Universul, august 1900 (Anul 18, nr. 209-239)

1900-08-01 / nr. 209

cuse călătoria de reîntoarcere din America împreună cu Bresel și a altor două indivizi pe cari nu putu să-i desemneze alt­fel de­cât cu numele de botez, adică Antonio, care ar fi Lanner ares­tat la Ivrea și Nicpoli, despre care s’ar fi perdut ori­ce urmă. * * * Se anunță din Roma că în ziua înmormîntărei regelui Umberto, episcopul de Parma a refuzat să lase steagul și să pună a se trage clopotele. Mulțimea a năvălit în palatul episcopal, a lăsat steagul și a tras clopotele. Chestii agricole Irigațiile In veacul al XV-lea la noi" Privind mereu tor înainte e bine ca, din când în când, să ne aruncăm și câte o privire îndă­răt. Asemenea privire slujește dese­ori de încurajare, iar alte ori ne arată că am făcut prea puțin progres față de strămoșii noștri. Poate mulți ar fi dispuși să creadă că prin mijlocul vea­cului al XV-lea bunii noștri, ha­bar n’aveau de o agricultură mai sistematică, poate că își închi­­pue că prin acele vremuri ro­mânii erau mai mult păstori de­cât agricultori. Iată însă cum un document de la Ștefan-Vodă ne dovedește că prin acele veacuri îndepărtate, se făcea o agricul­tură destul de sistematică, de vreme ce aveau mori numeroase, gpusturî și slăviți pentru vreme de secetă, cari sigur erau menite a sluji de irigație grădinăriei. Iată pasajul mai interesant din sus-numitul document: «Miluitu-l’ami pe el o­­ osebita noastră milă și datu-i-am lui în a noastră țară, în Moldova, un sat la Mileștin, mai jos de Și­­pote, în jos de Topoli, unde a fost satul lui Ștefan Zugravul, unde este drumul lui Burcică, și mai jos de-al lui Burcică unde a fost al lui Berchiș și mai jos în dreptul morilor, unde a fost al lui Eremia și unde a fost moara lui Ștefan Zugravul, ca să-și facă și mori și siliște la miază-zi de Păltirnicheni și cu opust pi stavile pentru seceta mare vara. *) Mai găsim de asemenea în ar­­h­iva istorică a României, călă­toria patriarhului Macarie din veacul al XVII de pe vremea lui Mateiu­ Basarab, el spune între al­tele și aceste despre moșia lui Can­­tacuzino : «El are o delicioasă bae caldă de frumoasă marmoră, la care apa se aduce pe roate din rnul, ce servește, de asemenea prin nenumărate canaluri, pentru iri­­gațiunea livedelor și a grădinilor. Din acest document se vede că prin 1475 erau mori de mă­cinat și mai însemnat că aveau o pusturî de unde la vreme de secetă sa-șî ude semănăturile, căci alt­ceva ar însemna vorba de ași face la iaz opust și sta­vile pentru secetă mare vara. Dar nu numai acest document ne îndretățește la aceste concluzii. Din bătrîni se spune, că atât pe lângă ape curgătoare cât și pe lângă iazuri se plantau grădinarii și se făcea, cum se face și azi, un fel de irigație primitivă. Nu­ e lucru de minune, de vreme ce se știe că românii erau buni a­­gricultori și aveau sisteme de irigație pentru câmpurile lor, tot ast­fel vechile civilizații asiriene, egiptene, etc. Asemenea cunoș­­tințe folositoare nu se pierd, ci trec pe diferite căi de la popor la popor. Cine a avut prilej a putut observa că și azi grădină­­riile noastre sunt udate după același sistem vechi și de acum câte­va sute de ani. Și dacă stră­moșii noștri ajunseseră la con­vingerea că fără irigație nu se poate face cel puțin grădinărie, noi, după atâtea triste experiență de secetă ori inundații, n’am a­­juns la convingere că azi canali­zarea și irigația e o cerință a a­­griculturei moderne ! E măgulitor pentru noi când vedem că străbunii noștriî erau iscusiți și prevăzători, dar e cam jalnic că am rămas tot la știința lor, în ceea ce privește irigația­ E.S.. și dacă bătrânii ar învia ar fi foarte amărâți de starea noa­stră pe loc. Intr’o țară cu o cli­mă atât de capricioasă ca a noa­stră, a face agricultură fară iri­gație e lucru nechibzuit, mai ales când vecinii noștri­, cari ne concurează cu grânele lor se în­grijesc pe capete de irigații și canalizări sistematice. E ceva fatal, ca unele generații să fie lipsite de prevedere, cusur ce nu’l aveau slăbuniî, dovadă do­cumentele și slabele și învechi­tele sisteme de irigație ce mai găsim azi pe la grădinarii. Săr­manii străbuni din groapă nu ne mai pot da povețe, dar cel puțin rarele documente, rămase de la ei, ar trebui să ne slujească de imbold. Să nu uităm că popoa­rele nu poartă între ele numai războaie de arme ci și econo­mice, dar noi cu sistemele noa­stre învechite, în ceea­ ce prive­ște agricultura, suntem în fața concurenței americane ca un om înarmat cu un topor în fața unuia înarmat cu cea mai perfectă pușcă. —....... «na­*» «paș»---------—TM [UNK]— Sofia Nădejde. O CUGETARE PE ZI* Vizitează orașul, dar stai la țară; aerul e mai curat și viața mai liniștită. talerea morților Hirurgia modernă, care nu se dă înapoi de la nimic, nu putea fi oprită nici de moarte. Ast­fel și-a propus de a opera moartea după cum se operează un picior, un braț, și se semnalează deja un procedeu pentru această nouă operație. D. Battelli, fisiologist italian, studia de mai mulți ani restau­­rațiunea funcțiunilor inimei și a sistemului nervos central după moarte. El opera pe câini adulți, oprindu-le bătaia inimei printr-un mijloc oare­care. Bătăile odată oprite, el­ deschidea loraxul, a­*­ Uricarul v. XI T. Codrescu. pucând prima cu mâna, exersa o compresiune ritmată asupra a­­cestui organ, după cum sar presa o pară de cauciuc. A­­nimalele ast­fel operate remâ­­neau în viață, nu pentru un timp îndelungat, dar în fine multe din ele trăiau până la două­zeci și două de ore. In acest mod d. BatteUi reuși a emite ideia că s’ar putea aplica acest procedeu poate la om, în cazul încetarea bătăilor inime, pricinuită prin cloroformizare, sufocațiune, prin accidente elec­trice, etc. Procedeul d-lei Battelli prin deschiderea cavităței toracice necesita tăiarea coastelor. A­­ceasta aducea o gravă mutilație care explică negreșit scurta su­praviețuire a câinilor săi. D. Tuffier, în Franța, imagină un alt m­ijloc care lăsa coastele in­tacte și permitea de a apuca ini­ma tăind numai un loc dintre coaste. Astă dată câinii uciși prin clo­roform fură readuși la viață în mod definitiv, prin presiunea rit­mată a inimei. Ei trăiră ca și cum nici n’ar fi murit. Rămânea a se face aplicațiunea acestui metod asupra omului. Un lîuer de 24 ani operat pentru o apendicită fu apucat de o sin­copă la patru zile după operație. D. Tuffier, constatând absoluta încetare a bătăilor inimei, între­buința mai sulâi mijloacele uși­­late în asemenea cazuri. Dar nu în zadar, căci sincopa era mortală. Chirurgul spintecă atunci al treilea spaț­iu dintre coaste, desu­­­pi învelișul pericardia și a­­pucând inima cu mâna, el făcu de la 60 până la 80 compresiuni filmate. Imediat pulsul începu a bate, mortul își deschise ochii își mișcă capul, privi în ju­rul lui, și recunoscu chiar pe medicul său. Dar după două-trei minute, pulsul slăbi și se opri din nou. Nouă presiuni ritmate, urmate de o nouă deșteptare, de astă-dată de scurta durată după care o a treia tentativă rămase fără efect și fu peste putință de a reche­ma pe bolnav la viață. Rezultatul final nu era prea satisfăcător. Dar autopsia revelă cauza neisbulirea. Artera pulmo­nară era astupată de o embolie. Și trebue să credem că chiar aceasta a împiedicat ca deșteptă­rile aceste scurte să nu devie o înviere definitivă.­ceastă scenă și câți­va din bătrâ­nii orașului sau satului. Fie­care din beligeranți ține câte o pasăre albă în mână (simbolul nevino­văției la chinezi), de obicei­ un cocoș, și apropiindu-se de altar, împricinatul­u i taie pasărea capul, pronunțând următoarele cuvinte : «De sunt eu cu adevărat vino­vatul, dee acești zei cari stau înainte-mî, să am și eu așa o soartă ca această pasăre ; de sunt însă nevinovat, această pasăre fie ispășitoarea păcatelor mele din întreagă-mi viață, iar dușmanul meu aibă soarta ei.» Al doilea beligerant, care e acuzatorul, jură cam tot în acelaș sens; și cu această ceremonie" se sfârșește procesul, împricinații precum și bătrânii — martorii asistenți — ducându­se pe la câminurile lor, și sentința ră­mâne s’o dea zeii înaintea cărora s'a desfășurat procesul. De notat e, că chinezii se tem foarte mult de sentința zeilor care, zice­—e fulgerătoare și ur­mează imediat după proces; toate nenorocirile ce cad asupra a două chinezi ce s’au judecat,—în decurs de ani de la desfășurarea proce­sului lor, ei se consideră ca pe­depsele zeilor pentru faptele pen­tru cari s’au judecat. Se poate înțelege ușor așa­dar, că chinezii temându-se așa de gro­zav de dreptatea zeilor lor, caută să aibă cât mai puține judecăți între ei, adică cât mai puține cer­turi, bătăi, etc., și deci au încă odată dreptul de a-și denumi țara «imperiul ceresc». Un dispreț nemărginit al chi­nezii pentru instituțiunile jude­cătorești din țările civilisate, de­oare­ce judecata și dreptatea — zic ei — trebue făcută de zei oamenilor, iar nu de oameni se­menilor lor. M. G. Expoziția din Paris — Prin poștă — Miercuri au intrat în Expozi­ție 207.§06 persoane. X x Timpul nefavorabil a făcut ca serbarea de grădină dată la Eu­­­sey de președintele republicei in onoarea Șahului Persiei, a prințului de Cambodge și a mem­brilor congresului să nu fie așa frumoasă cum se aștepta. Pe parterul așternut cu covoare al gradinei Eliseului s’au adunat 2000 de persoane. Patru balete cari au jucat au fost viu aplau­date. In tot timpul reprezenta­ției, marele vizir persian a stat drept în picioare lângă stăpânul seu. Acesta a fost mult aclamat la eșirea din grădină. * x * Juriul superior al Expoziției a continuat examinarea reclama­­țiilor ce ’î s’au supus cu privire la recompensele acordate. De la 1 August st. v. nu se va mai primi nici o reclamație. Greva birjarilor s’a sfârșit, gra­ție capitulărei societăței Abeille, care a acordat să reducă media zilnică la 16 franci. Prim-ministrul Waldeck-Rous­seau a răspuns delegaților bir­jarilor că e cu totul neexact că Lepine a promis de a da zece franci agenților chemați să inter­vină contra greviștilor. Apoi el a liberat două birjari arestați căci făceau propagandă în favoarea grevei. * x * Mercur­ s’a deschis în palatul congreselor, congresul interna­țional dentar, la care au luat parte toți dentiștii celebri din lume. Marți 14 August, congresul își va termina lucrările sale. Căsătorit din glumă este titlul unui foarte frumos ro­man, plin de scenele cele mai sensaționale și datorit penei ce­lebrului romancier francez, E. Gabriau. Acest roman va apare mâine Marți, 1 August, în «Biblioteca Economică» a «Uni­versului», care se vinde cu 85 bani în toată țara. Justiția in China Curios și interesant e modul cum se tranșează judecățile intre fiii imperiului ceresc. Mai întâiu de toate trebue constatat un fapt : In China judecățile civile și cele pentru bani sunt foarte rare, și mai că nu există, de­oare­ce tendința și spiritul de hrăpire a averei sau a bunului a­­proapelui e acolo necunoscută , se poate zice că chinezii sunt culminant de corecți în privința respectărea proprietate! altuia, și în această privință patria lor are chiar, cu drept cuvînt, tot drep­tul la armoniosul nume de «im­periul ceresc». Când e vorba de afaceri penale: bătai, omoruri, etc., iată în ce mod se face judecata în China: Părțile beligerante, sau numai vinovatul—dacă cel­l’alt­e mort— sunt traduse de­ către gărzii ora­șului sau satului (unde parvine judecata) într'un locaș sfânt (de rugăciune) înaintea altarului, pu­­nându-li-se Înaintea ochilor icoa­nele celor mai sfinți din zeii lor, trebuind să asiste tot odată la a­­ ­niverso! in pralinele (De la coresp. noștri particulari) — Pe ziua de 29 Iulie — Berind Bătaie.— Antreprenorul Di­­mitrie Marca bănuind pe A. Țucman că și-ar­­ însușit niște cimente proprietatea sa, după ce insultă pe bănuitului, î i a­­plică și acestuia câte­va bastoane pe spate — se plecase spre a lua o piatră — fiind­că protes­tase. Un proces s-a iscat. Moarte subită. — Șulăm Gârciumaru, întorcăndu-se din o­­raș și intrând în casă, îi veni de­odată rea și căzu jos. Până să sosească medicul săr­manul încetase din viață. Rănire. — Doi băeți certân­­du-se pentru niște fructe, unul din ei împlântă în pulpa celuî­­l­alt o mare bucată de sticlă. La vederea sângelui ce îsvo­­rîse cu abundență, micul făptaș dispăru. Grație d-lui Rănzescu, bărbier rana fu spălată, bucata de sticlă fu scoasă și rănitul transportat la spital. Piaugor Botoșani Rănire.­­ In noaptea de 20—21 iulie, individul Mihala­­­che Ion Ciornea fu găsit lângă iazul d-lui Matei Vasiliu, rănit de un glonte de­ revolver. Dus la spitalul comunal, el declară că rana i-a provenit din propria-î neglijență , s-a culcat pe o traistă și revolverul i-a luat foc din ca­usa mișcărilor ce le făcea prin somn, mai adăogând că era cu chef în acea noapte. Acum însă revine asupra primei deposițiuni, zicând că s’a dus să fure pește din iaz și că d. Ion C. Vasiliu, funcționar G. F. R., supraveghe­torul iazului cu servitorul Ema­­nuel Bobulescu prinzîndu-1, i-au luat orîșm­cul, l’au bătut și în urmă unul din eî i-a tras un glonte, care l’a dus în spital. Dar, pentru a nu se face larmă, d. Vasiliu ducându-1 în cârciuma lui Buium pescarul, i-a dat o poliță de 200 lei spre a-i cum­păra tăcerea. Cu toate precauțiunile luate, afacerea s’a svorit, parchetul a intervenit și ori s’au luat intero­gatoriile tuturor celor implicați în această afacere. Cititorii își amintesc de­sigur că tot acest iaz a fost anul tre­cut teatrul unei groaznice dra­me, când proprietarul său fiind în legitimă apărare a ucis pe un anume Gheorghiu,ca­re,împreună cu frații săi, oameni cu un ca­racter violent, atentaseră la viața d-lui M. Vasiliu. Ploaie. — O bine-făcatoare ploaie s’a revărsat aseară asupra orașului nostru, tocmai când o așteptam mai mult. De­și de scurtă durată dar a adus un imens folos tuturor. Mesuri contra anarhi­știlor.­­ Având în vedere dis­­pozițiunile de la centru, energi­cul nostru polițai, d. M. G. Po­­povici a dispus ca Duminecă să i se prezinte la oficiu toți ita­lienii stabiliți pe la noi, cari lu­crează la aducerea apei. Li s’a pus în vedere să aibă la ea toate hârtiile de legitimație și pașa­poartele. Militare.—Regimentul 8 că­lărași din Botoșani va pleca la 1 August, pentru 15 zile la Les­pezi, spre a face exerciții de în­­notare în Siret. Constan. Dorohoi Strangulare.— Joi dimi­neață a fost găsit strangulat de un copac cadavrul lui Costache Olariu, un bătrân în vârstă de 60 ani. Cauza sinuciderei este pelagra de care suferea de un timp îndelungat. Autoritățile au deschis o an­chetă. Accident.­Un accident care putea să aibă urmări regretabile s-a petrecut ori în următoarele împrejurări. Copila Anica Iones­cu ducându-se să se scalde în Jijia și din nebăgare de seamă câlcând roa, alunecă în apă. Două d-ni, cari Se scaldau în apropiere îi săriră imediat în ajutor scoțând-o afară. Copila nu s’a ales de­cât pu spaima. Concert. — D-na Vladaia a­­nunță că va da în curând un singur concert în localitate. El va avea loc în sala Palatului administrativ. Timpul la noi e frumos. St­au. Craiova Ivirea unor tu­harî.— In niște case părăsite din apropi­erea barierei Vîlcea s’a ivit o ceată de indivizi făcători de rele care țin calea trecătorilor și îi jefuesc de avutul lor. Acești tîiharî mai săvîrșesc spargeri în­drăznețe prin comunele înveci­nate cu orașul. Primarul comunei Misehiî, unde s’au întîmplat deja câte­va spargeri ai căror autori au fost indivizii în cestiune, a încunoș­­tiințat poliția din Craiova, ce­­rînd urmărirea făcetorilor de rele. Poliția a și început cercetări ri­guroase și, cu siguranță că în cel mai scurt timp îndrăzneții lîiharî vor fi descoperiți și ares­tați. Jefuirea unui brutar.­ Brutarul Miloș Ivanof plecând să ducă pâine cu căruța în co­munele din jurul Craiovei, a fost întîmpinat în drum de mai mulți făcători de rele necunoscuți, cari l’au jefuit de toți banii ce avea asupra-î, precum și de o canti­tate oare­care de pâine. După ce l’au jefuit, tîlharii au închis apoi pe brutar într’o ladă ce se afla în căruță apoi au dat drumul calului, dîndu-î bice. . Când căruța a ajuns la domi­ciliul brutarului din oraș, fami­lia sa s-a speriat, crezînd că e la mijloc vre-o crimă. Femeia vroia să dea de ști­re autorităților, însă în acest in­terval, brutarul a început să bată cu pumnii în ladă, cerînd să fie scos afară. El a dat deslușirile necesare și acum autoritățile sunt în­ ur­mărirea jefuitorilor. Scrilete. Focșani Incendiul din Dragos­loveni. — In noaptea de 20 spre 21 iulie trecut, d-niî frați Ștefănescu, comercianți din lo­calitate, au fost înștiințați tele­grafic că fabrica lor de cognac din comuna Dragosloveni, jude­țul Rîmnicu-Sărat, e în flăcări. Autoritățile au început cerce­tări pentru aflarea și prinderea incendiatorilor. Din ancheta pe care procuro­rul tribunalului Rîmnicul-Sărat, d. Sărățeanu, a deschis-o, re­­sultă că incendiatorii, înainte de a da foc fabricei, s’au încercat să fure bani din cancelarie. Proba acestei suposițiuni e faptul că, la isbucnirea incen­diului, imediat ce au sosit au­toritățile locale, au găsit toate hîrtiile deranjate și împrăștiate pe jos. De asemenea, o mare spăr­­­tură s-a observat în zidul fabri­cei, spărtură prin care au pă­truns probabil hoții. Pagubele cauzate de acest in­cendiu care a consumat întreaga fabrică și dependințele, se încă la suma de 25.000 lei. Clădirile erau asigurate pentru suma de 19 000 lei la «Dacia România». Faust Galați Groaznica nenorocire de la Bărboși.—(Amănunte complecte).—Am dat primele de­talii cu privire la oribila catas­trofă de la Bărboși. Astă­zi, în urma investigațiilor făcute, pu­tem da cititorilor amănunte com­­plecte despre această nenorocire care a impresionat adînc orașul nostru. Vineri dimineață, d-na Maria Garalexe, dimpreună cu fiicele sale, cu o nepoțică și cu copiii Walasek au plecat la via lui A­­postol Patrichi de la Bărboși, în plimbare. După ce se plimbară puțin prin deasa pădurice de pe malul Si­retului, exprimară dorința de a trece rîul la ostrovul din față. Li se puse la dispoziție o barcă mică—o luntre de care se slujesc pescarii. D’impreună cu dînșii se sui în barcă și Apostol Patrichi, ca să lopăteze. Fie că nu prea era priceput în treaba asta, fie că luntrea era defectuoasă, că încet cu încetul începu să intre apa în luntre și pe la mijlocul apei toți văzură cu groază că’i aproape să se res­­toarne. Un țipăt sfîșietor și cele nouă ființe erau în apă. Băiatul Carol Valașek știind să înoate, a ajuns la mal. Frantz Valașek, cu o prezență de spirit uimitoare, a încălecat pe spatele luntrei, cerând ajutor. O fetiță a d-nei Paraschiva Petrescu s-a prins de piciorul lui Frantz și ast­fel toți trei scăpară de la moarte. Apostol Patrichi a tre­cut de asemeni apa în noi. Marie Caralexe însă, cu cele 4 fiice ale­ sale n’au putut fi scă­pate cu viață, cu tot ajutorul grabnic ce li s’a dat de vr’o câți­va muncitori de grădinărie. Scoa­se la mal, au mai dat puțin sem­ne de viață și după scurtă vreme muriră. D. Calavri, comisarul gărei Bărboși, cum a auzit primul ți­păt, a alergat spre partea locu­lui și a dat toate ajutoarele cu putință. Când fură aduse în oraș, la locuința lor din str. Brăilei, se stârni în public o emoțiune de nedescris. La locuința lor era un adevărat pelerinagiu. D. co­misar Drăgulescu a fost nevoit să stea toată noaptea acolo spre a ține ordinea.­* Azi s’a făcut înmormîntarea bietelor femei. Cortegiul era for­mat de trei dricuri și dintr’un public foarte numeros. De pe străzile laterale acelora pe unde trecea cortegiul piscuri de oa­meni curgeau ca șuvoaele. Era o groază neînchipuită. Bătrânii spun că de pe vremea holerei a a fi mai văzut un ast­fel de cor­­tegiu nici­odată. Cunoscutul fotograf Maksay a făcut mai multe fotografii în diferite locuri. Cu multă anevo­­ință am putut dobândi fotogra­fiile a patru victime. Pe acea a copilei celei mai mici — Lilica — nu mi-am putut-o procura. Rectific că acea mai mică din­tre fete e de nouă ani. * * * Apostol Patrichi, care fusese arestat, a fost eliberat azi. Rasta. Ploești împușcată din greșală. —D. Gheorghe Moldoveanu din strada Sf. Ilie din Tabaci, voind să curețe o armă veche ce o a­­vea încărcată de multă vreme, din nebăgare de seamă atinse cocoșul și pușca luă foc, rănind pe fiica sa la mâna dreaptă. Scandalul din strada Banu Hanta. — Ieri noapte individul Constantin Bălteanu, după ce s’a îmbătat ca cârciuma lui Cernat Rădulescu, se ia la bătaie cu Costică Georgescu- Gămașe. La țipetele lui Găman săriră două sergenți și arestară pe Bălteanu. A doua zi Bălteanu re­clamă însă că a fost bătut de către sergenți, lucru care s-a constatat în urma unei anchete făcută de comisarul M. Văle­­riescu. Cociul B.­Sărat Prinderea unui pungaș in gară.—Un pungaș ordinar, care e condamnat la un an în­chisoare și care a făcut o serie de furturi și spargeri, era urmă­rit de poliția noastră. Azi el a fost prins într-un vagon al tre­nului ce staționa în gară și care avea să meargă apoi spre Foc­șani. Reușind a scăpa a vrut să se arunce înaintea trenului care pornise, dar grație energicului comisar Arburescu a fost ridicat și arestat. Bătaie cruntă.­Două ma­halagii, amețiți de băutură, s’au bătut strașnic la cârciuma lui Lupu Sfarț; dar intervenind mai mulți oameni, bătaia s’a mărginit la puțină vărsare de sânge. Au fost arestați. Epidemiile. — In comuna Putreda, din cauza porumbului răü, a izbucnit pelagra și mai multe familii suferă de această boală. S’a luat măsuri serioase. Incendiul din com­. Gră­diștea de sus. — In cătunul Balta Albă, comuna Grădiștea de sus, au ars mai multe șire ne­­­­treetate de grâu­ și de secară. Aceste șire era toată strînsoa­­rea a mai multor pitari cari pă­zeau holdele de aici, așa că aceste arzând, cî au rămas în cea mai nea­gră mizerie. Pagubele se ridică la 1000 de lei. Nu se cu­noaște cauza incendiului. Nenorocire. — Muncitorul Spiridon Stan Lungu, care era servitorul d-lui C. Șuțu, voind a se scălda în rîul Buzău aproape de podul de lângă Racovița și neștiind să înoate a fost înghițit de adîncul apei. Cadavrul neno­rocitului nu s’a găsit încă. Spargere și furt. — Astă­­noapte s’a spart casa locuito­rului Neculai Ghiță din comuna Băbeni, furându-i-se mai multe lucruri de valoare precum și su­ma de 900 lei. Se bănuește că pungașul e Stanciu Bagiac care e deja arestat. Timpul fiind uscăcios, e ne­voie de ploaie. I­ am. T.-Severin Hol prins,—D Petre S. Bă­­descu,’ perceptor la serviciul ac­­sizelor comunale și proprietar în strada Cezar, plecase de acasă, în deal la vie, împreună cu soția d­-sale, in lipsa d-nei și d lui. Bădescu, un făcător de rele s’a introdus noaptea în curte, să­rind peste un gard, a luat o se­cure dintr’un grajd, a spart un geam de la o cameră, a deschis fereastra și intrând în cameră a forțat cu securea un dulap, în­cepând să răscolească prin lo­curi. Individul luase deja o pe­reche de ghete, un lanț de aur și niște inele când a fost nevoit, să fugă numai cu aceste lucruri pentru că a auzit un sgomot de pași în curte, sgomol făcut de d. Ficu, chiriaș al d-lui Bădescu, care se întorcea acasă. Azi s’au început cercetări pen­tru dovedirea hoțului. El a și fost prins, și e un fost servitor, șchiop de un picior. De la șantier.­Urmând o sistemă de economii pe toată linia, ministerul de finanțe a ho­­tărît să facă economii însemnate în cheltuelile șantierului naval. Așa, s’au licențiat din serviciu o nouă serie de lucrători, în nu­măr de 140, majoritatea streini. Acești lucrători vor părăsi orașul Severin, mergând ca să -și caute de lucru în alte părți, și mai cu seamă pe la marele stabilimente industriale din Austro-Ungaria. Teatrale.—Artiștii teatrului național din Craiova continuă a da reprezentați­uni de trei ori pe săptămână în grădina de la hotel central. S’a jucat acum piesa lui Ventura, «Curcanii», și a avut un succes enorm, en­­tusiasmând publicul. Vale. Tecuciu Furturi.—în noaptea de 21 curent, o bandă de hoți, cari până acuma au rămas necunos­cuți, au forțat ușa de la casa evreiului Solomon Leibovici, din târgușorul Ivești, și intrând înă­untru au furat tot ce găsiră, lă­sând o odaie goală, apoi au dis­părut. Cercetările urmează pentru descoperirea autorilor. Un alt furt s’a comis în o­­rașul nostru, în noaptea de 24 spre 25 a curentei luni, la ba­­rak­ele de pescărie din piața Sf. Neculai. Hoții au spart, baracele pescăriilor Strul Vaserman și Iorgu Simionescu, furând ca vr’o 80 kilo pește sărat, 20 bi­lete de la loteria Sinaia, precum și suma de 160 lei. Autorii până în prezent au ră­mas necunoscuți. Gică. U 1* S F A T I» E Z I In contra diareei și a aprin­derei intestinelor se poate între­buința albușul de ou. Bătut fiind cu o lingură curată și apoi luat cu sau fără zahăr, el alină fier­bințeala și încheagă oare­cum materiile apătoase aflate în sto­mac și intestine. De ajuns sunt două sau cel mult trei oue pe zi. Afară că grăbește vindecarea, albușul servește tot­ de o­dată ca hlană priincioasă și ușor de mis­tuit pe seama celor îmbolnăviți de diaree. Situația ii GMia —­ Prin poștă — «Morning Post» spune că a sosit la Londra o telegramă a lui sir Robert Hart cu data de 27 iulie care începe cu cuvin­­tele : «Din fericire sunt încă în viață». Din această telegramă reese că Robert Hart dirijează și acum administrația vămilor. * * * «Agenția Renter» comunică : In nota guvernului american că­tre guvernul chinez se observă că propunerea de a face ca a­­tașații streini să fie transportați de la Peking la Tien-Tsin e inacceptabilă, căci guvernul chi­nez nu e nici în stare de a pro­­tegta în mod eficace pe streini în capitală și deci îi va putea mai puțin apăra în timpul că­lătoriei.* * * Corespondentul londonez «1 zia­rului «Neuer Wiener Tagblatt» telegrafiază că trimisului chinez din Londra î-a sosit din Peking știrea că miniștrii au primit pro­punerea guvernului chinez de a fi transportați sub escortă la Tien­tsin. Mai înainte însă ei voesc să se înțeleagă cu comandanții tru­pelor aliate, spre a fi recunos­cuți în timpul drumului, pentru ca aliații să nu tragă foc asupra escortei și asupra lor. Funcționarii chinezi ce vor în­soți pe miniștri vor fi ținuți ca ostateci contra eventualelor tră­dări în timpul drumului. După o telegramă din Shan­­gai la Peking, din cauza înain­­tărei aliaților, dev­nește o mare panică. Pe străzi a început lupta între trupele prințului Tuan și ale împăratului. Acesta din urmă recomandă încheierea păcei spre a prezerva orașul sfânt de inva­­ziunea străinilor. Pentru apăra­rea Pekingului se vvește a se concentra 100 mii de oameni din trupele regulate. * x­r înainte ca generalul Walder­­see să ia în China comanda a­­supra trupelor internaționale, va trebui să primească instrucții de la toate guvernele despre sco­pul ce urmăresc ; ast­fel, după cum se depășează din New­ York, guvernul american, îî va spune că America vrea restabi­lirea ordinei, despăgubiri pentru pagubele aduse americanilor și garanția că ast­fel de resvrătiri nu se vor mai petrece pe viitor. Cu toate desmințirile, se asi­gură ca Anglia n’a dat învoirea ca Waldersee să comande și trupele engleze. ‘ X Ziarele berlineze ’,și exprimă mulțumirea lor pentru numirea feld­mareșalului Waldersee, ca generalisim al trupelor aliate și asigură că numai Luni seară împăratul a întrebat telegrafie pe Waldersee dacă, spre a ter­mina neînțelegerile între Puteri, ar putea sa­ propună că coman­dant șef. A­vând­u-se consimțimântul ma­reșalului la propunerea împăra­tului a urmat repedea aderare a puterilor. «E un rol de încredere în germani — exclamă cu puține variante toate ziarele — care implică însă o mare responsabi­litate, atât pentru politica ger­mană cât și pentru mareșali. * x X Societatea de navigație daneză a Asiei de răsărit a încheiat cu guvernul rus un contract pentru transportarea în China a 10.500 soldați ruși din porturile Peters­burg și Odesa.* X • A se citi ultime șlirî cn privire la Situația in Chi na, ia Telegramele de pe pagina tll. UN PROVERB PE ZI Cine are sănătate, are bogății de toate. (Italian). * ¥ ¥ INT­AMPLA El OIss Rănirea din str. Brațului Un anume Constantin Petres­­cu avea ură pe un domn Con­stantin Sgabercea, din str. Bra­țului. Ca să-și răzbune, Petrescu pândi ieri pe d. Sgabergea, când voia să intre în casă și-l iubi cu un petrol așa de tare, in­cât îî sparse capul. Secția respectivă, înștiințată despre aceasta, transportă pe ră­nit la spitalul Colombia, unde se află și acuma. Intru cât privește pe Petrescu, el a dispărut, fără ca poliția să-i fi putut încă prinde. Furtul din strada Poșta- Veche Niște hoți s’au dus noaptea trecută în strada Poșta-Veche, la No. 31, proprietatea d-lui ba­ron Gustav și în lipsa domnului Ghica, care locuește acolo, prin­­tr’o fereastră despre stradă, care era deschisă, s’au introdus în casă și au furat mai multe lu­cruri. Poliția a început cercetările și se crede că va pune în curând mâna pe acești hoți. Știri din streinii­tute — Prin poștă. — Regele Victor Emanuel tre­buia în ultimele zile să scrie președintelui consiliului pentru un serviciu privitor la prinții streini sosiți in Italia. Secretarul începuse cu formula ordinară «Aceasta e dorința mea» , dar regele ’l puse să o șteargă și să scrie în loc : «Aceasta e voința mea». X * Turcia a scăzut la 48 de ore carantina înființată contra ciumei pentru proveniențele de la Smirna.* X­X Șahul a decorat pe agenții cari arestară pe Saison. Villermet avu crucea de ca­valer al Leului și Soarelui și me­dalia de aur de clasa I. x » Șahul Persiei a vizitat cazar­ma pompierilor din strada Ma­lar împreună cu Lepine, care a făcut să se execute un simula­cru de incendiu. Sarson, atentatorul contra Șa­hului Persiei, a consimțit de a primi ca apărător al seu pe avo­catul Lagarde.* x x Dintre radicalii șerbi, atât de horopsiți până acum, regele A­­lexandru va chiema în funcțiune pe fostul ministru Giorgievici, dr. Wui­, dr. Wesnie, dr. Mi­­vanovicî, Gjaja, pe fostul prim­­ministru general Gruiei și pe Simkcî.* X­X După unele ziare, un ministru asigură că deună-seară, la Mon­­tecitorio, Regele Victor Emanuel III, a spus în mod textual mem­brilor cabinetului : — Legile existente sunt de a­­juns spre a guverna, numai ca ele să fie sever aplicate ; nu e nevoe deci de legi restrictive. * ¥ ¥ «Svenska Dagbladet» anunță că consulul general al Statelor­ U­­nite a primit de la un american locuind la Cleveland, o comuni­care după care ar fi găsit la 13 iunie, la 47 ° 35 latitudine nor­dică și 43 ° 27 longitudine de vest, o scrisoare scrisă de André în limba germană și datată de la 2 iunie 1900. Scrisoarea spune că Andr­e trăește, dar că situația sa peri­culoasă cere ajutor repede. «Dagbladet» spune, între al­tele, că s’au luat măsuri spre a se intra în posesiunea scrisorei în chestiune. Cele­le alte ziare din Sloeholm reproduc această știre care să facă nici o observație. Consulul general al Statelor­ Unite n’a desmințit până acum această informație. * * * La Provencia în Spania au fost arestate de curând mai multe persoane pentru­ că că s’au găsit arme la ei. In provincii se ob­servă o mișcare carlistă. Din Petersburg se anunță că numirea contelui Lamsdorf ca girant al ministerului de externe în locul lui Muraviev, a produs a­­colo o satisfacție generală.Contele Lamsdorf are o mare putere de muncă. Se crede că întocmai ca și Giers dînsul va conduce li­­tt­știt politica, fără întreprinderi aventuroase, nule pe cari le suferă românii ma­cedoneni stabiliți în Bulgaria și cu deosebire în Sofia și cum ei sunt forțați să contribue cu sume enorme la susținerea comitetului revoluționar bulgăresc. Rezoluția După terminarea discuțiunilor, cari au ținut vre-o două ceasuri, s'a votat o rezoluție ca să se pu­blice un protest al tuturor stu­denților româno-macedoneni și care protest să se trimeată tu­turor guvernelor streine. In același protest se va cere, între altele, ca asasinii politici bulgari și comitetul revoluționar să fie considerați tot așa de pe­riculoși ordine­ sociale ca și­­­narhiștii. Poliția Ceva nou­ de astăi-dată . Cel din teifi care a venit la întrunire, a fost un sub-comisar de poliție. El se instală în partea din față și luă note detaliate de tot ca s’a vorbit. După terminarea în­­trunirea, sub-comisarul își declară calitatea și ceru numele celor de față, lucru la care macedonenii nu se opuseră câtuși de puțini de­oare­ce ei nu făceau nici un secret din acea întrunire. N­ou­î perch­izii luni Eri s’au făcut nouî descinderi și perchizițiuni. După amiază par­chetul s'a dus la bragagiul Ion Costea, din strada Francmazona No. 49 și la bragagiul Eftimie, di­n bulevardul Dinic­u Golescu. Nu s’a găsit însă nimic compro­mițător la ei. Frica lui' Dim­itrofl* Dimitrofl’, ucigașul lui Mihăi­­leanu, care credea la început că comitetul revoluționar îl va scă­pa de ori­ce pedeapsă, a început acum să’șî dea seamă de ce’l aș­teaptă. De erî încoace el e cuprins de o groază mare și une­orî refuză chiar să mănânce, temendu-se că e otravă în pâine. In strada Sevastopol Poliția a primit mai multe de­nunțări contra unor bulgari din str­ada Sevastopol. O d-ră Vas­­kițn, farmacistă, trecând prin acea stradă, a surprins o convor­bire dintre trei bulgari, cari co­mentau asasinarea profesorului Mihăileanu. De­odată unul din­tre ei se adresă către cei­l’alți două : — Da, e bine că l’a omorit pe Mihăileanu, trebue însă omorit și cel­ l’alt. Se crede că persoana vizită de cei trei bulgari, e un important membru al coloniei macedo-ro­­mână din Capitală și care ajuta materialicește la întreținerea zia­rului «Peninsula Balcanică». Liberarea lui PetrelF Petrolf', despre care am vorbit ieri, a fost pus în libertate. Din cercetările făcute s-a constatat că revolverul era al d-lui Theodo­­roff, agentul diplomațic al Bul­gariei și că Petroff a fost în a­­dever trimis să ducă revolverul la d. Fantini spre a-l repara. R­espunsul guvernului In cercurile politice, se era că guvernul nostru a primit de la guvernul bulgăr un răs­puns care nu e de­lor. .satisfă­cător. Aceasta se comenta foarte mult, mai cu seamă că răspun­sul a sosit așa de târziu­. Step. * » * Ees bolttl anglo-boer — Prin poștă — Generalul boer Delarcy a fă­cut prizonieră întreaga garnizoa­nă engleză din Eland’s River. Generalul englez John Hamil­ton a reușit să salveze pe gene­ralul Baden-Powell, părăsind Russenburgul. Generalul boer Dewet, con­trar prevederilor oficiale, a rupt cercul de împresurare și trecând rîul Vaal se retrage spre Nord. Lordul Kitchener îl urmăreș­te și lordul Methuen încearcă de a ’i tăia calea. * x X Generalul Proberts telegrafiază: «O oare­care ferbere domnește la Pretoria. E temere ca apro­pierea locurilor să nu ațâțe și să rescoale pe cei din Capitală. * X X Complotul din Pretoria contra ofițerilor englezi a fost descope­rit abia în ultimul moment. Până acuma au fost arestați 10 inși. S-a descoperit că ei aveau de gând să omoare nu numai pe ofițeri, ci și pe mareșalul Ro­berts. E probabil că în urma desco­­perirei acestui complot se va proclama legea marțială. A se citi ultime știri cu privire la r­ăzb­oiu la Te­legramele de pe pag. III. Asasinatul polo — Nouă detalii — întrunirea studenților mace­doneni Sâmbătă seara, la orele 8, stu­denții macedoneni din Capitală, s’au întrunit la locuința d-nului Stoica Nicolaescu, președintele cercului studenților români ma­cedoneni. D. Stoica Nicolaescu a luat cel dintîi cuvîntul și a expus pe scurt istoricul asasinări regretatului patriot român Mihăileanu. D-sa a arătat cauzele cari îndeamnă pe bulgari să procedeze într’un chip așa de barbar pentru a’și putea atinge aspirațiuunile lor na­ționale în Macedonia. D. Nicolaescu a declarat că toți românii macedoneni au cea mai desăvârșită încredere în energia și patriotismul guvernului român, care va stărui ca să nu se dea sa­­tisf­acțiune. D. Cica a arătat persecuția­ INFORMAȚIUNI LUNI. ♦ D. Acsinte Cerchez este numit în postul de intendent la spitalul județului Botoșani, din Târgu-Ștefănești, în locul d-lui Constantin V. Buzilă, demisionat . Serviciul meteorologic și serviciul central de măsuri și greutăți vor fi conduse, ca și până acum, de directorul său, care va avea direcțiunea gene­rală a tuturor cestiunilor care se referă la meteorologie și la mă­suri și greutăți, supunând mi­nisterului cestiunile cari cer a­­probarea și semnătura sa, având dreptul de a semna și contra­semna, a lua disposițiuni și a resolva toate hârtiile relative la metereologie și la măsuri și greutăți. ♦ Toți profesorii din orașul Buzău, împreună cu mai mulți ofițeri și comercianți, au hotărât ca la toamnă să înființeze o li­brărie românească. ♦ Cu începere de Marți se va pune în aplicare noua lege a portăreilor promulgată în ziua de 1 Iulie. D. Dimitrie Alexandrescu, membru al Înaltei Curți de Ca­sație, sosește astă­zi dimineață în Capitală venind de la Iași. ♦ D. Mateiu Petrescu, direc­torul ministerului de interne, lu­crează la facerea proiectului de lege pentru reorganizarea poli­țiilor din țară.. ♦ D. N. Filipes­iu, ministrul de domenii va sosi astă­seară în Capitală venind din inspecți fermei «Studiau». ♦ D. inspector domeniul Ra­dian lucrează la un studiu cu privire la ivirea lăcustelor în Dobrogea și mijloacele de dis­trugere. Acest sttudu este cerut de m­i­­mi­sterul de interne în urma in­tervenim legațiunei rusești din Capitală, din cauză că timpul din urmă s’au ivit în Rusia sloiuri numeroase­­ de lăcuste. Cu expresul ce a sosit din Capitală la ora 6 și juni. seara a descins la Iași, păstrând cel mai strict incognito. Kedivul E­­giptului. Kedivul este însoțit de o suită compusă din: doctorul său Kan­­sky Charif, secretarul Jovar, lo­­cotenent-colonelu­l englez Howlet, tihnaclul Kedivului și două ser­vitori. Kedivul și suita sa au descins la otelul Binder unde ocupă șapte camere. ♦ In viitorul consiliu de mi­niștri se va discuta și asupra întocmiri unui regal im­­en­s *1«asu­pra străinilor și a liberei petre­ceri a acestora în țară. ♦ D. C. Olănescu, ministrul de interne, m'­a fixat. încă ziua plecăm sale în streinătate.

Next