care ei anunțau că se va organiza rezistența la culme. ~~ Atunci — răspunse cancelarul când i se spuse asta—noi mi mai avem nevoe de a continua Să negociam cu Thiers. A doua zi, 5 Noembrie, Thiers obținu de a avea o întrevedere cu Jules Favre și Ducrot, pe puntea Sevres ; el reveni apoi la Versailles și conferi timp de o oră, de la opt ani și jumătate la nouă ore și jumătate, cu șeful. Favre și Ducrot declaraseră că condițiunile noastre pentru un armistițiu erau inacceptabile; ei ceruseră cu toate astea a consulta pe colegii lor și au promis de a aduce un răspuns definitiv lui Thiers, a doua zi, la 6 Noembrie. La 7, cancelarul m’a chemat foarte devreme și mi-a dictat depeșa următoare pentru Londra : «In negociațiile cu d. Thiers, care au durat timp de cinci zile, i s’a oferit un armistițiu de 28 zile, pe bazele «statului quo» al operațiilor militare, pentru ca să poată face a se procede la alegeri ; ’i s’a acordat ca alegerile să aibă loc in părțile teritoriului francez atunci ocupat de trupele germane. După ce a avut două întrevederi la avansposturi cu membrii guvernului din Paris, d. Thiers n’a fost autorizat a primi ofertele ce ’i au fost făcute. El a cerut permisiunea de a aproviziona Parisul, fără să facă, în schimb, nici o ofertă militară echivalentă. Germanii n’au putut primi o asemenea propunere și d. Thiers a primit, ori, ordine din Paris spre a rupe' ori ce negociere.» Thiers a plecat într’adevĕr în aceeași seară'. — El avea aer’n foarte abătut, mi-a spus cancelarul.— Nebuna obstinare a Parisului îl descuragiase cu totul, căci el o dezaproba. Jules Favre și Picard, se pare, doreau cu înfocare pacea, dar ei sunt prea slabi spre a învinge pe ceilalți. Cât despre Gambella și Trochin, ei nu voesc să audă vorbindu-se de alegeri, căci sîru L ca, asta ir fi sfârșitul dominațiunei lor. (Va urma) întrunirea conservatorilor Corespondentă particulară a UNIVERSULUI Buzău, 29 Octombrie. Aseară, la ora 8, partidul conservator din localitate a ținut o întrunire în sala teatrului Moldavia. Președinte s-a aclamat d. colonel Bogdănescu, iar secretari d-nii C. Tifescu și George Georgescu. D. Tisescu dă cuvîntul d-lui N. Bilrbulescu Acesta, printr’o cuvîntare elocinte, arată scopul pentru care sunt adunați. Vorbește de discursul d-lui D. Sturdza, ținut la 1891, și relele pe cari le-a adus acest prim-ministru. Tot aci arată și câteva din lucrările d-lui N. Constantinescu și mai ales de avuzul din fața liceului local. După dînsul ia cuvîntul, d. Dimitrie Laurian D-sa vorbește de d. Sturdza și între altele zice că d. Sturdza, ori de câte ori se apucă de vre-o treabă, vrea să facă ceva dar nu nemerește căci îi lipsește mintea (aplause). Mai spune că d-sa vorbește la București, Craiova, etc . a spus că d-sa a dus pe împăratul Germaniei la Ierusalim! La Craiova a spus că are să mai scada încă 4 ani la putere. Unul din public a zis «avouj fil cu Regele» (râsete). Mai spune că deviza liberalilor, a fost, este și va fi «înainte, tot înainte». Apoi când conservatorii s’au retrcys da la putere, noi aveam o mulțime de școli, la Monastir, la Salonic, etc. D. Sturdza a scos steagul României și de la Monastir și din Macedonia (aplause). D-sa a suprimat mijloacele intelectuale pe cari le aveau frații noștri de dincolo și a suprimat pâinea minții din mintea a sute de copii (aplause). D. Sturdza de fapt e foarte religios și merge totdeauna la biserică, ceia ce nu-i împedică ca să strângă pe mitropolit de gât (aplause). După dînsul ia cuvîntul d. C. Arion D-sa între altele spune că a fost pe la Galați, Craiova, etc. și pretutindeni aceiași speranță și aceiași încredere în vizor. D. Sturdza va deveni legendar (risetej. Mai spune că dacă d. Cantacuzino era ca ministru de resbel, era sigur că manevrele 'eșuau foarte bine. Dl Sturdza se laudă, că d-sa a făcut legea instrucțiunei, pe cât timp din contră această lege și-a pus fundamentul sub d. Tache Ionescu, când era ministru (aplause). D. Sturdza nu e nici patriotic, nici capabil, deci pentru aceea ne adresăm d-voastră de a ne da voturile. (Aplause). 1D înec2, 1 (13) Noembrie 1898. Ion Lahovary După dînsul i a cuvîntul d. Ion Lahovary. D-sa ține o cuvîntare foarte frumoasă arătând ceia ce trebuie fia care să facă pentru a putea eși da asupra liberalilor! Pe când vorbea, afară se auziră mai multe strigăte de.. ura ! Toți făcură loc, căci cu trenul, de 10 și’ jum. sosi și d. Tache Ionosom în mijlocul nenumăratelor aplauze și strigăte de ura. D. Lahovary își începe discursul și sfârșește cu aceste cuvinte că: «da la Severin până la Dorohoi va cădea domnia trădătorului» (aplause). Apoi ia cuvîntul d. Tactic lenesen D-sa arată câteva din faptele liberalilor și roagă pe cetățeni da a le da concursul la viitoarele alegeri (aplause). Apoi ia cuvîntul cî. Al. Marghiloman D-sa ține o cuvîntare foarte strălucită și între altele spune că ziua de 1 Noembrie este ziua învierea neamului românesc (aplause). Apoi citește lista alegătorilor din acest partid cari vor figura la viitoarele alegeri. Aceștia sunt: Colegiul I, d-nii N. Barb Iliescu, Gh. Angelescu, Emil Teodor și Țancu Stănescu, Colegiul II: Anton Barbescu, Iancu Rădulescu, Costea Krislovici, Iancu Garoflide, Petre I. Gherghiu, Stoica ,Panaitescu și I. Demetriade. Întrunirea s’a sfârșit la ora 11. La eșire multe glasuri strigau: Ural Trăiască Marghiloman ! VIZITA Eri a sosit în Buzău, dniî I. Brătianu, gen. Berendei, și Gr. Grădișteanu și azi dimineață la 7 și jum., au plecat pentru a inspecta șoseaua și noua vamă anume Brătocea. Cotesp. Procurorul general Havazza Cu ocaziunea procesului anarhistului Lucheni, care a asasinat pe împărăteasa Austriei, procurorul general care a susținut acuzarea în fața Curții cu jurați din Geneva, a pronunțat un energic rechizitoriu, în. Aerând după cum se cuvine această crimă monstruoasă. Iată partea finalii din actul de acuzare al energicului procuror. Procurorul Navarra «Motivul faptei sale e clar. El a ucis în serviciul ideei anarhismului, cuprins de ideea nebună că trebuie să pună în legătură numele seu cu o faptă care a răsunat în lumea întreagă, cu o astfel de faptă infamă, ca cum a fost asasinarea împărătesei Austriei. Acestea sunt fiuibele pe cari se întemeiază acuzarea contra lui Lucheni». Din Camerele franceze — Prin fir telegrafic — Paris, 29 Octombrie. Senat.—D. Delaunay retrage interpelarea sa asupra măsurilor ce are de gând să ia guvernul pentru a apăra onoarea armatei. Ei se declară satisfăcut de declarația d-lui Dupuy, care a anunțat că d. Gohier, autorul cărțoi întitulate «armata în contra națiunii», va fi urmărit. Răspunzând la o cessiune a d-lui Delaunay asupra oboselilor impușii rezerviștilor teritoriali în timpul marilor manevre, d-nu de Frycinet declară că se vor lua măsuri noue de precauțiune. Camera deputaților. Birourile Camerei au ales comisiunea budgetului, care numără 19 radicali și 14 republicani..