Universul, martie 1901 (Anul 19, nr. 57-87)
1901-03-01 / nr. 57
lulia Iarcu, victima îngrozitoarei crime din str. Icoanei AS Calendar pe anul 1901 Orbit»* Miercuri, 28 Februarie. — Cuv. Păr. Vasile Mărtineanu ritolie Miercuri,13 Martie.Soarele răsare 6.21; 1 Post mare apune 5.00 București, 28 Februarie. Primari nedeputați De când trăim sub regimul constituțional parlamentar, întotdeauna primarii orașelor de reședință, din toată țara, au fost în același timp și deputați. Se pare că e vorba acum să se curme acest obicei. Un ziar a dat știrea că comitetul partidului liberal ar fi hotărît ca viitorii primari să nu se mai recruteze dintre deputați. Hotârîrea aceasta ar fi produs, după cât se spune, oarecare nemulțumire în sufletul unora dintre partizani, cari se cred chemați a fi și deputați și primari ai orașelor lor. Pe noi, hotărîrea aceasta, dacă în adevăr s’a luat, ne umple de bucurie , și dorim din toată inima ca conducătorii partidului liberal s-o aducă la îndeplinire, căci mult ar folosi orașelor țării. E îndeobște cunoscut în ce stare de jalnică părăsire se găsesc orașele noastre, cu Capitala în frunte. Nici unul din ele nu are tot ce trebuieste neapărat unui oraș în vremurile de astăzi. Afară de mici părți centrale, stradele sunt re parate sau nu sunt de loc ; canalizare sistematică pentru scurgerea necurățeniilor nu există. Aproape toate nu au lumină și nici apă sănătoasă de băut. Nu mai vorbim de alte lipsuri, căci am face un pomelac prea lung. Lipsite de strictul necesar, orașele noastre sunt urîte, sunt foarte murdare și nesănătoase , și infecțiunea crește necontenit. In această privință ne găsim într’o stare de lucruri jaesuferită, căreia trebuie să i se aducă îndreptare. Cine e vinovat de această stare ticăloasă ? Vinovat e sistemul recrutării și schimbării primarilor. Ce fel de administrație vreți să facă primarul deputat, când jumătate de an e absorbit de lucrările Camerei ? De obicei primarii joacă roluri însemnate în Adunarea deputaților și sunt băgați în fel de fel de comisiuni, așa că tot timpul lor e luat. Când se închide Parlamentul, vine vara și primarii se duc la băi, ca să-și recâștige forțele pierdute și să-și odihnească nervii. Nu exagerăm de loc dacă susținem că, cu sistemul actual, primarii abia pot jertfi din timpul lor două trei luni pe an pentru îngrijirea interaselor orașelor. Aceasta n'ar fi de ajuns ÍÉJfr«Nici orașele noastre s'ar găsi în starea cea mai înfloritoare, cum să fie de ajuns la noi, unde totul e încă de făcut ? Un primar inteligent, bine pregătit și harnic, dându-și tot timpul și toate forțele sale administrării orașului, abia ar putea să îndeplinească în chip mulțumitor zdrobitoarea sarcină ce-i apasă umerii. Pentru ca orașele să poată culege roade de pe urma unor asemenea primari s’ar mai cere încă un lucru , anume, ca ei să funcționeze un lung șir de apă, iar nu să se schimbe ca acum, la fiecare schimbar» de regim. Cercetați în alte țări, și veți vedea că orașele înfloritoare își datorează prosperitatea lor stabilitatea administrațiunei comunale. Un singur exemplu : orașul Milano e cel mai înfloritor din Italia și-și ține cu cinste rangul printre orașele de frunte din lume. Milano își datorește prosperitatea lungei administrațiuni a lui Giulio Belinzaghi, care a fost primar al orașului peste cincizeci de ani și pe care răposatul rege Victor Emanuel II l-a ridicat la rangul de conte pentru marile servicii făcute. Am ajunge și noi poate la stabilitatea primarilor, dacă aceștia n’ar fi deputat și ar fi astfel scoși din vîrtejul politic. RMN GRECIA (Corespondență particulară a „Universului“) Atena, 23 Februarie. Reforma Constituției Locuitorii din Patras au prezintat regelui George al Greciei o petiție în care ei cer reforma constituției regatului elen. Ei doresc ca această reformă să fie făcută în așa chip ca, pe lângă Cameră, sa se înființeze și un Senat. In petiție se afirmă că numai un parlament compus dintr-un Senat și o Cameră oferă o garanție sigură pentru desvolarea civilă și economică a Greciei. In fine, acei locuitori roagă pe rege să convoace o .Constituantăl în care se va discuta reforma constituției. Mormîntul lui Ippocrat Se știe că, de câtva timp, la Larissa se fac săpături, cari sunt urmărite cu mult interes de lumea cultă. Descoperirea făcută deunări a atras și mai mult atenția publicului. S’a dat de mormîntul celebrului Ippocrat, părintele medicinei. O comisiune numită de guvernul grecesc s’a dus la fața locului spre a lua disposabele necesare. Un nou Sclilienium Acum câteva zile a sosit aici celebrul arheolog olandez, Goekoop din Ilanga, pentru ca împreună cu profesorul german Dorpfeld să desgroape rămășițele scaunului domniei odysseice. D. Goekoop, care știe pe de rost întreaga epopee a lui Homer, care poartă totdeauna cu sine un exemplar al Odisseei, e sigur că-și va vedea realisat visul tinerețelor sale, adecă descoperirea palatului lui Odiseu. Dacă cercetările sale pe insula Leucadiax vor rămâne fără niciun rezultat, adecă dacă nu va găsi «paharele de aur din care lcuseră pețitorii Penelopei», arheologul Goekopp își va muta în altă parte a Greciei cercetările sale. El însă are mare încredere în ajutorul zeiței Palas Atena și speră că, în 3—4 săptămâni, își va ajunge scopul și astfel să-și poată realiza visul tinerețelor sale. El are de gând să se fotografieze pe ruinele acelui măreț palat și să fixeze în imagine cel mai fericit moment al vieții sale. O dramă, mișcătoare La Misolonghi, un anume George Dionos, om de vre-o 50 de ani, un bun tată de familie și stimat de toți, s’a luat la ceartă cu Constantin Hristicos, un tîner foarte cumsecade, în vârstă de 24 ani. Dionos vînduse lui Hristicos un cal și-l dojeni căci maltrata animalul. Hristicos, supărat, dete lui Dionos o lovitură cu coada biciului așa de puternică, încât sărmanul bătrân, lovit la tâmplă, căzu jos mort. Hristicos, consternat, sări în ajutor și după ce puse pe adversarul său pe un pat, dădu stăpânei birtului în fața căruia se întâmplase tragicul fapt, o sumă de 800 fr. adăugând : — Justiția de va avea nevoie de mine să mă caute în rîu. Ei dispăru și după câteva ore cadavrul lui fu pescuit din rîul ce trece prin apropiere de Misolonghi. Ieri au fost îngropate în fața unei mari mulțimi de lume cadavrele victimei și al asasinului, unul lângă altul. Domokos. UN SFAT PE Zi Vin roșu din struguri albe. — Lasă vinul cel alb să fiarbă pe drojdii cu boabe de soc cât de mult. Vinul va fi foarte bun și gustos, încât nici chiar cei mai renumiți cunoscători de vin nu’l vor cunoaște că nu e original roșu. Situația din Balcani Situația din Balcani atrage atenția Angliei. Iată ce spune în această privință ziarul londonez «Morning Leader» : «E foarte probabil ca înainte de sfîrșitul primăverei populațiile din Balcani să facă să se vorbească de ele. Serbia fierbe de nerăbdare față de nebuniile tînărului ei rege, cari pot avea urmări mai rele ca viciile tatălui său. «In Bulgaria, totul arată că mișcarea macedoniană a tîrît în șivoiul ei : prinț, guvern și popor. Ultimele alegeri înseamnă înfrângerea partidului generalului Petroff, unicul om de Stat bulgar care a căutat să pue stavilă propagandei așa de violente a Ligei macedonene. «Avertismentele Rusiei n’au nici un efect. Dacă comitetul, care a înarmat și exercitat de mai multe luni tineretul bulgar, va hotărî că aderenții lui trebue să treacă granița spre a desfășura drapelul bulgar în Macedonia, el nu va întâlni altă împotrivire decât aceea a Turciei și a soldaților săi, tabărîți în provinciile de la hotar. «însemnătatea acestor pregătiri militare arată că Sultanul își dă seama de gravitatea evenimentelor. Puterile au și ele ochii în patru. Corespondentul nostru din Viena ne-a depeșat că Rusia și Austria tratează modul cum ar "putea desarma, pe negândite și deodată, toate principatele balcanice. «Aceasta va fi poate scânteia așteptată. O desarmare operată cu forța nu se va putea face fără o împotrivire înverșunată». CRONICI FEMENINE Spiritul de imitație Ignoranța copiilor, în creerul cărora nu e încă nimic întipărit, și cari n’au nici un obiceiu, îi face dispuși a imita tot ce văd. De aceea e foarte important da a nu le oferi decât bune modele. Nu trebue să se lase a se apropia de dînșii decât oameni al căror exemplu să fie folositor de urmat ; dar, cum nu e cu putință ca ei să nu vadă, cu toate precauțiunile ce se iau, multe lucruri neregulate, trebue să ’i facem a observa din vreme impertinența unor persoane vițioase și neraționale, asupra reputației cărora nu e nimic de menajat; trebue să le arăți cât e un om demn de dispreț și cât e de mizerabil când se dedă la pasiuni și nu’șî cultivă rațiunea. Se poate, astfel, fără a ’îmbicinui să fie batjocoritori, să le formăm gustul și să-î facem simțitori la actele bune ; nu trebue să ne abțineți de a-i preveni în general asupra unor defecte, cu toate că ne putem teme ale deschide astfel ochii asupra slăbiciunea oamenilor pe cari ei trebue să ’i respecte. Cel mai sigur mijloc de a-î ține în datoria lor e de a ’i convinge că trebue să suporte defectele altora, că nu trebue să judece cu ușurință, că, nimic nefiind perfect pe pământ, trebue să admirăm ceea ce are mai puțină imperfecțiune și să ’i prezervăm de a’imita tot răul pe care îl au în fața ochilor lor. Ziua Sinnata în China — Prin poștă — Viceregele Lin-Kun-Yi a supus tronului un memoriu în favoarea unei reforme pe următoarele baze : 1) Stabilirea unei constituții permanente ; 2) deplina schimbare a sistemului de educațiune ; 3) excluderea din administrație funcționarilor nedestoinici ; 4) adoptarea unui sistem financiar regulat; 5) fondarea unei Bănci imperiale autorizată a emite bilete de bancă având curs în toată China ; 6) aplicarea legei a încurajărei presei ; 7) desființarea deosebirei dintre Chinezi și Manciuri.* * * Se anunță din Kobe că Japonia desfășoară multă activitate din punct de vedere naval, militar și politic în privința acordului ruso-chinez privitor la Manciuria. Baronul Hayashi, ministrul Japoniei la Londra, a declarat într’un interviev că acordul dintre Rusia și China, în privința Manciuriei, nu a fost ratificat. * * * O fabrică din Hankau a supus vice-regelui din Sangai pentru experiență, o cantitate de praf fără fum fabricată în atelierele ei, care -l roagă de a-i remite un raport cu privire la tratativele cu lordul Kitchener și la condițiunile armistițiului. Raportul e așteptat de Krueger cu nerăbdare, căci el n’are de loc știri asupra tratativelor. Krueger e neclintit în convingerea sa că pacea nu e cu putință fără concesiunea unei largi autonomii a boerilor.* ¥ ] Dr. Leyds, care a sosit la Paris, a declarat, într’un interviev, că nici Krueger nici dînsul nu se cred autorizați a’șî da părerea asupra condițiunilor de pace și că eroii Dewer, Botha și președintele Steinn au dreptul să decidă asupra situației. Dr. Leyds însă consideră că se poate primi a se trata pe bazele unui compromis propus de multe notabilități engleze. Anglia va lua regiunea mineră, lăsând boerilor restul teritoriului, care ar forma un stat independent sub protectoratul său. Asupra motivelor războiului a voit să demonstreze că l’au voit eingleziî. Leyds a arătat planurile topografice și militare executate după aventura lui Jameson, în care cele mai mici amănunte ale viitorului războiu sunt notate și comentate de statul major englez. ■ ■ [UNK] [UNK]num » » ni * ¥ * Carter Judiciar (TRIBUNALELE ROMANE) Afacerea Slavei Brătianu— Caton Lecca Tribunalul Ilfov, secția a 2-a, a judecat ieri procesul intentat d-lor Stavri Brătianu și Caton Lecca, învinuiți de ultragiu la adresa fostului inspector de poliție d. Dimitriu, cu ocazia alegerea ca senator a d-lui P. Sfetescu. Ultragiul s’ar fi săvârșit în sala de alegere de la Clemența. S’au ascultat martorii dr. Râmniceanu, Haralambie Fundățeanu, actualul prefect de Argeș și d. Sipsomo senator. Martorii au depus că provocarea a fost din partea adversarilor politici ai inculpaților. D. procuror Nicolau conchide la achitare. D. Tache Giani caută să pue în evidență faptul că în localul de alegere n’ar fi trebuit să fie poliție și că e de mirare că se poate face în asemenea circumstanțe proces de ultragiu, când ar fi cu totul natural ca, din cauza pasiunilor politice, să nu se schimbe vorbe insultătoare decât între partizanii ambelor tabere. Tribunalul compus din d. Vilaeros și d. Volenti achită pe d-ni. Brătianu și Lecca. * * * Afacerea giuvaericalelor d-nci Lina Lăzirescu Eri a venit la secția I a trib. Ilfov procesul intentat d-lui Aureliu Moscovicî de către doamna Lina Lăzărescu în chestiunea giuvaericalelor ce aceasta pretinde că ar fi dispărut din caseta ce a încredințat-o bancherilor frați Finkels, stăpânii d-lui Moscovicî. Se știe că d. Moscovici a venit din New-York spre a se disculpa de învinovățirea ce i s’a adus. D. procuror Magheru a cerut amânarea, de oarece ’i lipsește câțîva martori. D. Davidescu avocatul d-nei Lăzărescu, e de acord cu d. procuror. I. C. Cernescu, apărătorul d-lui Moscovici, se opune din toate puterile, zicând că e gata să se judece cu depositiele scrise ale martorilor absenți.’ Tribunalul amână afacerea la 12 Aprilie. Elian, ieabdal anglo-Isee? — Prin poștă. — Dewet, cu 700 de oameni, a străbătut Fauresmith, ducânduse spre nord, pe drumul Roffeefontein. El nu are decât câteva ore de avans față de coloanele lui Bethune, venind din Orange, și Plumer, venind din Springfontein. Avant-garda lui Bethune a avut o ciocnire cu arier-garda inamică ; perderile de ambele părți sunt neînsemnate. Un prizonier a declarat că scopul marșului coloanei este Petrusburg. Colonelul Bethuen a urmărit pe Dewet până la Kiel, de unde a dispărut fără nici o urmă. ★ * * Generalul Dewet și d. Steinn, cu cari a comunicat până acum generalul Botha, persistă în atitudinea lor inconciliabilă. Dewet nu acceptă nici o condițiune. Se așteaptă ca aranjamentele definitive pentru predarea trupelor generalului Botha să fie încheiate săptămâna aceasta. * * * Se telegrafază din Gradock că orașul Maraisburg a fost reluat de englezi. Boeiiî au liberat pe judecătorul din Maraisburg și patru oameni de poliție din Gap, pe cart eî îi făcuseră prizonieri. * ¥ ¥ Președintele Krueger a trimis generalului Botha o telegram! în Universul In provincie De la coresp, noștri particulari — Pe ziua de 26 Februarie — I? o zeii împușcați în timpul petrecere!.—După cum v’am telegrafiat, o crimă s’a comis Duminecă, pe la orele 9 seara, un corn. Pogoanele, situată la o distanță de 30 kilometri de Buzzlc, crimă comisă, după toate probabilitățile, din răsbunare. Di Chirițescu, administratorul moșiei d-lui D-tru Popescu, poftise pentru acea zi, la masa de seara, pe d. locotenent Mihail Anastasiu, comandantul companiei teritoriale, d-nil Nicolescu, jude de pace și ajutorul său și pe d. Nicu Iorgulescu, sub-prefectul plășel Câmpu, toți cu reședința în acea comună. De aproape o oră această societate era întrunită în jurul mesei. O veselie generală domnea. La un moment, d-na Chirițescu, urmând a da niște ordine servitorilor, se Iji de la macati, același timp, o bătrână servitoare a casei a fost trimisă a scoate vin din pivniță, pentru a alimenta paharele și cu ele și veselia ce domnea printre comeseni. In acest scurt interval, o detunătură groaznică de armă fu trasă în cei prezenți la masă, prin fereastra ce da în curte. Urmă o panică indescriptibilă, mărită prin vaezele celor loviți, împinși de groază și de un simțimînt de conservare, toți căzură la pământ. Toți ai casei alergară în ajutorul celor răniți. D. locotenent M. Anastasiu, care sta cu spatele spre fereastră, a primit în ceafă două sburături mari de plumb, din care unul a intrat adânc în carne, oprindu-se la os, iar cel l’alt, străbătând tunica și gulerul, s’a oprit în ceafă, făcându-i o mică sfârietură. D. Chirițescu a fost lovit de alice în obraz, în partea dreaptă. Rana sa este mai ușoară. Nu se știe cine sunt autorii acestui act mișelesc. Servitoarea, care se dusese să scoată vin din pivniță, declară că, auzind detunătura, s-a grăbit să intre în casă; ea a putut vedea în momentul când traversa curtea trei indivizi, cari se gateau a trage din nou , fiindu-le însă teamă că vor fi recunoscuți de servitoare, au dispărut. In aceeași noapte pacienții au fost aduși la Buzeu, unde d-ni- d-r. V. Bianu și G. Constantinescu-junior au extras din ceafa d-lui socot. Anastasiu sburătura de plumb , ci sunt azi în afară de orice pericol. Tot azi, d. procuror G. Georgescu- Vâlcea, a plecat la Pogoane, pentru a proceda la dovedirea acelor tâlhari. Acest act de răsburare este îndreptat, după cât se pare, contra d-lui Chirițescu, administratorul aceiei moșii. D-sa a mai fost, acum câțiva ani, obiectul unui alt atentat, de care a scăpat ca prin minune. Marv. Focșani Inceput de Incendiu. — Un început de incendiu s’a declarat aseară, pe la orele 7, la locuința d-lui d-r Geller-senior, din strada Centrală No. 59. Intervenind chiar locatarii, focul a putut fi stins mai înainte de a lua dimensiuni mari. Emigrările evreilor.Popuațiunea israelită din localitate continuă să emigreze, individual însă, iar nu grupuri ca astă-vară. Pe fiecare săptămâna se înregistrează plecarea a 8—12 inși, de ambele sexe. Alianța israelită din Viena a anunțat pe evreii din România că este imposibil de a mai ajuta emigrările acestea din lipsă de fonduri. Știrea aceasta, absolut sigură, o am de la un domn doctor, fruntaș evreu din localitate. Faust Știri din străinitate — Prin poștă — După cum se anunță din Londra, regele Eduard VII a fixat data încoronatei sale pentru ziua de 20 iunie curent, împăratul Francisc Iosif va fi reprezintat prin un arhiduce. ft* * Din Carlovitz (Ungaria) se anunță : Împăratul Francisc Iosif a ordonat ca să se ridice un monument regelui Milan în biserica monăstire Kruședol, și să se udea lââ o capelă, în care și, îngrozitoarea crimă din strada Icoane!. — (Vezi articolul de reportagiu) O CUGETARE PE ZI Pasiunile, cari ne depărtează de D-zeu, ne fac nedrepți cu oamenii, se pună toate coroanele depuse pe mormîntul defunctului rege al Serbiei. Toate cheltuelile le va suporta împăratul Francisc Iosif.* * * După o statistică oficială din Budapesta în luna Ianuarie 1901 au emigrat din Ungaria 11.152 persoane. Cei mai mulți emigranți s’au dus în America și în România. In urma topirei repezi a ghieței, rîul Someșul a venit mare și a inundat mai multe sate din nordul Ungariei. Cartierul Diana din orașul Satmar este întreg sub apă; oamenii umblă cu bărcile pe strade. Pompele lucrează în continuu. Pagubele sunt foarte mari.* ¥ ¥ Consiliul municipal din Paris, a primit în unanimitate propunerea de a da numele de Giuseppe Verdi unei strade a Parisului. It ¥ ¥ La Roma s’a constituit un comitet de doamne văduve, spre a strînge într’un azil pe văduvele italiane, cari au o moralitate deplină, și sunt lipsite de mijloace de trai. Regina Margareta recunoaște că ideea e foarte bună și nobilă, și demnă de a fi încuragiată, chiar a promis că va lua sub patronagiul ei această instituție. Telegramele sosite din Washington socotesc foarte gravă tensiunea între Anglia și Rusia din cauza Manciuriei. Presa americană afirmă că Anglia se poate bizui pe sprijinul Statelor Unite.* * * Ducele și ducesa de York, moștenitorii Angliei, vor sosi la Malta la 25 Martie și la 27 vor pleca în Australia. Escadra engleză a mărei mediterane va face escorta de la Malta la Port-Said. * * * Tribunalul din Genova a pronunțat sentința contra celor 7 anarhiști din Sestin, acuzați de asociație, în scop de a comite delicte și ațîțare la ură. Patru din acuzați au fost condamnați douî la 2 ani 6 luni recluziune și ceî-l’alțî douî la 1 an și 6 luni, iar ceî-l’alțî trei au fost achitațî. ft ¥ . După «New York Herald», ediția pariziană, s’a răspândit știrea că la Ostanda dinerul american John Mac Wilson Durant a fost ucis în duel de un contens a cărui nevastă i-o sedusese. Acum tot «New York Herald» află că acel tragic duel e o pură invenție a ciudatului american, care dorea prin asta să scape de o logodnică, trecând drept mort. Frații de sânge Alexandru Candiano și Ștefan Vlădoianu, amândouă elevi în pensionatul Marcel Brandză, au plănuit săvârșirea unei serii de crime acum cinci zile. Ei s’au închis într’o odaie a pensionului și Alexandru Candiano a spus lui Ștefan Vlădoianu : „ Ascultă, eu fac parte dintr’o societate secretă, la fel cu cea bulgărească. Sunt președintele ei. Dacă vrei să intri și tu în această societate, trebue să îmi juri că vei păstra tot secretul, că nu vei pronunța nici un cuvînt. — Iți jur, îi răspunse Vlădoianu. — Jurămîntul trebue să-l faci pe un pumnal, și o pecete, simbolul societăței noastre secrete, adaogă Alexandru Candiano. Jur pe acel simbol, accentua Ștefan Vlădoianu, răpit de misterul lucrului și pe care mintea lui cea slabă căuta acum să-l pătrundă. Candiano desemnă pe o coală de hârtie un pumnal, făcu o formă de pecete. Ștefan Vlădoianu îngenunchiă și făcu jurămîntul. — Acum, reluă Alexandru Candiano, trebue să ne facem frați de cruce. El luă apoi un ac, împunse brațul lui Ștefan Vlădoianu și-i supse câteva picături de sânge. Aceeași operație o făcu și asupra lui, sugendu-i Vlădoianu picăturile de sânge de la braț. — Acum, zise Alexandru Candiano, noi suntem frați de sânge. Vom lucra împreună și vom ajunge departe. Crimele. —10 la sută Alexandru Candiano are 20 de ani împliniți, iar nu 19, cum am spus la ediția de o zi dimineață. El a destăinuit lui Ștefan Vlădeianu că e hotărît să comită mai multe crime, pentru a lua bani și astfel să ducă o viață liberă și largă. — Trebue, zise el, să găsim oameni bogați și bătrâni, sau femei văduve, cu avere. Pe bătrâni și pe femei le putem omorî mai lesne. Trei femei care au bani și pe cari le putem omorî, le cunoșc eu, răspunse Ștefan Vlădoianu. Ele sunt prietenele familiei mele și vin adesea acasă la noi. — Cine sunt acele femei? întrebă Candiano. — E d-na Bilciurescu, d-na Brătășanu și d-na Catoff. Al. Candiano hotărî să le omoare rând pe rând, pe câte șî treb. In adevăr, s’a găsit asupra lui Alexandru Candiano un mic carnet având pe una din foi următoarele cuvinte scrise în limba franceză : «D-na Bilciurescu , 1000 lei, sau moartea ei. Str. Luterană». Apoi urmează semnătura lui Alexandru Candiano, asupra căreia era aplicată o pecete roșie. Pe aceiași pagină se mai află notat: «D-na marchiză Terzi Cutofi, 2500 lei și d-na Brătășanu 200 de lei». Micul Vlădoianu avu grija și întrebe pe fratele său de sânge asupra părței ce i se cuvine din banii ce se vor fura de la victime. Candiano îî răspunse că va avea 10 la sută din sumele furate. St. Vlădoianu se mulțumi cu această remiză și scrise în carnetul său numele celor trei d-ne, precum și banii ce s’ar fi putut lua de la fiecare, după comiterea crimelor. Tot pe acea foaie a carnetului, micul Vlădoianu făcu semne cabalistice, pumnalul și pecetea. Cumpărarea pumnalului Pumnalul, după cum am spus deja, a fost cumpărat de la magazinul de cuțitărie Fantini de pe calea Victoriei. Acest pumnal a fost ales de amândoui precocii criminali, Alexandra Candiano și Ștefan Vlădoianu. Candiano a declarat la început că pumnalul l-a cumpărat de la un calabrez, el a fost luat însă de la Fantini cu prețul de 7 lei. Un pumnal la fel ni l’a trimis era de Fantini și după care am făcut desenul de mai sus. Acest pumnal are mânerul de abanos. Lungimea totală, lama și mânerul, e de 21 centimetri și jumătate, iar numai lama are o lungime de 12 centimetri. Pumnalul e cu 2 tăișuri. Prima victimă Cea dintâia persoană hotărîți a fi asasinată de Alexandru Cart*ziano, e însuși unchiul acestuia, d. IÎagi Pandele. Criminalul nebun văzuse într’un dulap de cristal al unchiului său 5 piese de aur, a câte 5 napoleoni, una. Pentru a-i fura acești bani, el își puse în gând să omoare pe unchiul seu. In urma înfrățire! însă cu Ștefan Vlădoianu, el lăsă pe d. Ha.gi Pandele, deoarece prin omorîrea celor trei doamne arătate de micul Vlădoianu, avea de luat sume mai mari de bani Săvârșirea crime! Iată câteva nouă amănunte privitoare la săvîrșirea crimei. Alexandru Candiano și cu Vlădoianu s’au dus pe la ceasurile 8 la d-na Bilciurescu, hotărîți s’o omoare. In acest scop Candiano luă pumnalul cu el. Ajungând în strada Fântânei, unde locuește d-na Bilciurescu, Ștefan, Vlădoianu întrebă pe servitoare dacă stăpâna sa e sinegură acasă și-i dădu o carte din vizită. Servitoarea răspunse că e sin*gură, dar cei 2 criminali, pâni să sa reîntoarcă slujniciuplecar!, de oare-se nu li se păru BT fi ft ¥ ¥ Alexandru Candiano Popescu Ștefan Vlădoian* ÎNGROZITOAREA crima din str. Iconei NOUI AMĂNUNTE Această îngrozitoare crimă a emoționat tot publicul, căci se crede a fi unica crimă în Europa, săvârșită în niște asemeni condițiuni. Pozițiunea nenorocitei victime Iulia l’arca, înalta pozițiune a părinților acestor douî criminali precoci, modul apoi cum d-na Iarca a fost omorâtă, a umplut de groază și milă pe toată lumea de la noi. In numărul de azi am descris în trăsuri generale săvârșirea acestei crime , azi continuă»! cu noul gjMnun.tSj