Universul, iulie 1901 (Anul 19, nr. 175-205)
1901-07-01 / nr. 175
grippHB! STREÎNEUl ! 93a*! A metodă ars SK »!11 »Stereștii ISTS.5Sm.3S.P[Sspetler«l ! woownifn.!« ( Minist „MODERN“ | ele IBneți ‘ AL PHQFESORîLQ( ASOCIAȚI ; lift),— Calea Victoriei,— SU © ‘ — BUCUREȘTI — S’a deschid chiar de acina px'îi autorizația onor. Minister al InStrucUuiH*, publica No. 5401 din 16 iunie 1901 Cursuri primare: liceu,Xe.: clasic, real, modern ; șocații comercială complecta; înscrierile se fac în toate zilele de la 8 — 12 a. m. și de la 2 — 8 p. m., „în cancelaria ‘institutului pe adresa : Hada lîVoviin, Calea Victoriei 190, Bacuașii. Directorî : ■ȘIRMISIHLEANU profesor universul, fost secretar general al Mihief.erului Instrucțiunii publici.. STEFAN C.DAN, profesor za lliceul Mateiu Basarab și fost inspector al învețemîntului. RADO NOVIAîl , profesor la Liceul i . Lazar. .fkj rJ DaCico V. ZlIȘA Medic al spitalelor Statului Fost MEDIC al Eforiei spitalelor . Dă consolțiuni pentru bolile interne și yifierice (lumești) la orele 1 — 3 și 6—§ d. a. — Bulevardul Elirabetă Si •— € 2 NIi2TS3 electame € 2 1IBTSS chevro și vax . CsII-lS'iK galbene, negre se vinde de reclamă până la I Solie fără Beneficiu Galei 8.50 penița Str. Doamnei 8 Vis-a-vîs de Poșta vechie 3675 dinți' !' Pentru cei cu puține mijloace 'Extragerea, Kmninarea Punerea Dinților Srtift Toate fîră. «torora S A © RICE © HAA «HUȘ In POLICLIN-I GA D-roloî SSAOTK1Í ©FU STRADA GEÍíEfiAL FLORESCU No. 3 ■între Hotel Londra și gr. Sf. Gheorgha . Prețurile Policlinicei sunt cunoscute ca cele mai mici. 367? ■ Hibrair D-rujuî lîALIIGEdGF.it STRADA GENERAL FLORESCU No. 3 între Hotel de Londra și grădina Sf. Gheorghe. Con Sălii © 11 eoî a -1 franc Pentru cei cu mai puține mijioase TA CIU DE ORA A ZILEI Se caută foale itoîite, în special boule de femei și copii. Tratament special pentru horiale!risiești Policlinici „Grivița“ Str. Buzești Mo. 2, Colt Galea Grivița (Malachei Viteescnu) Consultații speciale pentru toate bólele la bărbați, femei și copii Injecțiunil, parișaminte,spâlători, vaccinări etc. DENTISTIGA: Scoaterea, curățirea rntumbuirea și punerea dinților Consultați: dimineața 9—12 după amiazî 3—5 Consu îÎațîunea un leu PAPIUL VERDE ® * « IWIHimi I ■ [UNK] [UNK] [UNK] ' CRONICI FESENINE Notiile profesiuni femenine Din New York i se scriu unui mtre ziar german următoarele : ]n actuala eră a emancipărei femeilor nu mai este lucru neobișnuit ca să se vadă și femei luând profesiuni, cari până acum fuseseră monopolul bărbaților. Jokey femenini, cari întrec pe rivalii bărbătești, poștalioni femenini, ciocli și pompieri femenini, acestea sunt nouile profesiuni pe cari încep a și le însuși femeile, cu deosebire cele din libera Americă. Dintre cele mai îndrăznețe și îndemânatice călărețe la cursele de cai face parte Mr. Bagwill, care deja la vârsta de 12 ani, făcu mare senzație în arta de călărie. Mai târziu se căsători cu un proprietar de cai de curse și sili pe soțul ei să-i încredințeze serviciul de jockey. Cea mai bună «poștalioană», e Roza Sturgeon, care conduce trăsura de poștă între Andrews și Denis, în Statul Oregon. Cursa ei zilnică trece prin cele mai sălbatice și izolate ținuturi ale Slaetelor Unite, unde adeseori sîntâmplă ca să fie atacată de tâlhari. Dar inimoasa femee înfruntă orice primejdie cu revolverul în mână. O profesiune și mai primejdioasă are o alta femee din Wyorming, Miss Allen. Ea este obligată să patruleze țiHitul calare, înarmată cu câteva revolvere, pentru ca să prindă pe hoții de vite și pe alți crminali. Mai multe femei cu spirit de întreprindere își câștigă existența ca măturătoare de coșuri. Nici cimitirele n'au rămas cruțate de invazia femenină. Cea mai zeloasă femee-cioclu a fost miss Steel, care a săpat la gropi în cimitirul din Sussex până la vîrsta de 60 de ani. In Japonia multe femei ocupă profesia grea de fochiste pe vapoare. Cele mai multe din ele sunt femei tinere și frumoase, cari poartă mănuși, pentru ca să-și cruțe mâinele. In orașul Nassa din Suedia întregul detașament de pompieri este compus din femei, cari iși fac serviciul spre mulțumirea tuturor. 1. 1.cu lanț la picior, sburat din strada Academiei No. 45, etajul al douilea Bună recompensă va aduce aceluia care îl 3684 ÎNȘTIINȚARE Se aduce la cunoștința generală că tribunalul comercial de Ilfov, prin sentința sa cu No. 1282 din 2 iunie 1901, învestită cu formula de executare, a recunoscut de persoană juridică și cu dreptul de a funcționa conform legei, societatea cooperativă «Economia comercială Română)), cu sediul în orașul Oltenița, județul Ilfov. IVANGIU BOGDAN, 3680 Președintele societatei. PĂDUREA după moșia S* A HORIA TINGIAENCÎR, Poșta Veche, județul Ilfov, plasa Dambov.la Mostiștea,proprietatea azilului Elena Oteteleșanui, comuna SUibeiu Orăști, se pune în vînsare prin licitațiune. Ea este la depărtare depărtare de 19 cil. de București și în Întindere de 165 pag. Licitațuunea se va ține în ziua de 12 Septembrie viitor, anul curent. In calea Victoriei 145, casele doamnei Irina Câmpineanu, președinta administrației acestui azi". Doritorii pentru a concura la această de stațiune vor depune cinci mii iei ca garanție, fie In numerar fie în efecte garantate de Stat afară de cele urbane din Iași. Condiții.;mile exploatatei acestei păduri se pot vedea în toate zilele de lucru de ia 9—li dimineața în can.Marina Administrației Azilului, Str. Minevei 22 București. Sopra-oferte nu se primesc. 3635 Dr. Sterie N. Ciurcu IX PELIKANGASSE 10. VIENA Consultantul cu celebritățile medicale a Facultății din Viena O HM UN PROVERB PE ZI Cugetarea din urmă e cea mai bună. (German) Războiul anglo-boer — Prin poștă — Comitetul central elvețian, care adună bani pentru boemi, a trimis în lagărul boer un medic și două surori de caritate. Comitelul acesta a adunat până acum 200.000 de franci. , Lordul Kitchener a telegrafiat din Pretoria la Londra, cu data de 8 iulie st. n., că, de la ultimul raport cu data de 1 Iulie încoace, după știrile sosite de pe la diferitele detașamente engleze, au căzut 40 boeri, 27 au fost răniți, 182 făcuți prizonieri, și 21 s’au predat. Afară de asta s’au cucerit 149 puști, 7000 de cartușe, 312 care cu munițiun și ur mare număr de cai și box.* ¥ . Ziarul oficial din Londra publică un lung raport al lordului Kitchener, cu data de 8 Maiö, asupra operațiunilor militare executate în Africa de sud de la Martie încoace. In acest raport se spune că boerii, pătrunzând în colonia Cap, au primit fără nidiouială ajutoare de recruți de la olandezi din Colonia Cap. O parte considerabilă a populațiunei de câmp din Colonie furnizează boerilor nu numai alimente din abundență, dar și informații utile asupra mișcărilor trupelor engleze, două circumstanțe care sunt foarte avantagioase boerilor. . Raportul continuă : oarecare neliniște se manifestă de curînd în extremul occident al coloniei Cape, unde detașamentele inamice încearcă să ocupe încetul a încetul pozițiunile noastre. Până acum însă trupele engleze din acea regiune au fost perfect în stare să-și mepite pozițiunile și să împedice încercările inamicului de a înainta spre centrul coloniei Capo. *. * Se anunță din Paris că studenții și voluntarii din Transvaal vor face, pentru serbarea națională de la 14 iulie s. n., o grandioasă demonstrație hoerofilă. Se va forma pe piața Sorbonne un mare cortegiu, care se va îndrepta spre bulevarde, iar în timpul trecerei pe acestea se vor arunca publicului mii de manifeste, înlăuntru lințoliul morții se lasă pe o fericire omenească. După ce Alexandru se convinse că pacienta nu-l mai observă, se retrase. Pe încetul resuflarea bolnavei devine mai ușoară și mai liniștită. Ea adormi. O tăcere adâncă domnea împrejur. Afară paserile ciripeau vesel. Spre seară tunelul începu să bubue. Bolnava nu auzea nimic. Când Elena, soția lui Alexandru, se deșteptă, furtuna se potolise. Câțiva nori mai treceau pe sub lună. Bolnava se ridică în pat. N este acum atât de bine ; ea privi în jurul ei, o lampă de noapte lumina camera. Unde e soțul ei? Unde e Victoria ? Elena fu cuprinsă de agitație, slăbiciunea ei era mare. Nici un sgomot nu întrerupea pacea adâncă. Deodată bolnava se reculese. I se păru că aude afară șoaptele a două voci omenești. Acestea i se păreau Elenei foarte cunoscute, deși nu înțelegea cuprinsul lor. O sudoare rece picura pe fruntea bolnavei. Acum știa , era tocmai sub fereastră, la umbra unui castan . Cu o încordare grozavă se ridica ea din pat și se Urî până la fereastră. Tremurând își rezumă Elena, mâinile de fereastră și privi jos în grădină. Jos pe o bancă ședea îmbrățișată o pereche. Perul blond auriu al femeei se odihnea pe pepiul bărbatului. Erau Alexandru și Victoria. Ochii acesteia din urmă stralucinü în chip ciudat și enigmatic. — Dacă Elena ar muri ? întrebă ea repede și cu lăcomie, întrebarea ei vesbi ca fulgerul în întunericul nepătruns. — Nu vorbi așa Victoria. Nu pot suferi. Am petrecut patru ani lângă Elena care e bunătatea personificată. Nu există pe pământ o inimă mai bună ca a eî Vocea lui Alexandru resună răgușit. Elena auzise totul. Intr’o secundă trecu prin mintea ei tot trecutul. Soțul ei este ver cu ea. In fiecare an sora ei petrecea la părinții soțului ei. Acesta, de cele mai multe ori, era și el acasă ca să petreacă vara și adică epoca când ea și Alexandru erau de mult logodiți. După căsătoria lor, în timp de patru ani, Victoria rămase departe, până când se îmbolnăvi Elena și soțul ei chiemă pe Victoria în ajutor... Fiori de ghiață treceau prin corpul bolnavei. O crustă d ghiață îî încleșta inima. Ochii în holbațî ai Elenei de dată deveniiră fixî și sticloși. Far a scoate o vorbă sărmana femee căzu jos lângă fereastră. Lințoliul uriaș al morțeî, care plutise atât de mult asupra eî, se lăsă încet în jos, acoperind în cutele sale recî pe Elena moartă. Corneliu. cronica SORA Era un timp splendid de primăvară. In desișul unui parc se afla o vilă înconjurată cu flori de tot felul. Inergiul de sus al vilei sunt deschise aripele ușei unei camere. In fund, pe un pat, zace o femee slabă și palidă. La căpătuiri patului stă un bărbat înalt care ține mâna dreaptă a pacientei. —■ Te simți mai bine, Elena ? Privirile bolnavei se ațintesc obosite asupra bărbatului. — Tot d’auna ’mî este bine, când tu ești lângă mine, șopti ea — Oh, Elena, dacă ai putea să vezi cât de frumoasă este lumea afară, și cât de înflorite sunt văile, le-ai face sănătoasă. — Nu aș vedea nimic, decât pe tine, Alexandre. Unde e sora mea Victoria, să-ți țină locul ? Ești obosit. Bolnava căzu într’o stare letargică, respirând greu. Afară e farmecul zilei de Mai, Universal în provincie De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 28 Iunie — Botoșani Un imbrăzneț furt de cai.~ In noaptea din spre 28, din grajdul proprietății Gucorăni s’au furat 3 cai de-al arendașului Abram Fișer, douî cai de trăsură și unul cu tacâmurile de călărie. Hoții au dispărut fără urmă. Copil călcat de tren. — In aceeași zi, pe la ora 6 d. a., trenul personal, care mergea către Iași pe vnia de lângă Jijia, a trecut pânte un copil ca de 10—11 ani, care dormea între șine, schingiuindu-l într’un mod oribil. Copilul este al locuitorului Ioan al Iordăchioaei din com. Comândărești. El a fost internat la spitalul din Dorohoiu. Emil ă Basil «Universul Literar» colorat, cu începere de mâine Duminecă 1 Iulie C., reduce preșul de la 10 bani la 5 bani numărul în toată țara. «Univers« Literar» va avea la fiecare număr o pagină ilustrată în 6 colori, k pagini numai articole literare și științifice ale celor mai distinși scriitori români și streini, precum și o pagină ilustrată în negru. In primul număr, cu noul format, se va începe publicarea unui nou roman de mare sensație și o povestire de d. V. A. Urechia scrisă într’adins pentru «Universul Literar». Sfaturi pentru turiști Odată cu sezonul cald, credem că e folositor să dăm câteva sfaturi acelora cari pleacă să facă escursiuni. Nimic nu-l supără pe turist decât setea, și din cauza acesteia se comit multe imprudențe, cu toate că e deja destul de cunoscut că e periculos să bea băuturi reci când e corpul încălzit. In locul băuturilor spirtoase e de recomandat cafeaua rece. Setea se astîmpără, însă, mai bine prin băuturi ușoare acre. Dacă ducem cu noi apa, care natural că nu mai poate să fie așa de rece, trebue să punem în ea mai ínleiü puțin zahăr, să stoarcem câteva lămâi și vom avea o limonada foarte răcoritoare. Astfel de băuturi acre, cum e și acidul de oțet, au o bună influență asupra funcțiunei inimei și a circulațiunei sângelui, ceea ce are mare importanță pentru oamenii sângeroși. De asemenea au o bună influență asupra inimei băile de picioare. E bine ca apa să fie amestecată cu puțin acid acetic, care se introduce în corp prin pori. E bine ca să luăm cu noi, în contra nădușelor, preparat de salienl, fie în prafuri fie ca unguent. In cal de leșin momentan e folositor ca să luăm tinctură de baldmian pe o bucată de zahăr, care face mai vioaie funcțiunea inimei. In contra mușcăturii de albine și viespi e bună fricțiunea cu spirt, care liniștește durerile. Când facem escursiuni, să nu trecem cu vederea ca să luăm cu nei fășie pentru bandaje și ace cu gămălie. Pentru răniri neașteptate acestea ne aduc mare folos: înainte de a ne culca, după ce am urcat un munte, e bine ca să facem masagii la picioare. Aceste masagere facem ungându-ne mâinile cu vaselină sau uleiü și funcționăm picioarele până la genunchi. In urma acestui masaj a doua zi ne simțim mai tari. Turist. Craiova Nenorocirea din strada Murelor.—Ștefan Georgian, din str. Murelor, avea de reparat niște tinichea de pe casa sa, spre a împiedica ploaia de a pătrunde prin acoperiș. In acest scop, dînsul a angajat pe un vecin al său, pe Dumitru Petre, care a și început lucrul astăzi de dimineață. Pe când lucra, lui Dumitru Petre i-a venit amețeală. El a căzut pe acoperiș, iar de acolo s’a prăvălit în stradă. Nefericitul lucrător și-a sdrobit membrele în chip înspăimîntător El a fost transportat la spitalul central în agonie, îngrozitoarea nenorocire din MilUșești. — Pe când grebla pe moșia d-lui N. Gheltz, din comuna Mălâești, flăcăul Gheorghe Tănase a căzut victima unei îngrozitoare nenorociri. El a fost apucat sub dinții greblei, iar caii ce trageau de dînsa s’au speriat și au tîrît pe nefericit pe o întindere de peste 20 pogoane. Corpul bietului flăcău a fost oribil jupuit. De asemenea membrele sale au fost înțepate și fracturate. El a fost adus în stare mortală la spitalul Central din orașul nostru. Scînteie Giurgiu Convertirea imp trumuturilor comunei.—Consiliul comunal a convertit împrumuturile contractate în modul următor : Autoriză pe d. primar ca să contracteze de la creditele județian și comunal, împrumut nominal de 1.839.300 în obligații de 50 0 pe termen de 40 ani. Obligații vor fi date în plata Casei de Depuneri pentru stingerea împrumut, de 1.346.830 bani 30, datorii pe ziua de 1 Aprilie 1901 din împrumuturile contractate de comună și adică : 300.000 lei din 1893, 99.000 lei din 1893, 800.000 lei din 1896, 400.000 lei din 1897, precum și a sumei de lei 115.871 bani 70, datorite aceleiași case din anuitățile diverselor împrumuturi până la 1 Aprilie 1901, peste tot 1.456.665 bani 60. După terminarea acestor operațiuni ședințele consiliului comunal ’ s’au declarat închise. Inspecție.—Alaltaieri, d. colonel Zahareanu, comandantul reg. 10 de artilerie din București, a inspectat secțiunea pompierilor din localitate, remânând pe deplin mulțumit de modul cum a găsit numele" Coresp. Huși Cadavru.—Un cadavru necunoscut a fost aruncat de Prut pe teritoriul com. Drânceni. înecatul pare a fi între 16—17 ani și este de religie mosaică. După autopsia făcută de d. dr. Motaș, împreună cu delegatul parchetului, s’a autorizat înmormîntarea. Scutiri. — Consiliul comunal a decis ca toți podgorenii cari au viie în interiorul orașului, să fie scutiți de plata aesizului cu 30 la sută asupra produsului, iar cei afară din oraș să fie liberi a introduce fără nici o taxă în fiecare zi o sticlă de vin până la un litru. Epizootie.— Brânca infecțioasă, ce se ivise în comuna Epureni, s’a stins cu desăvârșire. Timpul fiind ploios, amenință în mod serios agricultura și viile. I>e la Ochi. Ploești Clima din com. Ciupelnița. — Alaită ierî, pe când copiii locuitorului Gheorghe Pascu, din com. Ciupelnița, se jucau prin niște porumbiși din apropierea satului, zăresc într’o vâlcea o căpățână de om. Imediat copiii se duc la primărie și povestesc primarului descoperirea lor. Primarul convingendu-se de spusele copiilor și bănuind că trebue să fie o crimă la mijloc, anunță și el parchetul. Eri, d. procuror a plecat la fața locului unde a început o serioasă anchetă în această privință ; așa, cercetându-se prin jurul vâlcelei, s-au găsit diferite oseminte de om, precum și resturi de vestminte, iar în urma examinărei căpățânei de către d. doctor Avramescu, observându-se pe aceasta trei leziuni, nu mai încăpea îndouială că trebue să existe o crimă la mijloc. Remâne acum să se stabilească identitatea victimei. După resturile de vestminte, locuitorul Ioan Serafim recunoaște că victima este cumnatul seu, tolbașul Silivestru Boșcu, din com. Netoți. In adevăr, cercetându-se în com Netoți, s’a constatat că Boșcu plecase cu marfă încă de la 10 Iunie, și că până acum n’a mai venit acasă. Cunoscânduse identitatea victimei, d. procuror Vénert a început cercetări pentru descoperirea criminalilor. D-sa a arestat chiar pe locuitorii Preda Voicu și Const. Leonte, ancheta urmându-șe cu multă sîrguință. Până acum însă cei două arestați, deși sunt probe de vinovăția lor, n’au făcut nici o mărturisire. Mâine ei vor fi aduși la Ploești, pentru a fi dați pe mâna judecătorului de instrucție. Cocu. Tulcea Banditul I Panfil.—Ancheta asupra banditului Panfil, se urmează de parchet, care cercetează și confruntă cu bandit pe gazdele declarate de el și cari sunt: Chiuciuc Amet, Anica Văcarenco și Petru Chirilă. Cei douî dintâiü au fost puși în libertate nefiind probe de culpabilitate contra lor, iar cel din urmă a fost depus pentru că s-a dovedit că el procura alimente bandiților. Sosire.Cu vaporul local «Friedrich» a sosit era o comisiune de experți numiți de tribunalul Brăila spre a evalua podul și pontonul austriac, care a fost lovit și înecat de către un vapor englez. Nicu frumoase. Lucrările sunt apărate de 50.000 de oameni. Aș ¥ Se comunică din Port-Mauriciu că Marți, în apropierea portului, s’a afundat deodată bastimentul francez «Mentone». Echipagiul a fost salvat. ★ Marți noapte s’a simțit un puternic cutremur de pământ, în sens ondulatoriu, la Attigliano (Italia). E deja al 12-lea cutremur întâmplat în scurt timp. A fost o panică, mare, dar nici o pagubă pentru cetățeni. Cu toate astea unele case s’au resimțit de cutremur, iar biserica parociala amenința cu prăbușirea. UN SFAT PE ZI Ca să ferești cireșii de paseri. — Agață în cireși, ic! colo, pe crăci bucăți de «aiu» (usturoiu) și păsările vor fugi. MÂINE Duminecă 1 Iulie 1 VA APARE BIBLIOTECA UNIVERSULUI | care va conține Frumoasa NUVELĂ SPANIOLĂ | I SSTM» I Dolores | de renumitul scriitor FERNAN CABALLERO 20 de bani volumul I Știri din ströímtate — Prin poștă — Depeși din Simla anunță că ploile, ce erau așteptate cu nerăbdare într’o mare parte a Indiei, n’au căzut. Recolta e perdută. Foametea din iarna viitoare va fi una din cele mai groaznice din câte s’au pomenit. ” ¥ Un incendiu a nimicit o parte a Expoziției internaționale din Glasgow, Anglia. Pagubele sunt considerabile. * t ¥ ¥ Ziarul«Djeridel-Bahris» anunță că sultanul a aprobat proeptul ministrului de marină, Hassan Pașa, privitor la sporirea flotei turcești, și că va comanda în Franța și vapoare. ¥ ¥ Spre a da o nouă dovadă despre alianța anglo-portugheză, guvernul englez a ordonat telegrafic comandanților cuirasatelor Severn și Australia, care se află la Azore, de a însoți pe regele Carlos la Lisabona. Escadra portugheză de pe Tayo va merge întru întâmpinarea celor două vapoare engleze. La Lisabona se vor organiza mari serbări pentru primirea lor.* ¥ ¥ Se anunță lui «Times» că abisinii n’au izbutit să afle unde se găsește Mad-Mullah. Ei au atacat puternicul trib Ber-Ibrahim, aliat cu Mad-Mullah,au urmărit trei zile și i-au ucis 200 de oameni. Abisinii au pierdut 20. Proviziile abisinilor sunt sleite ; ei sunt siliți să-șî mănânce cămilele și alte animale de povară.* ¥ ¥ Se anunță din Viena lui «Daily Express» . După tratative începute de câtva timp, Germania și Austria s-au înțeles cu Rusia în vederea unei alianțe vamale contra Statelor Unite. * ¥ ¥ Din Graz se anunță că Curtea de apel de acolo a urcat la 6 luni pedeapsa fabricantului Eustachio, condamnat la patru luni pentru lese majestate. Eustachio, cu ocazia asasinări regretatului rege Umberto al Italiei, s'a exprimat în public că și împăratul Franz Iosif merită aceeași soartă. « ¥ Consiliul de războiu din Tunis a osândit la moarte pe soldatul Emile Marie, din garnizoana Kairuan, fiindcă în timpul audienței, el a aruncat o pietricică asupra președintelui acelui consiliu. ¥ . Din Kopenhaga se anunță că, la începutul lunei Septembrie celebrul explorator norvegian Nordenskiöld va întreprinde o lungă căletorie la polul sud. * ¥ * Din New York se anunță că acolo a fost arestat fostul factor poștal Falkas, care a defraudat de la poșta din Budapesta suma de 40.000 de coroane. * Tinerii Adolf Liedenfeld și Eugen Schmor, funcționari la un institut de bancă din Viena, urcând pe un munte de lângă comuna Likavka, din Ungaria, au căzut într’o prăpastie. Cadavrele lor au fost găsite mutilate într’un mod oribil.* ¥ ¥ Din Alba Regală (Ungaria) se anunță că în comunele Isca-St.George, Moria și Keresteș a căzut o grindină puternică, cauzând pagube enorme. * Din Paris se anunță că de mulți ani nu s’au sinucis acolo așa de mulți oameni ca vara aceasta. Numai Marți s’au sinucis 7 bărbați și 2 femei, cei mai mulți din cauză că nu aveau cu ce să-și plătească chiria și erau amenințați să fie dați afară din casă. * ¥ ¥ Citim în ziarul «II Nuovo Fanfulla» din Roma, că în curând se va inaugura la Getinge prima biserică catolică, în onoarea Sf.Anton, datorită zelului monseniorului Milluovitch, arhiepiscop la Antivari. Planul bisericesc făcut de arhitectul roman Corradini, și e remarcabil ca creațiune originală artistică și estetică. Biserica, în stil roman bizantin, va fi o adevărată bijuterie de artă sacră modernă, atât ca arhitectură, cât și ca pictură. [ ¥ ¥ Ziarul «L’Italie» asigură că principele Mirko al Muntenegrului se va logodi cu o mare ducesă rusă.« ¥ » Văduva colonelului francez Gary a dăruit muzeului cantonal din Geneva o șuviță de per a lui Napoleon I, spre a fi pusă în sala destinată amintirilor despre împărat. Acesta șuviță de per fusese tăiată lui Napoleon I de cameristul său credincios Noverraz. * ¹ ¹ Aproape de orașul Hausen, în Würtemberg, au fost descoperite mari bucăți de ziduri romane, ceea ce face să se creadă că a fost acolo pe vremuri o importantă colonie romană. * ¥ ¥ Se anunță din Viena că tribunalul a condamnat la cinci ani închisoare grea pe ex-impiegatul Constantin Kiparchi, care deschisese un oficiu de agitație hoerofilă și strânsese de prin diferite orașe ale Austriei 50000 de semnături într-un album pe care să-l ofere lui Krueger și organizase o întrunire în care adunase 40 mii de coroane, pe cari și le-a însușit. La epoca arestare! nu s’au găsit la el decât câțiva gologani. ¥i Li-Hung-Ciang a recomandat ca să se rechieme din Manciuria trupele chineze pentru ca să nu aibă ciocniri cu rușii. In cazul acesta trupele rusești ar trebui să rămână în Manciuria pentru ca să mențină ordinea. Construirea de căi ferate face progrese — .....................-------------------------------------— Lucruri din toată lumea Duel între două femei. — Ziarul «Gaulois» ce ne-a sosit ieri povestește o scenă care a avut drept teatru cafeul-concert din Menilmontant, iar drept personagii pe Carmen d’Atene, de 19 ani, cântăreață escentrică, Ida Daubray, de 22 ani, cântăreață, și Adrian G., de 25 ani, cântăreț comic. Adrian C. e foarte iubit acolo, nu numai prin frumusețea figurei sale, dar și prin aceea a cântului său. Cele două camarade, Carmen și Ida, purtau față de cântăreț mare dragoste. Și, din această cauză nu trecea reprezentație fără ca cele două adversare să schimbe cuvinte aspre între ele, urmate deseori de pumni și zgârieturi. — Existența asta nu poate dura mult. — zise alaltăieri Carmen Ide: — una dintre nouă e prea mult aci pe pământ și dacă tu nu ești lașe, vom sfîrși afacerea cu pistolul. In absolută înțelegere, cele două adversare își dădură întâlnire pentru miezul nopței într’un maidan deșert de pe strada Bosson, unde veniră amândouă înarmate cu câte un revolver încărcat. Duelul avu loc și adversarele schimbară câte trei gloanțe fără rezultat. Zgomotul detunăturilor atrase pe gardieni, cari se grăbiră să ducă la poliție pe cele două femei, unde li se încheie procesverbal și fură date în judecată pentru purtare de arme nepermise. O victorie care costă 8.000 de pahare. După cum se știe, în anul acesta Derby-ul d Epson a fost luat de Velodyowsky, cal american, călărit de un joken tot american, și aparținând unui proprietar american, d. Witney. Pentru a sărbători victoria yankee asupra englezilor, în afară de telegrama anunțând fericitul eveniment, Witney telegrafie tuturor barelor sportive din Gravesend să ofere câte un punciu tuturor spectatorilor cursei, care avea loc în acel moment. La strigătul: — Witney plătește !—toate barele fură luate curând cu asalt. Și când nu mai fu «punciu», se servi șampanie. Nota de plată, la terminarea cursei, arăta 8.000 de pahare cu băuturî 1 Cam sărat succes 1 Arbori de lapte.—Iată acum că ies la lumină arbori cari dau lapte. Aceste plante extraordinare se află în bazinul Coronelui, afluente al Orenocului. E o vale încântătoare aceasta, după cum afirmă exploratorul Soller. Orhidee miraculoase, de o specie absolut nouă, abundă în pădurile virgine din Coroni, și sunt în mare cantitate arbori a căror scoarță ajunge a fi crestată pentru a da imediat afară un lapte foarte rece și abundent. Ce păcat că arbori de asemenea fel nu se găsesc pe cheiul Dâmboviței. Js3l .A. Zi La cârciumă. Alecu.—De ce nu mai bea un pahar ? Barbu. — Nu pot ! Când mă întorc acasă de la cârciumă, nevasta, ca să vază dacă n’am beat prea mult, mă pune să-î vîrață pe urechia unui ac. ■...........«imnui mi HWW Ii ■ Mini ■ Funcționarii comerciali la d. ministru Aurelian Cu ocazia zilei de Sf. Petru și Pavel, o comisiune din partea societăței funcționarilor comerciali, secția centrală, compusă din domnii Romulus Popescu, G. Martinian, G. Petrescu, E. Balamacă și M. Axente, s’a prezintat la d. P. S. Aurelian, ministru de interne și președinte de onoare al zisei societăți, cu o adresă de felicitare din partea societate!, drept omagiu de recunoștință ce d-sa a purtat totdeauna societate!. D. ministru a primit comisiunea cu o deosebită amabilitate și a binevoit a se întreține mai mult timp cu membrii comisiunei. Cu această ocazie, d-sa a arătat importanța legei repausului duminical, și cum în străinătate se respectă cu mare exactitate. A arătat apoi regretele d-sale, că mai există Încă în țară la noi oameni cari să nu aprecieze foloasele acestei legi. A sfătuit pe superioparii comerciali să întrebuințeze cât se poate de înțelepce șin micul interval de timp disponibil pe care îl dă legea de repaus. Așa, de exemplu, pe lângă școala de Adulți ce s’a înființat la noi, funcționarii comerciali să-șî formeze biblioteci și săli de lectură, unde să-și poată îmbogăți mintea cu cunoștințe noi în orele de repaus. In sfârșit, d. ministru a mulțumit comisiiuni, asigurând-o că va da întotdeauna bine-voitorul d-sale concurs, ca și până acum, pentru realizarea scopurilor frumoase ale societăței și pentru propășirea funcționarilor comerciali români, departe se aclamă, cu M. V. plângând în zilele de jale, cu 101ó V. luând parte la bucuria de astăzi». Această adresă s’a trimis cu ocazia naștere principesei Jolanda-Margherita. ÎNTÂMPLĂRI 111 sate la|*iistS& Accidentul din cătunul Grivița Ei, la orele 10 dim., s’a întâmplat un accident nenorocit în cătunul Grivița, din comuna Militari, cu ocazia inaugurarei nouei linii de tramvai a d-lui Basilescu. Multa lume venise să vază primul tramvai pus în circulație care era plin de pasageri. Un impiegat de la C. F. R., d. Gh. Tănăsescu, din str. 13 Septembrie No. 161, voind să sară și el în tramvai a alunecat și a căzut sub roatele vagonului, cari ’i-au trecut peste genunchii sfărâmându-I osul. Sărmanul impiegat a fost ridicat de pe șine într’o stare de nesimțire și transportat la spitalul Filantropia. Dezertor arestat Poliția de siguranță a arestat era pe un individ găsit fără căpătâiu pe calea Plevnei. Luat de scurt, el a declarat că este dezertor din reg.i de geniu și se numește Gheorghe Ioan. Dezertorul a fost înaintat la comandamentul pieței. Arestarea a două pungaș. Sergentul cu No. 39 a arestat erî pe indivizii Nae Petrescu, din str. Lustrului, și I. Stănescu, din strada Ionescu No. 23, pentru faptul că au voit să fure de la 2 femei cari treceau pe strada Brezoianu 2 legături cu diferite obiecte. Acești două indivizi au fost transportați la secția 6, unde d. comisar Rădulescu i-a supus unui lung interogatoriu. Fără domiciliu Era noapte, un sergent de stradă aude niște viete pe un loc viran de pe calea Plevnei. Ducându-se acolo zărește trântit pe iarbă un individ. Sergentul l-a ridicat, ducându-l la secția 24. El a declarat că se numește Radu Gheorghe și neavând domiciliu s’a culcat pe acel maidan, întrebat, pentru ce se vantă,el spuse că este nemâncat de 2 zile și-î venise rea. Tuhăria de pe șoseaua Basarab Precupețul Ilie Chiulama, domiciliat pe strada Sabinelor, trecând era pe șoseaua Basarab, a intrat într’o cârciumă unde a cerut un pahar cu vin. Când să plece din cârciumă vede că se ia după el un individ. Fără a bănui nimic, precupețul înainta pe șosea. La un moment dat se pomeni cu individul care-l urmărea că se apropie de el și-î ceru ca să-i dea un franc. Precupețul nevoind ca să-l dea, pungașul a sărit asupra lui, luându-l la bătue și în urmă jefuindu-i de 20 lei pe cari îi avea asupra sa. Precupețul, chemând ajutor, două sergenți veniră în grabă și arestară pe bătăuș. El a fost dat în judecată pentru tâlhărie. Inaugurarea tramvaiului București—București-Noui Era s’a inaugurat tramvaiul care pleacă din București până la București-Noui. La orele 10 s’a oficiat un serviciu divin de către P. S. S. Arhiereul Valerian. Imediat după feștanie tramvaele, foarte frumos construite, au plecat de la București Nouî spre Capitală. In tot timpul zilei numeroase persoane s’au dus la viitorul oraș și au petrecut bine, căci acolo erau restaurante efline, lăutari și tot felul de distracții. Din partea Presei au fost reprezintanții tuturor ziarelor. D. Basilescu i-a invitat la castelul d-sale, unde a destupat multe sticle cu șampanie. In urmă ziariștii au fost invitați, de d. Basilescu, să ia dejunul la restaurantul «Kilometru 10», unde au fost foarte bine serviți. O singură observație, d. Basilescu a stat departe de ziariști și n’a venit în mijlocul lor decât după terminarea mesei. Această observație nu are nici o aluzie reüvoitoare la persoana d-lui Basilescu, ci o simplă constatare în ce privește educația în general. Adresa societăe Umberto- Margherita către regele Italiei Ieri, d. Cazzavillan, președintele societătei de binefacere Umberto Margherita, a italienilor din România, a trimis M. S. Regelui Italiei, Victor Emanuel 111, președinte de onoare al acestei societăți, o adresă de felicitare, de omagiu și devotament, în numele asociațiunei. Această adresă e lucrată pe pergament în mod artistic, pusă într'un album de catifea albastră având colțurile de argint frumos gravate, iar în mijloc armele Italiei, Muntenegrului și României, lucrate de asemenea în argint. Iată traducerea în românește a textului adresei: Lire. Membrii societății de binefacere «Umberto-Margherita», oaspeți ai acestui popor, care de 18 veacuri se mândrește că e roman, și pe un pământ peste care au trecut o sută de năvăliri, păstrează memoria și cultul originei sale, se adresează M. V. cu devotament de supuși și cu iubire de fii, spre a participa la bucuria ce surîde azi Casei Voastre. «Apa trece, pietrele roman», și ca apa să treacă amintirile dureroase, ca piatra să remin gloria și fericirea familiei Voastre, norocul patriei, iubirea poporului care de aproape și de INFORMAȚIONI SÂMBĂTĂ. ♦ Reamintim cititorilor noștri că mâine, Duminecă 1 iulie c., va apare «Universul Literar», tipărit cu noua mașină rotativă în 6 culori. «Universul Literar» se va vinde de acum înainte numai cu 5 bani, in loc de 1O, în toată țara. • ¥ Aseară a plecat din București în Bulgaria, prin T.Măgurele, Melhamet-bey, comisarul imperial al Turciei la Sofia. ♦ Mișcarea în portul Galați pe ziua de 28 Iunie: " Vap. «Bulgaria» al soc. rusei, venit din Odesa cu diferite ililfuri și pasageri, a plecat în su sul Dunărei ; vap. «Graf-Szensschi-István» al soc. ungare, venit din susul Dunărei cu poșta și pasageri; vap. «Ruși» ai soc. ruse, venit din susul Dunărei cu diverse mărfuri și pasageri ț vap. «Tebe» al soc. Lloyd-aus* triae, încărcat cu diverse mărfuri din porturile Brăila și Galați a plecat luând drumul spre Trieste ; vap. «Constanța» nr. S. M. R. venit din Roterdam cu diverse mărfuri a plecat la Brăila pentru a descărca mărfurile destinate acelui port : șlepul «Irini» sub pavelin, descarcă în docuri cereale aduse de la Prut; șlepul «Gritl» sub pavelin, venit de la Prut cu cereale descarcă în docurî ; șlepul No. 629 al N. F. R. descarci în docuri traverse de stejar aduse din susul Dunărei ț șlepul «Dimitrios» sub pavelin, venit din Brăila cu cereale descarcă în docuri. La examenele ce se țin la școala de ofițeri din Dealul Spirei, pentru admiterea în școala militară din Iași, din 104 concurenți au reușit numai 47 la teza de matematică. In Galați, de la 17—24 Iunie, au fost 2 bolnavi vechi de amgbină difterică, 1 însănătoșit ; 5 bolnavi de febră tifoidă ; 7 bolnavi vechi de scarlatina, 6 noî, 2 însănătoșiți; 6 bolnavi vechi de morbili, 7 nouî, 1 mort, 2 însănătoșiți. Discursul de deschidere a anului judecătoresc, la 1 Septembrie la Galați va fi rostit de d. procuror de secție al Cursei de Apel locale, Leon Crupenschi ; subiectul nu se cunoaște încă. ¥ Poliția Capitalei a expulzat pe pungașul Isac Gherșcovici, care s’a întors în țară după ce fusese expulzat. ♦ S’a întors din Constanța la București d. Kiazim-bey, ministrul Turciei în Capitală. In curînd locurile sterpe și nisipoase de pe marginea mărei Negre, precum sunt Tuzla, Gomarova, etc., vor fi împădurite. ♦ Azi consiliul permanent își va da sentința în procesul învățătoril I. Oțeleanu din com. Gârleșori (Muscel), dat judecăței pentru neglijență. ♦ A fost numit membu în consiliu de igienă al jud. Covurlu, d. dr. Scurtu, medic al spitalului militar din Galați. ¥ In țară se află 3.200.000 pogoane semănate cu grâü și 4.200.000 pogoane semănate cu porumb. ♦ D. Lahovari va fi în timpul vacanței sindicul secției comerciale a tribunalului de Ilfov. La ministerul de domenii au sosit rapoarte anunțând că secerișul va fi împiedicat în țară din cauza deselor ploi. D. Laurențius Hegedűs, deputat ungar, fiul ministrului de comerț al Ungariei, a vizitat împreună cu d. Mariuano, atașatul comercial al Ungariei pe lângă legația austro-ungară din Capitală, doburile din Galați și Brăila, portul Constanța, abatoriul din Iași și acum se află la băile Slănic (Moldova), de unde vor trece în Transilvania prin Oituz. ♦ După o statistică a guvernului ungar, emigrările din Ungaria, în cursul lunei Mai, au atins cifra de 17.913, dintre cari 10.927, în cea mai mare parte muncitori făcui, au emigrat în România. Examenele anului al 4-lea de drept s’au terminat. Din 101 candidați au reușit 60 și au căzut 4 La Ieri s’a făcut alegera a două consilieri județeni la R.Sărat; opoziția s’a abținut și au fost aleși candidați liberali, d-nii Goșoianu și Zisu. ♦ Pe timpul vacanței camera de punere sub acuzație a curței de apel din București va fi compusă din d-ni. A. Dobriceanu ca președinte, iar ca membrii d-nii N. Budișteanu și Bossie. ♦ Azi se va întoarce în Capitală d. Emil Gostinescu, venind de la Constanța, unde s’a dus spre a instala o sucursală a Băncii Generale. ¥ D. G. Pallade, ministru de finanțe, a plecat era la Sinaia spre a se prezintă M. S. Regelui în audiență de concediu. De la Sinaia d. Palade va pleca direct la Carlsbad, unde va sta o lună și apoi va merge probabil Ia Baden-Baden. D-sa va lipsi din țară 40 zile. ” Din lista absolvenților școalei comerciale gradul II Bucuresci, am omis din eroare următorii: St. Florescu, I. Ion Dumitrescu și N. Ghershon. ¥ Următorii ofițeri au absolvit școala de aplicație, sub locotenenții: D. C. Marțian, G. Iacob, St. I. Orescovici, G. Gheorghiu, E. Moucha, I. Anastasiu, A. F. Petrescu, T. Serghescu, Gh. Popescu, Al. G. Petrescu, Al. Stoianovici, N. I. Botez, E. Buzoianu, St. Homoriceanu, G. Chiriceanu, I. Dumitriu, D. T. Petrescu și St. Marosin din artilerie : și sub-locotenenții din geniu: Sion, P. I. Marinescu^