Universul, august 1900 (Anul 18, nr. 209-239)
1900-08-01 / nr. 209
cuse călătoria de reîntoarcere din America împreună cu Bresel și a altor două indivizi pe cari nu putu să-i desemneze altfel decât cu numele de botez, adică Antonio, care ar fi Lanner arestat la Ivrea și Nicpoli, despre care s’ar fi perdut orice urmă. * * * Se anunță din Roma că în ziua înmormîntărei regelui Umberto, episcopul de Parma a refuzat să lase steagul și să pună a se trage clopotele. Mulțimea a năvălit în palatul episcopal, a lăsat steagul și a tras clopotele. Chestii agricole Irigațiile In veacul al XV-lea la noi" Privind mereu tor înainte e bine ca, din când în când, să ne aruncăm și câte o privire îndărăt. Asemenea privire slujește deseori de încurajare, iar alte ori ne arată că am făcut prea puțin progres față de strămoșii noștri. Poate mulți ar fi dispuși să creadă că prin mijlocul veacului al XV-lea bunii noștri, habar n’aveau de o agricultură mai sistematică, poate că își închipue că prin acele vremuri românii erau mai mult păstori decât agricultori. Iată însă cum un document de la Ștefan-Vodă ne dovedește că prin acele veacuri îndepărtate, se făcea o agricultură destul de sistematică, de vreme ce aveau mori numeroase, gpusturî și slăviți pentru vreme de secetă, cari sigur erau menite a sluji de irigație grădinăriei. Iată pasajul mai interesant din sus-numitul document: «Miluitu-l’ami pe el o osebita noastră milă și datu-i-am lui în a noastră țară, în Moldova, un sat la Mileștin, mai jos de Șipote, în jos de Topoli, unde a fost satul lui Ștefan Zugravul, unde este drumul lui Burcică, și mai jos de-al lui Burcică unde a fost al lui Berchiș și mai jos în dreptul morilor, unde a fost al lui Eremia și unde a fost moara lui Ștefan Zugravul, ca să-și facă și mori și siliște la miază-zi de Păltirnicheni și cu opust pi stavile pentru seceta mare vara. *) Mai găsim de asemenea în arhiva istorică a României, călătoria patriarhului Macarie din veacul al XVII de pe vremea lui Mateiu Basarab, el spune între altele și aceste despre moșia lui Cantacuzino : «El are o delicioasă bae caldă de frumoasă marmoră, la care apa se aduce pe roate din rnul, ce servește, de asemenea prin nenumărate canaluri, pentru irigațiunea livedelor și a grădinilor. Din acest document se vede că prin 1475 erau mori de măcinat și mai însemnat că aveau o pusturî de unde la vreme de secetă sa-șî ude semănăturile, căci altceva ar însemna vorba de ași face la iaz opust și stavile pentru secetă mare vara. Dar nu numai acest document ne îndretățește la aceste concluzii. Din bătrîni se spune, că atât pe lângă ape curgătoare cât și pe lângă iazuri se plantau grădinarii și se făcea, cum se face și azi, un fel de irigație primitivă. Nu e lucru de minune, de vreme ce se știe că românii erau buni agricultori și aveau sisteme de irigație pentru câmpurile lor, tot astfel vechile civilizații asiriene, egiptene, etc. Asemenea cunoștințe folositoare nu se pierd, ci trec pe diferite căi de la popor la popor. Cine a avut prilej a putut observa că și azi grădinăriile noastre sunt udate după același sistem vechi și de acum câteva sute de ani. Și dacă strămoșii noștri ajunseseră la convingerea că fără irigație nu se poate face cel puțin grădinărie, noi, după atâtea triste experiență de secetă ori inundații, n’am ajuns la convingere că azi canalizarea și irigația e o cerință a agriculturei moderne ! E măgulitor pentru noi când vedem că străbunii noștriî erau iscusiți și prevăzători, dar e cam jalnic că am rămas tot la știința lor, în ceea ce privește irigația E.S.. și dacă bătrânii ar învia ar fi foarte amărâți de starea noastră pe loc. Intr’o țară cu o climă atât de capricioasă ca a noastră, a face agricultură fară irigație e lucru nechibzuit, mai ales când vecinii noștri, cari ne concurează cu grânele lor se îngrijesc pe capete de irigații și canalizări sistematice. E ceva fatal, ca unele generații să fie lipsite de prevedere, cusur ce nu’l aveau slăbuniî, dovadă documentele și slabele și învechitele sisteme de irigație ce mai găsim azi pe la grădinarii. Sărmanii străbuni din groapă nu ne mai pot da povețe, dar cel puțin rarele documente, rămase de la ei, ar trebui să ne slujească de imbold. Să nu uităm că popoarele nu poartă între ele numai războaie de arme ci și economice, dar noi cu sistemele noastre învechite, în ceea ce privește agricultura, suntem în fața concurenței americane ca un om înarmat cu un topor în fața unuia înarmat cu cea mai perfectă pușcă. —....... «na*» «paș»---------—TM [UNK]— Sofia Nădejde. O CUGETARE PE ZI* Vizitează orașul, dar stai la țară; aerul e mai curat și viața mai liniștită. talerea morților Hirurgia modernă, care nu se dă înapoi de la nimic, nu putea fi oprită nici de moarte. Astfel și-a propus de a opera moartea după cum se operează un picior, un braț, și se semnalează deja un procedeu pentru această nouă operație. D. Battelli, fisiologist italian, studia de mai mulți ani restaurațiunea funcțiunilor inimei și a sistemului nervos central după moarte. El opera pe câini adulți, oprindu-le bătaia inimei printr-un mijloc oarecare. Bătăile odată oprite, el deschidea loraxul, a* Uricarul v. XI T. Codrescu. pucând prima cu mâna, exersa o compresiune ritmată asupra acestui organ, după cum sar presa o pară de cauciuc. Animalele astfel operate remâneau în viață, nu pentru un timp îndelungat, dar în fine multe din ele trăiau până la douăzeci și două de ore. In acest mod d. BatteUi reuși a emite ideia că s’ar putea aplica acest procedeu poate la om, în cazul încetarea bătăilor inime, pricinuită prin cloroformizare, sufocațiune, prin accidente electrice, etc. Procedeul d-lei Battelli prin deschiderea cavităței toracice necesita tăiarea coastelor. Aceasta aducea o gravă mutilație care explică negreșit scurta supraviețuire a câinilor săi. D. Tuffier, în Franța, imagină un alt mijloc care lăsa coastele intacte și permitea de a apuca inima tăind numai un loc dintre coaste. Astă dată câinii uciși prin cloroform fură readuși la viață în mod definitiv, prin presiunea ritmată a inimei. Ei trăiră ca și cum nici n’ar fi murit. Rămânea a se face aplicațiunea acestui metod asupra omului. Un lîuer de 24 ani operat pentru o apendicită fu apucat de o sincopă la patru zile după operație. D. Tuffier, constatând absoluta încetare a bătăilor inimei, întrebuința mai sulâi mijloacele ușilate în asemenea cazuri. Dar nu în zadar, căci sincopa era mortală. Chirurgul spintecă atunci al treilea spațiu dintre coaste, desupi învelișul pericardia și apucând inima cu mâna, el făcu de la 60 până la 80 compresiuni filmate. Imediat pulsul începu a bate, mortul își deschise ochii își mișcă capul, privi în jurul lui, și recunoscu chiar pe medicul său. Dar după două-trei minute, pulsul slăbi și se opri din nou. Nouă presiuni ritmate, urmate de o nouă deșteptare, de astă-dată de scurta durată după care o a treia tentativă rămase fără efect și fu peste putință de a rechema pe bolnav la viață. Rezultatul final nu era prea satisfăcător. Dar autopsia revelă cauza neisbulirea. Artera pulmonară era astupată de o embolie. Și trebue să credem că chiar aceasta a împiedicat ca deșteptările aceste scurte să nu devie o înviere definitivă.ceastă scenă și câțiva din bătrânii orașului sau satului. Fiecare din beligeranți ține câte o pasăre albă în mână (simbolul nevinovăției la chinezi), de obicei un cocoș, și apropiindu-se de altar, împricinatulu i taie pasărea capul, pronunțând următoarele cuvinte : «De sunt eu cu adevărat vinovatul, dee acești zei cari stau înainte-mî, să am și eu așa o soartă ca această pasăre ; de sunt însă nevinovat, această pasăre fie ispășitoarea păcatelor mele din întreagă-mi viață, iar dușmanul meu aibă soarta ei.» Al doilea beligerant, care e acuzatorul, jură cam tot în acelaș sens; și cu această ceremonie" se sfârșește procesul, împricinații precum și bătrânii — martorii asistenți — ducânduse pe la câminurile lor, și sentința rămâne s’o dea zeii înaintea cărora s'a desfășurat procesul. De notat e, că chinezii se tem foarte mult de sentința zeilor care, zice—e fulgerătoare și urmează imediat după proces; toate nenorocirile ce cad asupra a două chinezi ce s’au judecat,—în decurs de ani de la desfășurarea procesului lor, ei se consideră ca pedepsele zeilor pentru faptele pentru cari s’au judecat. Se poate înțelege ușor așadar, că chinezii temându-se așa de grozav de dreptatea zeilor lor, caută să aibă cât mai puține judecăți între ei, adică cât mai puține certuri, bătăi, etc., și deci au încă odată dreptul de a-și denumi țara «imperiul ceresc». Un dispreț nemărginit al chinezii pentru instituțiunile judecătorești din țările civilisate, deoarece judecata și dreptatea — zic ei — trebue făcută de zei oamenilor, iar nu de oameni semenilor lor. M. G. Expoziția din Paris — Prin poștă — Miercuri au intrat în Expoziție 207.§06 persoane. X x Timpul nefavorabil a făcut ca serbarea de grădină dată la Eusey de președintele republicei in onoarea Șahului Persiei, a prințului de Cambodge și a membrilor congresului să nu fie așa frumoasă cum se aștepta. Pe parterul așternut cu covoare al gradinei Eliseului s’au adunat 2000 de persoane. Patru balete cari au jucat au fost viu aplaudate. In tot timpul reprezentației, marele vizir persian a stat drept în picioare lângă stăpânul seu. Acesta a fost mult aclamat la eșirea din grădină. * x * Juriul superior al Expoziției a continuat examinarea reclamațiilor ce ’î s’au supus cu privire la recompensele acordate. De la 1 August st. v. nu se va mai primi nici o reclamație. Greva birjarilor s’a sfârșit, grație capitulărei societăței Abeille, care a acordat să reducă media zilnică la 16 franci. Prim-ministrul Waldeck-Rousseau a răspuns delegaților birjarilor că e cu totul neexact că Lepine a promis de a da zece franci agenților chemați să intervină contra greviștilor. Apoi el a liberat două birjari arestați căci făceau propagandă în favoarea grevei. * x * Mercur s’a deschis în palatul congreselor, congresul internațional dentar, la care au luat parte toți dentiștii celebri din lume. Marți 14 August, congresul își va termina lucrările sale. Căsătorit din glumă este titlul unui foarte frumos roman, plin de scenele cele mai sensaționale și datorit penei celebrului romancier francez, E. Gabriau. Acest roman va apare mâine Marți, 1 August, în «Biblioteca Economică» a «Universului», care se vinde cu 85 bani în toată țara. Justiția in China Curios și interesant e modul cum se tranșează judecățile intre fiii imperiului ceresc. Mai întâiu de toate trebue constatat un fapt : In China judecățile civile și cele pentru bani sunt foarte rare, și mai că nu există, deoarece tendința și spiritul de hrăpire a averei sau a bunului aproapelui e acolo necunoscută , se poate zice că chinezii sunt culminant de corecți în privința respectărea proprietate! altuia, și în această privință patria lor are chiar, cu drept cuvînt, tot dreptul la armoniosul nume de «imperiul ceresc». Când e vorba de afaceri penale: bătai, omoruri, etc., iată în ce mod se face judecata în China: Părțile beligerante, sau numai vinovatul—dacă cell’alte mort— sunt traduse de către gărzii orașului sau satului (unde parvine judecata) într'un locaș sfânt (de rugăciune) înaintea altarului, punându-li-se Înaintea ochilor icoanele celor mai sfinți din zeii lor, trebuind să asiste tot odată la a niverso! in pralinele (De la coresp. noștri particulari) — Pe ziua de 29 Iulie — Berind Bătaie.— Antreprenorul Dimitrie Marca bănuind pe A. Țucman că și-ar însușit niște cimente proprietatea sa, după ce insultă pe bănuitului, î i aplică și acestuia câteva bastoane pe spate — se plecase spre a lua o piatră — fiindcă protestase. Un proces s-a iscat. Moarte subită. — Șulăm Gârciumaru, întorcăndu-se din oraș și intrând în casă, îi veni deodată rea și căzu jos. Până să sosească medicul sărmanul încetase din viață. Rănire. — Doi băeți certându-se pentru niște fructe, unul din ei împlântă în pulpa celuîlalt o mare bucată de sticlă. La vederea sângelui ce îsvorîse cu abundență, micul făptaș dispăru. Grație d-lui Rănzescu, bărbier rana fu spălată, bucata de sticlă fu scoasă și rănitul transportat la spital. Piaugor Botoșani Rănire. In noaptea de 20—21 iulie, individul Mihalache Ion Ciornea fu găsit lângă iazul d-lui Matei Vasiliu, rănit de un glonte de revolver. Dus la spitalul comunal, el declară că rana i-a provenit din propria-î neglijență , s-a culcat pe o traistă și revolverul i-a luat foc din causa mișcărilor ce le făcea prin somn, mai adăogând că era cu chef în acea noapte. Acum însă revine asupra primei deposițiuni, zicând că s’a dus să fure pește din iaz și că d. Ion C. Vasiliu, funcționar G. F. R., supraveghetorul iazului cu servitorul Emanuel Bobulescu prinzîndu-1, i-au luat orîșmcul, l’au bătut și în urmă unul din eî i-a tras un glonte, care l’a dus în spital. Dar, pentru a nu se face larmă, d. Vasiliu ducându-1 în cârciuma lui Buium pescarul, i-a dat o poliță de 200 lei spre a-i cumpăra tăcerea. Cu toate precauțiunile luate, afacerea s’a svorit, parchetul a intervenit și ori s’au luat interogatoriile tuturor celor implicați în această afacere. Cititorii își amintesc desigur că tot acest iaz a fost anul trecut teatrul unei groaznice drame, când proprietarul său fiind în legitimă apărare a ucis pe un anume Gheorghiu,care,împreună cu frații săi, oameni cu un caracter violent, atentaseră la viața d-lui M. Vasiliu. Ploaie. — O bine-făcatoare ploaie s’a revărsat aseară asupra orașului nostru, tocmai când o așteptam mai mult. Deși de scurtă durată dar a adus un imens folos tuturor. Mesuri contra anarhiștilor. Având în vedere dispozițiunile de la centru, energicul nostru polițai, d. M. G. Popovici a dispus ca Duminecă să i se prezinte la oficiu toți italienii stabiliți pe la noi, cari lucrează la aducerea apei. Li s’a pus în vedere să aibă la ea toate hârtiile de legitimație și pașapoartele. Militare.—Regimentul 8 călărași din Botoșani va pleca la 1 August, pentru 15 zile la Lespezi, spre a face exerciții de înnotare în Siret. Constan. Dorohoi Strangulare.— Joi dimineață a fost găsit strangulat de un copac cadavrul lui Costache Olariu, un bătrân în vârstă de 60 ani. Cauza sinuciderei este pelagra de care suferea de un timp îndelungat. Autoritățile au deschis o anchetă. Accident.Un accident care putea să aibă urmări regretabile s-a petrecut ori în următoarele împrejurări. Copila Anica Ionescu ducându-se să se scalde în Jijia și din nebăgare de seamă câlcând roa, alunecă în apă. Două d-ni, cari Se scaldau în apropiere îi săriră imediat în ajutor scoțând-o afară. Copila nu s’a ales decât pu spaima. Concert. — D-na Vladaia anunță că va da în curând un singur concert în localitate. El va avea loc în sala Palatului administrativ. Timpul la noi e frumos. Stau. Craiova Ivirea unor tuharî.— In niște case părăsite din apropierea barierei Vîlcea s’a ivit o ceată de indivizi făcători de rele care țin calea trecătorilor și îi jefuesc de avutul lor. Acești tîiharî mai săvîrșesc spargeri îndrăznețe prin comunele învecinate cu orașul. Primarul comunei Misehiî, unde s’au întîmplat deja câteva spargeri ai căror autori au fost indivizii în cestiune, a încunoștiințat poliția din Craiova, cerînd urmărirea făcetorilor de rele. Poliția a și început cercetări riguroase și, cu siguranță că în cel mai scurt timp îndrăzneții lîiharî vor fi descoperiți și arestați. Jefuirea unui brutar. Brutarul Miloș Ivanof plecând să ducă pâine cu căruța în comunele din jurul Craiovei, a fost întîmpinat în drum de mai mulți făcători de rele necunoscuți, cari l’au jefuit de toți banii ce avea asupra-î, precum și de o cantitate oarecare de pâine. După ce l’au jefuit, tîlharii au închis apoi pe brutar într’o ladă ce se afla în căruță apoi au dat drumul calului, dîndu-î bice. . Când căruța a ajuns la domiciliul brutarului din oraș, familia sa s-a speriat, crezînd că e la mijloc vre-o crimă. Femeia vroia să dea de știre autorităților, însă în acest interval, brutarul a început să bată cu pumnii în ladă, cerînd să fie scos afară. El a dat deslușirile necesare și acum autoritățile sunt în urmărirea jefuitorilor. Scrilete. Focșani Incendiul din Dragosloveni. — In noaptea de 20 spre 21 iulie trecut, d-niî frați Ștefănescu, comercianți din localitate, au fost înștiințați telegrafic că fabrica lor de cognac din comuna Dragosloveni, județul Rîmnicu-Sărat, e în flăcări. Autoritățile au început cercetări pentru aflarea și prinderea incendiatorilor. Din ancheta pe care procurorul tribunalului Rîmnicul-Sărat, d. Sărățeanu, a deschis-o, resultă că incendiatorii, înainte de a da foc fabricei, s’au încercat să fure bani din cancelarie. Proba acestei suposițiuni e faptul că, la isbucnirea incendiului, imediat ce au sosit autoritățile locale, au găsit toate hîrtiile deranjate și împrăștiate pe jos. De asemenea, o mare spărtură s-a observat în zidul fabricei, spărtură prin care au pătruns probabil hoții. Pagubele cauzate de acest incendiu care a consumat întreaga fabrică și dependințele, se încă la suma de 25.000 lei. Clădirile erau asigurate pentru suma de 19 000 lei la «Dacia România». Faust Galați Groaznica nenorocire de la Bărboși.—(Amănunte complecte).—Am dat primele detalii cu privire la oribila catastrofă de la Bărboși. Astăzi, în urma investigațiilor făcute, putem da cititorilor amănunte complecte despre această nenorocire care a impresionat adînc orașul nostru. Vineri dimineață, d-na Maria Garalexe, dimpreună cu fiicele sale, cu o nepoțică și cu copiii Walasek au plecat la via lui Apostol Patrichi de la Bărboși, în plimbare. După ce se plimbară puțin prin deasa pădurice de pe malul Siretului, exprimară dorința de a trece rîul la ostrovul din față. Li se puse la dispoziție o barcă mică—o luntre de care se slujesc pescarii. D’impreună cu dînșii se sui în barcă și Apostol Patrichi, ca să lopăteze. Fie că nu prea era priceput în treaba asta, fie că luntrea era defectuoasă, că încet cu încetul începu să intre apa în luntre și pe la mijlocul apei toți văzură cu groază că’i aproape să se restoarne. Un țipăt sfîșietor și cele nouă ființe erau în apă. Băiatul Carol Valașek știind să înoate, a ajuns la mal. Frantz Valașek, cu o prezență de spirit uimitoare, a încălecat pe spatele luntrei, cerând ajutor. O fetiță a d-nei Paraschiva Petrescu s-a prins de piciorul lui Frantz și astfel toți trei scăpară de la moarte. Apostol Patrichi a trecut de asemeni apa în noi. Marie Caralexe însă, cu cele 4 fiice ale sale n’au putut fi scăpate cu viață, cu tot ajutorul grabnic ce li s’a dat de vr’o câțiva muncitori de grădinărie. Scoase la mal, au mai dat puțin semne de viață și după scurtă vreme muriră. D. Calavri, comisarul gărei Bărboși, cum a auzit primul țipăt, a alergat spre partea locului și a dat toate ajutoarele cu putință. Când fură aduse în oraș, la locuința lor din str. Brăilei, se stârni în public o emoțiune de nedescris. La locuința lor era un adevărat pelerinagiu. D. comisar Drăgulescu a fost nevoit să stea toată noaptea acolo spre a ține ordinea.* Azi s’a făcut înmormîntarea bietelor femei. Cortegiul era format de trei dricuri și dintr’un public foarte numeros. De pe străzile laterale acelora pe unde trecea cortegiul piscuri de oameni curgeau ca șuvoaele. Era o groază neînchipuită. Bătrânii spun că de pe vremea holerei a a fi mai văzut un astfel de cortegiu niciodată. Cunoscutul fotograf Maksay a făcut mai multe fotografii în diferite locuri. Cu multă anevoință am putut dobândi fotografiile a patru victime. Pe acea a copilei celei mai mici — Lilica — nu mi-am putut-o procura. Rectific că acea mai mică dintre fete e de nouă ani. * * * Apostol Patrichi, care fusese arestat, a fost eliberat azi. Rasta. Ploești împușcată din greșală. —D. Gheorghe Moldoveanu din strada Sf. Ilie din Tabaci, voind să curețe o armă veche ce o avea încărcată de multă vreme, din nebăgare de seamă atinse cocoșul și pușca luă foc, rănind pe fiica sa la mâna dreaptă. Scandalul din strada Banu Hanta. — Ieri noapte individul Constantin Bălteanu, după ce s’a îmbătat ca cârciuma lui Cernat Rădulescu, se ia la bătaie cu Costică Georgescu- Gămașe. La țipetele lui Găman săriră două sergenți și arestară pe Bălteanu. A doua zi Bălteanu reclamă însă că a fost bătut de către sergenți, lucru care s-a constatat în urma unei anchete făcută de comisarul M. Văleriescu. Cociul B.Sărat Prinderea unui pungaș in gară.—Un pungaș ordinar, care e condamnat la un an închisoare și care a făcut o serie de furturi și spargeri, era urmărit de poliția noastră. Azi el a fost prins într-un vagon al trenului ce staționa în gară și care avea să meargă apoi spre Focșani. Reușind a scăpa a vrut să se arunce înaintea trenului care pornise, dar grație energicului comisar Arburescu a fost ridicat și arestat. Bătaie cruntă.Două mahalagii, amețiți de băutură, s’au bătut strașnic la cârciuma lui Lupu Sfarț; dar intervenind mai mulți oameni, bătaia s’a mărginit la puțină vărsare de sânge. Au fost arestați. Epidemiile. — In comuna Putreda, din cauza porumbului răü, a izbucnit pelagra și mai multe familii suferă de această boală. S’a luat măsuri serioase. Incendiul din com. Grădiștea de sus. — In cătunul Balta Albă, comuna Grădiștea de sus, au ars mai multe șire netreetate de grâu și de secară. Aceste șire era toată strînsoarea a mai multor pitari cari păzeau holdele de aici, așa că aceste arzând, cî au rămas în cea mai neagră mizerie. Pagubele se ridică la 1000 de lei. Nu se cunoaște cauza incendiului. Nenorocire. — Muncitorul Spiridon Stan Lungu, care era servitorul d-lui C. Șuțu, voind a se scălda în rîul Buzău aproape de podul de lângă Racovița și neștiind să înoate a fost înghițit de adîncul apei. Cadavrul nenorocitului nu s’a găsit încă. Spargere și furt. — Astănoapte s’a spart casa locuitorului Neculai Ghiță din comuna Băbeni, furându-i-se mai multe lucruri de valoare precum și suma de 900 lei. Se bănuește că pungașul e Stanciu Bagiac care e deja arestat. Timpul fiind uscăcios, e nevoie de ploaie. I am. T.-Severin Hol prins,—D Petre S. Bădescu,’ perceptor la serviciul acsizelor comunale și proprietar în strada Cezar, plecase de acasă, în deal la vie, împreună cu soția d-sale, in lipsa d-nei și d lui. Bădescu, un făcător de rele s’a introdus noaptea în curte, sărind peste un gard, a luat o secure dintr’un grajd, a spart un geam de la o cameră, a deschis fereastra și intrând în cameră a forțat cu securea un dulap, începând să răscolească prin locuri. Individul luase deja o pereche de ghete, un lanț de aur și niște inele când a fost nevoit, să fugă numai cu aceste lucruri pentru că a auzit un sgomot de pași în curte, sgomol făcut de d. Ficu, chiriaș al d-lui Bădescu, care se întorcea acasă. Azi s’au început cercetări pentru dovedirea hoțului. El a și fost prins, și e un fost servitor, șchiop de un picior. De la șantier.Urmând o sistemă de economii pe toată linia, ministerul de finanțe a hotărît să facă economii însemnate în cheltuelile șantierului naval. Așa, s’au licențiat din serviciu o nouă serie de lucrători, în număr de 140, majoritatea streini. Acești lucrători vor părăsi orașul Severin, mergând ca să -și caute de lucru în alte părți, și mai cu seamă pe la marele stabilimente industriale din Austro-Ungaria. Teatrale.—Artiștii teatrului național din Craiova continuă a da reprezentațiuni de trei ori pe săptămână în grădina de la hotel central. S’a jucat acum piesa lui Ventura, «Curcanii», și a avut un succes enorm, entusiasmând publicul. Vale. Tecuciu Furturi.—în noaptea de 21 curent, o bandă de hoți, cari până acuma au rămas necunoscuți, au forțat ușa de la casa evreiului Solomon Leibovici, din târgușorul Ivești, și intrând înăuntru au furat tot ce găsiră, lăsând o odaie goală, apoi au dispărut. Cercetările urmează pentru descoperirea autorilor. Un alt furt s’a comis în orașul nostru, în noaptea de 24 spre 25 a curentei luni, la barakele de pescărie din piața Sf. Neculai. Hoții au spart, baracele pescăriilor Strul Vaserman și Iorgu Simionescu, furând ca vr’o 80 kilo pește sărat, 20 bilete de la loteria Sinaia, precum și suma de 160 lei. Autorii până în prezent au rămas necunoscuți. Gică. U 1* S F A T I» E Z I In contra diareei și a aprinderei intestinelor se poate întrebuința albușul de ou. Bătut fiind cu o lingură curată și apoi luat cu sau fără zahăr, el alină fierbințeala și încheagă oarecum materiile apătoase aflate în stomac și intestine. De ajuns sunt două sau cel mult trei oue pe zi. Afară că grăbește vindecarea, albușul servește tot de odată ca hlană priincioasă și ușor de mistuit pe seama celor îmbolnăviți de diaree. Situația ii GMia — Prin poștă — «Morning Post» spune că a sosit la Londra o telegramă a lui sir Robert Hart cu data de 27 iulie care începe cu cuvintele : «Din fericire sunt încă în viață». Din această telegramă reese că Robert Hart dirijează și acum administrația vămilor. * * * «Agenția Renter» comunică : In nota guvernului american către guvernul chinez se observă că propunerea de a face ca atașații streini să fie transportați de la Peking la Tien-Tsin e inacceptabilă, căci guvernul chinez nu e nici în stare de a protegta în mod eficace pe streini în capitală și deci îi va putea mai puțin apăra în timpul călătoriei.* * * Corespondentul londonez «1 ziarului «Neuer Wiener Tagblatt» telegrafiază că trimisului chinez din Londra î-a sosit din Peking știrea că miniștrii au primit propunerea guvernului chinez de a fi transportați sub escortă la Tientsin. Mai înainte însă ei voesc să se înțeleagă cu comandanții trupelor aliate, spre a fi recunoscuți în timpul drumului, pentru ca aliații să nu tragă foc asupra escortei și asupra lor. Funcționarii chinezi ce vor însoți pe miniștri vor fi ținuți ca ostateci contra eventualelor trădări în timpul drumului. După o telegramă din Shangai la Peking, din cauza înaintărei aliaților, devnește o mare panică. Pe străzi a început lupta între trupele prințului Tuan și ale împăratului. Acesta din urmă recomandă încheierea păcei spre a prezerva orașul sfânt de invaziunea străinilor. Pentru apărarea Pekingului se vvește a se concentra 100 mii de oameni din trupele regulate. * xr înainte ca generalul Waldersee să ia în China comanda asupra trupelor internaționale, va trebui să primească instrucții de la toate guvernele despre scopul ce urmăresc ; astfel, după cum se depășează din New York, guvernul american, îî va spune că America vrea restabilirea ordinei, despăgubiri pentru pagubele aduse americanilor și garanția că astfel de resvrătiri nu se vor mai petrece pe viitor. Cu toate desmințirile, se asigură ca Anglia n’a dat învoirea ca Waldersee să comande și trupele engleze. ‘ X Ziarele berlineze ’,și exprimă mulțumirea lor pentru numirea feldmareșalului Waldersee, ca generalisim al trupelor aliate și asigură că numai Luni seară împăratul a întrebat telegrafie pe Waldersee dacă, spre a termina neînțelegerile între Puteri, ar putea sa propună că comandant șef. Avându-se consimțimântul mareșalului la propunerea împăratului a urmat repedea aderare a puterilor. «E un rol de încredere în germani — exclamă cu puține variante toate ziarele — care implică însă o mare responsabilitate, atât pentru politica germană cât și pentru mareșali. * x X Societatea de navigație daneză a Asiei de răsărit a încheiat cu guvernul rus un contract pentru transportarea în China a 10.500 soldați ruși din porturile Petersburg și Odesa.* X • A se citi ultime șlirî cn privire la Situația in Chi na, ia Telegramele de pe pagina tll. UN PROVERB PE ZI Cine are sănătate, are bogății de toate. (Italian). * ¥ ¥ INTAMPLA El OIss Rănirea din str. Brațului Un anume Constantin Petrescu avea ură pe un domn Constantin Sgabercea, din str. Brațului. Ca să-și răzbune, Petrescu pândi ieri pe d. Sgabergea, când voia să intre în casă și-l iubi cu un petrol așa de tare, incât îî sparse capul. Secția respectivă, înștiințată despre aceasta, transportă pe rănit la spitalul Colombia, unde se află și acuma. Intru cât privește pe Petrescu, el a dispărut, fără ca poliția să-i fi putut încă prinde. Furtul din strada Poșta- Veche Niște hoți s’au dus noaptea trecută în strada Poșta-Veche, la No. 31, proprietatea d-lui baron Gustav și în lipsa domnului Ghica, care locuește acolo, printr’o fereastră despre stradă, care era deschisă, s’au introdus în casă și au furat mai multe lucruri. Poliția a început cercetările și se crede că va pune în curând mâna pe acești hoți. Știri din streiniitute — Prin poștă. — Regele Victor Emanuel trebuia în ultimele zile să scrie președintelui consiliului pentru un serviciu privitor la prinții streini sosiți in Italia. Secretarul începuse cu formula ordinară «Aceasta e dorința mea» , dar regele ’l puse să o șteargă și să scrie în loc : «Aceasta e voința mea». X * Turcia a scăzut la 48 de ore carantina înființată contra ciumei pentru proveniențele de la Smirna.* XX Șahul a decorat pe agenții cari arestară pe Saison. Villermet avu crucea de cavaler al Leului și Soarelui și medalia de aur de clasa I. x » Șahul Persiei a vizitat cazarma pompierilor din strada Malar împreună cu Lepine, care a făcut să se execute un simulacru de incendiu. Sarson, atentatorul contra Șahului Persiei, a consimțit de a primi ca apărător al seu pe avocatul Lagarde.* x x Dintre radicalii șerbi, atât de horopsiți până acum, regele Alexandru va chiema în funcțiune pe fostul ministru Giorgievici, dr. Wui, dr. Wesnie, dr. Mivanovicî, Gjaja, pe fostul primministru general Gruiei și pe Simkcî.* XX După unele ziare, un ministru asigură că deună-seară, la Montecitorio, Regele Victor Emanuel III, a spus în mod textual membrilor cabinetului : — Legile existente sunt de ajuns spre a guverna, numai ca ele să fie sever aplicate ; nu e nevoe deci de legi restrictive. * ¥ ¥ «Svenska Dagbladet» anunță că consulul general al Statelor Unite a primit de la un american locuind la Cleveland, o comunicare după care ar fi găsit la 13 iunie, la 47 ° 35 latitudine nordică și 43 ° 27 longitudine de vest, o scrisoare scrisă de André în limba germană și datată de la 2 iunie 1900. Scrisoarea spune că Andre trăește, dar că situația sa periculoasă cere ajutor repede. «Dagbladet» spune, între altele, că s’au luat măsuri spre a se intra în posesiunea scrisorei în chestiune. Celele alte ziare din Sloeholm reproduc această știre care să facă nici o observație. Consulul general al Statelor Unite n’a desmințit până acum această informație. * * * La Provencia în Spania au fost arestate de curând mai multe persoane pentru că că s’au găsit arme la ei. In provincii se observă o mișcare carlistă. Din Petersburg se anunță că numirea contelui Lamsdorf ca girant al ministerului de externe în locul lui Muraviev, a produs acolo o satisfacție generală.Contele Lamsdorf are o mare putere de muncă. Se crede că întocmai ca și Giers dînsul va conduce littștit politica, fără întreprinderi aventuroase, nule pe cari le suferă românii macedoneni stabiliți în Bulgaria și cu deosebire în Sofia și cum ei sunt forțați să contribue cu sume enorme la susținerea comitetului revoluționar bulgăresc. Rezoluția După terminarea discuțiunilor, cari au ținut vre-o două ceasuri, s'a votat o rezoluție ca să se publice un protest al tuturor studenților româno-macedoneni și care protest să se trimeată tuturor guvernelor streine. In același protest se va cere, între altele, ca asasinii politici bulgari și comitetul revoluționar să fie considerați tot așa de periculoși ordine sociale ca șinarhiștii. Poliția Ceva nou de astăi-dată . Cel din teifi care a venit la întrunire, a fost un sub-comisar de poliție. El se instală în partea din față și luă note detaliate de tot ca s’a vorbit. După terminarea întrunirea, sub-comisarul își declară calitatea și ceru numele celor de față, lucru la care macedonenii nu se opuseră câtuși de puțini deoarece ei nu făceau nici un secret din acea întrunire. Nouî perchizii luni Eri s’au făcut nouî descinderi și perchizițiuni. După amiază parchetul s'a dus la bragagiul Ion Costea, din strada Francmazona No. 49 și la bragagiul Eftimie, din bulevardul Dinicu Golescu. Nu s’a găsit însă nimic compromițător la ei. Frica lui' Dimitrofl* Dimitrofl’, ucigașul lui Mihăileanu, care credea la început că comitetul revoluționar îl va scăpa de orice pedeapsă, a început acum să’șî dea seamă de ce’l așteaptă. De erî încoace el e cuprins de o groază mare și uneorî refuză chiar să mănânce, temendu-se că e otravă în pâine. In strada Sevastopol Poliția a primit mai multe denunțări contra unor bulgari din strada Sevastopol. O d-ră Vaskițn, farmacistă, trecând prin acea stradă, a surprins o convorbire dintre trei bulgari, cari comentau asasinarea profesorului Mihăileanu. Deodată unul dintre ei se adresă către ceil’alți două : — Da, e bine că l’a omorit pe Mihăileanu, trebue însă omorit și cel l’alt. Se crede că persoana vizită de cei trei bulgari, e un important membru al coloniei macedo-română din Capitală și care ajuta materialicește la întreținerea ziarului «Peninsula Balcanică». Liberarea lui PetrelF Petrolf', despre care am vorbit ieri, a fost pus în libertate. Din cercetările făcute s-a constatat că revolverul era al d-lui Theodoroff, agentul diplomațic al Bulgariei și că Petroff a fost în adever trimis să ducă revolverul la d. Fantini spre a-l repara. Respunsul guvernului In cercurile politice, se era că guvernul nostru a primit de la guvernul bulgăr un răspuns care nu e delor. .satisfăcător. Aceasta se comenta foarte mult, mai cu seamă că răspunsul a sosit așa de târziu. Step. * » * Ees bolttl anglo-boer — Prin poștă — Generalul boer Delarcy a făcut prizonieră întreaga garnizoană engleză din Eland’s River. Generalul englez John Hamilton a reușit să salveze pe generalul Baden-Powell, părăsind Russenburgul. Generalul boer Dewet, contrar prevederilor oficiale, a rupt cercul de împresurare și trecând rîul Vaal se retrage spre Nord. Lordul Kitchener îl urmărește și lordul Methuen încearcă de a ’i tăia calea. * x X Generalul Proberts telegrafiază: «O oarecare ferbere domnește la Pretoria. E temere ca apropierea locurilor să nu ațâțe și să rescoale pe cei din Capitală. * X X Complotul din Pretoria contra ofițerilor englezi a fost descoperit abia în ultimul moment. Până acuma au fost arestați 10 inși. S-a descoperit că ei aveau de gând să omoare nu numai pe ofițeri, ci și pe mareșalul Roberts. E probabil că în urma descoperirei acestui complot se va proclama legea marțială. A se citi ultime știri cu privire la războiu la Telegramele de pe pag. III. Asasinatul polo — Nouă detalii — întrunirea studenților macedoneni Sâmbătă seara, la orele 8, studenții macedoneni din Capitală, s’au întrunit la locuința d-nului Stoica Nicolaescu, președintele cercului studenților români macedoneni. D. Stoica Nicolaescu a luat cel dintîi cuvîntul și a expus pe scurt istoricul asasinări regretatului patriot român Mihăileanu. D-sa a arătat cauzele cari îndeamnă pe bulgari să procedeze într’un chip așa de barbar pentru a’și putea atinge aspirațiuunile lor naționale în Macedonia. D. Nicolaescu a declarat că toți românii macedoneni au cea mai desăvârșită încredere în energia și patriotismul guvernului român, care va stărui ca să nu se dea satisfacțiune. D. Cica a arătat persecuția INFORMAȚIUNI LUNI. ♦ D. Acsinte Cerchez este numit în postul de intendent la spitalul județului Botoșani, din Târgu-Ștefănești, în locul d-lui Constantin V. Buzilă, demisionat . Serviciul meteorologic și serviciul central de măsuri și greutăți vor fi conduse, ca și până acum, de directorul său, care va avea direcțiunea generală a tuturor cestiunilor care se referă la meteorologie și la măsuri și greutăți, supunând ministerului cestiunile cari cer aprobarea și semnătura sa, având dreptul de a semna și contrasemna, a lua disposițiuni și a resolva toate hârtiile relative la metereologie și la măsuri și greutăți. ♦ Toți profesorii din orașul Buzău, împreună cu mai mulți ofițeri și comercianți, au hotărât ca la toamnă să înființeze o librărie românească. ♦ Cu începere de Marți se va pune în aplicare noua lege a portăreilor promulgată în ziua de 1 Iulie. D. Dimitrie Alexandrescu, membru al Înaltei Curți de Casație, sosește astăzi dimineață în Capitală venind de la Iași. ♦ D. Mateiu Petrescu, directorul ministerului de interne, lucrează la facerea proiectului de lege pentru reorganizarea polițiilor din țară.. ♦ D. N. Filipesiu, ministrul de domenii va sosi astăseară în Capitală venind din inspecți fermei «Studiau». ♦ D. inspector domeniul Radian lucrează la un studiu cu privire la ivirea lăcustelor în Dobrogea și mijloacele de distrugere. Acest sttudu este cerut de mimisterul de interne în urma intervenim legațiunei rusești din Capitală, din cauză că timpul din urmă s’au ivit în Rusia sloiuri numeroase de lăcuste. Cu expresul ce a sosit din Capitală la ora 6 și juni. seara a descins la Iași, păstrând cel mai strict incognito. Kedivul Egiptului. Kedivul este însoțit de o suită compusă din: doctorul său Kansky Charif, secretarul Jovar, locotenent-colonelul englez Howlet, tihnaclul Kedivului și două servitori. Kedivul și suita sa au descins la otelul Binder unde ocupă șapte camere. ♦ In viitorul consiliu de miniștri se va discuta și asupra întocmiri unui regal imens *1«asupra străinilor și a liberei petreceri a acestora în țară. ♦ D. C. Olănescu, ministrul de interne, m'a fixat. încă ziua plecăm sale în streinătate.