Universul, iunie 1901 (Anul 19, nr. 145-174)

1901-06-01 / nr. 145

învățați LIMB! STREALEüj Cea mai bună metodă are THE BERLITZ SCUL targill STR. CAROL, 38. Prospecte gratis ! BiToliogrra­fii . ♦ A apărut fascicula 11 I-a din volumul al IV-lea al «Marelui» Dicționar geografic al României»,­ alcătuit de d. George Ion Laho­­­vari, președinte al înaltei Curți’ de compturî. f *sF3^EcT"biîe^JV; București. Str. Fântânei, 14 Mare asortiment 'le Garnituri lapi­­­sale in diferite stiluri, dormssa, diva­­nuri macanics, scaune, doîlciU fiare, sufragerii, biurouri, oglinzi, perva­zuri aurite etc... toate cu prețuri foarte reduse. Nu cumpărați pfinii nu vizi­tați acest magazin. 3550 Nou și practic Fațade colorate pe veci se obține numai cu piatra măcinată și preparată In mod special Cererile se vor adresa D-lui Architect I. N. Socolescu — Bulevardul Carol 14 — In Il­ 71H15 â ° u* ^ Maid c., ora 7 lif fcUSű seara, aproape de bariera Cotroceni, s’a pierdut una mânza în etate de un an și 6 luni, la păr neagră, puțin deschisă, coama în dreapta și coada lungă, nepotcovită, având în­ cap un căpăstru de bete «oști cu curea. Cine o va găsi și o aduce la do­miciliul meu­, calea Radio­vei No. 97, va primi ca recompensă 20 lei. 3577 C. Verlcn. Încasatori și vînzători activi, cu garanție în nume­rar sau efecte, găsesc anga­jament la casa Gh. Neidlian­ger, loco, str. Vamei 1. 3578 _______ Un Practicant SE CAUT­A la o mare casă d­e comision di­n Capitală. Ofertele se vor adresa la administrația, ziarului sub «FRACTICANT». 3570 ISart» «cazlim« Se vinde » 1) O casă nouă în apropi­ere de gara de Nord, are 6 camere, 2 antreuri, apă, canal. Hipotecată la Cre­dit. Se cere 4000 lei. 2) O casă în cartierul Popa Rusu, are 2 corpuri de clădiri, curte mare hipote­­cați la Credit, se cere 8000 lei peste dator­ie. 3) O moșie, o oră depărtare de Bucu­rești, are 300 pogoane, toate arabile, are casă, magazii, etc., pământ de l­a cali­tate, liipotecată la Credit, se cere 40.000 lei peste datorie. A se adresa la «Agen­ția Italiană», str. Regală No. 11, Bucu­rești (Telefon). 3582 Dr. BOMCHIS de la facultatea de medicină din Paris Boale interne, boale de femei și faceri Consult: Marți Joul-Sâmbătă 5­1 — Strada Dreaptă No. 4, — D­r. J. Galimir de la Facultatea din Paris SPECIAL II.BOALE DE STOMAC Consultații de la 2—4 6349 Strada COLTISI, 8 not rost IN MEDICINA N. ROSENSTEIN Chirurg DENTIST din Paris Vindecă țoalele de gură, dinți și gât Extracțiunea și obturațiunea nedureroas­ă a dinților prin anestesie. Redresarea ș punerea de dinți artificiali artistici. Plombe in email (small) Calea Victoriei No. GO (Piața Teatrulu­i Paul Marcovici Inleiul Doctor în Medicină - DENTIST - ÜsKr S’a­ mu­ta­t Bulevardul Elisabeta No. 9 bis alături cu băile Eforiei, d’asupra magazinului RADIVON sia aranifof cu începere de la 23 VÖ (k­ Mulai Aprilie 1902, moșia Mariuța, plasa Mostiștea, județul Ilfov, t­ Întindere de 1200 pogoane. Detalii și condițiunile la: Brezo­­ianu, avocat, Ploești și căp. Brezo­­ianu, Teilor 126. 3496 A­­V­I §­§ — I­. G. MOCEANU — Face cunoscut Onor. Public desfa­cerea sa de comerciul de coloniale și Delicatese, continuând însă co­­mereiul de Vinuri vechi naturale, la domiciliul din strada Teatrului No. 9, cu prețuri foarte modeste. 3506 Dr. M. Aisles de la Universitatea din Viena Faceri și Boale de Femei Consultații 2—4 p. m. Strada SG Vineri No. 1 colț cu calea Moșilor 5131 Doctorii­ M. WALTZMAN Special in boale interne, boule de femei și copii — MAMOȘ— S'a mutat alaturi, CALFA­ SRM­­TEI 121 Consulta­ți­uni I —4 p. m. Paul Megulescu Doctor in drept din l’aris Fost judecător supleant și Procuror la Tribunalul Ilfov Avocat 3529 3. strada Surorilor In cartierul Sultan-Ahmed din Constantinopol, si a comis o în­fiorătoare crimă. Tinerul Aii, reîntorcându-se a­­­casă în stare de beție, a cerut de la mama sa un coran ca să-l citească. Aceasta refuză, zicând că e beat. Aii întâmpină același­ refuz și de la soră-sa. Alunel, înfuriat, luă revolverul și răni grav pe mama și soră-sa, uci­­zând pe loc pe un servitor, care alergase auzind zgomotul detu­năturilor. » * Ziaristul Laberdesque, care a rănit în duel la Paris ,pe Ma.­ Regis, a avut în Cuba 48 due­: Iun cu ofițerii spanioli. « Se anunță din Atena : Niște cufundători au descope­rit în fundul unui golf la Ceri­ga,— vechea Cytera, insula consacrată Afroditei,­— o statue de marmoră care apare ca unul din cele mai curioase specimene ale artei gre­cești din epoca arhaică. E o statue de femee, în mă­rime naturală și cu perul des­pletit pe spate. La Londra, unde se află o nu­meroasă colonie de chinezi, s-a deschis primul colegiu chinez din Europa. Noul colegiu pare că va avea un mare succes, căci are deja peste 100 studenți, din cari cel puțin jumetate urmează cursu­rile cu cea mai mare rîvnă. * Un negru, ucigașul unui alb, trebuia ca să fie executat la Ca­­rolton (statul american Georgia) dar făcând apel, execuția fusese amânată. Mulțimea, înfuriată de acea­stă întârziere, a pătruns în tem­niță, după ce a spart porțile, și a voit să pue mâna pe negru. Șeriful, care se afla înaintea celulei osânditului, a tras cu re­volverul în mulțime, ucizând un om și rănind trei.­­ Comandanții boerî loan Dewett și Dr. Valentin au plecat Luni după amiazi din Budapesta, du­­cându-se la Berlin. La gară aui fost întovărășiți de peste 2000 de oameni cari l-au salutat sgo­­motos la plecare. Comandantul Dewett a ținut o scurtă dar fru­moasă cuvântare. In acelaș timp a trimis o scrisoare deschisă zi­arelor, prin care își ia adio de la locuitorii capitalei Budapesta­­* * * Ziarul «Patrie» publică o te­legramă din Berlin în care se spune că ziarele au reprodus fără desmințire știrea despre călăto­ria lui Wilhelm în Franța. Cu toate că nu se știe nimic pozitiv la Berlin, lucrul se con­sideră probabil. Ba chiar se crede că există o legătură între călătoria lui Wil­helm în Rusia și zvonurile des­pre ducerea împăratului la Paris. De curând, un diplomat ger­man s-ar fi exprimat așa : «Da, împăratul își va realiza într’o zi visul seu de a intra în Paris , dar el e destul de cu­­minte pentru ca să nu se ducă singur. Acum, în cercurile politice, se discută mult aceste vorbe, și se ajunge până la afirmarea că gu­vernul francez ar fi dat ideea unei călătorii a Țarului dimpre­ună cu împăratul Germaniei la Paris.« ¥ * Din Roma se anunță că Papa a trimis un prețios dar soției colo­nelului Ricchiardi, care, după cum se știe, e nepoata lui Krueger. Se telegrafiază din Reggio­ Calabria (Italia) că carabinerul Monti Liciano, din districtul Vi­cenza, alaltă­ era seară, pe când se afla la Rogludi, alergând în ajutorul unui copil care se afla în pericol la gura unei prăpăstii, căzu și el înăuntru. Ambele cadavre fură găsite. [4 ] Ziarul «Patria» din Roma a­­nunță că botezul principesei Jo­landa va avea loc în salonul de bal,—unde s’a redactat actul de naștere,—și unde se va ridica un altar provizoriu­. La botez vor asista toți Prin­cipii casei de Savoia, carele ci­vile și militare ale Curței, cu­prinse și cele ș­ase dame de o­­noare de curând numite de Rege, martorii, purtătorii colanului «A­­nunziatei», președinții Parla­mentului, marii ofițeri ai Statu­lui, primarul și consiliul comunal din Roma. In ziua botezului se va inau­gura, în numele nouei Princi­pese, o bucătărie economică pen­tru cartierele Porta Pia și Salo­­rna cu un banchet pentru 1.000 săraci.# * 4 Pictorul german Adolf Müller, care a murit zilele trecute la Roma, a lăsat un milion de mărci pentru scopuri umanitare.­­ " * * * O delegațiune compusă din mitropoliții greci din Metimna, Kios, Gheor­ge și Gnevena și din d-nii Ziși și Gangos, a ple­cat ieri din Constantinopol la mănăstirea Atos, unde se află noul patriarh ecumenic Ioachim III, pentru a-l aduce la Constan­tinopol. Comunitatea greacă îi pregătește o superbă primire. 4 * Tribunalele militare din Ru­sia au osîndit la moarte 12 per­soane învinuite că au organizat și dirijat tulburările recente din Moscova și Kiev. * 4 4 O depeșă din New­ York anunță că minerii din Klondyke au re­coltat în două luni aur în valoare de 76 milioane. Frigurile aurului au reînceput. La San-Francisco numărul emi­granților e așa de mare, în­cât toate locurile de pe vapoare sunt arvunite cu trei luni mai înainte. #4 * Se telegrafiază din Petersburg că acolo a ajuns știrea despre un groaznic incendiu care a distrus până Vinerea trecută, aproape două­ treimi din orașul Pavlodar, situat pe teritoriul Semipolatinsk, în Siberia Occidentală. * * Din cauza unei ușoare indis­poziții, care, cu toate astea nu-i permite să călătorească, princi­­pele Nicolae al Muntenegrului, nu se va duce poate în Ita­lia ca să asiste la botezul micei Islanda­ Margareta.­­ Rana lui Max Regis îl obligă să-șî ție brațul în bandaj, dar e neînsemnată. D. Malalo, de la «Aurore», după insultele spuse de Regis adversarului Lahardesque, es­­clamă :—fată care e frumoasa co­rectitudine a antisemiților I Leroy, redactor la «Lib­re Pa­role», interveni, răspunzându-i. A fost un schimb de cuvinte, dar martorii numiți de Malalo și Leroy, găsiră că nu era motiv de duel. Gerault-Richard, directorul zia­rului «Petite­ Republique», a tri­mis pentru vechia insultă mar­torii sei lui Max Regis: Acesta ar­e voit să se bată imediat, dar medicii l’aui oprit din cauza ranei căpătate. Ast­fel duelul va avea loc peste câte­va zile. UN SFAT PE ZI Ca sa cureți cadrele poleite bate două-trei albușuri de oue și le amestecă cu o lingură de apă de zavel ; servește-le cu o perie la fiecare Mâine Vineri 1 Iunie va apare o b­iblioteca Eco­nomică» a «Universului» cu­­prinzând frumosul roman istoric ,Pașa de la Budar de celebrul scriitor elvețian H. Zschokke­«Biblioteca Economică» se vin­de cu 20 bani exemplarul. Lucruri din toată lumea Cine a­ fost Bismarck.— Dacă în Franța se ignorează glo­riile naționale, apoi nici germanii nu sunt mult mai înaintați. Se povestește că un căpitan din garnizoana Berlin avu ideea să întrebe pe recruții din regi­mentul său: «Cine a fost Bis­marck ?» Erau 67 recruți. 21 nu știură să răspundă nimic, 22 spuseră că Bismarck era un general bru­tal, 9 că era un celebru război­nic, 6 un ministru de războiu, 5 primul cancelar al imperiului, 1 primul împărat al imperiului, un altul că era un poet, un al trei­lea că Bismarck era traducăto­rul Bibliei și, în fine, cel din urmă spuse că era cel mai mare ina­mic al lui Wilhelm II. Și Bismark nu e maltratat nu­mai de recruții germani, dar și de școlarii germani. Un inspector școlar a întrebat pe elevii săi din departamentul Maine et Loire : — Cine comanda pe prusieni în 1870—71 ? Școlarii răspunseră : — Bismarck. — Cine era atunci Regele Prusiei . — Bismarck. — Cine a învins în bătaia de la Sedan ? După o lungă tăcere, o voce, timidă . — Bismarck: Sărmanul Wilhelm și bietul Moltke ! Vara va fi foarte căl­duroasă.—Iată o profeție care n’o să placă , dar dacă lucrurile vor merge așa cum trebue, vom avea o vară foarte călduroasă și secetoasă. Anul acesta iarna a fost foar­te geroasă și umedă, primă­va­­ra normală, iar sfîrșitul lui Main extrem de călduros. Și s’a observat că în asemeni circumstanțe, urmează tot­deauna o vară foarte călduroasă. Aceasta ar fi confirmat și de faptul că au fost câte­va seri consecutive cu temperatura me­die inferioară celei normale. Pentru aceasta avem tot drep­tul să ne așteptăm la călduri tropicale. O teribilă nenorocire.— O teribilă nenorocire s'a întâm­plat la Fiume. Soția unui frînar de la gară, atinsă subit de ne­bunie, și-a înecat un copilaș de 7 luni într’o putină. Voind să înece și pe un alt copil al ei, în vârstă de 3 ani, acesta a reușit să scape. După aceea nenorocita femee a așezat o cruce și o lu­mânare pe două lăzi puse una peste alta și, luând briciul soțu­lui ei, a început să se tie peste tot corpul. Când sângele a înce­put să curgă șiroaie, a îngenu­­nchiat și a început să se roage. In această poziție a fost găsită de vecini. Starea ei e disperată. O expoziție de câini. — Din Berna se anunță că s’a inaugurat Sâmbătă, la Vevey, expozițiunea internațională canină la care expun mai toate națiu­nile europene. Se remarcă 500 câini, dintre care 100 splendizi, trimiși de os­piciul San-Bernard și 29 din rasa Terranova. Sunt admirați cu curiozitate 2 câini chinezi fără păr și 5 câini elvețieni. Expoziția e cercetată de foarte mulți vizitatori-Iinescu-Negru, șeful poliției co­munale. Deschiderea ședinței Ședința se deschide la orele 6 fără un sfert sub președinția d-lui Procopie Dumitrescu, pri­marul Capitalei. Prezenți 24 d-ne consilieri. Se dă citire sumarului ședin­ței precedente, care se aprobă. D. Primar cere ca să se nu­mească în mod definitiv comi­­siunea de anchetă în afacerea a­­buzurilor de la serviciul accize­lor, comunicate în ședința tre­cută de către d. Ciocaneli. Sunt aleși în această comisiune d nil Bibicescu, Matac și Pe­tro­viel. O Ciocaneli, cere ca câtîîiă i­­ur­ea să-șî mărginească activita­tea numai în bi­rourile serviciu­lui acceselor, conflictul cu d. Roco fiind pur și simplu de domeniul judiciar. Consiliul aprobă acordarea mai multor credite. D. Bibicescu propune pe d. dr. Anghelescu ca delegat din partea consiliului comunal, in consiliul de higienă al Capitalei, în mod onorific, acest post, care se plătea până acum cu o diurnă de 100 lei, fiind suprimat. D. dr. Argeșeanu spune că se fac mari cheltueli cu distri­buirea medicamentelor la săraci, la consumațiunile gratuite. D-sa exprimă dorința ca să se pue o regulă în prepararea medica­mentelor, și chiar primăria să-și aibă o farmacie specială. D. dr. Angelescu, e de a­­ceeași părere ca și d. dr. Arge­șeanu, în privința medicamente­lor, distribuite la săraci, și de­clară că primește însărcinarea de membru al consiliului de hi­gienă, ca delegat al consiliului comunal. Se restitue mai multe garanții. In locul d-lui C. Brătianu, ales membru al comisiunei însărci­nate cu negocierile tractatului comercial cu Turcia, d. Costescu- Comăneanu se alege membru al comisiunei pentru aducerea apei potabile. D. T. Niculescu cere ca d. inginer Radu să dea acestei co­­misiuni toate explicațiile necesare cu privire la durata lucrărilor ce rămân de realizat, precum și la cheltuelile ce mai sunt încă de făcut. D. primar răspunde că aceste puncte sunt deja stabilite. Discutându-se chestia prelun­girea termenului pentru furni­zarea de ulei mineral la uzina de la Grozăvești, consiliul, în urma propunerei d-lui consilier Bibi­cescu, admite ca să se studieze chestiunea introducere­ în toate fabricele din țară a uleiurilor minerale fabricate chiar în țară. D. Costescu-Comăneanu, vor­bind în chestia iluminatului Ca­pitalei, exprimă dorința ca toate străzile să fie iluminate cu siste­mul «Auer» care e pe atât de bun pe cât de eflin. D primar răspunde că s'au luat deja măsuri în acest sens. Se aduce în discuție cererea d-lor Stan Dorojan și Nicu Gheorghiu, furnisori, de a fi scu­tiți de amendă pentru întârzie­rea adusă la predarea fînului. D. Costescu-Comăneanu spune că contractele încheiate de pri­mărie trebuesc păstrate intacte. Deci,­­ pentru menținerea a­­mendei. D. Ciocaneli declară că con­dițiile primăriei față de furni­sori au fost in­tot­dea­una foarte aspre și că primăria trebue să fie mai indulgentă față cu fur­­nisori. Consiliul încuviințează dispen­sarea sus-zișilor furnișori de a­­mendă. Consiliul decide a reclama de la societatea tramvaiului nou cheltuelile făcute de comună pen­tru transportarea materialului necesar la pavarea stradelor între șinele vagoanelor, sumă pe care societatea refuză de a o plăti. Se aprobă mai multe expro­­pieri și alinieri de străzi. Se alege o comisiune compusă de d-nii Slătineanu, A. Vanio, Petrovici, Comăneanu și Băico­­ianu, pentru a studia chestiunile pendinte dintre Primărie și d-nii Ioanin și Lahovari, relativ la ex­­propiere de case. Consiliul amână dărâmarea ca­selor colonelului Coandă, cari sunt expropiate de primărie. Se aprobă modificările făcute în budget de către comisia bise­ricească, prin care se fac mai multe reduceri în personalul bi­sericesc și la întreținerea coru­rilor. Se numește o comisiune pen­tru alinierea șoselei Mihai­ Bra­­vul și alcătuirea mai multor planuri, compusă din d-nii E. Ciocaneli, Matac, Nicolescu, E­­lefterescu și Ionescu. Ședința se ridică la orele 7 și jumătate. Azi, consiliul se va întruni din nou la orele 5 p. m. Ales. Ducându-se în odae ca să se culce după ce s’a deșteptat, a găsit lipsă punga cu bani pe care o avea asu­­­pra sa și care conținea 2540 lei în argint și hârtii. Țăranul obținuse acești bani prin vinderea mai multor butoae cu țuică. Comisarul secției 28 fiind anunțat despre săvirșirea furtului a început cercetările pentru descoperirea ho­țului. In urma cercetărilor­ făcute s’a constatat că autorul este un băiat din prăvălia d-lui Radu anume Vasile Niculescu din orașul Ploești. Acesta observând pe țăran că are bani l’a pândit până ce a adormit și i-a furat punga din sin și in urmă a dispărut. Poliția sc­află acum in urmărirea acestui pungaș. Nenorocirea din calea Moșilor Un armean, anume Agop M­erde­­ros, sosind aseară din Brăila, s’a dus la locuința sa de pe calea Moșilor. Pe stradă la No. 275 i-a venit rău și a căzut jos in nesimțire. Dintr’o stare desperată a fost transportat la spitalul Colentină. Un poștaș călcat de căruță Eri pe seară, căruțașul Pavel Ion, trecând cu Căruța pe șoseaua Ștefan cel Mare, caii s’au speriat și au luat-o la fugă. Un vizitiu de la poștă voind a opri caii, a fost căl­cat de căruță și rănit grav. El a fost transportat la spitalul Colentină. Descoperirea autorului fur­tului din str. Stavropoleos Zilele trecute, după cum am a­­nunțat, niște indivizi s’au introdus in casa d-lui Finkelstein din strada Stavropoleos, furându-i 800 lei și mai multe giuvaericale de valoare. Poliția a început atunci imediat cer­cetările pentru descoperirea auto­rului furtului. Era pe seară un agent al sigu­ranței, a descoperit pe autor, care se află arestat. El se numește Ni­colae Răcilă. Ancheta continuă. Goană după punga și Comisarul secției 20, împreună cu agenții săi a început o serioasă goană pentru stârpirea pungașilor cari s-au ivit in raionul secției sale și anume în părțile de la șosea. Ori pe seară, comisarul a arestat pe indivizii Constantin Gheorghe zis și Dică, care iși alesese domi­ciliul în tufișurile de la șosea și pe Pavel Ștefănescu zis și Spânzuratu, care a fost găsit dormind în podul unor case de la șosea. Comisarul a început cercetările pentru a constata dacă asupra aces­tor vagabonzi nu planează vre­ o hoție.­­Arestarea unui birjar Birjarul cu No. 110 încasând eri 8 lei de la un mușterist, s’a dus era la o cârciumă și a băut atâta vin până ce s’a îmbătat. In urmă s’a urcat în trăsură și a început să bată caii cu biciul. Caii infuriindu-se au luat-o la fugă rupând oiștea. Mai mulți ser­genți și particulari intervenind au oprit caii. Sosind comisarul secției 20 și văzând starea de beție a bir­jarului a dispus arestarea sa. Ultragiarea unui sergent Secția 3 a arestat eri pe individul Vasile Ionescu, care fiind turmentat de băutură a insultat eri pe sergentul cu No. 1015, postat pe bulevardul Carol. Vasile Ionescu va fi dat în judecată pentru ultragiarea unui a­­gent de poliție administrativă. Paris, 29 Main. Grâu­ de Iulie fr. 3.9.90 scă. 50 c. Făină ,, „ „ 25.— ,, 5 c. Uleiu de colză ,, 61.25 scă. 25 c. New­ York, 29 Main. Grâu disp. cents. 79*/, scă. V« c. Porumb ,, ,, 48 ,, s/, c. Chicago, 29 Main. Grâu de Iulie cents 71*/, scă. 1*/, c. Porumb ,, ,, 42*/, s«ă. «/, c. La birt . — Vinul ăsta are un gust ciu­dat. — Dar, d-le doctor, ne-am spe­riat ușa de râu cu microbie, că acum stăpânul nu fierbe numai apa, ci și vinul. * ♦ ♦ & ♦ ♦ ♦ ♦ lluden­s Calea Victoriei 28 (Hassa Vilacros) Pălării de Paie Pălării de Vară Pălării Moderne ♦ ♦ ♦ ❖ ♦ ❖ De la Consiliul Comunal Ședința de la 30 Marți După cum am anunțat, iert Consiliul comunal al Capitalei a ținut ședință publică, înainte de ședință Grupuri de oameni staționează în squ&rul din fața primăriei. Nu sunt admiși în localul pri­măriei, de­cât reprezintanții pre­sei și persoanele cunoscute. O strașnică supraveghiere e orga­nizată în jurul primăriei, pentru a evita ori­ce scandal. In sala consiliului se află d-niî Durma și Cantumari, inspectori ai politiei capitaleî, mai mulți comisari polițienești, precum și numeroși agenți de-ai poliției co­munale, țn frunte cu d. Constau ÎNTÂMPLĂRI ■Mii € st­il­ulA Dezertori arestați Secția 42 a arestat erî pe două soldați, Ion Ion și Drăghici Ștefan, cari au dezertat de mai multe zile de la regimentul 6 Mihai­ Viteazul. Ei au fost Înaintați comSnduirea. Arestarea unui vestit spăr­gător Serviciul de siguranță a arestat pe un vestit spărgetor,Vasile Gheor­ghiu, care a fost găsit noaptea tre­cută, pe la ora 1 și jumătate, cu­­treerând stradele Capitalei. Poliția căuta de mult să-l prindă, iar a­­cesta eșise in timpul nopței ca să ochiască vre-o prăvălie la care să poată opera. Nenorocirea din strada Ri­­noceru Individul Stan Badea din strada Rinoceru plecând ori cu o căruță din strada Rinoceru și fiind tur­mentat de băutură a căzut între cal. Roatele căruței au trecut peste el rănindu-l grav. Comisarul secției 27 venind la fața focului a dispus transportarea pacientului la spitalul Brâncovenesc. Un furt de 2540 lei Un țăran a tras eri în gazdă la cârciumarul Radu din str. 13 Sep­tembrie No. 173« Finanțe, agricultură și comercia București, 30 Mată. Finanțe Cota valorilor la bursa din București Renta de 81-88­5»/0 lei 90*/,—91*/,, id. de 1892 57„‘ lei 91*/,—92, id. de 1893 5% lei 9P/,-92, id. de 327, mii. 4% lei 797,-807,, id. de 50 mii. 47» lei 79»/*—80*/,, id. de 274 mii. 4 °/, lei 807,-82*/,. Oblig. credit, jud. și corn. 5 °/, lei 81*/,-827,. Func. rurale 5% lei 927,—92*/,, id. de 4 ®/, lei 78*/, — 79. Urb. Bucu­rești 58/, lei 79*/,—797. idem Iași 57, lei 75*/,­76. Acțiuni: Banca Națională lei 2210- 2220, Banca agricolă lei 282—284, Banca de Scont lei 196—198. Soc. de asig. : Dacia-România lei 390— 393, ex-cupon. Naționala lei 394-397. Valori industriale : Gazoase 50—55. Monede: Napoleonul lei 20.30, cor. germ. lei 24.70, florinul lei 2.121/­, rubla lei 2.70. Sconturi și avansuri: Banca Na­țională 7­8­76. Banca Agricolă 10 °/,. Devize : cek Londra 25.56*/, ; cek Paris 101.32*/,; cek Viena 106.30; cek Belgia —.—; cek Berlin 124.95. Trei luni: Londra 25.33.­,­­ Paris 100.75 . Berlin 123.85. Cota valorilor române in străinătate Frankfurt. — Renta de 5 °/C 90.80, id. 47. 76.60. Paris. — Renta 5°|, 89.30, id. de 47, 77.70. Berlin.— Renta de 1891—92 5°/„ 89.60, idem de 1890 47, 76.20, id. de 1891 47, 76.30, idem de 1896 47, 76.25, idem de 1898 4°/, 26.25. Comunale București —.—. Cota valorilor streine Consolidele engleze 98*/,. Renta franceză 101.56. Renta italiană 77.75. Banca otomană 553. Loturile oto­mane 113.—. Athena: Napoleonul In drahme 32.60. Lira otomană dr. 36.50. Ceri Paris dr. 160*/,. Banca Națională dr. 3975, id. obi. cu loturile dr. 667. Cereale După știrile favorabile privitoare la diferite recolte din Europa și pe care le-am publicat In buletinele pre­cedente, opiniunea lumei comerciale a devenit cu totul optimistă in pri­vința producțiunei. Ast­fel scăderea prețurilor se accentuează din zi în zi mereu pe toată linia, începând cu piețele americane. La noi In București cumpărătorii de rapiță continuă a fi rezervați, din cauza scăderei prețurilor la Paris și Anversa. Budapesta de asemenea a adus azi scădere de 25 heller­ pe 50 kgf. Cu toate acestea prețurile se mențin aci la 95—98 pe bilă pentru calități bune și uscate. La Brăila s’a vindut erl. Grâu in­ferior de 73 kgr. hect. 500 cu lei 13.90 pe % kgr. și calitate superi­oară de 81 */, kgr­. hect. 500 cu lei 16.10 pe */, kgr., s’a mai vindut și 6500 hect. de grău mijlociu­ de 75- 76 kgr. cu lei 10.70 hectolitru. Din porumb s’a cumpărat peste 56.000 hectolitri cu lei 6.12*/,—6.30 hecto­litru și 4600 hect. cincuantina cu lei 9.90—10.42*/, pe •/, kgr. Ovăz hect. 1000 s’a plătit l­i 10.30 pe •/, kgr. Ultime de pe și Cota cerealelor in străinătate (Telegramele noastre particulare) Budapesta, 29 Main. Grâu de Cot. cor. 8.10 urc. 4 h. Secară ,, ,, ,, 6.90 invariabil Ovăz ,, ,, ,, 6.04 urc. 4 h. Porumb ,, ,, ,, 5.35 scă. 7 h. Coiza de August ,, 12.90 ,, 25 h. Berlin, 29 Main. Grâu de iulie nr. 171 invariabil Secară „ „ 142*/, urc. •/, m. INFORMAȚIUNI VINERI. ♦ D Ilie Bald­eanu a fost numit revisor de animale la ju­dețul Ialomița, în locul d-lui Gh. P. Bab­inca, înlocuit. ♦ D G. F. Frăsineanu, actual șef de secțiune la administrația financiară a județului Ilfov, s’a transferat, pe cale disciplinară, la județul Iași, în locul d-lui M. Petreanu, transferat la județul Ilfov. ♦ D. Daniel Vițu a fost confir­mat ca comandant al sergenților polițienești din Caracal, în locul d-lui Marin Vasilescu. ♦ D. N. Athanasiu, fost me­dic de batalion clasa II, a fost numit sub-chirurg la spitalul ru­ral Horez, din jud. Vâlcea, în lo­cul d-lui dr. V. Spoială, care se lasă în disponibilitate pentru cau­ză de boală. ♦ P. S. S. Arhiereul Nifon Ploeșteanul, vicarul Mitropoliei, va gira afacerile în timpul con­­cediului I. P. S. S. Mitropoli­tului Primat. ♦ D-nii Pavel G. Rădulescu și Gr. Pătrășcoiu s’au numit agenți pentru inspecțiunea debi­telor de tutun și urmărirea con­trabandelor. ♦ D. ministru de justiție a­­cordă audiențe, cu începere de la 1 iunie până la alte dispozi­­țiuni, Sâmbăta, de la orele 9—11 dim. , iar d. secretar general în fie­care zi, de la 10—11 dim. ♦ S’a primit donația făcută de defunctul Al. de Vrany, din Viena, constând din rentă ro­mână , la sută în valoare de 200.000 franci. Testamentul prevede ca din venit să se ajute țăranii bătrâni și infirmi de pe moșiile defunc­tului Pulineiu și Cârlomanî (Te­leorman). D. N. Dumba, nepot și exe­cutor testamentar al defunctului Vrany, a și depus chitanța con­statând consemnarea titlurilor de rentă menționată. Se va înființa un așezămînt sub numele de Al. de Vrany, ale cărei venituri vor fi administrate de către consiliul fondațiunea «Garol-Elisabeta.» ♦ D. arhitect Secară a fost însărcinat de primăria Capitalei să viziteze nouile clădiri ce se ridică în București. ♦ Afacerile legațiunei Austro- Ungariei vor fi conduse de d. secretar baronul Flotov în tim­pul lipsei de căte­va zile a titu­larului, d. marchis de Pallavicini. ♦ Ministrul Turciei din Capi­tală a exprimat ministrului de externe mulțumirile guvernului turcesc, pentru ușurințele ce se acordă emigranților musulmani, cari, mergând în Turcia, trec prin țară. ♦ Era dimineață, d. primar al Capitalei, însoțit de d. Saita, prim-ajutor și de mai mulți con­silieri, s’a întreținut cu d. mi­nistru Aurelian. ♦ Consiliul general de Boto­șani a fost disolvat. Nouile alegeri se vor face la 5, 7 și 9 iulie. Delegații col. III se vor alege la 25 iunie. ♦ Șef al poliției comunale de pe lângă primăria Capitalei va fi numit, pe ziua de mâine, 1 iunie, d. locot. Niculescu. ♦ D. Al. Carcalechi a fost ales primar, iar d. I. Vrăbiescu aju­tor la Câmpina. ♦ Consiliul comunal din Ga­lați a fost convocat de urgență în sesiune extraordinară pentru zilele 1 și 2 Iunie, spre a aviza la mijloacele de reparare a pa­gubelor cauzate de dezastrul din Dumineca trecută. ♦ La primăria Capitalei s’au făcut următoarele numiri : C. D. Hina, revizor la acsize, în locul d-lui P. Ștefănescu, pus în dis­ponibilitate ; I. S. Mavropol, comptabil în direcțiunea lucrări­lor teh­nice, în locul d-lui C. M. Nicolau, pus în disponibilitate ; G. P. Ionescu, taxator, în locul d-lui Take Dumitrescu, destituit; d. Ștefănescu controlor la moara Assan, în locul d-lui G. Teodo­­rescu, destituit; Ilie Vlădescu, controlor la fabrica de bere Op­­pler, în locul d-lui Chiriac Cons­­tantinescu, înlocuit. ♦ D. primar al Capitalei a a­­utorizat pe d. prim-ajutor Safta să semneze și să rezolve toate hârtiile. ♦ Mâine Vineri, la ora 1 p. m., Academia Română va ține ședință publică în localul său Calea­ Victoriei 135. D. G. Erbiceanu va citi conti­nuarea memoriului său despre : «Două acte oficiale necunoscute de pe timpul împăratului Bizan­tin Isaac II Angel, privitoare la Românii din Peninsula Balca­nică spre finea secolului XII. ♦ M. S. Regele se va duce Marți la Sinaia. ♦ D. John Olivier Wardrop, va gira afacerile consulatului en­glez din Galați, în timpul lipsei colonelului Trotter, însărcinat să fie locul lui sir Kennedy, minis­trul Angliei la București, care a obținut un concediu de 3 luni. ♦ AR. IL. RR. Principele Ferdinand și Principesa Maria, au făcut ieri, după amiazi, o plimbare călare la șosea. ȘTIRI ȘCOLARE ♦ La 1 Octombrie, societatea culturală din R.­Vâlcea va înfi­ința 4 școli agricole și de me­serii pentru adulții cari au ab­solvit școala primară. Școalele vor fi așezate în R.-Vâlcea, Dră­­gășani, Bâlcești și Horez. 1­. Ilaret a cerut d-lui Missir ca să pue la dispoziția societa­te­ 2 din vile mici ale Statului la Drăgășani precum și 50 po­goane din moșiile sale cari se vor găsi în apropierea acelor școli. Ministerul instrucțiunei a mai cerut să se pue la dispoziția so­cietate! absolvenți ai școalelor de meserii și agricultură, specialiști unul în lucrările de lemn, altul în liniohigerie și fier, unul în grădinărit, pomologie și viță, iar altul în cereale. ♦ D-rele Maria Buzdugan, A­­nastasia Mateescu, Matilda Tri­­cup și Elisabeta Rusu au reușit la examenul pentru obținerea di­plomei de capacitate în condu­cerea gradinelor de copii. ♦ Ministerul instrucțiunei pu­blice a aprobat propunerea fa­­cultății pe litere din București, în ce privește suprimarea cate­drei de istoria românilor de la secolul al 17-lea încoace și uni­rea ei cu catedra de istoria ro­mânilor deja existentă, precum și separarea catedrei actuale de istoria limbei și literaturei ro­mâne în done : uia de filologie romanică cu specială privire la filologia română și alta de isto­ria literaturei române, știrii rea­ilita­re ♦ M. S. Regele a semnat de­cretul prin care art. 53 din re­gulamentul școalei militare de infanterie și cavalerie se modi­fică în modul următor : «Elevii școalei militare de in­fanterie și cavalerie vor forma o companie de elevi sub denu­mirea de « Compania elevilor școalei militare de infanterie și cavalerie». ȘTIRI JUDICIARE ♦ înalta Curte de casație, sec­ția 2-a, a amânat judecarea re­cursului d-lui C. Dobrescu-Ar­­geș, care era să se judece ieri, pentru ziua de 13 Iunie c. ♦ Mâine trib. de Ilfov va ju­deca procesul dintre d. Mirodo­­rescu și primăria Capitalei. ♦ Curtea de apel, secția II-a, a amânat pronunțarea în proce­sul tutelei minorei Olga Boga- Sturdza dintre T. Boga și N. Ca­­targiu și alții s’a amânat pentru 1 Iunie. ♦ Tribunalul Ilfov, secția IlI-a, a condamnat era pe d. A. Ro­­galschi la 15 zile închisoare și 60 lei despăgubiri civile, fiind­că a bătut grav pe o copilă ce o avea în serviciul d-sale. ♦ Curtea de Casație a amânat din nou pentru 3 Iunie procesul fostului magistrat Gh. Pătărlă­­geanu, condamnat la închisoare de Curtea de apel din București pentru mai multe abusuri comise. ♦ Înaintea tribunalului Ilfov, secția I-a, a venit ieri procesul intentat de părintele lui Carol Nagy, care în ziua de 8 Martie a. c., a fost omorît de curentul electric, dintr’un Or rupt al tramvaiului. De­oare­ce responsabilitatea nu se putea atribui unei singure persoane ci întregei societăți de tramvaiuri electrice din Bucu­rești, i s’a intentat de A. Nagy, părintele mortului, un proces de daune interese pentru suma de 50.000 lei. Ca aovocatî al lui A. Nagy sunt d-nii Djuvara și Cernescu iar din partea direcției Tram­vaiului electric d-niî Atanasovicî și V. Dărăscu. Orele fiind cam înaintate pro­cesul s’a amânat pentru 24 Sep­tembrie. ȘTIRI ECONOMICE $1 FINANCIARE ♦ Mâine seară va ține ședință Camera de comerț din Capitală. ♦ O societate olandeză va în­cepe în curând exploatarea mi­nelor de cupru din Dobrogea. ¥ Luni se va întruni consiliul inspectorilor forestieri, spre a se rosti, între altele, asupra chestiei exploatarei extra­ordi­­nare a pădurilor seculare ale Statului. ȘTIRI SANITARE ♦ Consiliul sanitar superior a suprimat carantina de 5 zile pen­­tru proveniențele din Port-Said. ȘTIRI ARTISTICE ♦ Duminecă, 3 Iunie, veteranul profesor de gimnastică d. Gheorghe Moceanu, își serbează jubileul său de 40 de ani de activitate. Cu a­­ceastă ocazie se va da, în beneficiul d-sale, o mare reprezentație extra­ordinară, în grădina Rașca, cu con­cursul celor mai distinși artiști, în­ceputul la orele 9 seara. După re­prezentație va avea loc un baschet dat în onoarea d-lui Moceanu de către foștii săi elevi. Prețurile sunt modeste. ♦ Sala Liedertafel, Vineri 1 Iunie, serată musicală urmată de dans, dată de d-ra Nathalie Popovici, cu concursul d-lor George I. Antonescu (violoncelist), C. T. Maiorescu (vio­lonist) și Grigore C. Munteanu, pia­nist. ȘTIRI DIVERSE ♦ Societatea Corpului didactic pri­mar din România, neputând ține Duminică 27 adunarea generală ex­­tra-ordinară, din causa neîntrunirei membrilor, a convocat o nouă șe­dință pe azi, Joi 31 Mai a. c., orele 3 p.­m., în localul școalei prim. No. 1 de băeți «General Adrian», str. sf. Vineri, fiind în discuțiune ace­leași cestiuni fixate prin ordinea de zi anunțată. ♦ Azî, Jouî, mâine Vineri și Sâm­bătă 1 și 2 Iunie, între orele 2—5 p. m., In str. Vestei No. 15, com­i­­tetul societăței Teatrul Popular va vinde prin licitație chioșcurile și obiectele de tombolă precum și alte materiale rămase de la serbările date de această Societate. ♦ Societatea studenților in medi­cină din București și-a constituit următorul comitet pe anul curent : președ: I. Mănescu-Călărași; vice­președinți G. Vrabie, N. Bușită; secretar-general : G. Stoicescu ; ca­sier: C. Demetrian; bibliotecar : M. Negoescu ; secretari de ședință : V. Panaitescu, N. Racoveanu și N. Constantinescu. ♦ Comitetele societăților «Obolul» și «Materia» aduc viile lor mulțu­miri persoanelor cari au bine-voit a-și da concursul comitetului orga­nizator, și au contribuit la reușita splendidei sărbători ce a avut loc in ziua de 21 Maiü in parcul Pala­tului Cotroceni. Trebue să cităm pe d-niî arhitecți G. Băicoianu și So­­coles­cu, care șî-au dat multă oste­neală pentru decorarea pavilioanelor si d-na Bragadiru, care a dăruit bhei, rea ce s'a consumat în 3 pavilioane de berărie ale Obolului și Materpa și care a venit in persoană a instalat aceste pavilioane; d. Boldan care a transportat la Cotroceni toate plane­­­tele sale gratis pentru decorarea pa­vilioanelor Obolului; d. Knechte], directorul grădinelor Domeniilor,­ care a ajutat la decorarea pavilioa­­­nelor societăței Materna. Asemenea­ trebue citate : casa Bon Gent, cara a dăruit stofe și cocardele pentru ambele societăți, precum și maga­­­zinele la Mercur, Golțescu, Cioban,, Fundescu, Petrescu, Păun Popescu, care au dat diferite previziuni pavi­­­lioanelor societăței Materna. Grația­, acestor persoane, comitetul organi­zator a putut mult reduce cheltuel­­ile făcute pentru această serbare^ —-------------------------------—® L Ultime Information!« JOUL ♦ M. S. Regele va inspect^ astă­zi trupele de pe platoul Cos­troceni. . ♦ O mișcare se va face zilele acestea printre funcționarii sus­periori de la poliția Capitalei. ♦ D. G. Ornescu, actual di­rector al prefecturei poliției Ca­­­pitalei, va fi trecut ca prefect al județului Constanța. In locul d-sale, ca director va fi numit d. inspector căpitan­ Popovici. ♦ D. C. Stoicescu, ministrul jus­­tiției, va depune astă­zi spre a­­probare M. S. Regelui mai multe decrete pentru mișcarea în ma­­­gistratură.­­ ♦ La 15 iunie vor începe a se libera la primăria Capitalei cărțile de alegători pe anul cu­­­rent. ♦ Ministerul de interne, în urma adresei ministerului de fi­­nanțe, a trimis ori tuturor admi­­nistrațiunilor comunale din țara un ordin, prin care se cere ca, de la 1 Aprilie trecut, să se facă re­țineri de 10 la sută asupra re­­tribuțiunilor diurnelor și a orica fel de indemnizații. ♦ De la 15 Iunie orele de serviciu la primăria Capitalei se vor schimba de la 7 la 12 dimi­neața. ♦ Mai multe directoare d­e pensioane din Capitală s’au pre­zentat ori în audiență la d. se­cretar general al ministerului de­ instrucțiune publica și s-au cerut ca elevele institutelor particulare să dea examen la liceele statului sau în cazul contrar să numească comisiuni examinatoare la fie­care institut în parte. Se știe că ministerul de in­strucțiune a dispus ca examenele pentru fete să se țină la institutele:­ Bolintineanu, Negoescu, Pom­i­pilian și Stoenescu. ♦ Comercianții de pește din Capitală au făcut o cerere d-lui Procopie Dumitrescu, primarul­ Capitalei, ca să intervină pa lângă d. ministru al domeniilor ca să le permită sa pescuiască și să vîndă pește , proaspăt de ori­ ce fel, cu începere de la 1 iunie. D. primar a înaintat petiția pes­carilor în copie d-luî ministru al domeniilor, care până în prezent n’a luat nici o dispozițiune. ♦ D. Davidescu, directorul servi­viciului teh­nic de la Primăria Capitalei, lucrează actualmente la un regulament pentru a fac­’ obligatoriu serviciul gunoielor. Taxa actuală va fi micșorab­i pentru locuitorii din părțile măr­­­ginașe ale Capitalei. ♦ Ieri, poliția a luat toate mar­șurile pentru menținerea ordineii la primăria Capitalei. In tot tim­­­pul consiliului comunal, au fost, postați în grădina din dosul pri­măriei, un mare număr de ser­genți de stradă, gata a interveni la cel mai mic conflict. ♦ Programul definit pentru per lerinagiul la mormântul lui C. A. Rosetti va fi gata Sâmbătă sea­­ra, când se va aduce la cunoș­­tința publicului. ♦ D. procuror Mumuianu n’a terminat încă rechizitorul în a­­­facerea crimei din strada Icoa­­­nei. Acest rechizitoriu va fi îna­­intat mâine. Vineri, d-luî jude de instrucție Stelian Popescu, care va da după aceea rechizitor­iul definitiv. ♦ Instrucția în afaceera fur­­tului de la gara de Nord este terminată. D. judecător de in­­­strucție Romulus P. Voinescu­ •va înainta zilele acestea toate­ actele în consecință d-luî prim«-­ procuror pentru facerea rechizi­t­toriului. ♦ D. primar al Capitalei, pre­­­cum și întreg consiliul comun.L a fost invitat să ia parte la pele­­­rinagiul la mormântul lui C. A. Rosetti. 7 D. primar a răspuns d-lui Mir­­­­cea Petrescu, organizatorul pe­­lerinagiului, că va supune pro­­­punerea făcută consiliului comu­nal.­­ ♦ I. P. S. S. Mitropolitul, Primat va pleca la 10 iunie în concediu de 2 luni și jumătate." Înaltul prelat va fi însoțit la­ băț de d. Cornoiu, directorul cancelariei Mitropoliei. ♦ D. prefect al jud. Argeș aj trimis un raport d-lui ministru­ al lucrărilor publice prin care­ îl roagă să dispue ca direcția generală a căilor ferate să libe­reze bilele de ducere și întoar­­cere la Curtea de Argeș cu rea­­ducerile admise de la București, la Pitești. Aceasta în vedere e acel orășel să ajungă cu adevărat un loc de escursiune, unde pu­­­blicul să se ducă în număr mare ca să viziteze acele comori grea­­toare ale trecutului nostru, pre­­ cum sunt: vechea mănăstire a­ lui Radu Negru, turnul în ruine­ al Doamnei Clara, soția lui Aler­­­andru Basarab și gingașa mă­năstire a lui Neagoe Voevod Bar­­sarab. ♦ D. loc.- colonel Victor Sig­­narelli de la marele stat-major­ italian, aghiotant de onoare al­ M. S. Regelui Italiei, atașat mi­­­litar pe lângă legațiunea italiană­ din București și Constantinopol

Next