Universul, martie 1901 (Anul 19, nr. 57-87)

1901-03-01 / nr. 57

lulia Iarcu, victima îngrozitoarei crime din str. Icoanei AS Calendar pe anul 1901 Orb­it»* Miercuri, 28 Februarie. — Cuv. Păr. Vasile Mărtineanu ritolie Miercuri,13 Martie.­­Soarele răsare 6.21; 1 Post mare apune 5.00 București, 28 Februarie. Primari nedeputați De când trăim sub regimul constituțional parlamentar, în­totdea­una primarii orașelor de reședință, din toată țara, au­ fost în același timp și de­putați. Se pare că e vorba acum să se curme acest obicei. Un ziar a dat știrea că co­mitetul partidului liberal ar fi hotărît ca viitorii primari să nu se mai recruteze dintre deputați. Hotârîrea aceasta ar fi pro­dus, după cât se spune, oare­care nemulțum­ire în sufletul unora dintre partizani, cari se cred ch­emați a fi și deputați și primari ai orașelor lor. Pe noi, hotărîrea aceasta, dacă în adevăr s’a luat, ne umple de bucurie , și dorim din toată inima ca conducă­torii partidului liberal s-o a­­ducă la îndeplinire, căci mult ar folosi orașelor țării. E în­deobște cunoscut în ce stare de jalnică părăsire se găsesc orașele noastre, cu Capitala în frunte. Nici unul din ele nu are tot ce trebui­este neapărat unui oraș în vremurile de astă­zi. Afară de mici părți centrale, stra­dele sunt re parate sau nu sunt de loc ; canalizare sis­tematică pentru scurgerea necurățeniilor nu există. A­­proape toate nu au­ lumină și nici apă sănătoasă de băut. Nu mai vorbim de alte lip­suri, căci am face un pomel­­ac prea lung. Lipsite de strictul necesar, orașele noastre sunt urîte, sunt foarte murdare și nesă­nătoase , și infecțiunea crește necontenit. In această privință ne gă­sim într’o stare de lucruri jaesuferită, căreia trebuie să i se aducă îndreptare. Cine e vinovat de această stare ticăloasă ? Vinovat e sistemul recru­tării și schimbării primarilor. Ce fel de administrație vreți să facă primarul depu­tat, când jumătate de an e absorbit de lucrările Camerei ? De obicei primarii joacă ro­luri însemnate în Adunarea deputaților și sunt băgați în fel de fel de comisiuni, așa că tot timpul lor e luat. Când se închide Parlamen­tul, vine vara și primarii se duc la băi, ca să-și recâștige forțele pierdute și să-și­ odih­nească nervii. Nu exagerăm de loc dacă susținem că, cu sistemul ac­tual, primarii abia pot jertfi din timpul lor două trei luni pe an pentru îngrijirea inte­­raselor orașelor. Aceasta n'ar fi de ajuns ÍÉJfr«Nici orașele noastre s'ar găsi în starea cea mai înflo­ritoare, cum să fie de ajuns la noi, unde totul e încă de făcut ? Un primar inteligent, bine pregătit și harnic, dându-și tot timpul și toate forțele sale administrării orașului, abia ar putea să îndeplinească în chip mulțumitor zdrobitoarea sarcină ce-i apasă umerii. Pentru ca orașele să poată culege roade de pe urma unor asemenea primari s’ar mai cere încă un lucru , anume, ca ei să funcționeze un lung șir de apă, iar nu să se schim­be ca acum, la fie­care schi­m­­­bar» de regim. Cercetați în alte țări, și veți vedea că orașele înfloritoare își datorează prosperitatea lor stabilitatea administrațiunei comunale. Un singur exemplu : orașul Milano e cel mai înfloritor din Italia și-și ține cu cinste ran­gul printre orașele de frunte din lume. Milano își datorește prosperitatea lungei adminis­trațiuni a lui Giulio Belinza­­ghi, care a fost primar al orașului peste cinci­zeci de ani și pe care răposatul rege Vic­tor Emanuel II l-a ridicat la rangul de conte pentru ma­rile servicii făcute. Am ajunge și noi poate la stabilitatea primarilor, dacă aceștia n’ar fi deputat­ și ar fi ast­fel scoși din vîrtejul po­litic. RMN GRECIA (Corespondență particulară a „Universului“) Atena, 23 Februarie. Reforma Constituției Locuitorii din Patras au pre­­zintat regelui George al Greciei o petiție în care ei cer reforma constituției regatului elen. Ei doresc ca această reformă să fie făcută în așa chip ca, pe lângă Cameră, sa se înființeze și un Senat. In petiție se afirmă că numai un parlament compus dintr-un Se­nat și o Cameră oferă o garan­ție sigură pentru desvolarea ci­vilă și economică a Greciei. In fine, acei locuitori roagă pe rege să convoace o .Constituantăl în care se va discuta reforma constituției. Mormîntul lui Ippocrat Se știe că, de cât­va timp, la Larissa se fac săpături, cari sunt urmărite cu mult interes de lu­mea cultă. Descoperirea făcută deună­ri a atras și mai mult atenția pu­blicului. S’a dat de mormîntul celebru­lui Ippocrat, părintele medicinei. O comisiune numită de gu­vernul grecesc s’a dus la fața lo­cului spre a lua disposabele ne­cesare. Un nou­ Sclilienium­ Acum câte­va zile a sosit aici celebrul arh­eolog olandez, Goe­­koop din Ilanga, pentru ca îm­preună cu profesorul german Dorpfeld­­ s­ă desgroape rămăși­țele scaunului domniei odysseice. D. Goekoop, care știe pe de rost întreaga epopee a lui Ho­mer, care poartă tot­dea­una cu sine un exemplar al Odisseei, e sigur că-și va vedea realisat vi­sul tinerețelor sale, adecă desco­perirea palatului lui Odiseu. Dacă cercetările sale pe insula Leucadiax vor rămâne fără nici­un rezultat, adecă dacă nu va găsi «paharele de aur din care lcuseră pețitorii Penelopei», ar­­h­eologul Goekopp își va muta în altă parte a Greciei cercetă­rile sale. El însă are mare încredere în ajutorul zeiței Palas Atena și speră că, în 3—4 săptămâni, își va ajunge scopul și ast­fel să-și poată realiza visul tinerețelor sale. El are de gând să se fo­tografieze pe ruinele acelui măreț palat și să fixeze în imagine cel mai fericit moment al vieții sale. O dramă, mișcătoare La Misolonghi, un anume George Dionos, om de vre-o 50 de ani, un bun tată de familie și stimat de toți, s’a luat la ceartă cu Constantin Hristicos, un tîner foarte cum­se­cade, în vârstă de 24 ani. Dionos vînduse lui Hristicos un cal și-l dojeni căci maltrata animalul. Hristicos, supărat, dete lui Dio­nos o lovitură cu coada biciului așa de puternică, în­cât sărma­nul bătrân, lovit la tâmplă, căzu jos mort. Hristicos, consternat, sări în ajutor și după ce puse pe adversarul său pe un pat, dădu stăpânei birtului în fața că­ruia se întâmplase tragicul fapt, o sumă de 800 fr. adăugând : — Justiția de va avea nevoie de mine să mă caute în rîu. Ei dispăru și după câte­va ore cadavrul lui fu pescuit din rîul ce trece prin apropiere de Mi­solonghi. Ieri au fost îngropate în fața unei mari mulțimi de lume ca­davrele victimei și al asasinului, unul lângă altul. Domokos. UN SFAT PE Zi Vin roșu din struguri albe. — Lasă vinul cel alb să fiarbă pe drojdii cu boabe de soc cât de mult. Vinul va fi foarte bun și gustos, încât nici chiar cei mai renumiți cunoscă­tori de vin nu’l vor cunoaște că nu e original roșu. Situația din Balcani Situația din Balcani atrage a­­tenția Angliei. Iată ce spune în această pri­vință ziarul londonez «Morning Leader» : «E foarte probabil ca înainte de sfîrșitul primăverei populațiile din Balcani să facă să se vor­bească de ele. Serbia fierbe de nerăbdare față de nebuniile tî­­nărului ei rege, cari pot avea urmări mai rele ca viciile tată­lui său. «In Bulgaria, totul arată că mișcarea macedoniană a tîrît în șivoiul ei : prinț, guvern și po­por. Ultimele alegeri înseamnă înfrângerea partidului generalu­lui Petroff, unicul om de Stat bulgar care a căutat să pue sta­vilă propagandei așa de violente a Ligei macedonene. «Avertismentele Rusiei n’au nici un efect. Dacă comitetul, care a înarmat și exercitat de mai multe luni tineretul bulgar, va hotărî că aderenții lui trebue să treacă granița spre a desfășura drapelul bulgar în Macedonia, el nu va întâlni altă împotrivire de­cât aceea a Turciei și a soldați­lor săi, tabărîți în provinciile de la hotar. «însemnătatea acestor pregă­tiri militare arată că Sultanul își dă seama de gravitatea eveni­mentelor. Puterile au și ele ochii în patru. Corespondentul nostru din Viena ne-a depeșat că Rusia și Austria tratează modul cum ar "putea desarma, pe negândite și de­odată, toate principatele balcanice. «Aceasta va fi poate scânteia așteptată. O desarmare operată cu forța nu se va putea face fără o împotrivire înverșunată». CRONICI FEMENINE Spiritul de imitație Ignoranța copiilor, în creerul cărora nu e încă nimic întipărit, și cari n’au nici un obiceiu, îi face dispuși a imita tot ce văd. De aceea e foarte impor­tant da a nu le oferi de­cât bune modele. Nu trebue să se lase a se apropia de dînșii de­cât oa­meni al căror exemplu să fie fo­lositor de urmat ; dar, cum nu e cu putință ca ei să nu vadă, cu toate precauțiunile ce se iau, multe lucruri neregulate, trebue să ’i facem a observa din vreme impertinența unor persoane vi­­țioase și neraționale, asupra re­putației cărora nu e nimic de menajat; trebue să le arăți cât e un om demn de dispreț și cât e de mizerabil când se dedă la pasiuni și nu’șî cultivă ra­țiunea. Se poate, ast­fel, fără a ’îmbi­­cinui să fie batjocoritori, să le formăm gustul și să-î facem sim­țitori la actele bune ; nu trebue să ne abțineți de a-i preveni în general asupra unor defecte, cu toate că ne putem teme ale des­chide ast­fel ochii asupra slăbi­­ciunea oamenilor pe cari ei tre­bue să ’i respecte. Cel mai sigur mijloc de a-î ține în datoria lor e de a ’i con­vinge că trebue să suporte de­fectele altora, că nu trebue să judece cu ușurință, că, nimic ne­fii­nd perfect pe pământ, trebue să admirăm ceea ce are mai pu­țină imperfecțiune și să ’i pre­zervăm de a’imita tot răul pe care îl au în fața ochilor lor. Ziua Sinnat­a în China — Prin poștă — Vice­regele Lin-Kun-Yi a su­pus tronului un memoriu în fa­voarea unei reforme pe urmă­toarele baze : 1) Stabilirea unei constituții permanente ; 2) deplina schim­bare a sistemului de educațiune ; 3) excluderea din administrație funcționarilor nedestoinici ; 4) adoptarea unui sistem financiar regulat; 5) fondarea unei Bănci imperiale autorizată a emite bi­lete de bancă având curs în toată China ; 6) aplicarea legei a încurajărei presei ; 7) desfiin­țarea deosebirei dintre Chinezi și Manciuri.* * * Se anunță din Kobe că Japo­nia desfășoară multă activitate din punct de vedere naval, mi­litar și politic în privința acor­dului ruso-chinez privitor la Manciuria. Baronul Hayashi, ministrul Ja­poniei la Londra, a declarat în­­tr’un interviev că acordul din­tre Rusia și China, în privința Manciuriei, nu a fost ratificat. * * * O fabrică din Hankau a supus vice-regelui din Sangai pentru experiență, o cantitate de praf fără fum fabricată în atelierele ei, care -l roagă de a-i remite un raport cu privire la tratativele cu lordul Kitchener și la condi­­țiunile armistițiului. Raportul e așteptat de Krueger cu nerăb­dare, căci el n’are de loc știri asupra tratativelor. Krueger e neclintit în convingerea sa că pacea nu e cu putință fără con­cesiunea unei largi autonomii a boerilor.* ¥ ] Dr. Leyds, care a sosit la Pa­­ris, a declarat, într’un interviev, că nici Krueger nici dînsul nu se cred autorizați a’șî da părerea asupra condițiunilor de pace și că eroii Dewer, Botha și preșe­dintele Steinn au dreptul să de­cidă asupra situației. Dr. Leyds însă consideră că se poate primi a se trata pe bazele unui compromis propus de multe notabilități engleze. Anglia­­ va lua regiunea mi­­neră, lăsând boerilor restul te­ritoriului, care ar forma un stat independent sub protectoratul său. Asupra motivelor războiului a voit să demonstreze că l’au voit eingleziî. Leyds a arătat planu­rile topografice și militare exe­cutate după aventura lui Jame­son, în care cele mai mici amă­nunte ale viitorului războiu sunt notate și comentate de statul ma­jor englez. ■ ■ [UNK] [UNK]n­um » » ni * ¥ * Carter Judiciar (TRIBUNALELE ROMANE) Afacerea Slavei Brătianu— Caton Lecca Tribunalul Ilfov, secția a 2-a, a judecat ieri procesul intentat d-lor Stavri Brătianu și Caton Lecca, învinuiți de ultragiu la adresa fostului inspector de po­liție d. Dimitriu, cu ocazia ale­gerea ca senator a d-lui P. Sfe­tescu. Ultragiul s’ar fi săvârșit în sala de alegere de la Clemența. S’au ascultat martorii dr. Râmniceanu, Haralambie Fun­­dățeanu, actualul prefect de Ar­geș și d. Sipsomo senator. Martorii au depus că provo­carea a fost din partea adversa­rilor politici ai inculpaților. D. procuror Nicolau conchide la achitare. D. Tache Giani caută să pue în evidență faptul că în localul de alegere n’ar fi trebuit să fie poliție și că e de mirare că se poate face în asemenea circum­stanțe proces de ultragiu, când ar fi cu totul natural ca, din cauza pasiunilor politice, să nu se schimbe vorbe insultătoare de­cât între partizanii ambelor ta­bere. Tribunalul compus din d. Vi­­laeros și d. Volenti achită pe d-ni. Brătianu și Lecca. * * * Afacerea giuvaericalelor d-nci Lina Lăzi­rescu Eri a venit la secția I a trib. Ilfov procesul intentat d-lui Au­­reliu Moscovicî de către doamna Lina Lăzărescu în chestiunea giuvaericalelor ce aceasta pre­tinde că ar fi dispărut din caseta ce a încredințat-o bancherilor frați Finkels, stăpânii d-lui Mos­covicî. Se știe că d. Moscovici a ve­nit din New-York spre a se dis­culpa de învinovățirea ce i s’a adus. D. procuror Magheru a cerut amânarea, de oare­ce ’i lipsește câțî­va martori. D. Davidescu avocatul d-nei Lăzărescu, e de acord cu d. procuror. I­. C. Cernescu, apărătorul d-lui Moscovici, se opune din toate puterile, zicând că e gata să se judece cu depositiele scrise ale martorilor absenți.’ Tribunalul amână afacerea la 12 Aprilie. Elian, ieabd­al anglo-Isee? — Prin poștă. — Dewet, cu 700 de oameni, a străbătut Fauresmith, ducându­­se spre nord, pe drumul Roffee­­fontein. El nu are de­cât câte­va ore de avans față de coloanele lui Bethune, venind din Orange, și Plumer, venind din Spring­­fontein. Avant-garda lui Bethune a a­­vut o ciocnire cu arier-garda ina­mică ; perderile de ambele părți sunt neînsemnate. Un prizonier a declarat că sco­pul marșului coloanei este Pe­­trusburg. Colonelul Bethuen a urmărit pe Dewet până la Kiel, de unde a dispărut fără nici o urmă. ★ * * Generalul Dewet și d. Steinn, cu cari a comunicat până acum generalul Botha, persistă în ati­tudinea lor inconciliabilă. De­wet nu acceptă nici o condițiune. Se așteaptă ca aranjamentele definitive pentru predarea tru­pelor generalului Botha să fie încheiate săptămâna aceasta. * * * Se telegrafază din Gradock că orașul Maraisburg a fost reluat de englezi. Boeiiî au liberat pe judecăto­rul din Maraisburg și patru oa­meni de poliție din Gap, pe cart eî îi făcuseră prizonieri. * ¥ ¥ Președintele Krueger a trimis generalului Botha o telegram! în­ Universul In provincie De la coresp, noștri particulari — Pe ziua de 26 Februarie — I? o zeii împușcați în timpul petre­cere!.—După cum v’am telegrafiat, o crimă s’a comis Duminecă, pe la orele 9 seara, un corn. Pogoanele, situată la o distanță de 30 k­ilo­­metri de Buzzlc, crimă comisă, după toate probabilitățile, din răsbunare. Di Chirițescu, administratorul mo­șiei d-lui D-tru Popescu, poftise pentru acea zi, la masa de seara, pe d. locotenent Mihail Anastasiu, comandantul companiei teritoriale, d-nil Nicolescu, jude de pace și a­­ju­torul său și pe d. Nicu Iorgulescu, sub-prefectul plășel Câmpu, toți cu reședința în acea comună. De aproape o oră această socie­tate era întrunită în jurul mesei. O veselie generală domnea. La un moment, d-na Chiri­țescu, urmând a­ da niște ordine servitorilor, se Ij­­i de la maca­­ti, același timp, o bătrână servitoare a casei a fost trimisă a scoate vin din pivniță, pentru a alimenta paharele și cu ele și veselia ce domnea printre co­meseni. In acest scurt interval, o detu­nătură groaznică de armă fu trasă în cei prezenți la masă, prin fe­reastra ce da în curte. Urmă o pa­nică indescriptibilă, mărită prin vaezele celor loviți, împinși de groază și de un simțimînt de con­servare,­ toți căzură la pământ. Toți ai casei alergară în ajutorul celor răniți. D. locotenent M. A­­nastasiu, care sta cu spatele spre fereastră, a primit în ceafă două sburături mari de plumb, din care unul a intrat adânc în carne, o­­prindu-se la os, iar cel­ l’alt, stră­bătând tunica și gulerul, s’a oprit în ceafă, făcându-i o mică sfârie­­tură. D­. Chirițescu a fost lovit de alice în obraz, în partea dreaptă. Rana sa este mai ușoară. Nu se știe cine sunt autorii aces­tui act mișelesc. Servitoarea, care se dusese să scoată vin din piv­niță, declară că, auzind detunătura, s-a grăbit să intre în casă; ea a putut vedea în momentul când tra­versa curtea trei indivizi, cari se gateau a trage din nou , fiindu-le însă teamă că vor fi recunoscuți de servitoare, au dispărut. In aceeași noapte pacienții au fost aduși la Buzeu, unde d-ni- d-r. V. Bianu și G. Constantinescu-junior au extras din ceafa d-lui socot. Anastasiu sburătura de plumb , ci sunt azi în afară de ori­ce pericol. Tot azi, d. procuror G. Georgescu- Vâlcea, a plecat la Pogoane, pentru a proceda la dovedirea acelor tâl­hari. Acest act de răsburare este în­dreptat, după cât se pare, contra d-lui Chirițescu, administratorul a­­ceiei moșii. D-sa a mai fost, acum câți­va ani, obiectul unui alt aten­tat, de care a scăpat ca prin mi­nune. Marv. Focșani Inceput de Incendiu. — Un început de incendiu s’a declarat a­­seară, pe la orele 7, la locuința d-lui d-r Geller-senior, din strada Cen­trală No. 59. Intervenind chiar locatarii, focul a putut fi stins mai înainte de a lua dimensiuni mari. Emigrările evreilor.­Popu­ațiunea israelită din localitate con­tinuă să emigreze, individual însă, iar nu grupuri ca astă-vară. Pe fie­care săptămâna se înregis­trează plecarea a 8—12 inși, de am­bele sexe. Alianța israelită din Viena a a­­nunțat pe evreii din România că­­ este imposibil de a mai ajuta emi­grările acestea din lipsă de fonduri. Știrea aceasta, absolut sigură, o am de la un domn doctor, fruntaș evreu din localitate. Faust Știri din străinitate — Prin poștă — După cum se anunță din­­ Lon­dra, regele Eduard VII a fixat data încoronatei sale pentru ziua de 20 iunie curent, împăratul Francisc Iosif va fi reprezintat prin un arhiduce. ft* * Din Carlovitz (Ungaria) se a­­nunță : Împăratul Francisc Iosif a ordonat ca să se ridice un monumen­t regelui Milan în bise­rica monăstire Kruședol, și să se udea lââ o capelă, în care și, îngrozitoarea crimă din strada Icoane!. — (Vezi articolul de reportagiu) O CUGETARE PE ZI Pasiunile, cari ne depărtează de D-zeu, ne fac nedrepți cu oa­menii, se pună toate coroanele depuse pe mormîntul defunctului rege al Serbiei. Toate cheltuelile le va suporta împăratul Francisc­ Iosif.* * * După o statistică oficială din Budapesta în luna Ianuarie 1901 au emigrat din Ungaria 11.152 persoane. Cei mai mulți emi­granți s’au dus în America și în România. In urma topirei repezi a ghie­­ței, rîul Someșul a venit mare și a inundat mai multe sate din nordul Ungariei. Cartierul Diana din orașul Satmar este întreg sub apă; oamenii umblă cu băr­cile pe strade. Pompele lucrează în continuu. Pagubele sunt foarte mari.­* ¥ ¥ Consiliul municipal din Paris, a primit în unanimitate propu­nerea de a da numele de Giu­seppe Verdi unei strade a Pa­risului. It ¥ ¥ La Roma s’a constituit un co­mitet de doamne văduve, spre a strînge într’un azil pe văduvele italiane, cari au o moralitate de­plină, și sunt lipsite de mijloace de trai­. Regina Margareta recu­noaște că ideea e foarte bună și nobilă, și demnă de a fi încura­­giată, chiar a promis că va lua sub patronagiul ei această insti­tuție. Telegramele sosite din Wa­shington socotesc foarte gravă tensiunea între Anglia­ și Rusia din cauza Manciuriei. Presa americană afirmă că An­glia se poate bizui pe sprijinul Statelor­ Unite.* * * Ducele și ducesa de York, moștenitorii Angliei, vor sosi la Malta la 25 Martie și la 27 vor pleca în Australia. Escadra engleză a mărei me­­diterane va face escorta de la Malta la Port-Said. * * * Tribunalul din Genova a pro­nunțat sentința contra celor 7 anarhiști din Sestin, acuzați de asociație, în scop de a comite delicte și ațîțare la ură. Patru din acuzați au fost con­damnați douî la 2 ani 6 luni recluziune și ceî-l’alțî douî la 1 an și 6 luni, iar ceî-l’alțî trei au fost achitațî. ft ¥ . După «New­ York Herald», e­­diția pariziană, s’a răspândit ști­rea că la Ostanda dinerul ame­rican John Mac Wilson Durant a fost ucis în duel de un conte­ns a cărui nevastă i-o sedusese. Acum tot «New­ York Herald» află că acel tragic duel e o pură invenție a ciudatului american, care dorea prin asta să scape de o logodnică, trecând drept mort. Frații de sânge Alexandru Candiano și Ștefan Vlădoianu, amândouă elevi în pensionatul Marcel Brandză, au plănuit săvârșirea unei serii de crime acum cinci zile. Ei s’au închis într’o odaie a pensionului și Alexandru Can­diano a spus lui Ștefan Vlădo­ianu : „ Ascultă, eu fac parte din­­tr’o societate secretă, la fel cu cea bulgărească. Sunt președin­tele ei. Dacă vrei să intri și tu în această societate, trebue să îmi juri că vei păstra tot secre­tul, că nu vei pronunța nici un cuvînt. — Iți jur, îi răspunse Vlădo­ianu. — Jurămîntul trebue să-l faci pe un pumnal, și o pecete, sim­bolul societăței noastre secrete, adaogă Alexandru Candiano.­­ Jur pe acel simbol, accen­tua Ștefan Vlădoianu, răpit de misterul lucrului și pe care mintea lui cea slabă căuta acum să-l pătrundă. Candiano desemnă pe o coală de hârtie un pumnal, făcu o formă de pecete. Ștefan Vlădo­ianu îngenunchiă și făcu jură­mîntul. — Acum, reluă Alexandru Can­diano, trebue să ne facem frați de cruce. El luă apoi un ac, împunse brațul lui Ștefan Vlădoianu și-i supse câte­va picături de sânge. Aceeași operație o făcu și asu­pra lui, sugendu-i Vlădoianu pi­căturile de sânge de la braț. — Acum, zise Alexandru Can­diano, noi suntem frați de sânge. Vom lucra împreună și vom a­­junge departe. Crimele. —10 la sută Alexandru Candiano are 20 de ani împliniți, iar nu 19, cum am spus la ediția de o zi dimineață. El a destăinuit lui Ștefan Vlă­­deianu că e hotărît să comită mai multe crime, pentru a lua bani și ast­fel să ducă o viață liberă și largă. — Trebue, zise el, să găsim oameni bogați și bătrâni, sau femei văduve, cu avere. Pe bă­trâni și pe femei le putem o­­morî mai lesne. T­­rei femei care au bani și pe cari le putem omorî, le cunoșc eu, răspunse Ștefan Vlădoianu. Ele sunt prietenele familiei mele și vin adesea acasă la noi. — Cine sunt acele femei? în­trebă Candiano. — E d-na Bilciurescu, d-na Brătășanu și d-na Catoff. Al. Candiano hotărî să le o­­moare rând pe rând, pe câte­ șî treb­. In adevăr, s’a găsit asupra lui Alexandru Candiano un mic carnet având pe una din foi ur­mătoarele cuvinte scrise în limba franceză : «D-na Bilciurescu , 1000 lei, sau moartea ei. Str. Luterană». Apoi urmează semnătura lui Alexandru Candiano, asupra că­reia era aplicată o pecete roșie. Pe aceiași pagină se mai află notat: «D-na marchiză Terzi Cutofi, 2500 lei și d-na Brătășanu 200 de lei». Micul Vlădoianu avu grija și întrebe pe fratele său de sânge asupra părței ce i se cuvine din banii ce se vor fura de la vic­­time. Candiano îî răspunse că va a­­vea 10 la sută din sumele furate. St. Vlădoianu se mulțumi cu această remiză și scrise în car­netul său numele celor trei d-ne, precum și banii ce s’ar fi putut lua de la fie­care, după comite­­rea crimelor. Tot pe acea foaie a carnetului, micul Vlădoianu făcu semne­ cabalistice, pumnalul și pecetea. Cumpărarea pum­nalului Pumnalul, după cum am spus deja, a fost cumpărat de la magazinul de cu­­țitărie Fantini de pe calea Victoriei. Acest pumnal a fost ales de amân­­doui precocii cri­minali, Alexandra Candiano și Ște­­fan Vlădoianu. Candiano a de­clarat la început că pumnalul l-a cum­părat de la un ca­­labrez, el a fost luat însă de la Fan­­tini cu prețul de 7 lei. Un pumnal la fel ni l’a tri­mis era de Fantini și după care am făcut desenul de mai sus. Acest pumnal are mânerul de abanos. Lungimea totală, lama­ și mânerul, e de 21 centimetri­ și jumătate, iar numai lama are o lungime de 12 centimetri. Pumnalul e cu 2 tăișuri. Prima victimă Cea dintâia persoană hotărî­ți a fi asasinată de Alexandru Cart*­ziano, e însuși unchiul acestuia, d. IÎagi Pandele. Criminalul ne­bun văzuse într’un dulap de cris­tal al unchiului său 5 piese de aur, a câte 5 napoleoni, una.­ Pentru a-i fura acești bani, el­ își puse în gând să omoare pe unchiul seu.­­ In urma înfrățire! însă cu Ște­­­fan Vlădoianu, el lăsă pe d. Ha­.­gi Pandele, de­oare­ce prin o­­­morîrea celor trei doamne ară­­­tate de micul Vlădoianu, avea de luat sume mai mari de ban­i Săvârșirea crime! Iată câte­va nouă amănunte privitoare la săvîrșirea crimei. Alexandru Candiano și cu Vlă­doianu s’au dus pe la ceasurile 8 la d-na Bilciurescu, hotărîți s’o omoare. In acest scop Can­diano luă pumnalul cu el. Ajungând în strada Fântânei, unde locuește d-na Bilciurescu, Ștefan, Vlădoianu întrebă pe ser­vitoare dacă stăpâna sa e sin­e­­gură acasă și-i dădu o carte din vizită. Servitoarea răspunse că e sin*­gură, dar cei 2 criminali, pâni să sa reîntoarcă slujniciuplecar!, de oare-se nu li se păru BT fi ft ¥ ¥ Alexandru Candiano Popescu Ștefan Vlădoian* ÎNGROZITOAREA crima din str. Iconei NOUI AMĂNUNTE Această îngrozitoare crimă a emoționat tot publicul, căci se crede a fi unica crimă în Eu­ropa, săvârșită în niște asemeni condițiuni. Pozițiunea nenorocitei victime Iulia l’arca, înalta pozițiune a părinților acestor douî criminali precoci, modul apoi cum d-na Iarca a fost omorâtă, a umplut de groază și milă pe toată lumea de la noi. In numărul de azi am descris în trăsuri generale săvârșirea acestei crime , azi continuă»! cu noul gjMnun.tSj

Next