Universul, noiembrie 1899 (Anul 17, nr. 300-329)

1899-11-01 / nr. 300

Curierul spune că ostilitățile au încetat în seara de Vineri 3 Noembrie s­. n. Vineri dimineața însă fură două lupte la Dewdrop și la muntele Isim­balwania. Dewdrop, numit de englezi și Clydesdale, e un tîrg la jum­e­­tatea drumului între Ladysmith și Acton Homes. Muntele Isimbulwana e una din înălțimile care încing la Orient orașul asediat. Se află la sud de cea­laltă colină, Lom­bard's Kop. Colonelul Brocklehurst, co­mandantul celei de a treia brigăzi de cavalerie din Ladysmith, a­­lergă la Dewdrop, asupra căreia înainta un corp de boerî și luând pozițiune, respinse un asalt al lor. Perderile englezilor au fost mici : 8 morți și 20 răniți. O altă ciocnire de avant­pos­­turi­au lângă muntele Isimibul­­wana, unde englezii își menți­nură pozițiunile lor. Generalul Butler adaugă că pozițiunea din Ladysmith a fost întărită și se consideră sigură. Previziunile sunt abundente și vor fi pentru mult timp. Cât despre cele două lupte se consideră că­ ele sunt cele două acțiuni mărite de imaginația in­formatorilor indigeni ca lupte mari. Câte­va ziare culeg aceste știri sperbolice. De exemplu , Exchange Com­pany spune că 2000 de boeri au fost făcuți prizonieri. Daily Te­legraph spune că boerii au­ per­dut 1000 de oameni și englezi 100. Acestea sunt obicinuitele exa­gerații. Boerii au bombardat Ladys­­mithul cu un foc bine îndreptat, dar pagubele fură mici. O granată explodă în spital, o alta în unicul han. A fost ucis un cadiu. De aci a pornit cererea ge­neralului White către Joubert. Origina plan­ului boerilor Ziarul «Standard» e informat, de la corespondentul seu reșe­dințe la Luxemburg, că planul de războiu al boerilor fu studiat de mai mulți generali olandezi și germani și că fu în fine con­cretizat de un general cu renu­me european. După acest plan, în Natal, bo­erii trebuiau să ia ofensiva spre a învălui forțele engleze și a le arunca către mare, înaintarea coloanei boerilor în țara Zulușilor are scopul de a distruge căile ferate în lungul coastei ș­i lângă D’Urban. Insă la granița meridională imperia trebue să renuâe în defen­sivă luând în stăpânire podurile pe fluviul Orange, spre a împie­dica înaintarea englezilor de la Sud. In acest chip englezii sunt con­strânși de a încerca invaziunea de la occident uzând de căile ferate Capetown-Kimberley, care mergând în lungul graniței, e pe o distanță de peste 200 mile ex­pusă ușor la asalturile inamice. Alte ajutoare engleze «Daily Mail» anunță că mobi­lizarea corpului al douilea și al treilea de armată, e acum de­cisă. Prima diviziune din corpul al douilea de armată, compusă din 10.000 de oameni, va pleca cât mai curând pentru colonia Cap. Al douilea corp de armată, tare de 40.000 de oameni, va fi compus din 30 batalioane de in­fanterie, din 3 baterii (royal horse bateries), din 18 baterii de cam­panii și 10 regimente de cava­lerie, și are intenția de a forma în colonia Gap o diviziune spe­cială de cavalerie. Cele trei din urmă diviziuni din acest corp de armată vor urma la scurte intervale pe cele d­intein, cari, cum s’a zis deja, vor pleca în curând. Al treilea corp de ar­mată va avea cel mult 25.000 de oameni. El va putea ajunge această ți­ței numai prin ajutorul milițiilor, care vor fi chemate sub arme. Al treilea corp de armată e desemnat să facă serviciul de garnizoană în orașele regatului, căci aproape toate garnizoanele actuale sunt cuprinse în al doui­lea corp de armată destinat pen­tru Africa. Mobilizarea celui de al douilea corp de armată e pentru Anglia o necesitate absolută.­ Spre a o efectua, va trebui să se cheme sub arme rezervele. Chiar de acum au fost chemați sub drapel 25 mii de oameni, așa că acum sunt disponibili, împreună cu cei chemați mai înainte, 65 de mii de rezerviști. Numirea generalilor cărora se va încredința comandamentul trupelor, ce se mobilizează, se va face peste câte­va zile. Emine. •».„O---------- » ».*»—---­­.■—­­Curier Judiciar (TRIBUNALELE ROMÂNE) Procesul societăței Unirea Eri au continuat înaintea tri­bunalului de comerciu din Ca­pitală desbaterile în procesul pe care l-a intentat d. Buescu, ac­tualilor administratori ai socie­­tăței de asigurare Unirea. Reclamația d-lui Buescu a fost susținută de d. Petre Grădiș­­teanu. D. Grădișteanu a căutat să arate că s'au violat oare­care ar­ticole din statutele societății și din codul de comerciu, cu oca­zia alegerei generale trecute, când s’a schimbat ordinea zilei și s’a ales întregul consiliu de administrație, în loc să se com­­ple­teze consiliul. D. apărător crede că alegerea s’a făcut într’un mod ilegal și cu violență. D. Grădișteanu conchide la casarea alegerii și la daune. Din partea societății a vorbit în­ cu­i în chestia de fapt, d. Mi­­clescu, actualul director al socie­tății. D. Miclescu, într’o expunere clară, arată cum se făceau ale­gerile sub administrația d-lui Buescu. Polițe fictive câte pof­tești. Când se apropia vr’o ale­gere, agenții mișuiau prin pro­vincii, luând la procure în alb de le asigurați. Oameni serioși ■ cari voiau să se asigure nu erau admiși. In schimb se asigurau persoane, fără voia lor și fără să plătească vr’o primă de asi­gurare. Din partea societății a mai vorbit d. loachimovici. D. loachimovicî zice că nu vor­bește ca avocat, ci ca asigurat și pentru asigurați între cari mulți nenorociți săteni, cari 'și ved pe­riclitate economiile lor prin ad­ministrația d-lui Buescu. Me doare, zice d. apărător, când ■ vede că o societate română fon­dată de cei mai mari patrioți, Ion Chica, Cogălniceanu, frații Bră­­tianu, a ajuns în așa har sub ad­ministrația d-lui Buescu. D. loachimovici susține mai întâi necompetența tribunalului de comerț, de­oare­ce d. Bues­cu se plânge de niște bătăuși, între cari nu se aflau actualii ad­ministratori. Asta e treaba tribunalului co­­recțional, iar nu a tribunalului de comerciu. D. apărător face apoi istoricul administrațiunei d-lui Buescu, arată diferitele plângeri, rapor­turile comisiunilor orânduite, cari constată că d. Buescu nu era, cum se pretinde, părintele so­cietate!, ci un vampir care fuge la întuneric. Ora fiind înaintată, continua­rea dezbaterilor s’a amânat la 2 Noembrie. Din partea societăței mai vor vorbi în chestia de drept, d-nii G. Panu și V. Brătianu.Elian. Nu departe de Eynkopf, de unde ai o priveliște admirabilă asupra întregului ținut din îm­prejurimi, eroul norvegian a cumpărat mai deunăzi un fost hotel de călători, pe care îl pre­face în casă de țară. De jur împrejurul casei se gă­sește un măreț parc de mai mul­te hectare, mărginit într’o parte de o pădure, iar în alta de o fer­­mă-model care ține de propri­etate. Nansen își petrece o mare parte din zilele sale pescuind și venând, de obicei, însoțit de fe­meea lui. El se îndeletnicește de ase­­menea mult cu creșterea vite­lor și are cai de soia, de cari se­ și vorbește pe cele mai în­semnate ipodromuri scandinave. El e ținut ca bogat, averea lui provenind mai ales din vînzarea cărții sale Spre Pol,, care a ajuns în Norvegia la a 250-a ediție. O grevă de un nou­ soil,­­«Petit Journal» primește din Ch­âtenois (Franța) știrea despre o grevă de un nou soiü izbuc­nită acolo. Elevii școalei de băeți au părăsit lucrul și au dezertat de la școală, după ce au iscălit o petiție în care arată pretenți­­unile lor. Ei cer darea afară a unui profesor suplinitor, redu­cerea orelor de studiu și des­ființarea pedepselor.­­« ÎNTÂMPLĂRI Elisi Capita!» Negustorie la 3 noaptea Erî noapte, pe la orele 2, a fost arestat un anume Iancu Io­­nescu, cunoscut pungaș, care căuta mușterii ca să vindă 3 ve­righete și 4 perechi cercei de aur. Sergentul de stradă, punând mâna pe el, l’a arestat. Ionescu începu însă ca să facă gălăgie, zicând că comerțul e liber în țara românească. Agentul poli­ției, încăpățânându-se, îl duse la secție, unde comisarul îi spuse că nu orî­ ce fel de comerț e liber și cu deosebire la orele 2 noaptea. Curios e însă, pe cine putea să găsească pungașul la o oră așa de înaintată ca să-i cum­pere bijuteria. Rănirea din Gura Obo­rului Era s’a prezentat la secția 47 un anume Ghiță Ionescu, de profesiune giambaș, fiind grav bătut și cu capul spart. Ionescu s’a plâns că douî d-nî, Fani Ghițu și Nițu Mocanu, l’au bătut în acel mod oribil în fața câr­­ciumei d-lui Ion Grigorescu, din strada Gura Oborului. Giambașul, neputând însă ca să dea lămuriri despre cauza a­­cestei răniri, secția 47 a deschis o anchetă. Bătaia din str. Șerban- Vod­a Două conductori de tramvai, Georgescu Gheorghe și Iancu Constantinescu, fiind liberi pe ziua de orî, s’au dus ca să pe­treacă în cârciuma d-lui G. lo­nescu, din strada Șerban-Vodă, No. 181. La început ei petrecură, în a­­dever, cinstindu-se cu jumătățile, dar nu trecu mult și caracterul petrecerei se schimbă cu totul. Gheorghe și cu Iancu se luară la bătaie, dând ca orbii unul în altul. Scandalul luând proporții mari, interveni secția respectivă, care n'avu ce să facă, de­oare­ce nu reclama nici unul din ei. Amândouă bătuți, amăndoui aveau­ satisfacția că și-au făcut datoria. Cârciumarul, pe de altă parte, a­ declarat că amândouî au dat de­o­potrivă și că s’au pedepsit reciproc în de ajuns. Escrocheria din strada Mărcuței. Un nou soiü de escrocherie s’a semnalat zilele acestea în Capi­tală. Vezând că cu inspecțiile prin buzunare și cu intrările pe fereastră nu mai merge, punga­șii au recurs la un alt truc. Ei se informează de cei cari sunt deținuți la Văcărești și îndată ce află că au familii pe la sate, se duc acolo, se recomandă ca oa­meni cu trecere și tocmesc libe­rarea arestatului. Acum câte­va zile, un pungaș anume Costică, veni cu o femee Catrina Bădoiu și cu fiul ei Gri­gore, din comuna Valea Petrei, județul Prahova, făgăduind că va scăpa din Văcărești pe soțul ei Ioniță Bădoiu. Venind în Capitală, eî traseră în gasdă la cârciumarul Iosef Țîn­­țoiu, din strada Mărcuței No. 64. Alaltă­ erî, femeea se împrumută cu 30 de lei de la cârciumar și-i dădu lui Costică împreună cu alți 10 lei ce-i aveau, apoi plecară împreună spre penitenciarul Vă­cărești ca să libereze pe deținu­tul Ioniță. Trebue să mai adăugăm că plecând, pungașul luă și paltonul băiatului, de­oare­ce era frig și Costică avea un costum cam sub­ 1 țirel. Doue zile trecură de atunci și băiatul Grigore vezu că nu se mai întoarce nici tatăl său, nici pungașul Costică și nici măcar mama lui, Grigore a înștiințat secția 45, care a început cercetările. Ea caută acum să găsească pe fe­meea Catrina, pe când dînsa, la rândul ei, caută probabil pe pun­gașul Costică. —....... ——— U­niversul ia provincie (De la coresp. noștri particulari) — Pe ziua de 29 Octombrie — Craiova Arestarea unu­i comisar de siguranță.—Cu trenul de aseară ora 9, tinerii Samuel Gold și Isidor Fischer de la fa­brica de umbrele a armei Ro­senbaum din București, au so­sit în gara Craiova, venind din­spre Severin cu destinația la București. Cum oamenii erau obosiți de la bâlciu, și fiind loc în vagon ei se culcaseră și au și adormit, când de- odată se po­menesc cu comisarul de sigu­ranță de aici, Virgiliu D. Iones­­cu, însoțit de d. Ilie Dumitrescu, moșier din București, str. Soa­relui, că’î deșteaptă din somn, și sub cuvînt că sunt pungași, ’i duce pe toți trei în biuroul comisariatului gărei Craiova. Aci ’i percchi siționează și le ia toți banii ce aveau asupră-le, fără ca să-î numere și să libe­reze chitanță, silind pe fie-care a’șî depune ce avea asupra-șî în propria-î batistă. Iese apoi cu a­­restanțiî în curte și’i predă ser­gentului de post, ca să-l păzească până ce el va mai regula ceva urgent în biurou. Arestanții așteaptă mai bine de o oră, dar comisarul, ce­l arestase, nu se mai ivește, și ast­fel dau alarma care a pro­vocat intervenirea comisarului de gară, ce i-a condus apoi la secfia iii, unde au găsit pe in­spectorul culorii, comandantul de gardiști și batistele. lin des­­făcându-se în prezența tuturor, s-a constatat că din batista d-lui [lie Dumitrescu lipsesc plicurile, 3361 lei și portofelul în care se aflaseră 61 lei, iar din a­ lui Isi­dor Fischer, lipseau recipisele de predarea mărfurilor, scrisori de trăsură și altele, cum și 45 lei, de­oare­ce primul susține că a avut asupra-a 3661 lei, și anume 3600 în plicuri iar 61 lei în portofelul dispărut, iar se­cundul zice că a avut 462 lei și 50 bani, și s-au găsit numai 417 lei bani 50. Fiind­că la perchiziție asistase și sergentul de noapte din gară, acesta a declarat că în adevăr Ilie Dimitrescu, la perchiziția în gară, a declarat că are asupra sa 3661 lei, și că l’a văzut când a depus în batistă portofelul în care erau trei hârtii a 20 lei și 1 le­i argint, și plicuri de bani; decla­ră de asemenea că și slujbașii fir­mei Rosenbaum din București au spus că au asupră-le suma de 462 lei 50 bani și a văzut când au depus în batistă portofelul și mai multe hârtii, iar acum dacă nu se găsesc, e treaba d-lui Vir­giliu D. Ionescu, comisarul de siguranță, care și-a însușit legă­turile și cu cari a dispărut în modul arătat mai sus. Venind la fața locului și poli­țaiul, a trimis imediat să caute pe Ionescu și să-l aducă, ceea ce se și făcu. Atunci cercetându-l, el a dat niște relații foarte încurcate și cari au îndreptățit pe șeful poli­ției să-l aresteze, iar azi­ mâine, el se va înainta parchetului, după ce se vor termina primele cer­cetări. Oi’leaua. Luă cureaua cu care era în­cins, o înottă de una din gratii și când crezu că e mai pu­țin expus de a fi vizitat de vre­un camarad, își trecu cu­reaua pe după gât. Sergentul de serviciu din acea zi veni atunci să-î aducă de ale mâncărei. Când deschise feres­­traia de la carceră, rămase în­cremenit în fața îngrozitorului tablou.­­ Mataru, cu ochii injectați d­e sânge, cu fața vînetă, cu mâi­­nele încleștate, stătea atârnat în aer. Sergentul nu-șî perdu cum­pătul și dădu alarma. Imediat eșiră și cei­l­alțî ca­marazi, cu ajutorul cărora ser­gentul tăia cureaua, cu care Ma­taru voise să-și curme zilele. Doctorul militar respectiv fiind avizat, sosi imediat și dispuse transportarea lui Mataru la spital. Sunt speranțe de scăpare. Dezertori prinși.— Solda­ții Gheorghe Olga din arma flo­tilei și Șerpei Marcu, din infan­terie, ambii dezertori, recidiviști, au fost prinși și înaintați autori­tăților militare locale. Diverse.— Beneficiul net de la excursiunea făcută în ziua de 30 Oct. c., sub patronagiul pri­măriei locale, se ridică la suma de 2152 lei. Din suma aceasta se vor dis­tribui lemne și cele necesare pen­tru timp de iarnă săracilor. In inspecțiunea făcută prin județ de către d. Sebastian Mo­­ruzzi, prefectul județului nostru, d-sa a luat inițiativa de a în­ființa în comuna Pechea, pe pla­toul donat de marele proprietar d. Paraschiv Vasiliu, niște băi populare. A. Procesul medicilor indieni, cari au fost condamnați de către­­ trib­ local, se va înfățișa la Curtea de apel în ziua de 23 Noembrie. Tribunalul local a fost mu­tat complect, în noul local de pe strada Domnească, Valentin. Lucrări din toată lumea Ce Face Nansen ?. — In­drăznețul explorator al ținuturi­lor arctice, acela care a uimit lumea cu isprăvile sale și a fost­­ aproape să cucerească polul Nord —Fridtjof Nansen,—e pe cale să ajungă un bun moșier, crescând­­ vite și privind cum cad frunzele moarte din marii copaci care îm­­prejmuiesc casa lui de l Tele­­maken, Galați încercare de strangu­lare.— Iată amănuntele asupra împrejurărilor și cauzelor cari ați decis pe soldatul Matarulan — despre care v-am telegrafiat — să încerce a se strangula. E aproape un an de când Mataru­loan, din orașul nostru, intră ca voluntar în batalionul 3 de vînători de aici. Dar când Mataru începu să simtă că e gre­u, profută să de­­se­rteze. Peste câte­va zile el dezerta, hoinări până fu prins și a­­restat. Scăpat din arest, trăi printre camarazi câtă­va vreme până ce dezertă iară­șî. Fu ia­­ră­șî prins, arestat, iarăși elibe­rat din arest și iarăși dezerta. Acum în urmă, când dezertă a șeasea oară, cu toate că d. maior Negruzzi, comandantul ba­talionului, l’ar fi putut da ju­­decățeî, de milă, îl aresta iar, de data asta însă dispuse ca a­­rest­ul să ’l facă încarcerat. Mataru închis, se decise nu­mai­de­cât să se sinucidă. Cum însă, căci nimic nu­­ venea în ajutor. Se știe că de obicei, la fie­care carceră există o deschiză­tură, în peretele de sus al car­cerei, pe unde să poată intra lumina și aerul. Cum această deschizătură era prevăzută cu gratii, Mataru crezu că gratiile acestea­­ vor a fi de ajutor Iași In chesUa svon­ului sen­zațional.—Am dat­orî o parte din­ amănuntele asupra oribilei crime săvârșite de un bătrân moșier, și care a fost descope­rită de un gazetar ieșan, mulțu­mită unei scrisori din provincie pe care a primit-o. Azi dau, sub toată rezerva, următoarele amănunte: Cursa.­­ Bătrânul moșier, cu totul demoralizat de ideia fixă că nevasta îl înșeală, pretextă săptămânile trecute o afacere grabnică la Galați, și spuse că trebue să plece. Ai lui, cam sur­prinși de această hotărîre, de­oare­ce știaO că Ionică N. nu prea are ce căuta prin acel oraș, dar nebănuind nimic, își iau ziua bună, dorindu-i grabnică întoar­cere. Moșierul însă, în loc să plece la Galați, s’a oprit la o stațiune apropiată, unde și-a perdut tim­pul până a doua seară, când cu o "trăsură particulară s'a în­tors la proprietatea sa. O descoperire fioroasa. — U­­cigașul fiului său.—Fără a fi vă­zut și auzit, bătrânul bogătaș a concediat trăsura, și ușurel ca un amorez s’a strecurat până la odaia unde Marieta își are patul de dormit. Cu răsuflarea reținută, cu ochii holbați, și cu urechile ascuțite, nenorocitul om, de­odată a fost oprit pe loc de niște șoapte și rîsete ușoare, venite din fun­dul odăiei Marietei. Ca o hienă, mânat de o furie nebună, bătrânul înșelat scos din din fire, s’a repezit asupra ușei, și cu o singură lovitură a scos-o din țâțâni. Era un moment de groază. Cu capul perdut, cuprins de turbare, răcnind îngrozitor, bătrânul in­conștient, se retrage un pas îna­poi, și chiar în acea secundă,—ne­mai­încetând de a sbiera—trage un foc de revolver. Fiul său Radu era mort.—Un horcăit, un singur strigăt de «ta­tă» și moartea venise. Bătrânul —un moment cu cu­getul limpezit — dându-și seamă de fapta făcută și cutremurat fi­ind de strigătul de «tată», arun­că revolverul, și bolborosind cu­vinte neînțelese, pornește ca un automat, rătăcind mult timp pe câmpia din apropiere... In zorii zilei.—Mariera moar­tă.—Sinuciderea. — Gând zorile au început să se reverse, moș­neagul, cu creerul mai puțin ră­tăcit, s’a întors spre casă. Nu erau nici 6 ceasuri. Bă­trânul de abia ținându-se pe pi­cioare, cu mâna tremurândă, des­chide încetișor ușa și încearcă a chema pe Marieta. Dar oroare. Pe jos, pe lângă cadavrul înecat într'un sac de sânge al fiului său, mai zărește și pe Manela, frumoasa-­ soție, cu totul lipsită de viață, deja rece. Emoția nespusă, momentele fioroase petrecute în întuneric pe lângă un cadavru, o ucisese, îi­ luase viața. Bătrânul,­aproape tărîndu-se, se retrage din nou din odae, și se îndreaptă spre cancelaria de lucru. Ajuns aci, fără a perde mult timp, explică în câte­­va cu­vinte îngrozitoarea tragedie al cărei erou a fost, și apoi, cu un alt revolver pe care îl avea acolo­, își sfărîmă fruntea și cree­­rii. Moartea i-a fost instantane, Ibb­ereana, Ploești Crimă oribilă. — Popula­­țiunea din suburbia Sf. Dumitru a fost viu emoționată de o crimă înfiorătoare săvîrșită în urmă­toarele împrejurări : In cârciuma lui Mihalache Teo­­dorescu,din strada Buna-Vestire, petreceau la o masă cu cârnați și turburel, Gheorghe Crantea, Dumitru zis Primarul și alți 8 prieteni ai lor. Cheful a durat până pe înserate, când cer seres prieteni, cari însoținQ pe Crantea și pe Primarul, și­ afi­liat bună seara, au golit ultimul pahar și au plecat acasă. Rămași numai amândouă,­­­u­­mitru zis Primarul și Gheorghe Ciantea, s’au luat la ceartă și cearta alimentată de efectul tur­buretului a degenerat în bălae. Intre acestea intră în cârciumă Vasile Guțu și vezendu-î bătân­­du-se a alergat la eî să-l des­partă. Atunci Dumitru zis Pri­­maru se înfuriază mai reu, dar de astă­ dată în contra lui Guțu, și fără a zice un cuvînt pleacă din cârciumă și pândește în stradă în dreptul casei lui pe Vasile Guțu, și pe când acesta trecea prin fața poftei, Dumitru zis Pri­maru îl ia la bătae, reușește să îl tragă în curtea lui, unde îl bate din nou în mod oribil și vezând că Guțu se apără pe cât poate, pune mâna pe un topor și îl lovește cu putere drept în creștetul capului. Nenorocitul cade jos scăldat în sânge și fără simțiri, iar crimi­nalul văzându-i doborît, intră în casă și închise ușa în urma lui. Un copil, care văzuse crima sevîrșindu-se, a dat alarma și imediat s-a anunțat secția res­pectivă. Sub­ comisarul Stelian Pe­­trescu, de la comisia de Roșu, se transportă în grabă la fața lo­cului și ridică pe victimă trimi­­țând-o la spitalul comunal, iar pe criminal l’a arestat imediat. Am căutat a ne informa des­pre starea nenorocitului Guțu și am aflat că, cu toate îngriji­rile date de d. medic primar Vasiliu, el dă puține speranțe de scăpare. Iată cât de teribil a fost răs­plătit nenorocitul Vasile Guțu, pentru sentimentele sale împă­ciuitoare. Înlocuire. — Pe ziua de 26 Octombrie, intendentul spitalu­lui comunal de aci, d. Panait Tăucescu, a fost înlocuit în a­­ceastă slujbă, cu d. Mavrodin, vechiu funcționar la primărie. Incendii.­ Aproape în fie­care zi se întâmplă câte un in­­cendiu în orașul nostru. In ziua de 23 Octombrie a. c., s’a in­cendiat un vagon rezervoriu de petrol al societăței «Steaua Ro­mână». Vagonul staționa în gara locală și de­odată s’a văzut co­­prins de flăcări de toate părțile, fără a se putea ști de unde a luat foc. Grație ajutorului dat de oa­menii de serviciu ai gărei, pre­cum și de pompierii locali, cari au sosit curînd la locul incen­diului, focul s’a stins curînd, cauzându-se numai o pagubă de câte­va sute de lei, petroleul conținut, căci vagonul rezervoriu este construit exclusiv din fier. ........———I­Q l ».■ ■ ........ Sirius. O CUGETARE PE ZI Cel ce a iubit și a fost iubit, să fi fost aceasta chiar și numai o singură zi, n’are drept să bles­teme viața.­­..............— Știri din străinatate — Prin poștă —* «Neue Freie Presse» primește din Londra următoarea depeșă : împăratul Germaniei va debarca la Portsmouth îmbrăcat fiind în uniforma de amiral englez și va fi primit de prințul de Wal­les în uniforma de amiral ger­­man. De aici va pleca cu trenul regal la Windsor, fără a trece prin Londra. La Windsor va fi pri­mit în mod festiv de primarul orașului.* * *­Consiliul comunal din Berlin a votat 80,000 mărci pentru i­­nundații din Bavaria, și 20,000 mărci pentru cei din Austria. * ♦ ¥ Guvernul german va stabili un nou port de războiu la Dan­zig și o nouă stație de torpi­loare la Plenendorf lângă Dan­zig.* ¥ ] Asupra întrevedere! de la Pots­dam se păstrează cea mai mare tăcere. Atâta se spune, că con­ferințele între cei două împărați și între cei două miniștri au dovedit cât de amicale sunt relațiunile în­tre cele două cabinete și că ele în politica de pace se mișcă pe un teren comun.* ¹ ¥ In vederea eventualelor tul­­burări din Boemia s’au întărit detașamentele de geandarmî. Ast­fel numai din Galiția au plecat în Boemia 100 de geandarmî. ¹ ¹ Mai mulți țărani căruțași din comuna Acsa de lângă Komorn (Ungaria) încărcau moloz. De o dată s’a surpat un zid peste eî, omorînd patru, și rănind grav pe mai mulți.* ¥­¹ De m­ă­ seară un incendiu a dis­trus 28 de case la Passey, în Tarantasia (Savoia). Pagubele se calculează la 50000 de lei. * ¥ ¥ Din ziarele italiane ce ne-au sosit er, vedem că publicistul Otto Eisenschitz s’a adresat la câți­va celebri astronomi și emi­nenți învățați spre a afla părerile lor în privința sfârșitului lumei anunțat de d. Falb. Intre cei a căror părere a ce­rut-o Eisenschitz e și profesorul Schiaparelli, de la Observatorul Brera, din Milan, care a com­bătut cu energie prevederile lui Falk. De aceiași părere cu acesta din urmă sunt și profesorul Weiss, directorul observatorului astro­nomic de la Universitatea din Viena, profesorul Foerster, di­rectorul observatorului din Ber­lin și profesorul Celoria,astronom de la Observatorul din Milan. Aceste opiniuni sunt mai mult de­cât par suficiente spre a în­lătura ori­ ce temere ar mai exis­ta cu privire la sfârșitul lumei. •1 * * La Florența a fost arestat far­macistul Pietro Pieri, care, ex­­pediând o rețetă, dădu stricnină în loc de chinină, pentru un co­pil de trei ani, Gino Vannini, care îndată ce luă doctoria muri în chinuri oribile. * • * Se asigură că în ultimul con­siliu al miniștrilor italieni Vis­­conti-Venosta, Pelloux, Bettolo și Mirri s’a decis că, având în ve­dere gravitatea situației inter­naționale, să se stăruiască în ce­rerea de augmentare a cheltue­­lilor militare. ’ ¥ ] Mișcarea la adunările militare de control din Austro-Ungaria crește mereu. Ast­fel zilele tre­cute un rezervist sloven, anun­­țându-se în limba sa «Tukay» (prezent), iar nu în cea germană cu «Hier», a fost arestat și con­damnat la 5 zile arest. s. * "G A­¥ ¥ Comitetul organizator pentru ridicarea unui monument lui Carlo Alberto, bunicul regelui Italiei, a făcut cerere primăriei din Roma ca să se facă un loc în centrul gradinei ce sa află pe strada Venti-Settembre, în fața palatu­lui Quirinal, unde va trebui să fie înălțată statuia lui Carlo Al­berto. Lucrările vor începe în­dată, în așa chip ca monumen­tul să poată fi inaugurat în luna Martie viilor.* * * Din Roma se scrie : S’a iscălit decretul prin care Olarius din Mentana a fost de­clarat monument național. * ¥ ¥ Primarul Romei, prințul Rus­­poli, îndată ce s’a reîntors de la Paris, s’a pus pe lucru spre a organiza atât din punctul de vedere financiar cât și din cel teh­nic un plan complect de lu­crările cele mai urgente ce vor trebui executate pentru Expozi­ția universală ce se va ține la Roma. In baza socotelilor făcute, prințul Ruspoli prevede o chel­tuială de 15 milioane. In această sumă vor fi cuprinse lucrările pentru construirea căilor spre nouile poduri și lucrările ce pri­vesc Municipalitatea în construi­rea unui tunel pe sub Quirinal. ZEIC .z1 în 13 Nevasta.— Servitoarea noastră cea nouă e un mărgăritar. Face bucate admirabil, e economică, nu ese din casă și nu răspunde nici­odată. Bărbatul.— Ce păcat că n’am întâlnit’o înainte de nunta mea !­ a cronica Justiția Cadiului Arabul Abdulah. — Allah fiic cu el !—era locuitorul unui port marocan,de pe coasta nord-ves­­tică a Africei. Abdulah era om cum se­cade, își vedea de treaba lui și nu supăra pe nimeni. Dar, într’o zi, Abdulah se îm­bolnăvește de stomac. Citește cî versete din Coran, mai întreabă pe muftiu, toate în zadar. Pare că era un făcut și mai multe nu. Abdulah e silit, în cele din urmă, să se ducă la un doctor, care îi pipăe pulsul, îl pune să scoată limba, îl întreabă ce a mâncat, ce a băut, și, după atâ­ta chinuire, îi prescrie un praf alb pentru întărirea stomacului, praf pe care trebuia să-l ia de la o droguerie. Bolnavul arab cumpără praful prescris, îl ia,­—­mormăind ver­sete din Coran,—după sfaturile medicului și... puțin în urmă intră în lumea drepților, unde nu mai sunt dureri și chinuri. Părinții și prietenii lui Abdu­­la­n, cel adormit întru Domnul, dau năvală în prăvălia droguis­­tului și-l tîrăsc la cadiu, sub în­vinuirea de a fi otrăvit pe iubi­tul lor Abdulah. Cadiului, cufundat în fanatis­mul lui mahomedan, nici prin gând nu-i trece măcar de a face lumină în această chestie prin­­tr-o comisie de experți. El știe datinele strămoșești, cunoaște legea talionului, și de aceea, prea înțeleptul cadin pro­pune nenorocitului vînzător, să ia și el aceeași diosă din praful cel alb, care a fost așa de fatal lui Abdulah. — Dacă mori în urma luărei acestui praf, grăește înțeleptul cadin, atunci nu ți-ai primit de­cât pedeapsa ce ți se cuvenea; dar dacă scapi cu viață, atunci e clar ca lumina zilei, că Allah ține cu tine și ți-a recunoscut nevinovăția. Droguistul se supune porun­­cei cadiului, pune mâna pe cân­tar, cântărește aceeași cutime de praf alb, o înghite cu groază și... rămâne sănătos ca și mai înainte. La a doua ședință a tribuna­lului, el apare iar dinaintea ca­diului, care îi dă drumul cu următoarea sentință: «Tu te-ai justificat în chip strălucitor, du-te acasă în pace, și fie ca Mohamet să te călău­zească în calea ta !» Dar rudele lui Abdulah au căpătat 60 bastoane la tălpi pen­tru «acuzare falsă». Va să zică, tot se mai află ju­decători în Maroc . Aurel, d­eplin succes în zilele din urmă cu ocazia congresului Orienta­­liștilor, ținut la Roma­, în care aț­ afirmat cu tărie sentimentele de care e încălzită națiunea ro­mână, cât și sfintele ei drepturi, se adresează cele mai călduroase felicitări și urări de bine pentru fericirea poporului românesc. Primiți, etc. ♦ Cu începere de mâine de ministru al domeniilor va primi audiențe Marțea și Vinerea, de la 11 jumătate la 12 și jumătate. Secretarul general de la 11 la 12 în zilele de Marți, Vineri și Sâmbătă. ♦ Intre București și Sofia se va stabili un fir telegrafic spe­cial. ♦ D. loc.-colonel Gărdescu, fost atașat militar la Bruxelles, a fost numit comandor al ordi­nului Leopold. ♦ A. S. R. Principele Ferdi­nand pleacă la Sinaia azi, la o­­rele 5 și 45 minute. ♦ Eli s'a întrunit din nou con­siliul de miniștri și a discutat diferitele proiecte de legi cari vor fi anunțate în mesagiul de deschidere al Corpurilor legiui­toare. ♦ M. S. Regina, însoțită de d-nele de onoare Mavrogheni și Bengescu, va pleca peste două săptămâni la San Remo, spre a petrece iarna. ♦ D-na G. Ficșinescu a fost numit copist la prefectura poli­ției Capitalei, D. Grigorescu, co­pist la prefectura jud. Govurlui și T. Gheorghiu, comisar în o­­rașul Fălticeni. ♦ In Câmpina s’au constatat două nouă cazuri de angină dif­­terică. ♦ Consiliul județului Dâmbo­­vița și-a închis sesiunea ordinară. ♦ Astă­zi Duminecă, la orele 11, se deschide la Ateneu expo­ziția operilor artiștilor în viață. ♦ Mâine, Luni, se va ține la școala de meserii din Capitală, concursul pentru ocuparea pos­turilor vacante de maeștri lem­nari și ferari la ferma-model Studina. ♦ Din Ploești se vestește că d. deputat L. Marinescu a fost condamnat de tribunalul local la o lună închisoare pentru că a lovit pe un agent de la vamă, care nu l-a lăsat să introducă în oraș niște mărfuri netaxate. ♦ M. S. Regele va primi azi în audiență pe d. dr. Teodoroff, agentul diplomatic al Bulgariei la București. ♦ La Iași a sosit d. Hongan, membru al societăței de astro­nomie din Paris, ca să observe, de pe turnul Goliei, trecerea co­metei Biela. Tot în acest scop va sosi azi la Iași și un astronom german. ♦ Se agită în Capitală ches­tiunea de a se forma o ligă a constructorilor români. ♦ Eri a fost ultima zi pentru depunerea cărților, cari vor con­cura la premiile Academiei. Pentru premiul Năsturel-He­­rescu, de 4000 lei concurează următorii scriitori : Al. Vlăhuță cu Clipe de liniște Radu D. Roseti cu Valuri, Ha­­ralamb Lecca cu Jucătorii de Cărți, Dimitrie Nanu cu Noc­turne, Marion cu D’a Valma, D. Gârbea cu Iov. G. Blaga cu Teoria Dramei. ♦ Eri a încetat din viață d. maior Leca. Condoleanțele noastre mult în­tristatei familii. ♦ Patentării de clasa I sunt convocați pentru azi, spre a alege un membru în comitetul bursei din Capitală. ♦ Astă­zi are loc un amfitea­tru din str. Brezoianu, adunarea asociațiunei generale ale corpului farmaciștilor din țară. ♦ Mâine, Luni, se întrunesc consiliile comunale a tuturor o­­rașelor din țară. ♦ D. Minciovici, fostul agent diplomatic al Bulgariei la Bu­curești, a plecat aseară la Sofia. ♦ D. Al. G. Florescu a fost numit secretar general al m­­inis­­terului afacerilor streine. ♦ D. G. Gr. Cantacuzino a plecat aseară la Florești. Preșe­dintele consiliului se va stabili definitiv în Capitală la 15 Noem­­brie. ♦ La Sinaia s’a constatat un nou caz de angină difterică. ♦ Primarul orașului T.­Seve­­rin, d. Aristide Anastasiu, a fost revocat din acea demnitate. ♦ Zilele acestea se va supune examinărei consiliului tehnic su­perior ca etu­ de sarcini pentru alimentarea orașului Craiova cu apă potabilă. După cum știm, concesionarii vor trebui să dea un debit de 12.000 metri cubi de apă pe zi. ♦ Mai mulți locuitori din str. Ignatiu­ni se plâng că primăria Capitalei n’a luat nici o măsură pentru a pava, sau cel puțin a ilumina acea stradă, care se află azi cufundată în cel mai mare întuneric. Locuitorii petiționari ne amin­tesc că acolo s’a întâmplat, acum cât­va timp, celebra crimă, când cârciumarul Ignațiu a fost asa­sinat, fără ca ucigașii să fi fost prinși și aceasta din cauza întu­nericului. O crimă identică era pe cale de a se comite acum vre-o 10 zile în aceeași stradă și dacă tâl­harii n’au isbutit, e grație pro­prietarilor vecini, cari s’au deș­teptat la timp de zgomotul pro­dus și au dat alarma. Locuitorii din strada Ignațiu nu se mai plâng de o mocirlă a­­rătoare acolo — și care împrăștie vara tot felul de microbi. ♦ Mâine, Luni 1 Noembrie curent, va apare «Biblioteca Eco­nomică» a Universului, un vo­lum de 112 pagini, care va cu­prinde frumosul roman întitulat «Prințesa Babilon­ului »de Voltaire «Biblioteca Economică» a Uni­versului se vinde cu 35 bani. ♦ Cea dintâi persoană care va comunica redacției noastre des­pre vre-o crimă, furt însemnat, incendiu, accident nenorocit, etc., va primi o bună recompensă. Comunicante se primesc nu­mai de la orele 6 p. m­. in suspansi la oraî noaptea. ȘTIRI ECONOMICE ȘI FINANCIARE ♦ Din pepinierele Statului Is­­tri­ța și Vișan, s’au făcut până acuma însemnate vînzări de ar­bori. Prețurile puse de minister sunt de 50 bani pentru arbori de un an, 1 leu pentru arbori de douî ani și 1 leu și 50 bani pen­tru arbori de 3 sau 4 ani. ♦ Viermii de mătase de la școlile de agricultură ale Statului­ și de la mânăstire, au produs 24 chilograme 600 grame de se­min­ță. Ministerul domeniilor a hotă­rî­t acum să acorde gratis sămînță de viermi de mătase, pentru ca această cultură să se întindă cât mai mult. Cererile se primesc până­ la 35 Februarie 1900. ♦ Se vorbește prin unele cer­curi că consiliul de miniștri ar fi hotârît să retragă toate avan­­tagiile acordate de lege pentru încurajarea industriei naționale, acelor fabricanți de petrol cari nu vor voi să iasă din cartel. ♦ Un nou debușeu­ s’a des­chis în Italia pentru comerțul nostru de râmătorî. Peste câte­va zile se va face o expediție, prin Brăila, de 500 rîmătorî și după aceea va urma o altă serie. ♦ Camera de comerț din Iași va convoca în fie­care an câte un congres al acestor camere. S-a hotărît, tot­odată, ca în proiectul pentru modificarea Ce­m­erilor de comerț, să se reducă numerar acestor Camere, rămâ­nând numai în orașele București, Iași, Craiova, Galați, Brăila și Constanța. ♦ Ministerul de domenii a a­­cordat dreptul de a crea pepi­niere de vite americane pentru comerț d-lor W. Arendt, din T.­Severin , F. Lehrer, din Pi­tești și B. Mareș, din Mizil. ♦ Niște importatori din Berlin caută să cumpere fructe din Ro­mânia,­ cari ar putea fi căutate în Germania. Dintre aceste fructe sunt de preferat merele și pe­rele. ♦ De la 1­ Noembrie toate transporturile de lemne de cons­­trucțiuni și de lucru, cari să­sesc din Galiția și Bucovina, via B­urdu­je­ni și din Ungaria, via Palanca, Predeal sau Vârciorova, și se vor recarta de la acele sta­­iuni de frontieră, la Constanța, se vor taxa pe tot parcursul căi­lor ferate, pe baza tarifului spe­cial No. 5.­­ Pășunele sunt bune în toată ora. Porumbul și viile s’au cules. Ministerul domeniilor e infor­mat de asemenea că viermii, cari păruseră prin sămânături, au dispărut după căderea brumei. ♦ Direcția generală a căilor­erate a anunțat toate stațiunile, că de la 16 Noembrie, cursul mărcei germane va c șocoti 1 și 30 bani. INFOMATimn DUMINECA. ¥ In numeral nostru ile mâine vom începe publi­carea unui nou­ roman de mare senzație, întitulat «Amorurile Blestemate», scris de celebra scriitoa­re italiana Carolina fin­­vernizio. • D. dr. Romalo, medicul cu­rant al A. S. R. Principelui Ca­rol, a dat era un buletin medical prin care anunță că micul prin­cipe s’a însănătoșit pe deplin. ♦ D. Urechiă a primit, după cum am anunțat era, următoarea adresă din partea comitetului național studențesc din Iași: Comitetul național studențesc din Iași, în numele studenților naționaliști, întruniți în ședință generală la 25 octombrie a. c. față de stăruitoarea și rodnica activitate ce o desfășuraț­ în ches­tia națională, activitate consacra­tă cu deosebire și incoronari cu ȘTIRI ȘCOLARĂ ♦ U­rmătoarele transferări șî pumiri s’au făcut in personărijέ didactic din țară : " I D-na Elisa Erbiceanu, profe­soară de limba română la școala­­­normală de institutoare din Iași,­ a fost transferată la aceeași ca­­­tedră de la divizionarele școli profesionale din Iași.­­ D-șoara Laura Constantinescu a fost transferată de la externa­tul din Focșani la școala normală de institutoare din Iași (L. Ro­­­mână). D-na Matilda Constandache a fost transferată de la diviziona­rele școalei profesionale din Iași, la externatul din Focșani, pen­tru catedra de limba română. D. Dim. Georgescu a fost tran­sferat de la gimnaziul din Călă­rași la catedra de caligrafie și desemn de la gimnaziul Cante­­mir. D-ra Cornelia Nicolau, supli­nitoare la catedra de limba fran­­­ceză de la divizionarele Exter­natului Iași. ’ D. N. Săndulescu a fost nu­mit la catedra de desemn și ca­ligrafie de la gimnaziul din Că­lărași. ♦ Se vorbește despre o re­­maniere printre inspectorii șco­lari. Știrî militară ♦ La 10 Noembrie, comisiunea de examen al căpitanilor aspi­ranți la gradul de maior, oara se află acum la Galați, unde exa­minează pe căpitanii de infan­terie din corpul III de armată»’ va veni în București să exami­neze pe căpitanii din corpul 2 de armată. ♦ Ministerul de războiu a tri­mes pe d. locotenent de artileria Obedenaru, ca să studieze în străinătate fabricarea pulberei fără fum. ♦ Erî s’au terminat inspecții!» regimentului 21 de infanterie. D-nii generali Arion, Carcale­­țeanu și A. S. R. Principele Ferdinand au rămas pe deplin mulțumiți de aceste inspecții. ♦ D. general Lahovari, mi­nistru de războiu, va prezinta Corpurilor legiuitoare un proiect de lege pentru reducerea servi­ciului militar pentru o anuma categorie de tineri. ȘTIRI JUDICIARE ♦ D. Pârâianu-Duca, judecă­tor sindic la tribunalul de Co­­vurlui, și-a dat demisia. ♦ In urma încetare­ din viață a d. G. Popescu, președintele tribunalului din R.­Sărat, se va face o nouă mișcare în magis­tratură. ȘTIRI TEATRALE ♦ D-șoara Constanța Persi­­ceanu, absolventă a Conservato­rului de canto, va da în seara de Sâmbătă 6 Noembr­ie un mare concert în palatul Ateneului, cu concursul d-nelor Ostrogovich și Fessler și al d-lui Hartzel, D-ra Persiceanu este o elevă vrednică de maestru eî4 d-na Carlota Lelia,

Next