Universul, noiembrie 1899 (Anul 17, nr. 300-329)
1899-11-01 / nr. 300
Curierul spune că ostilitățile au încetat în seara de Vineri 3 Noembrie s. n. Vineri dimineața însă fură două lupte la Dewdrop și la muntele Isimbalwania. Dewdrop, numit de englezi și Clydesdale, e un tîrg la jumetatea drumului între Ladysmith și Acton Homes. Muntele Isimbulwana e una din înălțimile care încing la Orient orașul asediat. Se află la sud de cealaltă colină, Lombard's Kop. Colonelul Brocklehurst, comandantul celei de a treia brigăzi de cavalerie din Ladysmith, alergă la Dewdrop, asupra căreia înainta un corp de boerî și luând pozițiune, respinse un asalt al lor. Perderile englezilor au fost mici : 8 morți și 20 răniți. O altă ciocnire de avantposturiau lângă muntele Isimibulwana, unde englezii își menținură pozițiunile lor. Generalul Butler adaugă că pozițiunea din Ladysmith a fost întărită și se consideră sigură. Previziunile sunt abundente și vor fi pentru mult timp. Cât despre cele două lupte se consideră că ele sunt cele două acțiuni mărite de imaginația informatorilor indigeni ca lupte mari. Câteva ziare culeg aceste știri sperbolice. De exemplu , Exchange Company spune că 2000 de boeri au fost făcuți prizonieri. Daily Telegraph spune că boerii au perdut 1000 de oameni și englezi 100. Acestea sunt obicinuitele exagerații. Boerii au bombardat Ladysmithul cu un foc bine îndreptat, dar pagubele fură mici. O granată explodă în spital, o alta în unicul han. A fost ucis un cadiu. De aci a pornit cererea generalului White către Joubert. Origina planului boerilor Ziarul «Standard» e informat, de la corespondentul seu reședințe la Luxemburg, că planul de războiu al boerilor fu studiat de mai mulți generali olandezi și germani și că fu în fine concretizat de un general cu renume european. După acest plan, în Natal, boerii trebuiau să ia ofensiva spre a învălui forțele engleze și a le arunca către mare, înaintarea coloanei boerilor în țara Zulușilor are scopul de a distruge căile ferate în lungul coastei și lângă D’Urban. Insă la granița meridională imperia trebue să renuâe în defensivă luând în stăpânire podurile pe fluviul Orange, spre a împiedica înaintarea englezilor de la Sud. In acest chip englezii sunt constrânși de a încerca invaziunea de la occident uzând de căile ferate Capetown-Kimberley, care mergând în lungul graniței, e pe o distanță de peste 200 mile expusă ușor la asalturile inamice. Alte ajutoare engleze «Daily Mail» anunță că mobilizarea corpului al douilea și al treilea de armată, e acum decisă. Prima diviziune din corpul al douilea de armată, compusă din 10.000 de oameni, va pleca cât mai curând pentru colonia Cap. Al douilea corp de armată, tare de 40.000 de oameni, va fi compus din 30 batalioane de infanterie, din 3 baterii (royal horse bateries), din 18 baterii de campanii și 10 regimente de cavalerie, și are intenția de a forma în colonia Gap o diviziune specială de cavalerie. Cele trei din urmă diviziuni din acest corp de armată vor urma la scurte intervale pe cele dintein, cari, cum s’a zis deja, vor pleca în curând. Al treilea corp de armată va avea cel mult 25.000 de oameni. El va putea ajunge această țiței numai prin ajutorul milițiilor, care vor fi chemate sub arme. Al treilea corp de armată e desemnat să facă serviciul de garnizoană în orașele regatului, căci aproape toate garnizoanele actuale sunt cuprinse în al douilea corp de armată destinat pentru Africa. Mobilizarea celui de al douilea corp de armată e pentru Anglia o necesitate absolută. Spre a o efectua, va trebui să se cheme sub arme rezervele. Chiar de acum au fost chemați sub drapel 25 mii de oameni, așa că acum sunt disponibili, împreună cu cei chemați mai înainte, 65 de mii de rezerviști. Numirea generalilor cărora se va încredința comandamentul trupelor, ce se mobilizează, se va face peste câteva zile. Emine. •».„O---------- » ».*»—---.■—Curier Judiciar (TRIBUNALELE ROMÂNE) Procesul societăței Unirea Eri au continuat înaintea tribunalului de comerciu din Capitală desbaterile în procesul pe care l-a intentat d. Buescu, actualilor administratori ai societăței de asigurare Unirea. Reclamația d-lui Buescu a fost susținută de d. Petre Grădișteanu. D. Grădișteanu a căutat să arate că s'au violat oarecare articole din statutele societății și din codul de comerciu, cu ocazia alegerei generale trecute, când s’a schimbat ordinea zilei și s’a ales întregul consiliu de administrație, în loc să se completeze consiliul. D. apărător crede că alegerea s’a făcut într’un mod ilegal și cu violență. D. Grădișteanu conchide la casarea alegerii și la daune. Din partea societății a vorbit în cui în chestia de fapt, d. Miclescu, actualul director al societății. D. Miclescu, într’o expunere clară, arată cum se făceau alegerile sub administrația d-lui Buescu. Polițe fictive câte poftești. Când se apropia vr’o alegere, agenții mișuiau prin provincii, luând la procure în alb de le asigurați. Oameni serioși ■ cari voiau să se asigure nu erau admiși. In schimb se asigurau persoane, fără voia lor și fără să plătească vr’o primă de asigurare. Din partea societății a mai vorbit d. loachimovici. D. loachimovicî zice că nu vorbește ca avocat, ci ca asigurat și pentru asigurați între cari mulți nenorociți săteni, cari 'și ved periclitate economiile lor prin administrația d-lui Buescu. Me doare, zice d. apărător, când ■ vede că o societate română fondată de cei mai mari patrioți, Ion Chica, Cogălniceanu, frații Brătianu, a ajuns în așa har sub administrația d-lui Buescu. D. loachimovici susține mai întâi necompetența tribunalului de comerț, deoarece d. Buescu se plânge de niște bătăuși, între cari nu se aflau actualii administratori. Asta e treaba tribunalului corecțional, iar nu a tribunalului de comerciu. D. apărător face apoi istoricul administrațiunei d-lui Buescu, arată diferitele plângeri, raporturile comisiunilor orânduite, cari constată că d. Buescu nu era, cum se pretinde, părintele societate!, ci un vampir care fuge la întuneric. Ora fiind înaintată, continuarea dezbaterilor s’a amânat la 2 Noembrie. Din partea societăței mai vor vorbi în chestia de drept, d-nii G. Panu și V. Brătianu.Elian. Nu departe de Eynkopf, de unde ai o priveliște admirabilă asupra întregului ținut din împrejurimi, eroul norvegian a cumpărat mai deunăzi un fost hotel de călători, pe care îl preface în casă de țară. De jur împrejurul casei se găsește un măreț parc de mai multe hectare, mărginit într’o parte de o pădure, iar în alta de o fermă-model care ține de proprietate. Nansen își petrece o mare parte din zilele sale pescuind și venând, de obicei, însoțit de femeea lui. El se îndeletnicește de asemenea mult cu creșterea vitelor și are cai de soia, de cari se și vorbește pe cele mai însemnate ipodromuri scandinave. El e ținut ca bogat, averea lui provenind mai ales din vînzarea cărții sale Spre Pol,, care a ajuns în Norvegia la a 250-a ediție. O grevă de un nou soil,«Petit Journal» primește din Châtenois (Franța) știrea despre o grevă de un nou soiü izbucnită acolo. Elevii școalei de băeți au părăsit lucrul și au dezertat de la școală, după ce au iscălit o petiție în care arată pretențiunile lor. Ei cer darea afară a unui profesor suplinitor, reducerea orelor de studiu și desființarea pedepselor.« ÎNTÂMPLĂRI Elisi Capita!» Negustorie la 3 noaptea Erî noapte, pe la orele 2, a fost arestat un anume Iancu Ionescu, cunoscut pungaș, care căuta mușterii ca să vindă 3 verighete și 4 perechi cercei de aur. Sergentul de stradă, punând mâna pe el, l’a arestat. Ionescu începu însă ca să facă gălăgie, zicând că comerțul e liber în țara românească. Agentul poliției, încăpățânându-se, îl duse la secție, unde comisarul îi spuse că nu orî ce fel de comerț e liber și cu deosebire la orele 2 noaptea. Curios e însă, pe cine putea să găsească pungașul la o oră așa de înaintată ca să-i cumpere bijuteria. Rănirea din Gura Oborului Era s’a prezentat la secția 47 un anume Ghiță Ionescu, de profesiune giambaș, fiind grav bătut și cu capul spart. Ionescu s’a plâns că douî d-nî, Fani Ghițu și Nițu Mocanu, l’au bătut în acel mod oribil în fața cârciumei d-lui Ion Grigorescu, din strada Gura Oborului. Giambașul, neputând însă ca să dea lămuriri despre cauza acestei răniri, secția 47 a deschis o anchetă. Bătaia din str. Șerban- Voda Două conductori de tramvai, Georgescu Gheorghe și Iancu Constantinescu, fiind liberi pe ziua de orî, s’au dus ca să petreacă în cârciuma d-lui G. lonescu, din strada Șerban-Vodă, No. 181. La început ei petrecură, în adever, cinstindu-se cu jumătățile, dar nu trecu mult și caracterul petrecerei se schimbă cu totul. Gheorghe și cu Iancu se luară la bătaie, dând ca orbii unul în altul. Scandalul luând proporții mari, interveni secția respectivă, care n'avu ce să facă, deoarece nu reclama nici unul din ei. Amândouă bătuți, amăndoui aveau satisfacția că și-au făcut datoria. Cârciumarul, pe de altă parte, a declarat că amândouî au dat deopotrivă și că s’au pedepsit reciproc în de ajuns. Escrocheria din strada Mărcuței. Un nou soiü de escrocherie s’a semnalat zilele acestea în Capitală. Vezând că cu inspecțiile prin buzunare și cu intrările pe fereastră nu mai merge, pungașii au recurs la un alt truc. Ei se informează de cei cari sunt deținuți la Văcărești și îndată ce află că au familii pe la sate, se duc acolo, se recomandă ca oameni cu trecere și tocmesc liberarea arestatului. Acum câteva zile, un pungaș anume Costică, veni cu o femee Catrina Bădoiu și cu fiul ei Grigore, din comuna Valea Petrei, județul Prahova, făgăduind că va scăpa din Văcărești pe soțul ei Ioniță Bădoiu. Venind în Capitală, eî traseră în gasdă la cârciumarul Iosef Țînțoiu, din strada Mărcuței No. 64. Alaltă erî, femeea se împrumută cu 30 de lei de la cârciumar și-i dădu lui Costică împreună cu alți 10 lei ce-i aveau, apoi plecară împreună spre penitenciarul Văcărești ca să libereze pe deținutul Ioniță. Trebue să mai adăugăm că plecând, pungașul luă și paltonul băiatului, deoarece era frig și Costică avea un costum cam sub 1 țirel. Doue zile trecură de atunci și băiatul Grigore vezu că nu se mai întoarce nici tatăl său, nici pungașul Costică și nici măcar mama lui, Grigore a înștiințat secția 45, care a început cercetările. Ea caută acum să găsească pe femeea Catrina, pe când dînsa, la rândul ei, caută probabil pe pungașul Costică. —....... ——— Universul ia provincie (De la coresp. noștri particulari) — Pe ziua de 29 Octombrie — Craiova Arestarea unui comisar de siguranță.—Cu trenul de aseară ora 9, tinerii Samuel Gold și Isidor Fischer de la fabrica de umbrele a armei Rosenbaum din București, au sosit în gara Craiova, venind dinspre Severin cu destinația la București. Cum oamenii erau obosiți de la bâlciu, și fiind loc în vagon ei se culcaseră și au și adormit, când de- odată se pomenesc cu comisarul de siguranță de aici, Virgiliu D. Ionescu, însoțit de d. Ilie Dumitrescu, moșier din București, str. Soarelui, că’î deșteaptă din somn, și sub cuvînt că sunt pungași, ’i duce pe toți trei în biuroul comisariatului gărei Craiova. Aci ’i percchi siționează și le ia toți banii ce aveau asupră-le, fără ca să-î numere și să libereze chitanță, silind pe fie-care a’șî depune ce avea asupra-șî în propria-î batistă. Iese apoi cu arestanțiî în curte și’i predă sergentului de post, ca să-l păzească până ce el va mai regula ceva urgent în biurou. Arestanții așteaptă mai bine de o oră, dar comisarul, cel arestase, nu se mai ivește, și astfel dau alarma care a provocat intervenirea comisarului de gară, ce i-a condus apoi la secfia iii, unde au găsit pe inspectorul culorii, comandantul de gardiști și batistele. lin desfăcându-se în prezența tuturor, s-a constatat că din batista d-lui [lie Dumitrescu lipsesc plicurile, 3361 lei și portofelul în care se aflaseră 61 lei, iar din a lui Isidor Fischer, lipseau recipisele de predarea mărfurilor, scrisori de trăsură și altele, cum și 45 lei, deoarece primul susține că a avut asupra-a 3661 lei, și anume 3600 în plicuri iar 61 lei în portofelul dispărut, iar secundul zice că a avut 462 lei și 50 bani, și s-au găsit numai 417 lei bani 50. Fiindcă la perchiziție asistase și sergentul de noapte din gară, acesta a declarat că în adevăr Ilie Dimitrescu, la perchiziția în gară, a declarat că are asupra sa 3661 lei, și că l’a văzut când a depus în batistă portofelul în care erau trei hârtii a 20 lei și 1 lei argint, și plicuri de bani; declară de asemenea că și slujbașii firmei Rosenbaum din București au spus că au asupră-le suma de 462 lei 50 bani și a văzut când au depus în batistă portofelul și mai multe hârtii, iar acum dacă nu se găsesc, e treaba d-lui Virgiliu D. Ionescu, comisarul de siguranță, care și-a însușit legăturile și cu cari a dispărut în modul arătat mai sus. Venind la fața locului și polițaiul, a trimis imediat să caute pe Ionescu și să-l aducă, ceea ce se și făcu. Atunci cercetându-l, el a dat niște relații foarte încurcate și cari au îndreptățit pe șeful poliției să-l aresteze, iar azi mâine, el se va înainta parchetului, după ce se vor termina primele cercetări. Oi’leaua. Luă cureaua cu care era încins, o înottă de una din gratii și când crezu că e mai puțin expus de a fi vizitat de vreun camarad, își trecu cureaua pe după gât. Sergentul de serviciu din acea zi veni atunci să-î aducă de ale mâncărei. Când deschise ferestraia de la carceră, rămase încremenit în fața îngrozitorului tablou. Mataru, cu ochii injectați de sânge, cu fața vînetă, cu mâinele încleștate, stătea atârnat în aer. Sergentul nu-șî perdu cumpătul și dădu alarma. Imediat eșiră și ceilalțî camarazi, cu ajutorul cărora sergentul tăia cureaua, cu care Mataru voise să-și curme zilele. Doctorul militar respectiv fiind avizat, sosi imediat și dispuse transportarea lui Mataru la spital. Sunt speranțe de scăpare. Dezertori prinși.— Soldații Gheorghe Olga din arma flotilei și Șerpei Marcu, din infanterie, ambii dezertori, recidiviști, au fost prinși și înaintați autorităților militare locale. Diverse.— Beneficiul net de la excursiunea făcută în ziua de 30 Oct. c., sub patronagiul primăriei locale, se ridică la suma de 2152 lei. Din suma aceasta se vor distribui lemne și cele necesare pentru timp de iarnă săracilor. In inspecțiunea făcută prin județ de către d. Sebastian Moruzzi, prefectul județului nostru, d-sa a luat inițiativa de a înființa în comuna Pechea, pe platoul donat de marele proprietar d. Paraschiv Vasiliu, niște băi populare. A. Procesul medicilor indieni, cari au fost condamnați de către trib local, se va înfățișa la Curtea de apel în ziua de 23 Noembrie. Tribunalul local a fost mutat complect, în noul local de pe strada Domnească, Valentin. Lucrări din toată lumea Ce Face Nansen ?. — Indrăznețul explorator al ținuturilor arctice, acela care a uimit lumea cu isprăvile sale și a fost aproape să cucerească polul Nord —Fridtjof Nansen,—e pe cale să ajungă un bun moșier, crescând vite și privind cum cad frunzele moarte din marii copaci care împrejmuiesc casa lui de l Telemaken, Galați încercare de strangulare.— Iată amănuntele asupra împrejurărilor și cauzelor cari ați decis pe soldatul Matarulan — despre care v-am telegrafiat — să încerce a se strangula. E aproape un an de când Mataruloan, din orașul nostru, intră ca voluntar în batalionul 3 de vînători de aici. Dar când Mataru începu să simtă că e greu, profută să deserteze. Peste câteva zile el dezerta, hoinări până fu prins și arestat. Scăpat din arest, trăi printre camarazi câtăva vreme până ce dezertă iarășî. Fu iarășî prins, arestat, iarăși eliberat din arest și iarăși dezerta. Acum în urmă, când dezertă a șeasea oară, cu toate că d. maior Negruzzi, comandantul batalionului, l’ar fi putut da judecățeî, de milă, îl aresta iar, de data asta însă dispuse ca arestul să ’l facă încarcerat. Mataru închis, se decise numaidecât să se sinucidă. Cum însă, căci nimic nu venea în ajutor. Se știe că de obicei, la fiecare carceră există o deschizătură, în peretele de sus al carcerei, pe unde să poată intra lumina și aerul. Cum această deschizătură era prevăzută cu gratii, Mataru crezu că gratiile acestea vor a fi de ajutor Iași In chesUa svonului senzațional.—Am datorî o parte din amănuntele asupra oribilei crime săvârșite de un bătrân moșier, și care a fost descoperită de un gazetar ieșan, mulțumită unei scrisori din provincie pe care a primit-o. Azi dau, sub toată rezerva, următoarele amănunte: Cursa. Bătrânul moșier, cu totul demoralizat de ideia fixă că nevasta îl înșeală, pretextă săptămânile trecute o afacere grabnică la Galați, și spuse că trebue să plece. Ai lui, cam surprinși de această hotărîre, deoarece știaO că Ionică N. nu prea are ce căuta prin acel oraș, dar nebănuind nimic, își iau ziua bună, dorindu-i grabnică întoarcere. Moșierul însă, în loc să plece la Galați, s’a oprit la o stațiune apropiată, unde și-a perdut timpul până a doua seară, când cu o "trăsură particulară s'a întors la proprietatea sa. O descoperire fioroasa. — Ucigașul fiului său.—Fără a fi văzut și auzit, bătrânul bogătaș a concediat trăsura, și ușurel ca un amorez s’a strecurat până la odaia unde Marieta își are patul de dormit. Cu răsuflarea reținută, cu ochii holbați, și cu urechile ascuțite, nenorocitul om, deodată a fost oprit pe loc de niște șoapte și rîsete ușoare, venite din fundul odăiei Marietei. Ca o hienă, mânat de o furie nebună, bătrânul înșelat scos din din fire, s’a repezit asupra ușei, și cu o singură lovitură a scos-o din țâțâni. Era un moment de groază. Cu capul perdut, cuprins de turbare, răcnind îngrozitor, bătrânul inconștient, se retrage un pas înapoi, și chiar în acea secundă,—nemaiîncetând de a sbiera—trage un foc de revolver. Fiul său Radu era mort.—Un horcăit, un singur strigăt de «tată» și moartea venise. Bătrânul —un moment cu cugetul limpezit — dându-și seamă de fapta făcută și cutremurat fiind de strigătul de «tată», aruncă revolverul, și bolborosind cuvinte neînțelese, pornește ca un automat, rătăcind mult timp pe câmpia din apropiere... In zorii zilei.—Mariera moartă.—Sinuciderea. — Gând zorile au început să se reverse, moșneagul, cu creerul mai puțin rătăcit, s’a întors spre casă. Nu erau nici 6 ceasuri. Bătrânul de abia ținându-se pe picioare, cu mâna tremurândă, deschide încetișor ușa și încearcă a chema pe Marieta. Dar oroare. Pe jos, pe lângă cadavrul înecat într'un sac de sânge al fiului său, mai zărește și pe Manela, frumoasa- soție, cu totul lipsită de viață, deja rece. Emoția nespusă, momentele fioroase petrecute în întuneric pe lângă un cadavru, o ucisese, îi luase viața. Bătrânul,aproape tărîndu-se, se retrage din nou din odae, și se îndreaptă spre cancelaria de lucru. Ajuns aci, fără a perde mult timp, explică în câteva cuvinte îngrozitoarea tragedie al cărei erou a fost, și apoi, cu un alt revolver pe care îl avea acolo, își sfărîmă fruntea și creerii. Moartea i-a fost instantane, Ibbereana, Ploești Crimă oribilă. — Populațiunea din suburbia Sf. Dumitru a fost viu emoționată de o crimă înfiorătoare săvîrșită în următoarele împrejurări : In cârciuma lui Mihalache Teodorescu,din strada Buna-Vestire, petreceau la o masă cu cârnați și turburel, Gheorghe Crantea, Dumitru zis Primarul și alți 8 prieteni ai lor. Cheful a durat până pe înserate, când cer seres prieteni, cari însoținQ pe Crantea și pe Primarul, și afiliat bună seara, au golit ultimul pahar și au plecat acasă. Rămași numai amândouă,umitru zis Primarul și Gheorghe Ciantea, s’au luat la ceartă și cearta alimentată de efectul turburetului a degenerat în bălae. Intre acestea intră în cârciumă Vasile Guțu și vezendu-î bătându-se a alergat la eî să-l despartă. Atunci Dumitru zis Primaru se înfuriază mai reu, dar de astă dată în contra lui Guțu, și fără a zice un cuvînt pleacă din cârciumă și pândește în stradă în dreptul casei lui pe Vasile Guțu, și pe când acesta trecea prin fața poftei, Dumitru zis Primaru îl ia la bătae, reușește să îl tragă în curtea lui, unde îl bate din nou în mod oribil și vezând că Guțu se apără pe cât poate, pune mâna pe un topor și îl lovește cu putere drept în creștetul capului. Nenorocitul cade jos scăldat în sânge și fără simțiri, iar criminalul văzându-i doborît, intră în casă și închise ușa în urma lui. Un copil, care văzuse crima sevîrșindu-se, a dat alarma și imediat s-a anunțat secția respectivă. Sub comisarul Stelian Petrescu, de la comisia de Roșu, se transportă în grabă la fața locului și ridică pe victimă trimițând-o la spitalul comunal, iar pe criminal l’a arestat imediat. Am căutat a ne informa despre starea nenorocitului Guțu și am aflat că, cu toate îngrijirile date de d. medic primar Vasiliu, el dă puține speranțe de scăpare. Iată cât de teribil a fost răsplătit nenorocitul Vasile Guțu, pentru sentimentele sale împăciuitoare. Înlocuire. — Pe ziua de 26 Octombrie, intendentul spitalului comunal de aci, d. Panait Tăucescu, a fost înlocuit în această slujbă, cu d. Mavrodin, vechiu funcționar la primărie. Incendii. Aproape în fiecare zi se întâmplă câte un incendiu în orașul nostru. In ziua de 23 Octombrie a. c., s’a incendiat un vagon rezervoriu de petrol al societăței «Steaua Română». Vagonul staționa în gara locală și deodată s’a văzut coprins de flăcări de toate părțile, fără a se putea ști de unde a luat foc. Grație ajutorului dat de oamenii de serviciu ai gărei, precum și de pompierii locali, cari au sosit curînd la locul incendiului, focul s’a stins curînd, cauzându-se numai o pagubă de câteva sute de lei, petroleul conținut, căci vagonul rezervoriu este construit exclusiv din fier. ........———IQ l ».■ ■ ........ Sirius. O CUGETARE PE ZI Cel ce a iubit și a fost iubit, să fi fost aceasta chiar și numai o singură zi, n’are drept să blesteme viața...............— Știri din străinatate — Prin poștă —* «Neue Freie Presse» primește din Londra următoarea depeșă : împăratul Germaniei va debarca la Portsmouth îmbrăcat fiind în uniforma de amiral englez și va fi primit de prințul de Walles în uniforma de amiral german. De aici va pleca cu trenul regal la Windsor, fără a trece prin Londra. La Windsor va fi primit în mod festiv de primarul orașului.* * *Consiliul comunal din Berlin a votat 80,000 mărci pentru inundații din Bavaria, și 20,000 mărci pentru cei din Austria. * ♦ ¥ Guvernul german va stabili un nou port de războiu la Danzig și o nouă stație de torpiloare la Plenendorf lângă Danzig.* ¥ ] Asupra întrevedere! de la Potsdam se păstrează cea mai mare tăcere. Atâta se spune, că conferințele între cei două împărați și între cei două miniștri au dovedit cât de amicale sunt relațiunile între cele două cabinete și că ele în politica de pace se mișcă pe un teren comun.* ¹ ¥ In vederea eventualelor tulburări din Boemia s’au întărit detașamentele de geandarmî. Astfel numai din Galiția au plecat în Boemia 100 de geandarmî. ¹ ¹ Mai mulți țărani căruțași din comuna Acsa de lângă Komorn (Ungaria) încărcau moloz. De o dată s’a surpat un zid peste eî, omorînd patru, și rănind grav pe mai mulți.* ¥¹ De mă seară un incendiu a distrus 28 de case la Passey, în Tarantasia (Savoia). Pagubele se calculează la 50000 de lei. * ¥ ¥ Din ziarele italiane ce ne-au sosit er, vedem că publicistul Otto Eisenschitz s’a adresat la câțiva celebri astronomi și eminenți învățați spre a afla părerile lor în privința sfârșitului lumei anunțat de d. Falb. Intre cei a căror părere a cerut-o Eisenschitz e și profesorul Schiaparelli, de la Observatorul Brera, din Milan, care a combătut cu energie prevederile lui Falk. De aceiași părere cu acesta din urmă sunt și profesorul Weiss, directorul observatorului astronomic de la Universitatea din Viena, profesorul Foerster, directorul observatorului din Berlin și profesorul Celoria,astronom de la Observatorul din Milan. Aceste opiniuni sunt mai mult decât par suficiente spre a înlătura ori ce temere ar mai exista cu privire la sfârșitul lumei. •1 * * La Florența a fost arestat farmacistul Pietro Pieri, care, expediând o rețetă, dădu stricnină în loc de chinină, pentru un copil de trei ani, Gino Vannini, care îndată ce luă doctoria muri în chinuri oribile. * • * Se asigură că în ultimul consiliu al miniștrilor italieni Visconti-Venosta, Pelloux, Bettolo și Mirri s’a decis că, având în vedere gravitatea situației internaționale, să se stăruiască în cererea de augmentare a cheltuelilor militare. ’ ¥ ] Mișcarea la adunările militare de control din Austro-Ungaria crește mereu. Astfel zilele trecute un rezervist sloven, anunțându-se în limba sa «Tukay» (prezent), iar nu în cea germană cu «Hier», a fost arestat și condamnat la 5 zile arest. s. * "G A¥ ¥ Comitetul organizator pentru ridicarea unui monument lui Carlo Alberto, bunicul regelui Italiei, a făcut cerere primăriei din Roma ca să se facă un loc în centrul gradinei ce sa află pe strada Venti-Settembre, în fața palatului Quirinal, unde va trebui să fie înălțată statuia lui Carlo Alberto. Lucrările vor începe îndată, în așa chip ca monumentul să poată fi inaugurat în luna Martie viilor.* * * Din Roma se scrie : S’a iscălit decretul prin care Olarius din Mentana a fost declarat monument național. * ¥ ¥ Primarul Romei, prințul Ruspoli, îndată ce s’a reîntors de la Paris, s’a pus pe lucru spre a organiza atât din punctul de vedere financiar cât și din cel tehnic un plan complect de lucrările cele mai urgente ce vor trebui executate pentru Expoziția universală ce se va ține la Roma. In baza socotelilor făcute, prințul Ruspoli prevede o cheltuială de 15 milioane. In această sumă vor fi cuprinse lucrările pentru construirea căilor spre nouile poduri și lucrările ce privesc Municipalitatea în construirea unui tunel pe sub Quirinal. ZEIC .z1 în 13 Nevasta.— Servitoarea noastră cea nouă e un mărgăritar. Face bucate admirabil, e economică, nu ese din casă și nu răspunde niciodată. Bărbatul.— Ce păcat că n’am întâlnit’o înainte de nunta mea ! a cronica Justiția Cadiului Arabul Abdulah. — Allah fiic cu el !—era locuitorul unui port marocan,de pe coasta nord-vestică a Africei. Abdulah era om cum secade, își vedea de treaba lui și nu supăra pe nimeni. Dar, într’o zi, Abdulah se îmbolnăvește de stomac. Citește cî versete din Coran, mai întreabă pe muftiu, toate în zadar. Pare că era un făcut și mai multe nu. Abdulah e silit, în cele din urmă, să se ducă la un doctor, care îi pipăe pulsul, îl pune să scoată limba, îl întreabă ce a mâncat, ce a băut, și, după atâta chinuire, îi prescrie un praf alb pentru întărirea stomacului, praf pe care trebuia să-l ia de la o droguerie. Bolnavul arab cumpără praful prescris, îl ia,—mormăind versete din Coran,—după sfaturile medicului și... puțin în urmă intră în lumea drepților, unde nu mai sunt dureri și chinuri. Părinții și prietenii lui Abdulan, cel adormit întru Domnul, dau năvală în prăvălia droguistului și-l tîrăsc la cadiu, sub învinuirea de a fi otrăvit pe iubitul lor Abdulah. Cadiului, cufundat în fanatismul lui mahomedan, nici prin gând nu-i trece măcar de a face lumină în această chestie printr-o comisie de experți. El știe datinele strămoșești, cunoaște legea talionului, și de aceea, prea înțeleptul cadin propune nenorocitului vînzător, să ia și el aceeași diosă din praful cel alb, care a fost așa de fatal lui Abdulah. — Dacă mori în urma luărei acestui praf, grăește înțeleptul cadin, atunci nu ți-ai primit decât pedeapsa ce ți se cuvenea; dar dacă scapi cu viață, atunci e clar ca lumina zilei, că Allah ține cu tine și ți-a recunoscut nevinovăția. Droguistul se supune poruncei cadiului, pune mâna pe cântar, cântărește aceeași cutime de praf alb, o înghite cu groază și... rămâne sănătos ca și mai înainte. La a doua ședință a tribunalului, el apare iar dinaintea cadiului, care îi dă drumul cu următoarea sentință: «Tu te-ai justificat în chip strălucitor, du-te acasă în pace, și fie ca Mohamet să te călăuzească în calea ta !» Dar rudele lui Abdulah au căpătat 60 bastoane la tălpi pentru «acuzare falsă». Va să zică, tot se mai află judecători în Maroc . Aurel, deplin succes în zilele din urmă cu ocazia congresului Orientaliștilor, ținut la Roma, în care aț afirmat cu tărie sentimentele de care e încălzită națiunea română, cât și sfintele ei drepturi, se adresează cele mai călduroase felicitări și urări de bine pentru fericirea poporului românesc. Primiți, etc. ♦ Cu începere de mâine de ministru al domeniilor va primi audiențe Marțea și Vinerea, de la 11 jumătate la 12 și jumătate. Secretarul general de la 11 la 12 în zilele de Marți, Vineri și Sâmbătă. ♦ Intre București și Sofia se va stabili un fir telegrafic special. ♦ D. loc.-colonel Gărdescu, fost atașat militar la Bruxelles, a fost numit comandor al ordinului Leopold. ♦ A. S. R. Principele Ferdinand pleacă la Sinaia azi, la orele 5 și 45 minute. ♦ Eli s'a întrunit din nou consiliul de miniștri și a discutat diferitele proiecte de legi cari vor fi anunțate în mesagiul de deschidere al Corpurilor legiuitoare. ♦ M. S. Regina, însoțită de d-nele de onoare Mavrogheni și Bengescu, va pleca peste două săptămâni la San Remo, spre a petrece iarna. ♦ D-na G. Ficșinescu a fost numit copist la prefectura poliției Capitalei, D. Grigorescu, copist la prefectura jud. Govurlui și T. Gheorghiu, comisar în orașul Fălticeni. ♦ In Câmpina s’au constatat două nouă cazuri de angină difterică. ♦ Consiliul județului Dâmbovița și-a închis sesiunea ordinară. ♦ Astăzi Duminecă, la orele 11, se deschide la Ateneu expoziția operilor artiștilor în viață. ♦ Mâine, Luni, se va ține la școala de meserii din Capitală, concursul pentru ocuparea posturilor vacante de maeștri lemnari și ferari la ferma-model Studina. ♦ Din Ploești se vestește că d. deputat L. Marinescu a fost condamnat de tribunalul local la o lună închisoare pentru că a lovit pe un agent de la vamă, care nu l-a lăsat să introducă în oraș niște mărfuri netaxate. ♦ M. S. Regele va primi azi în audiență pe d. dr. Teodoroff, agentul diplomatic al Bulgariei la București. ♦ La Iași a sosit d. Hongan, membru al societăței de astronomie din Paris, ca să observe, de pe turnul Goliei, trecerea cometei Biela. Tot în acest scop va sosi azi la Iași și un astronom german. ♦ Se agită în Capitală chestiunea de a se forma o ligă a constructorilor români. ♦ Eri a fost ultima zi pentru depunerea cărților, cari vor concura la premiile Academiei. Pentru premiul Năsturel-Herescu, de 4000 lei concurează următorii scriitori : Al. Vlăhuță cu Clipe de liniște Radu D. Roseti cu Valuri, Haralamb Lecca cu Jucătorii de Cărți, Dimitrie Nanu cu Nocturne, Marion cu D’a Valma, D. Gârbea cu Iov. G. Blaga cu Teoria Dramei. ♦ Eri a încetat din viață d. maior Leca. Condoleanțele noastre mult întristatei familii. ♦ Patentării de clasa I sunt convocați pentru azi, spre a alege un membru în comitetul bursei din Capitală. ♦ Astăzi are loc un amfiteatru din str. Brezoianu, adunarea asociațiunei generale ale corpului farmaciștilor din țară. ♦ Mâine, Luni, se întrunesc consiliile comunale a tuturor orașelor din țară. ♦ D. Minciovici, fostul agent diplomatic al Bulgariei la București, a plecat aseară la Sofia. ♦ D. Al. G. Florescu a fost numit secretar general al ministerului afacerilor streine. ♦ D. G. Gr. Cantacuzino a plecat aseară la Florești. Președintele consiliului se va stabili definitiv în Capitală la 15 Noembrie. ♦ La Sinaia s’a constatat un nou caz de angină difterică. ♦ Primarul orașului T.Severin, d. Aristide Anastasiu, a fost revocat din acea demnitate. ♦ Zilele acestea se va supune examinărei consiliului tehnic superior ca etu de sarcini pentru alimentarea orașului Craiova cu apă potabilă. După cum știm, concesionarii vor trebui să dea un debit de 12.000 metri cubi de apă pe zi. ♦ Mai mulți locuitori din str. Ignatiuni se plâng că primăria Capitalei n’a luat nici o măsură pentru a pava, sau cel puțin a ilumina acea stradă, care se află azi cufundată în cel mai mare întuneric. Locuitorii petiționari ne amintesc că acolo s’a întâmplat, acum câtva timp, celebra crimă, când cârciumarul Ignațiu a fost asasinat, fără ca ucigașii să fi fost prinși și aceasta din cauza întunericului. O crimă identică era pe cale de a se comite acum vre-o 10 zile în aceeași stradă și dacă tâlharii n’au isbutit, e grație proprietarilor vecini, cari s’au deșteptat la timp de zgomotul produs și au dat alarma. Locuitorii din strada Ignațiu nu se mai plâng de o mocirlă arătoare acolo — și care împrăștie vara tot felul de microbi. ♦ Mâine, Luni 1 Noembrie curent, va apare «Biblioteca Economică» a Universului, un volum de 112 pagini, care va cuprinde frumosul roman întitulat «Prințesa Babilonului »de Voltaire «Biblioteca Economică» a Universului se vinde cu 35 bani. ♦ Cea dintâi persoană care va comunica redacției noastre despre vre-o crimă, furt însemnat, incendiu, accident nenorocit, etc., va primi o bună recompensă. Comunicante se primesc numai de la orele 6 p. m. in suspansi la oraî noaptea. ȘTIRI ECONOMICE ȘI FINANCIARE ♦ Din pepinierele Statului Istrița și Vișan, s’au făcut până acuma însemnate vînzări de arbori. Prețurile puse de minister sunt de 50 bani pentru arbori de un an, 1 leu pentru arbori de douî ani și 1 leu și 50 bani pentru arbori de 3 sau 4 ani. ♦ Viermii de mătase de la școlile de agricultură ale Statului și de la mânăstire, au produs 24 chilograme 600 grame de semință. Ministerul domeniilor a hotărît acum să acorde gratis sămînță de viermi de mătase, pentru ca această cultură să se întindă cât mai mult. Cererile se primesc până la 35 Februarie 1900. ♦ Se vorbește prin unele cercuri că consiliul de miniștri ar fi hotârît să retragă toate avantagiile acordate de lege pentru încurajarea industriei naționale, acelor fabricanți de petrol cari nu vor voi să iasă din cartel. ♦ Un nou debușeu s’a deschis în Italia pentru comerțul nostru de râmătorî. Peste câteva zile se va face o expediție, prin Brăila, de 500 rîmătorî și după aceea va urma o altă serie. ♦ Camera de comerț din Iași va convoca în fiecare an câte un congres al acestor camere. S-a hotărît, totodată, ca în proiectul pentru modificarea Cemerilor de comerț, să se reducă numerar acestor Camere, rămânând numai în orașele București, Iași, Craiova, Galați, Brăila și Constanța. ♦ Ministerul de domenii a acordat dreptul de a crea pepiniere de vite americane pentru comerț d-lor W. Arendt, din T.Severin , F. Lehrer, din Pitești și B. Mareș, din Mizil. ♦ Niște importatori din Berlin caută să cumpere fructe din România, cari ar putea fi căutate în Germania. Dintre aceste fructe sunt de preferat merele și perele. ♦ De la 1 Noembrie toate transporturile de lemne de construcțiuni și de lucru, cari săsesc din Galiția și Bucovina, via Burdujeni și din Ungaria, via Palanca, Predeal sau Vârciorova, și se vor recarta de la acele staiuni de frontieră, la Constanța, se vor taxa pe tot parcursul căilor ferate, pe baza tarifului special No. 5. Pășunele sunt bune în toată ora. Porumbul și viile s’au cules. Ministerul domeniilor e informat de asemenea că viermii, cari păruseră prin sămânături, au dispărut după căderea brumei. ♦ Direcția generală a căilorerate a anunțat toate stațiunile, că de la 16 Noembrie, cursul mărcei germane va c șocoti 1 și 30 bani. INFOMATimn DUMINECA. ¥ In numeral nostru ile mâine vom începe publicarea unui nou roman de mare senzație, întitulat «Amorurile Blestemate», scris de celebra scriitoare italiana Carolina finvernizio. • D. dr. Romalo, medicul curant al A. S. R. Principelui Carol, a dat era un buletin medical prin care anunță că micul principe s’a însănătoșit pe deplin. ♦ D. Urechiă a primit, după cum am anunțat era, următoarea adresă din partea comitetului național studențesc din Iași: Comitetul național studențesc din Iași, în numele studenților naționaliști, întruniți în ședință generală la 25 octombrie a. c. față de stăruitoarea și rodnica activitate ce o desfășuraț în chestia națională, activitate consacrată cu deosebire și incoronari cu ȘTIRI ȘCOLARĂ ♦ Următoarele transferări șî pumiri s’au făcut in personărijÎ didactic din țară : " I D-na Elisa Erbiceanu, profesoară de limba română la școalanormală de institutoare din Iași, a fost transferată la aceeași catedră de la divizionarele școli profesionale din Iași. D-șoara Laura Constantinescu a fost transferată de la externatul din Focșani la școala normală de institutoare din Iași (L. Română). D-na Matilda Constandache a fost transferată de la divizionarele școalei profesionale din Iași, la externatul din Focșani, pentru catedra de limba română. D. Dim. Georgescu a fost transferat de la gimnaziul din Călărași la catedra de caligrafie și desemn de la gimnaziul Cantemir. D-ra Cornelia Nicolau, suplinitoare la catedra de limba franceză de la divizionarele Externatului Iași. ’ D. N. Săndulescu a fost numit la catedra de desemn și caligrafie de la gimnaziul din Călărași. ♦ Se vorbește despre o remaniere printre inspectorii școlari. Știrî militară ♦ La 10 Noembrie, comisiunea de examen al căpitanilor aspiranți la gradul de maior, oara se află acum la Galați, unde examinează pe căpitanii de infanterie din corpul III de armată»’ va veni în București să examineze pe căpitanii din corpul 2 de armată. ♦ Ministerul de războiu a trimes pe d. locotenent de artileria Obedenaru, ca să studieze în străinătate fabricarea pulberei fără fum. ♦ Erî s’au terminat inspecții!» regimentului 21 de infanterie. D-nii generali Arion, Carcalețeanu și A. S. R. Principele Ferdinand au rămas pe deplin mulțumiți de aceste inspecții. ♦ D. general Lahovari, ministru de războiu, va prezinta Corpurilor legiuitoare un proiect de lege pentru reducerea serviciului militar pentru o anuma categorie de tineri. ȘTIRI JUDICIARE ♦ D. Pârâianu-Duca, judecător sindic la tribunalul de Covurlui, și-a dat demisia. ♦ In urma încetare din viață a d. G. Popescu, președintele tribunalului din R.Sărat, se va face o nouă mișcare în magistratură. ȘTIRI TEATRALE ♦ D-șoara Constanța Persiceanu, absolventă a Conservatorului de canto, va da în seara de Sâmbătă 6 Noembrie un mare concert în palatul Ateneului, cu concursul d-nelor Ostrogovich și Fessler și al d-lui Hartzel, D-ra Persiceanu este o elevă vrednică de maestru eî4 d-na Carlota Lelia,