Universul, noiembrie 1900 (Anul 18, nr. 301-330)

1900-11-01 / nr. 301

conjura capul ca o aureolă de glorie. El dormea liniștit, mâinile sale se strângea mama, care plân­gea de fericire. Ea îșî regăsise copilul și­­ la co­pilul ei se regăsise pe ea însăși. Bătrâna Dochia plângea. Nu e­­rau însă lacrimi de durere, ci de bucurie... CorupUC». Situația la Ghina — Prin poștă — O telegramă din Peking, a­­rarmă ca in apropierea locali­tății Kung&nshieo, spre sud-est de Capitala Chinei, trupele ita­liene au făcut prizonieri trei ba­talioane de chinezi, fără ca aceștia să­­ opus vre-o rezistență. * * ¥ Hușii au descoperit la Muk­ken, capitala Mongoliei, o mare cantitate de manuscrise grecești și latinești, care au fost trimise la Petersburg spre a fi supuse cercetărei savanților. Se crede că aceste manuscrise provin din jafurile la care mon­golii s’au­ dedat în timpul nă­vălirilor lor în Europa, în secolul al 13-lea.* » * Ziarul oficios german «Rem­m­­nische Z­itung» anunță că între marile Puteri s’a făcut următo­rul acord asupra chestiei chine­ze : Pedepsirea mandarinilor și prinților vinovați,supravegherea executării acestor pedepse prin reprezentanții Puterilor, despă­gubirea guvernelor cu privire la chelHteri­e (­­expediție, permisii) de a se lăsa trupe pentru amba­sadele internaționale­ și siguranța liniei ferate între Peking și dha­fatul mării.* w * Guvernul german va cere Par­lamentului un credit de 152 de milioane 770 000 mărci pentru expediția din China. Socialiștii vor com­plate acest credit. * * Un amiral chinez a scris la Wei-Hai-Wei, unui instructor european, că Curtea imperială a ordonat să-i se­trim­eață toți banii la Singanfu, și că prin urmare chinezii nu mai au fondurile tre­buitoare­ pentru nevoile flotei chineze, și că pentru acest cu­vân­t guvernul este hotărât să concedieze pe marinari și să de­­sarmeze până în 15 zile vasele de răzbel­ii.* » * Știri oficiali din Berlin spun că "în China se află vistorul con­tingent de trupe : 582 ofițeri, 123 ofițeri sanitari, 461 funcțio­nari superiori,­­21 iub­eliimari in­teriori,­ 18,712 soldați și 5579 cai. * *■ * Miniștrii streini se datorii d­e a expropria pe contul guvernului imperial toate proprietățile chi­neze în jurul și în interiorul car­tierului Legațiunilor și de a nu recunoaște nici o eventuală cum­părare de teren făcuta de chi­nezi în acest raion. Deci miniștrii s’au înțeles asu­­pran-.nfrnia­lmtsi amiF3fcl­­ gTJt îi a­­pară de­legațiune, intr’on mare cartier european. * * Sultanul e foarte supărat că n’a fost invitat să participe la ex­pediția internațională din China. H spune că prin asta prestigiul Turciei a fost redus la acel al statelor mici, fără nici o impor­tanță. Sultanul a telegrafiei împăra­tului Germaniei spunând că el e gata să primeasă câte­va mii de oameni la Peking. * * * A­ se câți­aUipie știri cu privire la Situația in Chi­na, la Telegramele de pe pagina III. Curier Judiciar (TRUBUNALELE ROMANE] K­cselmlor ca sesiunei extra­ordinare a Curței cu­ jurații din Ilfov In ajunul judecărei procesului complotului, ziua de ezi a fost foarte animată prin prejurul lo­calul­ui Gurțea cu jurați. Mai mulți gardiști erau postați pe la diferi­tele intrări ale biroului presiden­țial care era foarte asediat d­in par­tea celor­ cari voiau să-și procure bilete de intrare. Pe la orele 12 jum. se permite intrarea în sala de desbatere a Curței cu jurați. Erau prăseați d-ni: P. Grădiș­te­anu, Tab­le Policrat, 2 din cei trei avocați cari vor representa in­teresele d-nei Mihăileanu, soția regretatului patriot. Dintre apără­torii acuzaților se vedeau d-nii Const. Lahovari, Fotescu, I. Ca­­racaș, M. Sipsomo, Vanghele, Mircea Poenaru Bordea și A. Brăescu, ales de Stoian Du­mitefu ca al 2-lea apărător. Din presa română erau mai mulți reprezintanți. Din presa străină se aflau de­o­cam­dată d. Fr. Franceschini, corespondentul ziarelor «Tribu­na» din Roma și «Gom­erre della Sera» din Milan, d. A. Kutsch­­bach, publicist, secretar la Ca­mera de comerciu, corespon­dent al ziarului «Lokalanzeiger» din Berlin, și secretarul acestuia, d. Egon Feder. Asemenea se afla și un avocat bulgar, care a ve­nit să urmărească desbaterile ca trimis din partea baroului și a unei reviste juridice din Sofia. La orele 12 și jumătate d. pre­ședinte D. Giuvsiu, asistat de d-nii Vlasto și Cudalba, asesori, intră în ședință. Fotoliul ministerului public e ocupat de d. procuror general Ciocănită, asistat de d. prim­­procuror Emil Mielescu. D. președinte declară sesiunea extra­ordin­ară deschisă și ordo­nă d-­uî grefier Sachelarie să facă apelul juraților. Respond la apel 29 jurați ordinari și 3 supli­mentari. Se dă citire mai multor peti­­țiuni a unor domni jurați, cari cer să fie dispensați pentru di­ferite motive. D. jurat Capșa e dispensat­entru motiv de boală. Expoziția din Paris — Prin pâslă — Jouî au­ vizitat Expoziția 339.580 persoane.* * * Prințesa Waldemar de Dane­marca a sosit Jorrî la Paris, spre a vizita Expoziția. ni 9 » Serbarea automobilelor s’a sfârșit Jour cu o serbare de noap­te care cuprindea trei părți deose­bite, retrageri de automobile îm­podobite cu flori, la Charaps- Eîysăss și la Trocadero, și o ser­bare de chrisanteme la Câmpul lui Marte.* * 9 Vânzătorii ambulanți au profi­tat de intrarea gratuită spre a vinde tot soiul de lucruri, între CarewQonic,JjrosurS • Testamon­­* * *. De la deschiderea Expoziției până la 4 Noembrie st. n. au in­trat la Expoziție 48.170.774 per­soane, din care 37.207.600. cu plată. Din 65 de milioane­ de tiche­te emise se calculează că vor ră­mâne 19—29 milioane. * * * Trotuarul rulant nu va fi fost numai una din minunile Expo­ziției ; la Paris se studiază un interesant proect spre a se sta­bili acest comod mijloc de trans­port pe un parcurs circular sub­teran de aproape 10 k­ilometri. Acest trotuar rulant, care ar trece pe sub Avenue Opera și m­arele bulevarde, strada Turbigo și strada Rivoli, ar avea un pa­­vagiu mai mult de­cât platforma Expoziției și asta spre a face transportul mai repede. Primul trotuar ar fi fix ; al douilea mo­­bil cu o iuțeală de 1—5 metri pe secundă , al treilea o iuțeală de 3 metri și al patrulea de 5, ceea ce ar face 18 khilometri pe oră. N­ ¥ ¥ Sâmbătă s’a dat o a doua ser­bare de chrisanteme. Qnîversu­l io provipție (De. la coresp. noștri parti­cola­ri) — Pe ziua de 2d Octombrie — Botoșani Fi­rt. — Ion Lelcu, din Ro­șiori, com­. Popou!!, a fost recla­mat că a furat o mare cantitate de fen, de la Mihalache Moraru­, din Botoșani, secția III-a. Lelcu a fost pus sub supra­veghere, până la terminarea an­chetei. Bnilaistare. — Gh. Simion Borai­traș, om bătrân, din Șol­­dănești, cumpărase un loc de la Mochet K­alovicî și Simion Go­­răndeanu. Zilele trecute încărcând un car cu fân, strîns de pe locul lui, delrumit Dumitraș porni spre locuința sa. In care întâlni pe Gh. Grădinaru, în stare anormală. Acesta începu a pretinde de la Dumitraș niște parale, pentru locul pe care el de bună credință îl cumpărase de la alții. La re­fuzul său, Grădinara începu a brutaliza pe bătrân, și în cele din urmă îî răsturnă carul cu fân. Dumitraș trebui să aștepte până a doua­ zi, căci era noapte când răutăciosul țăran îi răsturnase ca­rul, spre a apela la bună­voința altor trecători să­-și poată re­întoarce carul. Bătut și insultat bătrânul a reclamat celor în drept, cari anchetează faptul. Numire. — In urma decisiei luate de consiliul comunei Boto­șani, spitalul comunal mutându­­se în acelaș local cu ospiciul, d. Gheorghe Dum­brăveanu, actual sub-chirurg al spitalului Sf. Spi­­ridon din localitate, a fost nu­mit ca sub-chirurg-întendent al spitalului și os­piciului comunei, în locul d-lui State Spînu, rămas pe­ din afară. Craiova Spi­rgare­—In strada Barbu Catargi s'a săvârșit astă noapte o spargere la d. Iancu Vlăde­scu. Spărgătorii au rămas necunos­cuți până în prezent. Păgubașul a făcut cunoscută autorităților aceasta, spunând că între alte obiecte de preț i s'a mat forat dintr’o casetă și suma de 480 lei. Sfoarte subită. —■ Astă­zi în timpul mesei, doamna Maria Stanian din strada Murelor, care arătase multă dispoziție în tot timpul zilei, a încetat subit din viață. Nu se știe care ar fi pricina acestei morți autoritățile medi­cale cercetează. Incendiul din str. Ungu­reni.­ Din negligen­ța unor co­pii, cari umblaseră cu țigări a­­prinse prin grajdul d-îuî Vancu Nicolăescu din strada Ungureni, s’a declarat astăzi după amiazi acolo un incendiu. Focul, nefiind observat la timp, s’a întins cu multă repeziciune și amenința să distrugă chiar și o locuință din apropiere. Noroc însă că s’au dat grabnice aju­toare de către pompierii sosiți la locul sinistrului. Pagubele sunt totuși însem­nate, să bata un vini rece și furios. Scînteie. D. Niculescu Dorobantzu din consiliul județian Ilfov cere dis­pensa din causa serviciului său. I se respinge. D-luî Chiricescu, director la culte, i se admite cererea de a fi dispensat. Asemenea e dispensat d. Sc. Obioa, directorul Teatrului Na­țional. Un domn jurat, al cărui nume ne scapă, cere să fie dispensat, fiind­că e prea tiner. I se res­pinge cererea. Publicul unde. D. Cos­ta-Forr aduce ce mo­tiv o boabă specificată într'un aer medical. D. procuror general. Aseme­nea boli sunt comune, toți avem câte ceva; dacă ne-am dispensa pentru asemenea motive, n’am mai avea jurați­­ rîsetej Se respinge. Se mai acordă vr­o­done con­cedii, și apoi ședința este ri­dicată. La grefa Curții ca jurați a ■wii­tetui de naștere al lui Sto­ian Dimitrof, asasinul lui Ștefan Mihăileanu. Certificatul a fost trimis de consulatul turcesc prin ministe­rul nostru de externe. Actul de naștere arată pe Di­­mitroff ca având vârsta de 22 de ani, prin urmare major, iar nu minor, cum susținea dânsul. Dim­i­troff nu va putea dar be­neficia de art. 63 din condica penală, care prevede pentru asa­sinii minori ca maximum pe­depsei,­ 15 ani închisoare. * * *■ Astă­zi, Marți, încep desbate­rile în procesul complotului bul­gar. Elinii. IM­PROVERB PE ZI Chior pe chior se vede; surd pe surd se ascultă. (Chinezesc). Școlare.­După cum am pro­mis eri, dau scurt nouile nu­miri, transferări și licențieri în corpul învățătoresc rural din ju­dețul nostru . D. C. Graur a fost transferat de la Șefrăreni !a Oslopceaî; d. Mit­rea Ion, de la Prelipca la Ră­­deni ; d-ra Marin Parîasc u, de la Chițovenî la Flămânzi; d. Gh. Evald­ranu, de la Monnastirea- Doamnai la Slobozia-Secătura ; d-ra­ Ecaterina • Tomisia, de la Buhucenî la Corni. Următorii au­ fost Bumițî su­pli­ni­tori : D-ra A­gin­ia Radovna, în Bur­­dujeni-Sit; d. T. Hom­oroalvă, in Lălăi; d-ra Natalia Greculescu, in Chițovenî; d-ra Ecater. G m­­bînescu, în Păun ; d. Nee. Po­­pescu, în Șetrăreni; preotul Gri­­goraș, în Buhăceni; d-ra Olga­­ Radu, în Câlugărani; d-ca Se­­vasta Sîrghi, în Mândrești; d-ra As­pazia Gernescu, în Mocă­li­re­ni ; d-ra Enaa Cristea, în Vn­­țeni; d. Gh. Vais, în Costioeși; d. G. Ionescu, în Drăcșani; d-na Efrosina 1. Gheorghiu a fost nu­mită suplinitoare la școala din CUcerea, în locul d-nei Efrosina Bincilă,plecată în concediu. Cinci titulari, ale căror posturi s'au desființat, răm­âind pe din afară, se vor propune pentru primele vacanțe ce se vor ivi, actual­mente negind în județ da cât trei locuri disponibile. Consta». *■ * * dat până ac­m­ de urma făptui­torilor. * * Expediția științifică sub­mari­­nă germană, echipată pe cheltu­iala lui Bruno-Manke, din Ham­burg, care o dirijează în persoa­nă, a ajuns în oceanul Pacific, unde și-a început lucrările. Ea clasează specimenele de flori și de faună găsite la diferite a­­dăncimi ale oceanului. Expediția călătorește cu yach­­tul «Eberhard».1»­9 . Un bruxellez, anume Lago, a părăsit Vineri seara acel oraș cu gândul de a străbate lumea pe jos. El speră să-și agonisească hra­na dând serate cu proiecțiuni lu­minoase. El va vizita mai întâi­­ Ger­mania, Austria și Italia. * • * ’ O telegramă din Zürich anunță că primul ministru al împăratu­lui Abisiniei, Hg, se află greu bolnav acolo, așa în­cât nu se poate întoarce în patrie. * « * Ziarele cehe anunță că dieta boemă va fi convocată pe ziua de 17 Decembrie st. n. Se pre­văd ședințe furtunoase din causa atitudinei obstrucționiste a Ce­hilor.* » »" împărăteasa Rusiei a refuzat titlul de președintă de onoare al congresului contra abuzului tu­tunului, ce s-a ținut de curînd la Paris. Această onoare era, de alt­fel, nemerită. Primul lucru pe care l’a făcut Țarina sosind la Curte, a fost de a ordona dame­lor de onoare să renunțe la ți­­gare. Toate s’au supus, cel puțin în aparență. Dar relele limbi pre­tind că la Curtea Rusiei plăcerea de a fuma a crescut acum din cauza gustului special al fructu­lui oprit. ¥ ¥ Poliția din Genova, procedând la o nouă perchiziție în biuroul procuratorului Pescio, arestat, a găsit 27 de cupoane ale creditu­lui fonciar italian, în valoare de 500 lei, fie­care acțiune. Autori­tatea e convinsă că furtul din Vatican trece de un milion și crede că autorul principal al­ fur­tului se află acum în siguranță în străinătate. Se zice că d. Brodrick, noul ministru de războiu al Angliei, va cere­­ în curând Parlamentu­lui un credit pentru crearea a 75 baterii nouă de piese cu tir ra­pid cuprinzând 470 tunuri. UN SFAT PE ZI Mâini frumoase vei avea, dacă . * - . O- !.-• . - l­-a — Fierbe-i și după ce ’I vei curăți de coaja și ’I vei sfărâma mărunt, vei mesteca pu­țin lapte în eî și te spală pe mâini. țiune ca Statul să plătească co­munei o sumă oare­care până ln construirea gărei. D. primar răspunde că în ca­zul de față nu există nici o lege care să prevadă reduceri de taxă. Consiliul poate să renunțe la taxe, dar nu să le reducă. Se pune la vot și cererea mi­nisterului de lucrări publice se respinge. Observându-se că consilierii nu sunt în număr, căci unul din d-lor plecase, ședința se ridică la orele 6 și un sfert. Rep. Pitești Incendiu.­­ Astă noapte, pe la orele 12, un incendiu a is­­bucnit la magasinul de băuturi spirtoase al d-lui Gostică Vră­­nescu din strada Viilor. Focul s’a declarat la un coș și, de a­­colo, fiind ajutat și de un vînt puternic, s’a transmis peste toată proprietatea consumând și o parte­ din propietatea d-nei Elena Ionescu. Grație pompierilor, fo­cul a putut fi localizat, spre a nu lua proporționi mai mari. Clădirea era asigurată la socie­­­tatea «Unirea» pentru suma de cei 19.000 împreună cu niște magazii, cari au scăpat de dis­trugere. Mulți profitând de învelmă­­șeală, s’au introdus în pimniță, dând drumul cepurilor de la butoaie, ast­fel că tot lichidul s’a scara. Tetzel. Siliți în „Universul“ , azi, Marți, începutul noului și senzaționalului roman HOȚII de ONOARE Rejom­­­ant Is-boer — Prin poșta — Boeciî au împresurat Barter­­ton și amenință să atace garni­zoana engleză.* H. » Se anunță din Capo lui «Daily Mail» că reconstituirea diviziei coloniale se face cu mare suc­ces. In 3 zile, 100 soldați s’au an­gajat și 80 dîtJii’tBși­ au și lup­tat pentru Anglia. * * C Sâmbătă s’a ținut la Paar­­mee­­lingul de protestare al femeilor olandeze contra felului euro sunt tratați de către englezi femeile și copiii boarilor.­» * » Burii distrug oaerea de cât­va timp firele telegrafice la apusul crei ferate din Statul liber G­­raote. »• « Cu pachebotul «Krangier» a sosit Vineri la Marsilia d-na E­­Inff, nepoata lui Krieger. Ea vine din Pretoria și e însoțită de cel dom copil al ei. Comitetul de organizare a de­cis sa dea­ura banchet a doua zi după sosirea președintelui Krue­ger la Marsilia, iar seara se va da o mare reprezentație de gală. • » * A se citi ultime știri cu privire la reziteiu la Te­legramele de pe pag. III PROGRAMU­L inaugur­ărei bustului lui €. Exurea în grădina Ateneului Conform vetülii atenürei gene­rale a Aten­eu­lui Român din 25 Mar­tie 1SOO, se va așeza în grădina Ateneului un bust de marmoră per­petuând trăsăturile feței nemurito­rului fondator al înstituțianei, C. Exareu. Bustul, operă a statuarului Const. V. Hegel, se va des­veli ca solem­nitate în ziua de 8 Noembrie, orele 2 p. ref. Sa vor invita la solemnitatea des­­velirea bustului, d. ministru al cul­telor și instrucțiunii publice , d. primar al Capitalei, membrii fami­liei , membrii și conferențiarii Ate­neului,­ presa, societățile : Liga Culturală, societatea de Cultură Ma­­cedo-Română, Tinerimea Română, Asociațiunea studenților universi­tari, societatea studenților în me­dicină, delegațiuea a câte 5 elevi de la licee, cursul superior, socie­tățile albaneze, toate doamnele is­călite pe actul de fondațiu­ne, Aca­demia română ; Ateneele din ju­dețe; Societatea pentru învățătura poporului român; Direcțiunea con­servatorului și a teatrelor. Corul conservatorului va deschi­de serbarea cu «Imnul Regal« și «Deșteaptă-te Româno». Domnul Trandafr Djuvara, mem­bru al societăței, va rosti cuvânta­, rev iune,.t'is'­is.,îr.’’VTi’'n­î-tol­­ucîcojiâ­­rirea bustului In sunetul muzici. Apoi discursurile diverse, ce vor anunța prealabil biuroula­ Ate­neului, și depunerea coroanelor:­­ ' —■' ■»«­«■« ■­ ' ■ ' » o sumă de 125.000 franci în di­ferite valori, ale căror curoane nu mai fuseseră încasate de mai bine de 18 ani. Moștenitorii, cari aflând moartea bătrânei, nu se prea sinchisiseră, se îngrămă­desc acum la grefa tribunalului. O femee îmbirb­ata leîm­­­bătește.—6 fem­ee, anume Ro­salia Palatini, vînzâtoare ambu­lantă, a fost arestată la Genova, find­că era îmbrăcată în haine ce nu aparțineau­ sexului ei. Ea a declarat că e lombardă, și că s’a îmbrăcat în tot­d’a­una în haine bărbătești. S'a cerut informațiuni la toate polițiile din Italia. "­­..•»»«­■ ■ ZT. 27 D’ale slugilor. Stăpânul. — Bine mi. de câte ori vin acasă, te găsesc dormind. — Ce va să zică asta î Sluga. — Cum, d-ta nu pri­cepi , Lerne treabă­­... Nu vreau să-ți mănânc leafa de­geaba... INT­A­MP­I* A EI Pita Caplhil« Din năsu­ră van­iile beției Constantin Georgescu, din str. Laborator No. 7S, e un om de treabă și cu o reputație bună în mahalaua lui. Dar Georgescu are obiceiul să facă chef câte­odată și atunci nu mai știe ce face. Era noapte Constantin Geor­­gescu a băut cam mult turburel și tulburându-se rou de tot, în loc să se ducă acasă, nimeni la d. Lucescu, din calea Budești și se culcă acolo. Se înțelege că d. Lucescu n’a voit să primească vizita unui­­ ast­fel de musafir și, chemând pe sergentul de stradă, trimise pe Georgescu să doarmă la secție. Arestarea unu­i pungaș d­e buzunar. Pe lângă comercianții, proprie­tarii și altă lume care simte con­secințele crizei, mai e o clasă de oameni care se plânge, zicând că n'a mai văzut așa vremuri. Aceștia sunt pungașii de buzu­nare. Iordan Niculescu, din strada Nerva Traian No. 104, e un pun­gaș abil și când făcea câte o lo­vitură, avea cu ce să trăiască o lună și mai bine. Acum îî merge însă rea, căcî prin buzunarele oamenilor nu mai găsește porto­felele pline, ba de multe ori gă­sește chiar buzunarele goale. Erî Iordan se apropie de o d-nă­­ Elena Anghelescu, din str. StrarUtr No. 2, și pe nesimțite îî «șterpeli portofelul. N’apucă 4*ja ea să vadă ce conținea în u­n agent secret îl în­­ț­ojUii de guler și’l duse la secție. ’ Pe drum, Iordan pungașul se și criză fără noroc !»­­Furtul din sala Amiciția iminecă seara a fost o se­zată în sala Amiciția. Printre alții s’a dus și un domn Corne­­liu Marinescu, din strada Astro­nomului No. 5. A dansat, a pe­trecut, iar în spre ziuă, când vor să plece, văzu câ­t lipsește pal­tonul de la garderob. Cineva i-l șterpelise. D. Marinescu reclamă numai­de­cât secției 6, se luară toate măsurile pentru prinderea hoțu­lui, iar până atuncea, păgubașul se duse tremurând acasă. Un hoț maniac Natura a făcu­t unele ființe care au niște însușiri cu totul ca­racteristice. O mostră a unei ast­fel de ființe e și Ion Etață. Acesta intră în serviciul cofetă­riei N. Ionescu, din piața Sf. Gheorghe și după un scurt timp își dete arama pe față. El sparse cufărul unor servitori de la ace­iași cofetărie și numai ca să nu zică că a muncit de­geaba,„fură o mică sumă de bani și mai multe obiecte fără valoare. Prins cu mâța în sac, — cum zice românul,—Ion Etafă fu dus la secția I unde se anchetă ca­zul, iar pungașul se puse în li­bertate. Puțin­­ după aceea Etafă intră în serviciul d-lui Petre, mare negustor din dosul Bătăliei. Acolo fu mai expeditiv, căci după câte­va zile sparse trei cu­iere și fură tot niște lucruri de nimic. Și rezultatul este că Etafă se plimbă liber, pentru că el nu e pungaș de meserie, ci un hoț maniac. Progresele științei... Arestarea de la gara de Nord August Bartolet e un strein. Venind la noi în țară, s-a distins prin 10 ani de mun­că silnică, fiind­că omorâse un om, așa, pentru nimic, pentru a-i fura vre-o 40—50 de lei. Fâcendu-și osânda in mod re­gulat, Bartolet eși din ocnă și-șî reluă meseria de la cap. Era, August Bartolet se postă la gara de Nord, rotind ochii în toate părțile. De­odată ocnașul se repezi la un călător și-i băgă mâna în buzunar. In acelaș timp însă un agent secret îl înhăță de guler și-l duse drept la arestul poliției. După cum se vede, Bartolet va sta iar cu brațulete de mână. Ploești » Rănire gravă. — Sârbul Mihail Cîimu, zis și Mile, pe când venea aseară de la cariera de piatră din Malu Roșu, a fost în­tâmpinat de o ceată de babeancă, cari sărind asupra lui, l’au bătut sdravăn, rănindu-l într’un mod îngrozitor. Intro stare gravă sârbul Cîi­mu a fost transportat la spital, iar poliția caută pe agresori. Accident nenorocit. —• Băiatul Nicolae Petre, ucenic la o cismărie din strada Nucilor, voind să a­sculă un cuțit, acesta îî scăpă din mână, tăindu-i ar­terele de la mâna dreaptă. Nenorocitul a fost transportat la spital, unde i s-au dat ajutoa­rele posibile. Agitații contra taxei pe țuică.— ori țăranii din comuna Gornetu-Cuib, au fost agitați, nevoind să primească controlorul spre a se taxa borhotul și țuica. Insă în urma explicațiilor con­trolorului, ei au cedat, și con­trolorul și-a urmat operațiile în cea mai deplină liniște. Diverse. — Ele au început să circule pe piața noastră nouile monede de nivel. — Miercuri t Noembrie, trupa dramatică a Teatrului Național din București, va da în sala"Tea­trului «Cooperativa» piesa «Su­prema Forță», cu d-na Rom­a­­nescu și d. Nottara. — Mâine se va ține a treia ședință a consiliului județean, și se va discuta budgetul comune­lor rurale. Representație teatrală. —Apeară trupa dramatică a Tea­trului Național din București a dat, in sala teatrului «Coopera­tiva», frumoasa comedie «Dis­părut» de Bisson și A. Sylvane. E de regretat că publicul plo­­eștean a strălucit prin absență. Deciii. NH+H T înmale contra grindineî la pepiniera Istrița D. Pilipescu, ministru al dome­niilor, a însărcinat acum câte­va zile pe d. inginer­i.­ N. Nicoleanu, directorul general al agriculturei, de a studia cesim­ea ’întrebuințarea tunurilor contra grindinei în Ro­mânia. Suntem Bucuroși de a putea a­­nunța asta­zi că d! Filipescu a luat hotărîrea de a se face o instalație sistematică în Aprilie viitor în ma­rea peninseră model a Statului Is­­trița (județul Buzău) aprobând atât de favorabil oferta ce­­ s'a presen­­tat de d. Gino Mariotti, care, cel d’Intern aduse la noi ideea sistemu­lui grand în ifugo. Acesta și-a luat angajamentul de a face instalația cu spesele sale și de a nu reclamă nici o plată de­cât în urma definitivelor rezultate satisfăcătoare date de tu­nuri. Suntem cu totul convinși că ast­fel de experiențe vor da și în Ro­mânia cele mai bune resul­tate : ast­fel acest exemplu dat de guvern va fi imediat urmat de toți inteligenții noștri agricultori. D. Pilipescu a însărcinat pe d. Gino Mariotti de a-i presenta o de­taliată relațiune asupra actelor ofi­ciale și discuțiunilor care se vor ține la Padova (Italia) în zilele de 25, 2­1 și 2? Noembrie st. n. pen­tru al 11-lea Congres internațional de tiruri în contra gri­ndinei. ’ La acest congres, cum am anun­țat deja, vor lua parte delegații Spa­nioli, Elvețieni, Italieni, Unguri și o mare representanță franceză. Conferințele publice ce d. Ma­riotti avea să țină zilele acestea în București, din cauza plecărei sale, sunt amânate la o epocă ce se va fixa după congres. Lucruri din toafă lumea Frica lui Wilhelm de a­­îeulat. — Un ziar berlinez a­­sigură că ‘un peni­tul Wilhelm al Germaniei e singurul monarh sau șef de Stat din Europa, care poartă pururea la sine un revol­ver. Bine încredințat că el va fi mai curând sau mai tîrziu victima unui anarhist oare­care—numeral de scrisori amenințătoare ce i se trimit zilnic, ne mai­lăsându-i nici o îndoială în privința asta,­­împăratul Germaniei a jurat deja de mult timp de a-șî vinde scump viața. In fie­care dimineață, jaetjer-ul său, care nu’l părăsește nici­o­­dată, II curăță cu îngrijire arma, ale cărei resorturi le curăță și pe care o încarcă cu 6 car­tușe. Une­ori chiar, mai ales când e la Potsdam, Wilhelm II se exercitează la tir într’una din a­­leele parcului său, cu revolverul lui da calibru 7 jum. milimetri. O cerșetoare bogată,­­ O bătrână în vîrstă de 83 ani, anume Marie Hirault, și care trăia din milă, a murit într’o mansardă din strada Vieux-Ver­­sailles, la Versailles, într’un mic scrin s’a găsit o sumă de 70.000 franci în aur și ——• ■ ■ » «f­u»­— ■­­­­ Știri din străinătate — Prin poși.­­ Se anunță că guvernul francez are de gând să grațieze pe Ju­les Guérin, devenit celebru prin resistența sa in «fortul Chabrol» din Paris.* * 4 Ziarele din München anunță, că ambasadorului austro-u­ngar, contele Zichy, i s'a furat cu oca­zia unei călătorii în tren, nume­roase obiecte de valoare. Nu s’a Buletin­atmist­­ic Institutul Meteorologic București, 12 Noembrie st. n., Luni 12 ore ziua înălțimea barometrică DN756.1. Temperatura aerului 8.2. Vântul­­ destul de tare de la NE. Starea cerului­­ acoperit. Temperatura max. de era 10. Temperatura min. de astă­zi 5*. Temperatura la noi a variat în­tre 12 și 1. Luni, 12 Noembrie. Timpul închis și rece continuă a se menține în toată țara. La Mol­dova de sus și in părțile muntoase, mult mai rece ca la­ câmpie. Cea mai ridicată temperatură a fost 12 grade în mai multe localități din partea de câmpie și din Dobrogea. Noaptea a fost foarte puțin îngheț la Mamornița și Codreni (Dorohoi). Barometrul a scăzut în mijlociu cu 2 la 3 mm. Astă­zi timp Închis și rece. Cri­vățul bate tare pretutindeni ; a plo­uat la Tg.-Ocna și Odobești câte 3 mm. Focșani, R.-Sărat, Tg.-Jir, Mă­­rășești, Rucăr, Găiseanca și Viziru câte 1 rom. ; la Constanța și Brăila bază de ploaie, iar la Curtea-de- Argeș astă­zi a început a p­oua. DE LA CONSILIUL COMUNAL Consiliul comunal al Capitalei s-a întrunit aseară sub președinția d-lui primar Barbu Delavrancea. Prezenți 14 d-nî consilieri. înainte de a se intra în ordi­nea zilei d. primar anunță că d. maior Vasilescu șî-a trimes de­misia. D. Delavrancea roagă pe consilieri să respingă demisia. D. colonel Gherghel zice că în ședința trecută d. maior Vasi­lescu a făcut o interpelare și n’a fost sprijinit de nici un consilier, căci a atacat întregul consiliu. D. maior Vasilescu, continuă d. colonel Gherghel, n’a avut ca motiv al interpelărei de­cât răz­bunarea. D. Gr. Manu vorbește pentru respingerea demisiei. D. primar roagă din nou să se respingă demisia. Se pune la vot și rezultatul este: 7 pentru și 7 contra. Rămâne ca votul să se repete în ședința viitoare. S’a hotărît ca statuia lui Al. Lahovari să se așeze în rondul de pe noul bulevard Goicea, la încrucișarea cu str. Romană. Se votează mai multe credite și restituiri de garanții și pre­lungiri de termene pentru dife­rite furnizări. Se citește o cerere a ministe­rului de lucrări publice pentru scutirea de taxe a locurilor vi­rane expropriate pentru construi­rea gărei centrale. D. primar e de părere să nu se acorde această scutire. D. Gr. Manu vorbește în ace­laș sens, zicând că dacă parti­cularii, parî sunt foarte îngreu­nați și plătesc taxele, pentru ca atunci Statul să fie scutit , D. Mirea­ Dumitrescu zice ca ar fi bine să se facă o transac­ INFORMAȚIUNI MARȚI ♦ Avem plăcerea de a anunța că celeb­ra noas­tră artistă d-na Elena Teodor înl va da înainte de a pleca la marele tea­tru din Lisabona,—unde este angajată —4 repre­­sentații la Teatrul Națio­nal din București, in or­dinea următoare : La 13 Noembrie opera Cavalier ia. Rusticana, la 115 Gio­­conda, Ia 17 Norma șl la SO Trovatore. Biletele se află de vîn­­zare chiar de pe acum la casa Teatrului Națio­nal. ♦ D. Candovanis, atașat mili­tar la legațiunea elenă, care se află actualmente la Sofia, se va înapoia Jouî în București și de aci va pleca Vineri la Constan­­tinopol. ♦ D. dr. Herman Climeltic a fost numit medic de plasă în ju­dețul Muscel. ♦ D. Davidescu, director l lu­­crărilor teh­nice la primăria Ca­pitalei, se ocupă cu redactarea definitivă a cadtelor de sarcini pentru concesia liniilor de tram­way și concesia iluminatului Ca­pitalei. ♦ D. C. C. Arion, care a so­sit Duminecă în Capitală venind din străinătate, îșî a reluat era o­­cupațiunea la minister, deși con­cediul d-sale expiră la 5 Noem­brie. ♦ Direcțiunea generală a «Mo­nitorului Oficial» și imprimeriei Statului, după modul șefi de ad­ministrare și în urma restrânge­rilor diferitelor cheltueli, pe e­­xercițiul anului curent, a realizat o economie de 32.020 lei, care vor urma și pe anii viitori bud­ge­tari. ♦ D. Barbu Delavrancea, pri­marul Capitalei, va vizita azi lu­crările pentru captarea apei de la Bragadiru. ♦ D-niî N. Negulescu și I. Va­silescu au fost­ numiți comisari în Slatina, iar d. Apostol Rădu­­lescu, sub-comisar. *| JUr* X~* • vrf» UUIOOOJV« u.­­now rechemat în serviciul tehnic în gradul de conductor, iar d. I. I. Antofiloiu a fost numit conduc­tor în același serviciu. ♦ Comitetul Li­gel a hotărît să înceapă, la Ateneu, o serie de conferințe naționaliste. Prima o va ține d. Tocilescu la 15 Noembrie. ♦ Mâine, 1 Noembrie, se în­trunește consiliul comunal din T.­Severin în sesiune ordinară, care va dura 15 zile și încă 8, dacă toate ces­iunile ce se vor pune în discuțiune nu se vor putea rezolva. ♦ Rugăm pe cititorii noștri a ne înștiința imediat, dacă pre­­zentându-se vre-unui depozitar al nostru, li se va răspunde că «Uni­versul» nu­­ este sau s’a vîndut tot. Cititorii, cari ne vor comu­nica aceasta, vor primi gratis Almanahul «Universului» care va apare peste câte­va zile. ♦ Cit­m­­a «Tribuna» din Si­biu, care ne-a sosit era: «Ni se scrie de la Cluj, că d. loan Scurtu a fost chemat la poliția de acolo, pentru a fi ascultat din nou în procesele Iancu. D. Scurtu a re­fuzat însă să răspundă ungurește la întrebările puse, și ast­fel as­cultarea se va face astă­zi cu a­­jutorul unui interpret. Mențiu­nea e, de a pune pe d. Scurtu în arest preventiv, până la per­tractarea finală ce se va ține în procesele ce i s’au intentat în chestia Iancu». ♦ «Ziarul Ca­li­tonilor r>t care a apărut astă­zi, conține următoa­rea interesantă materie: Evadă­rile în Guyana (cu­ ilustrații) ; De prin țară: Strehaia ; Insula Dracului (roman), Dala Irkutsk la Peking , Menghi aeronautul; Cele zece milioane ale lui Barbă Roșie (roman) . Diverse. ♦­­n privința alegerilor din Bucovina, aflăm că între comi­tetul central electoral al Româ­nilor oportuniști și între dr. de Flondor, conducătorul partidului național român, au urmat trata­tive dar fără resultat. Cei dinteiü vor opune d­ ru­­mul Popovici un contra-candidat (poate pe consilierul școlar Iso­­pescu) ; tot așa va fi și în cer­cul Cernăuți, unde candidează baronul Hurmuzache. Ea se zice chiar că acolo ar avea mari șanse d-rul Lupu. ♦ Ziarele din Sofia spun că așteaptă cu un viu interes des­fășurarea procesului, care va în­cepe să se judece mâine la Bu­curești. ♦ Guvernul bulgar a delegat două funcționari ai săi care să a­­siste la judecarea procesului cri­melor bulgărești de către Curtea cu jurați din București și să ra­porteze apoi guvernului bulgar. Unul din acești delegați e și d. Șivaceff, președintele tribu­nalului din Sofia, al acelui tri­bunal care a pus în libertate pe Ciali­off, asasinul lui Theodor Gradja. D. Șivaceff, a doua zi după ce a eliberat pe Ciali­off, a fost înaintat membru al Curții de apel din Rusciuk. Al douilea delegat este d. Zanetoff, vice-președinte al tri­bunalului din Sofia, de fel din Bolgrad (Basarabia), și vorbe­șt,­ românește. ♦ D. Victor Ionescu, inspe­c­tor-general administrativ, a ple­­­cat aseară în anch­atS în județul Teleorman. ♦ D. Lazăr Buana, interpre­­tul legațiunei române din Bel­grad, a sosit în Capitală. D. Duma va funcționa ca in­terpret în procesul crimelor bul­gărești de la Curtea cu juri. ♦ Societatea musicală «Cârmei Sylva» va ține, Vineri 3 Noem­brie, adunare generală extrer, ordinară. ♦ Mâine, Miercurii, după a­­­miazi va avea loc, la ministerul afacerilor străine, o recepțiune diplomatică. ♦ Noul comitet al clubului con­­servator se întrunește astă-seară. Marți. ♦ Cu începere de la 1 Noembr. anul curent, bi­rourile­­ direcțio­nei generale a Creditatului Agri­col, vor fi deschise numai de la orele 8 dimineața până la ora 1 după amiază ♦ Ministerul instrucțiunei a dispus ca expoziția de țesături naționale organizată de d. Th Speranță, fost inspector școlar să fie așezată la Ateneu. Expoziția se poate vedea în toate zilele; mirarea e liberă. ♦ Consiliul de administrație al Regiei este convocat pentru mâi­ne Mercuri, spre a se ocupa cu cestiuni curente . Direcția c i­­tiei ferate a co­mandat la o fabrică din Boemia 14 vagoane pentru expresul de Berlin. Aceste vagoane vor­­ gata pes­te 14 luni. ♦ Consiliul de miniștri se în­trunește azi după amiazi, la mi­nisterul de interne, sub preși­­denția d-în. P. P. Carp, preșe­dintele consiliului. ♦ D. Alex. Marghiloman, mi­nistrul afacerilor străine, care și-a prelungit șederea la Paris cu câte­va zile, se întoarce mâine Miercuri, la amiazi, în Capitală. ♦ Oficiul este prețios pentru a răcori gura.’ Știri m­ilita­re ♦ La Iaș­ au sosit două deta­șamente de armată din Bacäu și Bârlad cu destinația pentru Do­rohoiu, unde vor forma paza de frontieră. ♦ Căpitanii de cavalerie din corpul 11 Donici, Crângureanu și Filoti, din armata activă, și că­pitanul în rezervă Moruzzi, pre­fectul de Dorohoiu, au reușit în examenul pentru gradul de maior. ♦ D. general Carcaleleanu, co­mandantul diviziei a IV de in­fanterie din Capitală, a inspectat era regimentul 21 de infanterie. La această inspecțiune a asistat și A. S. R. Principele Ferdinand ♦ Jou, d. general Carcalețeanu, va inspecta compania de jandarmi pedeștri, din Capitală. i.i. vi-na nmHn-i ii —i­ȘTIR! JUDICIARE ♦ Comuna Ploești, primind un legat lăsat de defunctul Dimitrie Sfetescu, a deschis acțiune con­­tra regaturilor nem­iciorii, ua oare­ce nu s’au conformat unei dispozițiuni testamentare. ♦ Procesul d-lor dr. I. P. Găr­­dăreanu, Theodor P. Petcoff și Weisberg, cu societatea de asi­gurare «Dacia-România», se va înfățișa a doua oară, înaintea tri­bunalulu­i Mehedinți, secția I, mâine, 1 Noembrie. ♦ Stoian Dumitroff, asasinul lui Mihăileanu, nu va mai fi a­­parat de d. Caracaș, ci de d-na Al. Brăescu. ȘTIRI FINANCIARE și ECONOMICE ♦ La ministerul de finance afi început să sosească și moneda, de argint rebătute, de 1 lefi și 2 lei. Până la sfirșitul lunei vii­­toare se va primi întreaga co­­mandă. ♦ Punerea în aplicare a nou­lui tarif relativ la taxele, ce se vor percepe la docurile din Bră­ila, a fost amânată. ♦ Se zice că d. Miclescu are de gând să realizeze economii de 1 milion de francă în budge­tul căilor ferate. ♦ D-ni. I. Truss, din Liver­pool și P. Dovitz, din Londra, au făcut de asemenea cerere la minister pentru concesia construi­­rea unui conduct de petrol.­­i ȘTIRI SANITARE '• 0 ♦ D. Comăneanu, prefectul ju­dețului Argeș, a trimis P. S. Episcopului de Argeș o adresăări prin care îl roagă ca să dea or­­­dine preoților, cari au ascendent asupra țăranilor, ca să’î povi­e­țuiască să nu mai asiste în în­­mormîntările persoanelor cari au­ murit de boli infecțioase, precum, și la pomeni. ♦ După o statistică făcută la­ direcțiunea generală a serviciului sanitar, în anul 1899 mortalitatea de difterie a fost, in București, de 29.16 la sută, iar în oraș eit­­cele­ False de 17.78 la sută. ♦ Direcțiunea generală a ser­viciului sanitar superior a trimis medicilor de județe, spitale și orașe o circulară în care se face cunoscut că, față cu marea ex­tensiune ce a luat scarlatina, în întreaga țară, și cu mortalitatea pe ea produce, să se recomande bolnavilor de scarlatina să se nu­trească numai cu lapte, acesta fiind alimentul cel mai priincios. Rapoartele medicilor primari de județe și orașe, sosite la di­­­­recția sanitară, anunță zilnic: creșterea scarlatinei.­­ ȘTIRI TEATRALE ♦ Jouî, pentru primul abona­ment la reprezentațiunile d-rel­a Agata Bărsescu, se va juca «Sa­­s pho» de Grillparzer. ♦ Sâmbătă, 4 Noembrie, se va­­ juca prima oară «In Provincie», piesă originală de d-ni. V. To­­neanu și A. Marinescu. Duminică, 5 Noembrie pentru a doua oară «In Provincie» și ca­­­lever de rideau «Chestia feme­­iască» de d. căpitan Ursachy. ♦ Repetițiile la piesa «Anto­­niu și Cleopatra» de Shakes­petrei au început. Rolele principale Y0|

Next