Universul, ianuarie 1901 (Anul 19, nr. 1-28)
1901-01-02 / nr. 1
»apfa^krora începe ,și aud? dfeta velui uitarei. La începutul secolului femeea s’a dedat cu totul plăcerea de a trăi am târziu când veniul revoluției a suflat peste toată Europain veni în diferite țări femei eroine cari luptă alături de bărbați pentru cucerirea libertatei. Dela străbunii noștri știam că femeea trebue să fie o soție și o mamă bună. Acum s’au ivit multe femei, mai ales scriitoare, care răspund : "s— Mai înainte de orice suntem o ființă umană și avem drepturi egale cu bărbații. Și acest cuvînt e așa de straniu, așa de nou și așa de grav, in cât ascultătorii se întinară, ca și cum s’ar afla în fața unui lucru cu totul neprevăzut. Eu cred însă că nu veți fi voi care poate, într’o zi, veți schimba fața societăței, voi, doamnelor sau domnișoarelor cu mintea genială, care ve dedicați studiilor celor mai înalte și celor mai grele. Revoluția aceasta, de se va face vre-odată, va fi făcută de toate acele femei a căror inteligență nu trece de mediocritate, acele copile nu prea culte, acele lucrătoare, toată acea mulțime de femei, care, irezistibilă ca un element, năvălește în toate biurourile și atelierele, lupt,fi, în tăcere, cu mulțimea bărbaților și’șî dispută dreptul de a-și câștiga faraiii. Aceste femei cari au o ocupație, cari sunt independente, cari nu au nevoe de a se mărita cu oricine, din cauză că n’iar zestre ; aceste femei cari își pot permite luxul de a aștepta să girisca pe omul pe care ’l vor iubi, și căruia ele obicinuite cu munca îi vor putea da mai ușor în viața casnică un sfat sau un ■rvitor, într’un moment grav, nra cum vor putea să’și crească mai a., răni Iz» »im* COI) ( 10.. mul, «are înaploi trebui s& • t. ■ ’ •mor, U căsătorii* dn fărapalie, făcută fără o die» fără acea socobulă • •e găsește la spatele altei • a letiî, numite de pasiune. Deci să tragem nădejde că feminismul va readuce adevărata căsătorie din amor, acea căsătorie plină de garanții pentru fericirea familiei, pentru sănătatea și bucuria copiilor... Insă această Evă viitoare, oțelită în lupta pentru viață, despuiată de multe iluziuni din cauza traiului ei în continuu alături de bărbat, prea cultă, prea inteligentă și prea rece, va mai ști dînsa încă să iubească ? Va mai ști ea să iubească cum a iubit într’o zi străbuna ei, Eva trecutului, blânda și încântătoarea ființă făcută pentru saiutărî, a ceea care nu era decât o inimă înfocată, dată întreagă omului iubit și fiilor născuți din această iubire ? * - tribunul X : . feuieiHn, pe care secolul poate să’l ree chemat Zina O CUURTARI’, PE ZI Numai acela care știe binele pe care poate să-l facă astăzi ajutând pe cei nevoiași, poate să zică, nefacând aceasta : «Uite-o zi perdută». Api POLUAU 1990 Recapitulăm în această colon B și toate faptele mai principale petrecute în cursul anului 1900, atât în țară cât și în străinătate. Ianuarie.—D. G. Gr. Cantacuzino fiind bolnav pleacă un concediu și rămâne președinte al consiliului fără portofoliu, iar la interne trece deeneral Manu și la lucrări publice d. I. Grădișteanu.—Inundații la T.Hugurele și Islaz și ta județele R.Sărat, Romanați și Vlașca.—Se votează legea portăreilor, timbrului și rentei șroalelor din Brașov. — Prințesa Maria dă naștere la Coburg unei fetițe, care se botează in religia ortodoxă și i se dă numele de Mana.—Cabinetul austriac Wittek demisionează și Koerber formează noulminister.—Procesul de la înalta Curte pentru complotul monarhist din Franța. — Bombardarea Ladysmithului.—Luarea Spionstopului.— Lupta pe fluviul Tugela. Februarie.—Asasinarea bulgarului Fitowsky și arestarea lui Trifanoff și Robeft.—Mic conflict cu bulgării din cauza ostrovului Bujoreanu de pe Dunăre.—Arderea teatrului Comedia franceză din Paris.—Bombardarea și deblocarea orașului Kimberley. — Capitularea generalului boer Croisje. Martie.—Viscole la țară și întreruperi de linii ferate. — Procesul Halder. — Moartea mecenatului român Dumba la Viena. — Sesiunea treabă ești și cât ții la noi... — Nene Joireru pe madam Panaiotopolu.. ai scris lui nenea Andrei ?... i-am promis că ’î scrii. — Și scriu mâne... Pe onoarea mea, Mișule... — Poftiți la masă!... [au brațul doamnei și ne 'ndreptâni spre sufragerie. Indeietul nostru vin alți musafiri, și’n urmă, Mișu cu nenea Stasache, pe care’l aud bine : — Ei 1 eu zic că se găsește... Ca vagi» le. București, 31 Decembrie 1900. Astăzi, Luni, 1 Ianuarie ISO] a apărut Biblioteca Economică a «UNIVERSULUI» cuprinzând frumosul roman : CEASLOVUL BUNICEII — de Emile l!ieh«b»urg — Romanul formează un volum de peste 112 de pagini și se vinde cu 35 de bani la administrația Universului și la toate depozitele de ziare din Capitală și din țară. In forHa.rllo? "Is^kvHoșr ©g In l - 1 * it Id v •* UC * U * Ó äC ü2& lit"Sî • îit ‘ ^? îît' * inul’ ÎLa iaad V bili 1 uil.---m UCU tiftt gjdlor* raiului boer Joubert. Aprilie.—Curtea regală a plecat la Abhazia.—Moartea lui Osman-pașa, leul de la Plevna.—Atentatul contra prințului de Galles.—Revolte țărănești in Bulgaria.—Nouă înfrângeri ale englezilor în Africa de sud. — Inaugurarea Expoziției.—Incendiarea orașului american Ottawa. Maiit.—Asasinarea comerciantului bulgar Stelian Stefanovici din Brăila.— Reîntoarcerea Suveranilor din Abazzia. — Procesiunea religioasă până la șosea pentru a se mulțumi lui Dumnezeu pentru recolta bună. — Vizita împăratului Francisc Iosef la Berlin. — Succesul naționaliștilor în alegerile comunale din Paris. Iunie. —Conflict vamal între România și Turcia.—Președintele Loubet vizitează secția română a Expoziției. — Moartea A. S. R. Prințesa Josefina de Hohenzolern, mama Regelui.— Emigrarea evreilor.Căsătoria arhiducelui Francisc Ferdinand, moștenitorul Austriei, cu contesa Chotek.—Formarea noului minister italian sub președinția lui Saracco. — Curtea regală pleacă la Sinaia.— Regele Suediei la Expoziție.— Asediul legațiunilor din Peking.—Bombardarea orașelor Taku și Tien-Tsin. Iulie.— Fuzionarea conservatorilor cu junimiștii și formarea noului cabinet prezidat de d. Carp.—Jubileul de 25 ari de episcopat al I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei.—Moartea ducelui Alfred, tatăl A. S. R. Principesa Maria. — Asasinarea regretatului profesor Mihăileanu.—Asasinarea ambasadorului german Ketteler.— Lovitura de stat a prințului Titan.—Sosirea șahului la Paris. Asasinarea regelui Umberto al Italiei.—Proclamarea ca rege a lui Victor Emanuel III.— Căsătoria regelui Alexandru al Serbiei cu contesa Dragana. August. — întâlnirea Suveranilor cu împăratul Francisc Iosif la Viena.—Regele Carol asistă la căsătoria nepotului său prințul Albert de Bulgia —Atentatul din Paris contra Șahului. — Inmormîntarea regelui Umberto.—Intrarea trupelor aliate in t*ekmptio1 .i . Septenbrie.—S.sv.iv^a extraordinară a V . țț .betelor marilor la Expoziție.—fietntoarcerea ducelui de Abbruzi din crufi> î. polo. Nori. ■ ■!■••— Prințul și prințesa S.sv. gasesc la Siva Suveranilor. — r* o" i ,r legiuitoarei" !•: urma aplic.trei sîpreme».supra țuliei. — Procese asasinatelor politice bulgare.—Luac:* ei aș lUs «••• tingfu.—Contele de buela’v puimt nou cancelar german. Noembrie. — Reîntoarcerea Curiei regale de la Sinaia în Capitală.— Deschiderea sesiunei ordinare a Corpurilor legiuitoare. — Insurecția Carlistă.— Realegerea ca președinte al Statelor Unite a lui Mac Kinley. — Boala Țarului.— Sosirea lui Krueger la Marsilia și la Paris. — închiderea Expoziției. — Atentatul contra împăratului Germaniei. Decembrie.—înțelegerea între guvern și Banca Națională.—Krueger in Olanda. — Conflicte în China. — Amnistia în afacerea Dreyfus.—Boerii năvălesc în Colonia Cap.—Afacerea Cuignet.URI PROVEI«» PE ZI Nimeni nu devine sănje penii că sunt mult la săi.t denul Nou. suferințe și gril; apoi cabinetele de lucru ale savanților, cari șî acum căutau adevărul și lumina, palatele bogaților și a oamenilor liberi, precum și celulele pușcăriașilor. Deodată telescopul se învîrti brusc și pe niște câmpuri pline de sânge văzut într’un bivuac stând bărbați și tineri, cari au fost smulși de lângă sînul mamelor, soțiilor și copiilor, și trimiși la războiui cu ordinul să se lupte, să învingă și să moară pentru libertatea patriei lor mare și puternică, amenințată—așa li s’a spus — de o mică republică de la Sud. Bătrânul începu să tremure și esclamă: — Nu, să nu se mai desfășoare acest tablou îngrozitor, acesta aparține urmașului meu. Eu am destul !» Zicând aceste bătrânul căzu în prăpastie, care se acoperi cu un strat de pământ plin cu iarbă verde. Semăna cu un mormînt gigantic. ^ * Nourii de pe culmea muntelui începură a se risipi cu încetul și deodată zărit de-asupra figura unui tînăr, cu talia sveltă, cu trăsăturile feții juvenile, dar aspre, învelit cu o manta brodată cu flori. El sta pe creasta muntelui plin de încredere și cu sceptrul în mână, pe care îl mișca în toate părțile. Am vrut să mă urc la el, dar m’a oprit cu un gest, ca și când ar fi voit să zică. — Nu încerca să me întrebi, deoarece nu ți-așî putea spune nimic, fiindcă nici eu im știu nimic ! Văzusem Anul Nou în toată splendoarea forței, paterei și 7î ala I Cor nelîî». ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] — » B— un 1 riji T—— * * c 'Bfi Mici» I și Anul vechin și Anul nou — Fantazia — In seara de Sf. Vasile am căutat pe Anul vechin, pe care după multă trudă l’am găsit. La poalele unui munte înalt sta un bătrân, cu spinarea cam gârbovită, dar mare și puternic ; fața îi era plină de brazde, privirea care odinioară strălucea de viață, era acum obosită, capul chel, iar barba albă, lungă și încâlcită. O cărare stricită despărțea muntele de o prăpastie atletică și pe această cărare sta falnic bătrânul, care aruncă încă odată o privire asupra puterei și mărirei sale de odinioară. Era Anul veduü. — E frumos din partea d-taie, începu el cu voce tremurândă, că ți-am adus aminte de mine în ultimele clipite ale vieței mele; că m'atm vizitat pe mine, obositul și neputinciosul bătrân. Am dat urei lucruri mari și frumoase, și totuși știu că toată fericirea ce i-am dat, a avut ca rezultat invidia. De aceea îmi pare foarte eu că lumea mă aruncă la o parte intre rîsete și glume, pe mine, muribundul, care am fost și stăpânul și sclavul ei, iar pe tînerul meu urmaș, care încă nici n’a luat sceptrul în mână, îl primesc cu chiote de bucurie. Eu am fost pentru oameni, el este acum speranța lor și de aceea mă uită pe mine, iar pe el îl salută strigând: Un nou fericit! Astfel strigă ei din toate părțile. Dacă d-ta dorești să am o idee despre petrecerile lor, privește prin acest telescop ; este telescopul noului secol. Vei vedea clar nn toate unghiurile. * • * Am ascultat sfatul bătrânului și am început să privesc. Interű am văzut o familie adunată și petrecând, mic cu mare, în cea mai profundă și sinceră iubire. — Vezi, ’mi zise bătrânul, aceștia sunt fericiți. * * * Scena se schimbă. Splendide saloane, dame în toalete elegante, bărbați în frac, ofițeri în uniforme strălucite, mâncări scumpe, șampanie, etc. Lumina electrică splendidă, dar rece ! După aceea dansuri de tot felul la sunetul unei musici militare ! — Câtă falși tale ! zise bătrânul și învârti telescopul. Văzui locuința sărăcăcioasă a familiei unui muncitor; nu erau toalete scumpe, nici șampanie, dar o veselie sinceră. Pe masă era un purcel pe varză, plăcinte, vin destul. In jurul mesei se aflau bărbați, femei și copii, cari petreceau în cea mai mare veselie, la acordurile unei harmonise. Sună miezul nopții. Toți se sărută, se îmbrățișează, scoțând chiote de veselie. Inimele tuturor bat pline de speranță i * * * Retr&nul învârtea mereu telescopul, puveam locașurile celor 10 r. $üri din străinji . — Prin paștii — Regina-văduva Margot a exprimat dorința de a rv țul care a ucis pe regi-7 ț . trio și care fusese depus -t«s delicii la proces. 6. Gianturco, minis rnd justiție, în persoană, indepi această dorință a îndi ... . dure și joi i-a dat greul ucis pe cel mai bun . t ; dintre regi. ■* « * In privința cutrem pământ din Boemia stea de 11 Ianuarie st. t . v. fluvi următoarele : .Cutremurul a avut 11,r» orele 2 și 4 noaptea. Și 124 de localități de acolo gu. < oamenii au sărit din somn, casele trosniau clătinându-se, păreți! s’au crăpat, pendulele a fi stat. Io unele locuri oamenii au fugit de prin case și nu îndrăzniau să se mai întoarcă. Gaston Calmiff* redactor îs vira! «Fiți'..,,,, ,,are *ofifearii cu miniștrii Lanessan și André, pe aava submarină «Morse» la Cherbourg, povestește întrun lung articol impresiile sale. Intre albie el spune : «Colinele depărtate dispar, orizontul dispare, linia albastră a mărei care părea fără limite nu se mai zărește, vîntul nu mai urlă, valurile care mai întăiu ne biciuiau acum ne mângâie și ne învălue într’o aureolă de smarald. «D'asupra noastră apele se adună ca un potop care se urcă până la stele. Și părăsirea tuturor lucrurilor, dispariția lumei externe ne emoționează. Nu mai e nici cer, nici valuri. Respirația echipagiului e foarte regulată și se poate sta 16 ore sub apă. Grație unui aparat periscopal se poate vedea tot ceea ce se petrece d’asupra apei.» * * Mare sensație a produs la Oradea Mare fuga din monfislirea de acolo a unei tinere călugărițe. Ea s’a întors la părinții sei și curând s’a cununat cu doctorul spitalului din localitate, numit Enders. Cununia s’a făcut în Sibiu. * * » Din Kașovia (Ungaria) se anunța că într’o comună apropiată un vultur de munte a răpit o copilă în vârstă de trei ani, Ana Kistyor. După ce s’a ridicat cu copila la o mare înălțime, i-a dat drumul. Nenorocita fetiță a rămas moartă pe loc cu capul sfărâmat. m • Deună zi după amiazi o locomotivă venind din Coblenz, nefiind oprit SL la timp, a pătruns în sala de așteptare a gării Metz. Persoanele cari se aflau acolo, înștiințate prin semnalele de alarmă, au putut să se salveze. Un impiegat poștal și un călător au fost răniți. Paguba materială e însemnată. * # Ziarul spaniol «Imparcial» pretinde că un vapor a părăsit un port din Anglia cu o încărcătură de arme de contrabandă, venind în direcțiunea Spaniei. Ziarul adoga că în cercurile oficiale spaniole se ignorează acest fapt. * * * Se telegrafiază din Yokohama că prințul imperial al Japoniei și-a propus să facă o călătorie în străinătate. El va pleca la primăvara viitoare. * V * «New-York Herald» din Paris primește din New-York știrea că medicii care îngrijesc pe deputatul Neville cu sare, declară că el era bolnav de pneumonie complicată cu emoplizie, așa că starea lui era disperată. Injecțiile de sare avură un fericit și imediat rezultat, îndrumând pe bolnav spre o complectă vindecare.« * « Regele Victor Emanuel III a primit pe pictorul Cellini, care l-a supus nai multe modeluri de noile mărci poștale. Regele a ales AP acel pe care se afla fisura lui iu C«l?Ü* Porított* ö fncosjurs mărcilor norvegiene dar de dimensiuni puțin mai mari. * * * Lupta începută, în urma amenințărilor Papei, între Republica Franceză și Vatican, în privința proiectului de lege asupra asociațiunilor și congregațiunilor religioase, va începe desigur în Camera franceză, chiar azi, Luni, și se pare că o să fie mult mai mare decât aceea pricinuită de faimoasele legi ale lui Ferry * » * .1 Piroscaful «Grave» a sosit la Neapole venind din China cu câțiva bolnavi și răniți. «Pungolo» publică un interview cu un amic al ziarului sosit din China Acesta a spus că diferitele contigente militare lucrează în mod aproape independent unul de cel l alt, ucizând mai mult sau mai puțin barbar pe chinezii inofensivi, devastând și prădând peste tot locul. In această operă vandalica diferitele detașamente militare pare că se iau la întrecere la cine ajunge culmea sălbăticiei. Se disting înaintea tuturor rușii, apoi germanii și în urmă ceilalți. * * «Daily Mail» publică statistici surprinzătoare care arată că Anglia, tot ca și Franța, se despotpulează foarte repede. Aceste statistice, cari cuprinit anii între 1874 și 1898 au țifrit din cari reese că, în raport cu sfertul secolului anterior, populația engleză s’a micșorat cu 17 la sută, reprezintând, numai în ultimii 5 ani, peste un milion mai puțin asupra nașterilor. * * * Am dat știrea că la New York sunt 200 000 de persoane bolnave de influență. Acum vine știrea că și la Chicago sont 100.000 de oameni aînchis cunoscută la Londra, miss Winifred Have, a primit o scrisoare plină de amenințări, ornați cu un cap de mort și pumnali și iscălită Jack Spintecătorul. Nu numai Jack amenața p« miss Have cu moartea p pumnal, operație în cr , e foarte îndemânatec, c .clară că va ucide în acela ue toate princicipiilele din Londra. Acestea s’au speriat, cu câteva zile, e in fiecare mulțime de polițiști ca în public și pe scenă sp«e -pura pe artiste de cuțite’bilului Jack. Se scrie din Friburg că seară a avut loc o Întrunire acționarilor satului elve la Expoziția din Paris. După reporul • C-•■istililnin 80(TilOiStlC.Vtti’.’Stii ITtfc m fl î 1 Oi.863 lei. Acționari vor pri deci câte 3 franci de tir- o acțiune ue *Cu «eî. Și când te gândești cu sceste acțiuni se urcaseră până La 9 franci. * » * In biserica Sf. Agostino, din Paris, s’a celebrat acum patru zile o slujbă pentru aniversarea morței lui Napoleon III. A oficiat monseniorul Eveimode, fost capelan al împărătesei. Asistau la slujba religioasă președinți! comitetelor plebiscitare și mulți membrii din aristocrația napoleonică. Nu a fost nici un incident, toii comunei Gargaiac, din plasa Constanța, acest județ, cadavrul înghețat în zăpadă și viscol, al lui Donciu Marinon, văcar, de 31 ani, de origină bulgar, care fiind trimis de stăpânul său Ivancin Kristu, din acea comună, pentru a-i aduce vitele ce erau în balta comunei Caraharman, aceeași plasă, pe drum a fost apucat de viscol și zăpadă și ne mai putându-se Înapoia la sat, a căzut jos și a murit de frig. Măsuri sanitare.Direcțiunea generală a serviciului sanitar, în vederea ciumei ivită la Constantinopol a dispus închiderea portului Constanța și Mangalia din acest județ pentru proveniențele ce ar sosi din acea localitate bântuită de ciumă diverse.Până la finele anului 1900, prefectura județului nostru a liberat 5400 bilete de liberă petrecere în țară a supușilor străini. Cartaleamn. Jr zT. „... La birt, în ziua de Ani Won. Mușteriul, cu lista română.—Băete, dă-mi o scrumbie grecească, o ciorbă țigănească, un șuițel nemțesc și o cafea turcească. Ghemerai .—Sine, d-le , și pe urmă ? Mușteriul. —Pe urmă?... (In parte). Pe urmă voi căuta s’o șterg englezește. Universul in provincie De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 29 Decembrie — Botoșani Furt.—Autoritățile in drept au primit reclamațiunea maestrului timplar Costache Bradu din Botoșani, strada Procov, prin care arată ca lucrătorul seu Adam Gh. Rișcăneanu a dispărut după ce i-a furat toate obiectele și uneltele de tîmplărie așa să tocmai acum, când avea ceva de lucru, nu’și poate ține angajamentele, din cauza lipse de unelte. S’au luat severe măsuri pentru prinderea lui Adam, care se bannește că s’a dus in comuna Goidești, comuna Fîntînele, de unde e de loc. Secția de jandarmi din Verești, cercetează. Sanitare.—In privința sanitară, maî prin toate comunele circulă epidemii. Așa , angina difterica și-a făcut aparițiunea in comuna Gorbănești, febra tifoidă In Hârlău, și scarlatina în Ungureni. In comunele Șoldănești, Zlătunoaia, Feredeienî, Hârlăiî, Loșula și Rădenî bântue cu furie tusa convulsivă. Printre porcii locuitorilor din comuna Dumbrăveni, sunt câteva cazuri de pneumo-enterită infecțioasă. Serviciul sanitar și veterinar al județului au luat energice mesari pentru combaterea epidemiilor și a epizotiei. Constan. Constanța Mișcarea portului. In intervalul de la 27—28 Decembrie, următoarea mișcare a avut loc In portul Constanța : La orele 5 p m., a plecat bastimentul «Lloyd-Venus«pentru Varna- Bnrgas Cospoli, fără pasageri. In fară e ancorat bastimentul „Medea“ pavilionul român. In port staționează bastimentele : Crucișătorul „Elisabeta“, bricul „Mircea“, „Regele Carol I", „Principesa Maria“ și „Salina“, pavilionul Român , iar „Columbo“, pavilionul Italian, „Dingwall și Dunslley“, pavilionul englez, încarcă diferite cereale. Ingristrial,•a ziua de 24 Rs~ Galați Atacul unei bande de tâlhari.—Acum căteva zile o bandă de tâlhari au atacat casa d-nei Profira Forțu din com. Jarcani. Un nepot al numitei doamne, dimpreună cu un prieten al său, se afla. Insă din întâmplare acolo. Un glonte din afară pătrunse prin geam și răni ușor pe prietenul familiei Forțu. Tinerii se puseră în posiție de apărare. Se încinse o adevărată luptă. Unul din bandiți anume Tudorache Cotărli, fu culcat la pământ. Ceilalți înfricoșați dispărură în întunericul nopței. Tîlharul Tudorache Cotârlă a mai prădat acum câtva timp și pe locuitorul Ioan Băleanu din Oarba. Se crede că banda da tâlhari care a comis atacul acesta îndrăzneț, ar fi de prin comuna Lupești. Autoritățile au început urmărirea. Basta. Ploești Scandalul și rănirea din calea Târgoviștei.—Ert noapte, frații Vasile și Nicolae Pauneseu, după ce »a băut sdravăn în cârciuma ’.nt. Fancu, din calea Târgoviștei, « la ceartă cu cârciumarul, «?i’ m »tiv că-l încărcase la socoteală, Paunescu, cam arțăgos! din ■’atunci asupra cârciumarul Anca, și după ce îl bat într’un «nod pigmzitor, au dispărut. Imediat după dispariția fraților Păunescu, intră în cârciuma lui Daneu, dn«i soldați din regimentul Prahova No. ‘7. Atunci Daneu povestind întîmplarea celor doui soldați, le promite că 'o cada de băutură de-l vor risbuna iiîndu-le tot d’odată că dușmanii au intrat in cârciuma d-lui gu Mateescu,de pe aceeași stradă. Soldații nici n’au mai așteptat altă tație și au și sburat spre locui .e. cat, unde găsit douî indivizi, s’nr asupra lor și . . ....•»» de rest tu cât amnnt au . *,ui « nesimțire. La gemetele vidtei lor, cartou •‘rai alții de câ ...a) ■’ u și fiul să! Ghen «ne, sar vecinii și arestează pe ce* dou! Soldați ■. inși la comisia dv. au ?, în urmă,i-a trimis comfsadrii« . cele două victime, cârciumarul M eescu și fiul său, au fost transmitate la spitaluri’o stare gravă. -Diverse. — Poliția vostră a o °i?i o suma tisemnată pe bani de la stăpânitor, au dispărut. Păgubașul va da ■**■• pr. «lefi mit lei aceluia care ’i va prinde. — Astăzî s’au împărțit de către revizorat o mulțime de obiecte didactice învățătorilor din județ. Cociu. R.-Săivat Mutilarea din gara foița.— Colportându se știrea că la spitalul județului s’au internat mai multe persoane mutilate de trenuri, m’am transportat de urgență pentru a controla aceste știri. Din nefericire știrea era exactă—căci îngrijitorul Dumitru Negoiscu m’a condus ln sala pacienților unde am găsit pe individul Dobri Neacșu cu piciorul drept mutilat și pe Constantin Iancu mâna otaft*« fracturată. Chiar eu mi-ai declarat că pe când curățat de zăpadă linia din apropierea gărei Joița, au fost surprinși de un tren care venea despre București și care i-a adus în starea ta care i-am găsit. Amănunte asupra nenrocirei de pe șoseaua Brăila. — Am spus la precedenta mea corespondență, că un grup de patru persoane, au plecat în ajun, pe viforul cel mare, spre comuna Boldu, și că doar din el nu se știe ce s’au făcut. Astăzi aflu că unul din ei anume Borcescu Ion, elev la Liceul Hasdeu din Buzău, a ajuns acasă, însă un picior și amândouă brațele îi sunt degerate cu desăvîrșire. De asemenea și seminaristul care-l însoțea, se zice că ar fi ajuns acolo, dar tot în aceeași stare. Rum. Rexbolul antico-boer — Prin poștă — Se vestește din Standerson (la răsăritul, Transvaalului, lângă fruntaria de nord a Natalului) că garnizona engleză a acestui oraș e ca și obilă de paralizie în fața boarilor care hărțuesc mereu. Ea este redusă la cea mai strictă apărare. * * « O știre din Blufsootein confirmă că englezii sunt mereu hărțuiți de boem, în regiunea Brandfort, între Bloemfontein, Hoopstadt și Kronstadt. Acum câteva zile, boemii au atacat postul de la Cossack și au făcut trei prizonieri, despre cari nu s’a mai auzit vorbindu-se. Din Robertson se anunță că locuitorii din acea localitate declară că așteaptă pe curând sosirea boerilor ; se crede că dînșii au de gând să se unească cu boerii. Robertson e situat la sud de Worcester și cam la 130 de kilometri spre răsărit de Capetown. De la Piquetsberg Road (spre nord-est de Capetown) se telegrafiază că boeri cari ocupă Calvinia și Sutherland, s-au constituit în două coloane din care una merge spre răsărit, către Clanwilliam, care nu e decât la 60 de kilometri de coastăi, iar alta către Worcester sau către Piquetsberg Road. Populațiunile se arată favorabile boerilor, triplele Warrenson și Fourten Streams. Uraganul a făcut mari pagube englezilor. Corturile au fost resturnate și o mulțime de previziuni, de puști și de cartușe au fost aruncate în rîul Vaal. * «Koeinisches Zeitung» are din Londra știrea că chestiunea sud africană absoarbe tot interesul populației engleze. Lordul Kitchener cere trimiterea altor 25 mii de oameni. Până azi însă i s-au acordat numai 4000 cari vor sosi în Africa de sud în Martie. A se citi ultime știri cu privire la războiu la Telegramele de pe pag. 111. ltt a mmiat GHik'í imnevat:. !»" Gratis LA ROMA, LA VENEȚIA ȘI LA VIE.YA Noul abonament la Universul Ori-ce persoană care se va abona la ziarul «Universul» politic cotidian, cu începere de la 1 Ianuarie 1901, plătind , pentru 3 Iuniei 5.50, pentru 6 luni lei 10.50 și pentru 1 an lei 20.50, vor concura gratuit, prin tragere la sorți, la trei bilete de călătorie clasa II dus și întors pentru Roma, Veneția și Viena, precum și la un ceas de aur pentru bărbat, la un ceas de aur pentru climă, la o bicicletă, la o mașină de cusut de mână, la un ceas de argint pentru bărbat și la un ceas de argint pentru damă.Abonații pentru 3 luni primesc, spre a concura la obiectele de mai sus, 2 bilete , cei pentru 6 luni 4 bilete și abonații pentru un an 8 bilete. Abonații pentru 3 luni mai primesc ca premiu trei calendare pe anul 1901 și un roman din Biblioteca Economică a «Universului» ; cel pentru 4 luni, 4 calendare și 2 romane din Biblioteca «Universului» ; și abonații pentru un an 4 calendare și 5 romane din aceeași bibliotecă: tot de cereale din Brăila, N. Culoglu, profesor la școala de arte și meserii, C. Georgescu, advocat al Statului la Brăila, G. Grosu, agricultor din Brăila, G. Alexandrescu, sub-directorul «Monitorului Oficial», N. Alexandrescu, directorul corr,9Itabilității oficiului central poștal, Gheorghiu Nanu, proprietar din Argeș, căpian V. Gorgos, ajutor de primar în Vasluiu ; A. Hențescu, farmacist în București; Preotul C. lonescu, profesor din București; Al. I. lonescu, industriaș din București ; N. lonescu, pensionar din Iași ; I. Ionovici, dirigintele oficiului telegrafo-poștal Galați ; C. Jitianu, advocat din Buzăug; Al. Jurgea, proprietar din Roman ; Chiriacos Miltiades, proprietar din Suceava; Emil Lăzărescu, advocat și proprietar din București ; I. Manolescu, șef comptabil la «Monitorul Oficial» ; C. G. Marinescu, advocat din București ; doctorul I. Neagoe ; Altân, consilier comunal, farmacist; G. Andreescu, directorul comptabilității primăriei; D. Andreescu, fost primar al orașului Huși ; Paul Arion, ajutor al primarului Capitalei ; Gh. L. Aslan, primarul orașului Galați ; I. Bărbutescu, ajutor al primarului Capitală ; Matei trista, proprietar Buzeu ; I. și Victor Berceanu, avocați din Brăila ; loc.-col. Bogdănescu, pensionar din Buzeu ; D. Botaroiu, inginer Buzeu ; Ștef. Cetățeanu, inginer șef la primăria Capitalei ; G. Ghirilă, ajutor de primar la Iași; Alex. Cimbru, șef de biutofi la ministerul de interne ; 1. G. Codrescu, proprietar din Neamț; Silviu Costinescu, șef de serviciu la Eforia Spitalelor civile ; Sc. Demetrescu, secretarul consiliului județului Ilfov ; căp. D. Docsaki, pensionar din Pitești ; State Eleftorescu, proprietar din București; Alex. Filipescu, directorul prefecturei județului Ilfov ; Gh. Gabriilescu, subșef de serviciu in direcțiunea puștilor ; Al. QuGsescu, șef de serviciu la Eforia spitalelor civile ; St. Giorganta, inginer-șef la primăria Capitalei; Georgescu Opran, șef de serviciu în diecțiunea telegrafo-poștală ; G. Nicolau, bijuteri din București ; D. Hagi Nicolau, proprietar din Ariieș ; V. Orghidan, comerciant București ; D. Pancu, pensionar și consilier județean din Ilfov ; N. A. Papaiîat, advocat din București ; C. Pavlovici, proprietar din Olt ; I. Popescu, secretar general al primăriei Capitalei ; Gheorghe Racoviță, proprietar din Iași ; Elefterie Râșcanu, in consiliul comunei Vasluiu, N. Rășcanu, primaul orașului Ploești, P. Roznovanu, directorul prefecturei Muscel, Gh. Șerban, comerciant și președintele Camerei de Comerciu din Iași, M. Sgrtimala, vice-președintele consiliului județului Covurlui, N. E. Voinescu, dirigentele oficiului central, telegrafo-poștal, Al. Zissu, directorul Băncii de Secmpt. Decorați (Urmare.—Vezi No. de erî) Coroana României, în gradul de ofițer , Dd. S. Constantinescu,V. Constantinescu,Hagi Nicolae Constantinescu, comercianți din București, V. Crăciunescu, capul poliției Focșani, Alfons Dali’ Orsu, membru în consiliul comunei Galați, Gh. Daraban, membru în consiliul comunei Iași, Gh. Degeratu, căpitan, comandantul companiei de geandarmi Dorohoiu, Arh. Dimitrescu, proprietar Buzart, Om .iade, avocat București, lilriade, avocat Bucu, N. (Di Dimitri), directorul darii județului Vlașca, Ch. Dim.VH’Ofí, dr.giatefn oficiului tel.;10«s ; *ișr« i rcil* Dim. SimVu, proprietar București, Gh. Do •scu, a.neprenor București, drv .man, tt.barat, N. i o•r.a. «..« mersant Iași, Kleflsn Dumi, C. Al., proprietari . . N. Filipinc«.,ijrn tnco- V. I.ripar , C * u, prof.Saat, I*.,«i î.lipescu, ••*.uu «ciunt București, Zamfir Fi- 1**tit, a.îviral Galați, C.uțescu, secretarul consiliului jud. Buzart, Camil Gali, secretarul general al comunei Iași, Dim. Garofeanu, preot Iași, Ilie Gâzi, agricultor Fălcii, V. Geblescu, proprietar Dolj, I. Georgescu, cap al poliției Brăila, Gheriu Gheorghe, comerciant București, V. Gheorghiu, proprietar Botoșani, Ilie Giorgian, comerciant București, C. Grigorescu, avocat din jud. Gorj, Th. Grozovici, proprietar Vlașca, C. Fragi Tudorache, avocat București, Hugo Hahn, căpitan în rezervă din Iași, Huță Berman, farmacist lași, Gr. Iliescu, proprietar București, N. Iliescu, comerciant București, Teodor Iliescu, șef, serv. contencios eforia spitalelor civile, M. loan, comerciant Slatina, D. C. Ionescu, proprietar Iași, Niță M. lonescu, proprietar București, N. lonescu Cerbeanu, preot Ialomița, Dim. Ionescu Slăniceanu, proprietar din București, N. Iordănescu, idem, Spiridon Irimescu, proprietar Iași, N. Irimișoiu, consilier comunal C.Lung, Stavru Istrati, secretar al consiliului jud. Covurlui, C. Jalova, cap al poliției orașului Buzău, Juvara Nicu I., agricultor Tutova, Gh. Lăzăreanu, tipograf din București, I. Leoveanu avocat București, D. Lucescu, comerciant din București, Hamade Mihail, funcționar din județul Tutova, Gh. Matidi advocat București, Gh Manolescu, proprietar Ialomița, Alecu Marinescu, comendiant Bucunești, Avram Marinescu, proprietar Dolj, Ilie Marinescu, proprietar Vilcea, I. Marinescu, comerciant R.Sărat, Teodor Maximovici, membru în consiliul comunal Iași, Dimitrie Melinescu, directorul prefecturii jud. Vilcea, Dr. Ion Mețianu, medic de plasă Putna, Miculescu Dimitrie, proprietar și membru in consiliul județului Mehedinți, V. Miculescu, advocat Giurgiu, Florea Manorescu, proprietar Romanați, N. Mircea, comerciant București, Gh. Mireuța, preot cor. Ciurea jud. Iași, Adam Mitache, proprietar Fuboiu, N. Mitescu, advocat București, N. Moise, prop. Tecuci, Dr. Gh. Moisiu, medic spitalul Bivolari Iași, C. Morariu, prop. Suceava, Kiriac Moscu, agricultor Teleorman, I. Năstăsescu, Ghiță Naumescu, prop. București, Neculcea Dimitrie, propr. Iași, C. Nicolau, comerciant București, Nicolau Cristea, casierul primăriei Iași, Gh. Nicoleanu, «ajutor de primar Botoșani, N. Oprovtci, căpitan comandantulcompaniei de jandarmi Gorj, Al. Orăscu, membru în conf. jnd. Ilfov, I. Oroveanu, propr. Romanați, Eremia Șt. Pană, agricultor Putna, Gh. Panaitescu, comerciant București, I. Panaitescu, șef de biurori ministerul de interne, G. Papadopol Calimach, advocat Tecuci, Pandele Popan, propr. București, I. Pavlovici, propr. Dolj, Th. Penciolescu, șeful poliției comunale București, I Peretz, șef de cabinet al primarului capitalei, N. Petrescu, Tache Petrescu, Th. Petrescu, proprietari București, I. Petrovici, membru in consiliul județului Brăila, August Poltzer, doctor București, Dimitrie Popa, preot Iași, Christacha Popescu, Dim. Popescu, proprietari București, Eremia Popescu, directorul abatorului București, Th. Popescu, consilier comunal R.Vîlcea, loan P. Popov, propr. Fălciu, Marin Popovici, comerciant București, Popovici Vasile, subprefect Vaslui, Stavri Predescu, advocat București, Lt -colonel Aronovici I., comandantul școalei de artilerie și geniu, lt-colonel Paraschivescu Toma, subdirectorul arsenalului armatei, lt.colonel Pascu Ion, din regimentul 2 geniu, maior Mitică Ion, din administrația e A _ * w7— UN SFAT !»EI Curățirea picturilor de pe pere». — Fierbe două linguri de ceai într’un litru de apă în clocot, după ce se răcește infuzuunea servește-te de ea cu un releppui«! I picturile, șterse cu o boală fie pânza iug«)«». Situația la China . Prin poștă «Looalanzeiger» din Berlin spune că fratele împăratului Chinei a vizitat pe ambasadorul german Mumm, din Peking. Întrevederea a durat 20 minute și a avut loc în camera de lucru a ambasadorului. Judecând, după obiceiurile chinezești, vizita aceasta e un eveniment de cea mai mare însemnătate. Pentru prima oară se întâmplă ca o rudă așa de apropiată a împăratului să viziteze pe repreantantul unei Puteri europene. ! * W • O telegram!a mareșalului Waldersee amplă că coloana Farel, după un marș penibil de 72 ehilometri nord-vest de Peking, a luat asalt, aproape de Hop liu, unicâmp fortificat apărat de 1.000 de boxeri.4 . O telegramă din Peking anunță că un chinez busit din Singanfu, povestește ca acolo în interiorul orașului se exercitează într-una 85 mii de oameni de trupe chinezești înarmați în cea mai mare parte cu arme moderne. Populația chinez e foarte iritată contra străinilor. Chinezii cred că trupele J-Ț vor fi în stare da a înfrunta trupele europene în lupta de timp și să le învingă. inta. mplari fiii«* r»«|j|i**i» «Mai e de scan,lai ili.! pis»ta Mutache Mitifalmu Aseara la orele 8 urmare sc«iurdal urmat de bătaie s\ rănire s’a petrecut în piața Matache Măcelaru. De câteva zile s’a liberat din pușcărie un recunoscut pungaș și bătăuș Dumitru Butăreanu. Acesta a venit pe vremuri meseria de pescar s’a hotăit să o reînceapă din nou de oaii ce a văzut că cu pungășiile nu li merg tocmai bine. A luat un mic apartament împreună cu un tovarăș t hala Matache Macelaru. Ei fiind ajunul sf. Vasile, aglomerațiunea în piață, era foarte mare și fiecare dintre pescari căuta să atragă la marfa lor mușterii. Din cauza concurenței o ceartă se iscă între Dumitru Butărescu și pescarii Stancu Stoian, Ion Grigore și Ilie Birjaru. La un moment dat Butărescu se repede asupra lui Stancu și cu un ciomag îi dădu o lovitură la cap. Tovarășii lui Stancu văzând aceasta sar la Butărescu, dar acesta fără a pierde timp mult cu câte oovitură de ciomag Jî trânti pe toți trei la pământ. După această ispravă, apucă un cuțit de măcelărie și vor să omoare pe Stancu. Ceîlalțî tovarăși cari fuseseră trântiți la pământ de loviturile de ciomag ale lui Butărescu, se deștept și văzând pericolul în care se afla tovarășul lor cu cuțitele pe cari le aveau la el dădură mai multe lovituri agresorului lor. Acesta căzu în nesimțire jos. Se anunță imediat comisarul secției respective, d. Ioan Livescu care sosi la fața locului, și dispuse transportarea găuitului la spitalul Filantropia. D. Costescu, inspectorul coloarei de Verde, care se afla prin apropiere, auzind de această crimă sosi și d-sa la fața locului și ordonă comisarului să dreseze actele în consecință. Cserevherjtt Rin sir. Piso«lin de escrocheria di., mai curioase a fost era în stm No. 31, la comerciant' Nița Radulescu. Acesta cumpără două lăzi cu tahar, în greutate de 75 kilograme de la un fost sergent de stradă <» nume Grigore I. Banescu. Comersantul Radulescu, fu fost ’’esel, căci cumpărase zaharul, el e un articol curent, cu un preț n î gia! s căzut decât cel din coni , !ns5> °r* înainte d; s plați bann, ge ja jgzj „j , zaharul foart« bun, aranjat frun ; , lăzile 5 a^X,1Ci> a?a cu ® v'ntc După ce fostul sergent de o Banescu se depărtsi, d. Radeleca scoase zaharul din lăzi ca 8j l n prin cutiile din magazin. Abea desfăcu însă primul stra, dădu de un rând de cărămizi. Me mai în jos și găsi fumegai <le , încercă a doua ladă și constată, același lucru. Escrocul pusese fumegaiul pen ca lada să aibă greutatea obiceir a lăzilor cu zahăr. Comersantul Rădulescu se duse secția 33 și denunță cazul. Comisarul Începu o anchetă, agenții poliției secrete caută act, pe fostul sergent de oraș Grigor Bănescu. Focul nqă se revolveră la strada Sf. Ionică. Era dimineață, la orele 4 și metate, locuitorii din strada Sf. nică fură deșteptați de niște foc de revolver. In același timp e ,gentul de oraș alergă in toate roțile ca să vadă ce s’a intîmplat. Ajungând la una din case, o la poartă pe un anume Șui Cati care descărca revolverul in aer. Ce faci acolo d-le ? strigăgentul. — Trag cu revolverul, respură tină. — Dar ce chef ți-a venit? — Mâine trebue să moară a acesta, reluă omul cu revolverul mână ;— eu îl împușc de astă căci prea a fost ticălos pentru mi L Șui Cătină, care băuse toată noaptea și era la ora aceea într’o dplectă stare de beție, fu dus la 1 ție 6 și ținut la arest până a trei ; anul vechn, ca să nu-i mai tinpu >. Lucruri din toată lui. Averea Suveranilor. Dacă trebue să credem ziar ; New- Yorker Staatezeitung, or . principal al americanilor gemani, suveranii Europei au n. .r. capitaluri plasate în America iț Nord. Ex-împărateasa Eugenia ava, la un moment dat, 50 milie de fr. plasați in acțiuni de in prinderi americane, și din tualii suverani, regina Victorie aceea care are în America mai mari sume. Propriuri în imobile sunt evaluate La milioane de dolari. Su a dobânzilor ce se plăt o din America bătrânei • de aproape 2 milioane an * Prințul de Galles am Statese-LTaife ' »«>;• ■ ; mai ales in valori o . ’; r;*■, V;; h ««Iar în st* onis o mare .sumă Iitual •«;ri OiU l :« ■...■ intr’uri timp HAm* ■; 50lioane de fr. și azi no ,, de cât 15. împărăteasa . , nie! nu a încredințat iro«; * filor americani de cât 2.60ü.v franci. Țarul are în acțiuni ale sociâței de cale ferată «Pensilva, Rail Road, New York Centre și altele, 30 milioane de fr. familia domnitoare din Sp» mai posedă înc ă 10 milieime plasate în valori americane. Alte mari sume de bani le * i depuse în America și al! Su > ran! din Europa. Un fin de negru la îiperatul I'l’anlz-losei*.—Ia Viena se scrie ca în ziua de Ianuarie st. n., a apărut în s de audiențe de la palatul imperial un fiu de negru însoțit de un călugăr iezuit, ca să cer o audiență împăratului Fran Iosif. Acest tînăr negru e în vîrst; de 15—16 ani și e originar din Kanber, de unde a fost răscumpărat din sclavie ca, prețul de coroane, sumă colectată de st denții din Innsbruck. Micul cegru a trecut la creștinism și a primit numele de Petrus Cat j nins ; e foarte inteligent și învață cu multă plăcere. Avât dorința de a se face preot callie, misiunea iesuită îl va trimi în Portugalia ; el vorbește foai bine limbile spaniolă și german împăratul Frantz-Iosif l’a primit foarte amabil. La finea audienței, micul negru zise : — Eu și frații mei ne voi ruga întotdeauna pentru Maiestatea Voastră, pentru rudele Majestăței Voastre și pentru puternicul vostru imperiu. Un mărimii’ îndrăzne —Petru cel Mare, împăratul Asiei, era foarte îndrăzneț pe mar. Când era furtuna mai puternici sta liniștit lui cârmă. Odată pier Cronstadt cu un smbasarl ■ reni. Abia se depărtară de țeran.i apucă o furtună oribilă. Cu toate acestea, Petru n’a dat pruncă să se reîntoarcă curat în port. Ambasadorul era galbț de spaimă și tremura ca frmsi. Disperat, el strigă împăratului — Majestate, eu n’am fost tr,mis de stăpânul meu însuși ca să mă înec în apele Nordului Regele meu o să-ți ceară spei leală pentru mine dacă me voi îneca. Petru cel Mare rise din toat inima și răspunse nepăsător : — Ași ! Dacă te vei îneca ti ne vom îneca toți, prin urmat și eu. Și dacă me vom fi înecaeu, atunci cuiva cere regele ta socoteală pentru tine ?! Mumii in pivniță.—Profesorul Witt din Berlin publică într’o revistă germană de urmitorul lucru interesant. In prima, scrie el, se arată penț bani o pivniță care are propriitatea deosebită, că cadavrele păstrează in ea, mult timp, știrea originală și numai după stcole se usucă, tocmai așa ca mumiile egiptene. Pivnița aceasta se afa sub biserică și la început turnau pins în ea. După aceea n’a mai folosită la nimic. S’a întâmpt însă că odată un lucrător Ampli