Universul, iulie 1901 (Anul 19, nr. 175-205)

1901-07-01 / nr. 175

grippHB! STREÎNEUl­ ! 93­a*! A metodă ars SK »!11 »S­tereștii ISTS.5Sm.3S.P[Sspetler«l ! woownifn­.!« ( Minist „MODERN“ | ele IBneți ‘ AL PHQFESORîLQ( ASOCIAȚI ; lift),— Calea Victoriei,— SU © ‘ — BUCUREȘTI — S’a deschid chiar de acin­a px'îi­ autorizația onor. Minister al In­­StrucUuiH*, publica No. 5401 din 16 iu­nie 1901 Cursuri primare: liceu­­,Xe.: clasic, real, modern ; șocații comercială com­plecta; înscrierile se fac în­ toate zi­lele de la 8 — 12 a. m. și de­­ la 2 — 8 p. m­., „în cancelaria ‘institutului pe adresa : Hada lîVoviin, Calea Victoriei 190,­­ Bacuași­i. Directorî : ■ȘIRMISIHLEANU profesor uni­­versul, fost secretar general al Mihief.erului Instrucțiunii publici.. STEFAN C.­­DAN, profesor za l­l­i­ceul Mateiu­ Basarab și fost inspector al învețemîntului. RADO NOVIAîl , profesor la Liceul i . Lazar. .­­fkj­ rJ DaCico­ V. Zl­IȘA Medic al spitalelor Statului Fost MEDIC al Eforiei spitalelor . Dă consol­țiuni pentru bolile in­terne și yifierice (lumești) la orele 1 — 3 și 6—§ d. a. — Bulevardul Elirabetă Si •— € 2 NIi2TS3 ele­ctame­­ € 2 1IBTSS chevro și vax . CsII-lS'i­K galbene, negre se vinde de reclamă până la I Solie fără Beneficiu Ga­lei 8.50 penița Str. Doamnei 8 Vis-a-vîs de Poșta vechie 3675 d­inți' !' Pentru cei cu puține mijloace 'Extragerea, Kmninarea Punerea Dinților Srtift Toate f­îră. «torora S­ A © RI­CE © HA­A «HUȘ In POL­IC­L­I­N-I GA D-roloî SSAOTK1Í ©FU STRADA GEÍíEfiAL FLORESCU No. 3 ■între Hotel Londra și gr. Sf. Gheorgh­a . Prețurile Policlinicei sunt cunos­cute ca cele mai mici. 367? ■ Hib­rair D-rujuî lîALIIGEd­GF.it STRADA GENERAL FLORESCU No. 3 între Hotel de Londra și grădina Sf. Gheorghe. Con Sălii © 11 eoî a -1 franc Pentru cei cu mai puține m­ijioase TA CIU­ DE ORA A ZILEI Se c­aută foale itoîite, în spe­cial boule de femei și copii. Tratament special pentru ho­riale­­!risiești Policlinici „Grivița“ Str. Buzești Mo. 2, Colt Galea Grivița (Malache­i Viteescn­u) Consultații speciale pentru toate bólele la bărbați, femei și copii Inje­cțiunil, parișami­nte,spâ­­­lători, vaccinări etc. DENTISTIGA: Scoaterea, curățirea rntumbuirea și punerea dinților Consultați­: dimineața 9—12 după amiazî 3—5 Consu îÎațîunea un leu­ PAPIUL VERDE ® * « IWIHimi I ■ [UNK] [UNK] [UNK] ' CRONICI FESENINE Notiile profesiuni fe­­men­ine Din New­ York i se scriu unui m­tre­ ziar german următoarele : ]n actuala eră a emancipărei femeilor nu mai este lucru neo­bișnuit ca să se vadă și femei luând profesiuni, cari până acum fuseseră monopolul bărbaților. Jokey femenini, cari întrec pe ri­valii bărbătești, poștalioni feme­nini, ciocli și pompieri femenini, acestea sunt nouile profesiuni pe cari încep a și le însuși femeile, cu deosebire cele din libera A­­merică. Dintre cele mai îndrăznețe și îndemânatice călărețe la cursele de cai face parte Mr. Bagwill, care deja la vârsta de 12 ani, făcu mare senzație în arta­ de călărie. Mai târziu se căsători cu un proprietar de cai de curse și sili pe soțul ei să-i încredințeze serviciul de jockey. Cea mai bună «poștalioană», e Roza Sturgeon, care conduce trăsura de poștă între Andrews și Denis, în Statul Oregon. Cursa ei zilnică trece prin cele mai săl­batice și izolate ținuturi ale Slae­telor­ Unite, unde adese­ori s­­întâmplă ca să fie atacată de tâl­hari. Dar inimoasa femee înfruntă ori­ce primejdie cu revolverul în mână. O profesiune și mai primej­dioasă are o al­ta femee din Wyor­­m­­ing, Miss Allen. Ea este obligată să­­ patruleze țiHitul calare, înarmată cu câte­va revolvere, pentru ca să prindă pe hoții de vite și pe alți cr­­­­­mi­nali. Mai multe femei cu spirit de întreprindere își câștigă existența ca­ măturătoare de coșuri. Nici cimitirele n'au rămas cru­țate de invazia femenină. Cea mai zeloasă femee-cioclu a fost miss Steel, care a săpat la gropi în cimitirul din Sussex până la vîrsta de 60 de ani. In Japonia multe femei ocupă profesia grea de fochiste pe va­poare. Cele mai multe din ele sunt femei tinere și frumoase, cari poartă mănuși, pentru ca să-și cruțe mâinele. In orașul Nassa din Suedia în­­tregul detașament de pompieri este compus din femei, cari iși fac serviciul spre mulțu­m­irea tuturor. 1. 1.cu lanț la picior, sburat din strada Academ­iei No. 45, etajul al doui­­­lea Bună recompensă va aduce­ aceluia care îl 3684 ÎNȘTIINȚARE Se aduce la cunoștința gene­rală că tribunalul comercial de Ilfov, prin sentința sa cu No. 1282 din 2 iunie 1901, învestită cu formula de executare, a recu­noscut de persoană juridică și cu dreptul de a funcționa conform legei, societatea cooperativă «E­­conomia comercială Română)), cu sediul în orașul Oltenița, județul Ilfov. IVANGIU BOGDAN, 3680 Președintele societatei. PĂDUREA după moșia S* A HO­RIA TING­I­­A­ENCÎR, Poșta Veche, județul Il­fov, plasa Da­mbov­.la Mostiștea,pro­prietatea azilului Elena Oteteleșanui, comuna SUibeiu Orăști, se pune în vînsare prin licitațiu­ne. Ea este la depărtare depărtare de 19 c­il. de București și în Întindere de 165 pag. Licitațuunea se va ține în ziua de 12 Septembrie viitor, anul curent. In calea Victoriei 145, casele doamnei Irina Câmpinean­u, președinta admi­nistrației acestui azi". Doritorii pentru a concura la a­­ce­ast­ă de s­tați­u­ne vor depun­e cinci mii iei ca garanție, fie In numerar fie în efecte garantate de Stat afară de cele urbane din Iași. Condiții.;mile exploatatei acestei pă­duri se pot vedea în toate zilele de lucru de ia 9—li dimineața în can.­­Marina Administrației Azilului, Str. Mine­­vei 22 Bucure­ști. Sopra-oferte nu se primesc. 3635 Dr. Sterie N. Ciurcu­ IX PELIKANGASSE 10. VIENA Consultantul cu celebritățile medicale a Facultății din Viena O HM UN PROVERB PE ZI Cugetarea din urmă e cea mai bună. (German) Războiul anglo-boer — Prin poștă —­ ­ Comitetul central elvețian, care adună bani pentru boemi, a tri­mis în lagărul boer un medic și două surori de caritate. Comi­telul acesta a adunat până acum 200.000 de franci. , Lordul Kitchener a telegrafiat din Pretoria la Londra, cu data de 8 iulie st. n., că, de la ulti­mul raport cu data de 1 Iulie încoace, după știrile sosite de pe la diferitele detașamente engleze, au căzut 40 boeri, 27 au fost ră­niți, 182 făcuți prizonieri, și 21 s’au­ predat. Afară de­ asta s’au cucerit 149 puști, 7000 de cartușe, 312 care cu munițiun și ur­ mare număr de cai și box.* ¥ . Ziarul oficial din Londra pu­blică un lung raport al lordului Kitchener, cu data de 8 Maiö, asupra operațiunilor militare exe­cutate în Africa de sud de la Martie încoace. In acest raport se spune că boerii, pătrunzând în colonia Cap, au primit fără nidiouială ajutoare de recruți de la olandezi­ din Colonia Cap. O parte considerabilă a popu­­lațiunei de câmp din Colonie fur­nizează boerilor nu numai ali­mente din abundență, dar și in­formații utile asupra mișcărilor trupelor engleze, două circum­stanțe care sunt foarte avantagi­­oase boerilor. . Raportul continuă : oare­care neliniște se manifestă de curînd în extremul occident al coloniei Cape, unde detașamentele ina­mice încearcă să ocupe încetul a încetul pozițiunile noastre. Până acum însă trupele en­gleze din acea regiune au fost perfect în stare să-și mepite po­zițiunile și să împedice încercă­rile inamicului de a înainta spre centrul coloniei Capo. *. * Se anunță din Paris că stu­denții și voluntarii din Transvaal vor face, pentru serbarea națio­nală de la 14 iulie s­. n., o gran­dioasă demonstrație hoero­filă. Se va forma pe piața Sorbonne un mare cortegiu, care se va în­drepta spre bulevarde, iar în timpul trecerei pe acestea se vor arunca publicului mii de ma­nifeste, înlăuntru lințoliul morții se lasă pe o fericire omenească. După ce Alexandru se con­vinse că pacienta nu-l mai obser­vă, se retrase. Pe încetul resuflarea bolnavei devine mai ușoară și mai liniștită. Ea adormi. O tăcere adâncă dom­nea împrejur. Afară paserile ci­ripeau vesel. Spre seară tunelul începu să bubue. Bolnava nu auzea nimic. Când Elena, soția lui Alexan­dru, se deșteptă, furtuna se po­tolise. Câțiva nori mai treceau pe sub lună. Bolnava se ridică în pat. N­ este acum atât de bine ; ea privi în jurul ei, o lampă de noapte lumina camera. Unde e soțul ei? Unde e Vic­toria ? Elena fu cuprinsă de agitație, slăbiciunea ei era mare. Nici un sgomot nu întrerupea pacea adâncă. De­odată bolnava se reculese. I se păru că aude afa­ră șoaptele a două voci omenești. Acestea i se păreau­ Elenei foarte cunoscute, de­și nu înțelegea cuprinsul lor. O sudoare rece picura pe frun­tea bolnavei. Acum știa , era toc­mai sub fereastră, la umbra unui castan . Cu o încordare grozavă se ri­dica ea din pat și se Urî până la fereastră. Tremurând își rezumă Elena, mâinile de fereastră și privi jos în grădină. Jos pe o bancă ședea îmbră­țișată o pereche. Perul blond au­riu al femeei se odihnea pe pep­iul bărbatului. Erau Alexandru și Victoria. O­­chii acesteia din urmă stralucinü în chip ciudat și enigmatic. — Dacă Elena ar muri ? întrebă ea repede și cu lăcomie, între­barea ei vesbi ca fulgerul în întunericul nepătruns. — Nu vorbi așa Victoria. Nu pot suferi. Am petrecut patru ani lângă Elena care e bunătatea personificată. Nu există pe pă­mânt o inimă mai bună ca a eî Vocea lui Alexandru resună răgușit. Elena auzise totul. Intr’o se­cundă trecu prin mintea ei tot trecutul. Soțul ei este ver cu ea. In fie­care an sora ei petrecea la părinții soțului ei. Acesta, de cele mai multe ori, era și el acasă ca să petreacă vara și adică epoca când ea și Alexandru erau de mult logodiți. După căsătoria lor, în timp de patru ani, Victoria rămase de­parte, până când se îmbolnăvi E­lena și soțul ei chiemă pe Vic­toria în ajutor... Fiori de ghiață treceau prin corpul bolnavei. O crustă d ghiață îî încleșta inima. Ochii în holbațî ai Elenei de dată deveniiră fixî și sticloși. Far a scoate o vorbă sărmana fe­mee căzu jos lângă fereastră. Lințoliul uriaș al morțeî, care plutise atât de mult asupra eî, se lăsă încet în jos, acoperind în cutele sale recî pe Elena moartă. Corneliu­. cronica SORA Era un timp splendid de pri­­mă­vară. In desișul unui parc se afla o vilă înconjurată cu flori de tot felul. In­ergiul de sus al vilei sunt deschise aripele ușei unei ca­mere. In fund, pe un pat, zace o femee slabă și palidă. La că­pătuiri patului stă un bărbat înalt care ține mâna dreaptă a pa­cientei. —■ Te simți mai bine, Elena ? Privirile bolnavei se ațintesc obosite asupra bărbatului. — Tot d’auna ’mî este bine, când tu ești lângă mine, șopti ea — Oh, Elena, dacă ai putea să vezi cât de frumoasă este lu­mea afară, și cât de înflorite sunt văile, le-ai face sănătoasă. — Nu aș vedea nimic, de­cât pe tine, Alexandre. Unde e sora mea Victoria, să-ți țină locul ? Ești obosit. Bolnava căzu într’o stare le­targică, respirând greu. Afară e farmecul zilei de Mai, Universal în provincie De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 28 Iunie — Botoșani Un imbrăzneț furt de cai.~ In noaptea din spre 28, din graj­dul proprietății Gucorăni s’au furat 3 cai de-al arendașului Abram Fișer, douî cai de trăsură și unul cu ta­câmurile de călărie. Hoții au dis­părut fără urmă. Copil călcat de tren. — In aceeași zi, pe la ora 6 d. a., trenul personal, care mergea către Iași pe vnia de lângă Jijia, a trecut pânte un copil ca de 10—11 ani, care dormea între șine, schingiuindu-l într’un mod oribil. Copilul este al locuitorului Ioan al Iordăchioaei din com. Comândă­­rești. El a fost internat la spitalul din Dorohoiu. Emil­ ă Basil «Universul Literar» colorat, cu începere de mâine Duminecă 1 Iulie C., reduce preșul de la 10 bani la 5 bani numărul în toată țara. «Univers«­ Literar» va avea la fie­care număr o pagină ilustrată în 6 colori, k pagini numai articole literare și științifice ale celor mai distinși scriitori români și streini, pre­cum și o pagină ilustrată în ne­gru. In primul număr, cu noul format, se va începe publicarea unui nou roman de mare sensa­­ție și o povestire de d. V. A. Urechia scrisă într’adins pentru «Universul Literar». Sfaturi pentru turiști Odată cu sezonul cald, credem că e folositor să dăm câte­va sfaturi acelora cari pleacă să facă escursiuni. Nimic nu-l supără pe turist de­cât setea, și din cauza acesteia se comit multe impru­dențe, cu toate că e deja destul de cunoscut că e periculos să bea băuturi reci când e corpul încălzit. In locul băuturilor spirtoase e de recomandat cafeaua rece. Se­tea se astîmpără, însă, mai bine prin băuturi ușoare acre. Dacă ducem cu noi apa, care natural că nu mai poate să fie așa de rece, trebue să punem în ea mai ínleiü puțin zahăr, să stoarcem câte­va lămâi și vom avea o limonada foarte răcori­toare. Ast­fel de băuturi acre, cum e și acidul de oțet, au o bună influență asupra funcțiunei ini­­mei și a circulațiunei sângelui, ceea­ ce are mare importanță pen­tru oamenii sângeroși. De asemenea au o bună in­fluență asupra inimei băile de pi­cioare. E bine ca apa să fie a­­mestecată cu puțin acid acetic, care se introduce în corp prin pori. E bine ca să luăm cu noi, în contra nădușelor, preparat de sa­­lienl, fie în prafuri fie ca un­guent. In­ cal de leșin momentan e folositor ca să luăm tinctură de baldmian pe o bucată de zahăr, care face mai vioaie funcțiunea inimei. In contra mușcăturii de albine și viespi e bună fricțiu­nea cu spirt, care liniștește du­rerile. Când facem escursiuni, să nu trecem cu vederea ca să luăm cu nei fășie pentru bandaje și ace cu gămălie. Pentru răniri neaș­teptate acestea ne aduc mare folos: înainte de a ne culca, după ce am urcat un munte, e bine ca să facem masagii la picioare. Aceste masage­re facem ungându-ne mâinile cu vaselină sau uleiü și funcționăm picioarele până la ge­nunchi. In urma acestui masaj a doua zi ne simțim mai tari. Turist. Craiova Nenorocirea din strada Mu­relor.—Ștefan Georgian, din str. Murelor, avea de reparat niște ti­nichea de pe casa sa, spre­­ a îm­piedica ploaia de a­ pătrunde prin acoperiș. In acest scop, dînsul a angajat­ pe un vecin al său, pe Du­mitru Petre, care a și început lu­crul astă­zi de dimineață. Pe când lucra, lui Dumitru Petre i-a venit amețeală. El a căzut pe acoperiș, iar de acolo s’a prăvălit în stradă. Nefericitul lucrător­­ și-a sdrobit membrele în chip înspăimîntă­tor El a fost transportat la spitalul cen­tral în agonie, îngrozitoarea nenorocire din MilUșe­ști. — Pe când grebla pe moșia d-lui N. Gh­eltz, din co­muna Mălâești, flăcăul Gheorghe Tănase a căzut victima unei îngro­zitoare nenorociri. El a fost apucat sub dinții greblei, iar caii ce trageau de dînsa s’au speriat și au tîrît pe nefericit pe o întindere de peste 20 pogoane. Corpul bietului flăcău a fost ori­bil jupuit. De asemenea membrele sale au fost înțepate și fracturate. El a fost adus în stare mortală la spitalul Central din orașul nostru. Scînteie Giurgiu Convertirea im­p tr­u­muturi­lor comunei.—Consiliul comunal a convertit împrumuturile contrac­tate în modul următor : Autoriză pe d. primar ca să con­tracteze de la creditele județian și comunal, împrumut nominal de 1.839.300 în obligații de 50­ 0 pe ter­men de 40 ani. Obligații vor fi date în plata Casei de Depuneri pentru stingerea împrumut, de 1.346.830 bani 30, datorii pe ziua de 1 Apri­lie 1901 din împrumuturile contrac­tate de comună și adică : 300.000 lei din 1893, 99.000 lei din 1893, 800.000 lei din 1896, 400.000 lei din 1897, precum și a sumei de lei 115.871 bani 70, datorite aceleiași case din anuitățile diverselor împru­muturi până la 1 Aprilie 1901, peste tot 1.456.665 bani 60. După termi­­narea acestor operațiuni ședințele consiliului comunal ’ s’au declarat închise. Inspecție.—Alalta­ieri, d. colo­nel Zahareanu, comandantul reg. 10 de artilerie din București, a inspec­tat secțiunea pompierilor din loca­litate, remânând pe deplin mulțu­mit de modul cum a găsit num­ele" Coresp. Huși Cadavru.—Un cadavru necuno­scut a fost aruncat de Prut pe teri­toriul com­. Drânceni. înecatul pare a fi între 16—17 ani și este de religie mosaică. După autopsia făcută de d. dr. Motaș, împreună cu delega­tul parchetului, s’a autorizat în­mor­­mîn­tarea. Scutiri. — Consiliul comunal a decis ca toți podgorenii cari au vii­e în interiorul orașului, să fie scutiți de plata aesizului cu 30 la sută a­­supra produsului, iar cei afară din oraș să fie liberi a introduce fără nici o taxă în fie­care zi o sticlă de vin până la un litru. Epizootie.— Brânca infecțioasă, ce se ivise în comuna Epureni, s’a stins cu desăvârșire. Timpul fiind ploios, amenință în mod serios agricultura și viile. I>e la Ochi. Ploești Clima din com­. Ciupelnița. — Alaită­ ierî, pe când copiii locui­torului Gheorghe Pascu, din com. Ciupelnița, se jucau prin niște po­­rumbiși­ din apropierea satului, ză­resc într’o vâlcea o căpățână de om. Imediat copiii se duc la primărie și povestesc primarului descoperirea lor. Primarul convingendu-se de spu­sele copiilor și bănuind că trebue să fie o crimă la mijloc, anunță­ și el parchetul. Eri, d. procuror a plecat la fața locului unde a înce­­put o serioasă anchetă în această privință ; așa, cercetându-se prin ju­rul vâlcelei, s-au găsit diferite ose­minte de om, precum și resturi de vestminte, iar în urma examinărei căpățânei de către d. doctor Avra­­m­escu, observându-se pe aceasta trei leziuni, nu mai încăpea îndou­­ială că trebue să existe o crimă la mijloc. R­emâne acum să se stabilească identitatea victimei. După resturile de vestminte, lo­cuitorul Ioan Serafim recunoaște că victima este cumnatul seu, tol­bașul Silivestru Boșcu, din com. Netoți. In adevăr, cercetându-se în com Netoți, s’a constatat că Boșcu plecase cu marfă încă de la 10 Iunie, și că până acum n’a­ mai venit acasă. Cunoscându­se identitatea victi­mei, d. procuror Vénert a început cercetări pentru descoperirea crimi­nalilor. D-sa a arestat chiar pe lo­cuitorii Preda Voicu și Const. Leonte, ancheta urmându-șe cu multă sîrguință. Până acum însă cei două arestați, de­și sunt probe de vinovăția lor, n’au făcut nici o mărturisire. Mâine ei vor fi aduși la Ploești, pentru a fi dați pe mâna judecăto­rului de instrucție. Coc­u. Tulcea Banditul I Panfil.—Ancheta a­­supra banditului Panfil, se urmează de parchet, care cercetează și con­fruntă cu bandit pe gazdele decla­rate de el și cari sunt: Chiuciuc Amet, Anica Văcarenco și Petru Chirilă. Cei douî dintâiü au fost puși în libertate nefiind probe de culpabilitate contra lor, iar cel din urmă a fost depus pentru că s-a dovedit că el procura alimente ban­diților. Sosire.­­Cu vaporul local «Fri­edrich» a sosit era o comisiun­e de experți numiți de tribunalul Brăila spre a evalua podul și pontonul austriac, care a fost l­ovit și înecat de către un vapor englez. Nicu­ frumoase. Lucrările sunt apărate de 50.000 de oameni. A­ș ¥ Se comunică­ din Port-Mauriciu că Marți, în apropierea portu­lui, s’a afundat de­odată bas­timentul francez «Mentone». Ech­ipagiul a fost salvat. ★ Marți noapte s’a simțit un pu­ternic cutremur de pământ, în sens ondulatoriu, la Attigliano (Italia). E deja al 12-lea cutre­mur întâmplat în scurt timp. A fost o panică, mare, dar nici o pagubă pentru cetățeni. Cu toate astea unele case s’au re­simțit de cutremur, iar biserica paroc­iala amenința cu prăbuși­rea. UN SFAT PE ZI Ca să ferești cireșii de paseri. — Agață în cireși, ic! colo, pe crăci bucăți de «aiu» (usturoiu) și păsările vor fugi. MÂINE Duminecă 1 Iulie 1 VA APARE BIBLIOTECA­­ UNIVERSULUI­ | care va conține Frumoasa NUVELĂ SPANIOLĂ | I SSTM» I Dolores | de renumitul scriitor FERNAN CABALLERO 20 de bani volumul I Știri din ströímtate — Prin poștă — Depeși din Simla anunță că ploile, ce erau așteptate cu ne­răbdare într’o mare parte a In­diei, n’au căzut. Recolta e per­­dută. Foametea din iarna viitoare va fi una din cele mai groaznice din câte s’au pomenit. ” ¥ Un incendiu a nimicit o parte a Expoziției internaționale din Glasgow, Anglia. Pagubele sunt considerabile. * t ¥ ¥ Ziarul«Djeridel-Bah­ris» anunță că sultanul a aprobat proeptul ministrului de marină, Hassan­ Pașa, privitor la sporirea flotei turcești, și că va comanda în Franța și vapoare. ¥ ¥ Spre a da o nouă dovadă despre alianța anglo-portugheză, guvernul englez a ordonat tele­grafic comandanților cuirasatelor Severn și Australia, care se află la Azore, de a însoți pe regele Carlos la Lisabona. Escadra portugheză de pe Tayo va merge întru întâmpi­narea celor două vapoare engle­ze. La Lisabona se vor organiza mari serbări pentru primirea lor.* ¥ ¥ Se anunță lui «Times» că abi­­sinii n’au­ izbutit să afle unde se găsește Mad-Mullah. Ei au ata­cat puternicul trib Ber-Ibrahim, aliat cu Mad-Mullah,­­au urmă­rit trei zile și i-au ucis 200 de oameni. Abisinii au pierdut 20. Proviziile abisinilor sunt sle­ite ; ei sunt siliți să-șî mănânce cămilele și alte animale de po­vară.* ¥ ¥ Se anunță din Viena lui «Daily Express» . După tratative înce­pute de cât­va timp, Germania și Austria s-au înțeles cu Rusia în vederea unei alianțe vamale contra Statelor­ Unite. * ¥ ¥ Din Graz se anunță că Curtea de apel de acolo a urcat la 6 luni pedeapsa fabricantului Eustachio, condamnat la patru luni pentru lese­ majestate. Eustachio, cu o­­cazia asasinări regretatului rege Umberto al Italiei, s'a exprimat în public că și împăratul Franz Iosif merită aceeași soartă. « ¥ Consiliul de războiu din Tu­nis a osândit la moarte pe sol­datul Emile Marie, din garnizoa­na Kairuan, fiind­că în timpul audienței, el a aruncat o pietri­cică asupra președintelui acelui consiliu. ¥ . Din Kopenhaga se anunță că, la începutul lunei Septembrie ce­lebrul explorator norvegian Nor­­denskiöld va întreprinde o lungă căletorie la polul sud. * ¥ * Din New­ York se anunță că acolo a fost arestat fostul factor poștal Falkas, care a defraudat de la poșta din Budapesta suma de 40.000 de coroane. * Tinerii Adolf Liedenfeld și Eu­gen Schmor, funcționari la un institut de bancă din Viena, ur­când pe un munte de lângă co­muna Likavka, din Ungaria, au căzut într’o prăpastie. Cadavrele lor au fost găsite mutilate în­tr’un mod oribil.* ¥ ¥ Din Alba Regală (Ungaria) se anunță că în comunele Isca-St.­­George, Moria și Keresteș a că­zut o grindină puternică, cau­zând pagube enorme. * Din Paris se anunță că de mulți ani nu s’au sinucis acolo așa de mulți oameni ca vara aceasta. Numai Marți s’au sinucis 7 băr­bați și 2 femei, cei mai mulți din cauză că nu aveau cu ce să-și plătească chiria și erau amenin­țați să fie dați afară din casă. * ¥ ¥ Citim în ziarul «II Nuovo Fan­­fulla» din Roma, că în curând se va inaugura la Getinge prima bise­rică catolică, în onoarea Sf.Anton, datorită zelului monseniorului Milluovitch, arhiepiscop la Anti­­vari. Planul biserices­c făcut de ar­­h­itectul roman­ Corradini, și e remarcabil ca creațiune originală artistică și estetică. Biserica, în stil roman bizan­tin, va fi o adevărată bijuterie de artă sacră modernă, atât ca arh­itec­tură, cât și ca pictură. [ ¥ ¥ Ziarul «L’Italie» asigură că principele Mirko al Muntene­­grului se va logodi cu o mare­ du­­cesă rusă.« ¥ » Văduva colonelului francez Gary a dăruit muzeului cantonal din Geneva o șuviță de per a lui Napoleon I, spre a fi pusă în sala destinată amintirilor despre împărat. Acesta șuviță de per fusese tă­iată lui Napoleon I de cameris­tul său credincios Noverraz. * ¹ ¹ Aproape de orașul Hausen, în Würtemberg, au fost descoperite mari bucăți de ziduri romane, ceea ce face să se creadă că a fost acolo pe vremuri o impor­tantă colonie romană. * ¥ ¥ Se anunță din Viena că tribu­nalul a condamnat la cinci ani în­chisoare grea pe ex-impiegatul Constantin Kiparchi, care des­chisese un oficiu de agitație hoe­­rofilă și strânsese de prin diferite orașe ale Austriei 50000 de sem­nături într-un album pe care să-l ofere lui Krueger și organizase o întrunire în care adunase 40 mii de coroane, pe cari și le-a însușit. La epoca arestare! nu s’au gă­sit la el de­cât câți­va gologani. ¥­i Li-Hung-Ciang a recomandat ca să se rechieme di­n Manciuria trupele chineze pentru ca să nu aibă ciocniri cu rușii. In cazul acesta trupele rusești ar trebui să rămână în Manciuria pentru ca să mențină ordinea. Construi­rea de căi ferate face progrese — ...............­......-------------------------------------— Lucruri din toată lumea Duel între două femei. — Ziarul «Gaulois» ce ne-a so­sit ieri povestește o scenă care a avut drept teatru cafeul-con­­cert din Menilmontant, iar drept personagii pe Carmen d’Atene, de 19 ani, cântăreață escentrică, Ida Daubray, de 22 ani, cântă­reață, și Adrian G., de 25 ani, cântăreț comic. Adrian C. e foarte iubit acolo, nu numai prin frumusețea figu­rei sale, dar și prin aceea a cân­tului său. Cele două camarade, Carmen și Ida, purtau față de cântăreț mare dragoste. Și, din această cauză nu trecea reprezentație fără ca cele două adversare să schim­be cuvinte aspre între ele, urmate dese­ori de pumni și zgârieturi. — Existența asta nu poate dura mult. — zise alaltă­ieri Carmen Ide­: — una dintre nouă e prea mult aci pe pământ și dacă tu nu ești lașe, vom sfîrși afacerea cu pistolul. In absolută înțelegere, cele două adversare își dădură întâl­nire pentru miezul nopței în­tr’un maidan deșert de pe strada Bosson, unde veniră amândouă înarmate cu câte un revolver în­cărcat. Duelul avu loc și adver­sarele schimbară câte trei gloanțe fără rezultat. Zgomotul detunăturilor atrase pe gardieni, cari se grăbiră să ducă la poliție pe cele două fe­mei, unde li se încheie proces­­verbal și fură date în judecată pentru purtare de arme neper­­mise. O victorie care costă 8.000 de pahare.­­ După cum se știe, în anul acesta Der­­by-ul d Epson a fost luat de Ve­­lodyowsky, cal american, călărit de un joken tot american, și a­­parținând unui proprietar ame­rican, d. Witney. Pentru a sărbători victoria yan­­kee asupra englezilor, în afară de telegrama anunțând fericitul eveniment, Witney telegrafie tu­turor barelor sportive din Gra­vesend să ofere câte un punciu tuturor spectatorilor cursei, care avea loc în acel moment. La strigătul: — Witney plă­tește !—toate barele fură luate curând cu asalt. Și când nu mai fu «punciu», se servi șampanie. Nota de plată, la terminarea cursei, arăta 8.000 de pahare cu băuturî 1 Cam sărat succes 1 Arbori de lapte.—Iată a­­cum că ies la lumină arbori cari dau lapte. Aceste plante extra­ordinare se află în bazinul Coronelui, afluente al Orenocului. E o vale încântătoare aceasta, după cum afirmă exploratorul Soller. Orhidee miraculoase, de o spe­cie absolut nouă, abundă în pă­­durile virgine din Coroni, și sunt în mare cantitate arbori a căror scoarță ajunge a fi crestată pen­tru a da imediat afară un lapte foarte rece și abundent. Ce păcat că arbori de aseme­nea fel nu se găsesc pe cheiul Dâmboviței. Js3l .A. Zi La cârciumă. Alecu.—De ce nu mai bea un pahar ? Barbu. — Nu pot ! Când mă întorc acasă de la cârciumă, ne­vasta, ca să vază dacă n’am beat prea mult, mă pune să-î vîr­ață pe urechia unui ac. ■...........«imn­ui mi HWW Ii­ ■ Mini ■ Funcționarii comerciali la d. ministru Aurelian Cu ocazia zilei de Sf. Petru și Pa­vel, o comisiune din partea socie­­tăței funcționarilor comerciali, sec­ția centrală, compusă din dom­nii Romulus Popescu, G. Martinian, G. Petrescu, E. Balamacă și M. Axente, s’a prezintat la d. P. S. Aurelian, ministru de interne și președinte de onoare al zisei societăți, cu o a­­dresă de felicitare din partea socie­tate!, drept omagiu de recunoștință ce d-sa a purtat tot­dea­una socie­tate!. D. ministru a primit comisiunea cu o deosebită amabilitate și a bine­voit a se întreține mai mult timp cu membrii comisiunei. Cu această ocazie, d-sa a arătat importanța le­gei repausului duminical, și cum în străinătate se respectă cu mare exactitate. A arătat apoi regretele d-sale, că mai există Încă în țară la noi oameni cari să nu aprecieze foloasele acestei legi. A sfătuit pe superioparii comer­ciali să întrebuințeze cât se poate de înțelepce șin micul interval de timp disponibil pe care îl dă legea de repaus. Așa, de exemplu, pe lângă școala de Adulți ce s’a înfiin­țat la noi, funcționarii comerciali să-șî formeze biblioteci și săli de lectură, unde să-și poată îmbogăți mintea cu cunoștințe noi în orele de repaus. In sfârșit, d. ministru a mulțu­mit comisiiun­i, asigurând-o că va da în­tot­dea­una bine-voitorul d-sale concurs, ca și până acum, pentru realizarea scopurilor frumoase ale societăței și pentru propășirea func­ționarilor comerciali români, departe se aclamă, cu M. V. plângând în zilele de jale, cu 101ó V. luând parte la bucuria de as­tăzi». Această adresă s’a trimis cu­ ocazia naștere­ principesei Jo­­­landa-Margheri­ta. ÎNTÂMPLĂRI 111 sat­e la­|*iistS& Accidentul din cătunul Gri­­vița E­i, la orele 10 dim., s’a întâm­plat un accident nenorocit în cătu­nul Grivița, din comuna Militari, cu ocazia­ inaugurarei nouei linii de tramvai a d-lui Basilescu. Multa lume venise să­ vază pri­mul tramvai pus în circulație care era plin de pasageri. Un impiegat de la C. F. R., d. Gh. Tănăsescu, din str. 13 Septem­brie No. 161, voind să sară și el în tramvai a alunecat și a căzut sub roatele vagonului, cari ’i-au trecut peste genunchii­ sfărâmându-I osul. Sărmanul impiegat a fost ridicat de pe șine într’o stare de nesimțire și transportat la spitalul Filantropia. Dezertor arestat Poliția de siguranță a arestat era pe un­ individ găsit fără căpătâiu pe calea Plevnei. Luat de scurt, el a declarat că este dezertor din reg.­i de geniu și se numește Gheorghe Ioan. Dezertorul a fost înaintat la co­mandamentul pieței. Arestarea a două pungaș. Sergentul cu No. 39 a arestat erî pe indivizii Nae Petrescu, din str. Lustrului, și I. Stănescu, din strada Ionescu No­. 23, pentru faptul că au­ voit să fure de la 2 femei cari tre­ceau pe strada Brezoianu 2 legături cu diferite obiecte. Acești două indivizi au fost trans­portați la secția 6, unde d. comisar Rădul­escu i-a supus unui lung in­terogatoriu. Fără domiciliu Era noapte, un sergent de stradă aude niște viete pe un loc viran de pe calea Plevnei. Ducându-se acolo zărește trântit pe iarbă un individ. Sergentul l-a ridicat, ducându-l la secția 24. El a declarat că se numește Ra­du Gheorghe și nea­vând domiciliu s’a culcat pe acel maidan, întrebat, pentru ce se vantă,el spu­se că este nemâncat de 2 zile și-î venise rea. Tu­hăria de pe șoseaua Ba­sara­b Precupețul Ilie Chiulama, domici­liat pe strada Sabinelor, trecând era pe șoseaua Basarab, a intrat într’o cârciumă unde a cerut un pahar cu vin. Când să plece din cârciumă vede că se ia după el un individ. Fără a bănui nimic, precupețul înainta pe șosea. La un moment dat se pomeni cu individul care-l urmărea că se a­­propie de el și-î ceru ca să-i dea un franc. Precupețul nevoind ca să-l dea, pungașul a sărit asupra lui, luându-l la bătue și în urmă jefuindu-i de 20 lei pe cari îi avea asupra sa. Precupețul, chemând ajutor, două sergenți veniră în grabă și ares­tară pe bătăuș. El a fost dat în judecată pentru tâlhărie. Inaugurarea tramvaiului București—București-Noui Era s’a inaugurat tramvaiul care pleacă din București până la București­-Noui. La orele 10 s’a oficiat un ser­­viciu divin de către P. S. S. Arhiereul Valerian. Imediat după feștanie tramvaele, foarte frumos construite, au plecat de la Bu­curești­ Nouî spre Capitală. In tot timpul zilei numeroase persoane s’au dus la viitorul o­­raș și au petrecut bine, căci a­­colo erau restaurante efline, lă­utari și tot felul de distracții. Din partea Presei au fost re­­prezintanții tuturor ziarelor. D. Basilescu i-a invitat la cas­telul d-sale, unde a destupat multe sticle cu șampanie. In urmă ziariștii au fost invi­tați, de d. Basilescu, să ia de­junul la restaurantul «Kilome­tru 10», unde au fost foarte bine­ serviți. O singură observație, d. Basilescu a stat departe de ziariști și n’a venit în mijlocul lor de­cât după terminarea mesei. Această observație nu are nici o aluzie reü­voitoare la persoana d-lui Basilescu, ci o simplă con­statare în ce privește educația în general. Adresa societă­e­ Umberto- Margh­erita către regele Italiei Ieri, d. Cazzavillan, președin­tele societătei de bine­facere Um­­b­er­to­ Mar­gherita, a italienilor din România, a trimis M. S. Rege­lui Italiei, Victor Emanuel 111, președinte de onoare al acestei societăți, o adresă de felicitare, de omagiu și devotament, în nu­mele asociațiunei. Această adresă e lucrată pe per­gament în mod artistic, pusă în­­tr'un album de catifea albastră având colțurile de argint frumos gravate, iar în mijloc armele Italiei, Muntenegrului și Româ­niei, lucrate de asemenea în argint. Iată traducerea în românește a textului adresei: Lire. Membrii societății de bine­fa­­cere «Umberto-Margherita», oas­peți ai acestui popor, care de 18 veacuri se mândrește că e ro­man, și pe un pământ peste care au trecut o sută de năvăliri, păstrează memoria și cultul ori­ginei sale, se adresează M. V. cu devotament de supuși și cu iubire de fii, spre a participa la bucuria ce surîde azi Casei Voastre. «Apa trece, pietrele ro­man», și ca apa să treacă amin­tirile dureroase, ca piatra să re­min gloria și fericirea familiei Voastre, norocul patriei, iubirea poporului care de aproape și de INFORMAȚIONI SÂMBĂTĂ. ♦ Reamintim cititorilor noștri că mâine, Dumi­necă 1 iulie c., va apare «Universul Literar», tipă­rit cu noua mașină rota­tivă în 6 culori. «Universul Literar» se va vinde de acum înainte numai cu 5 bani, in loc de 1O, în toată țara. • ¥ Aseară a plecat din Bucu­rești în Bulgaria, prin T.­Măgu­rele, Melhamet-bey, comisarul imperial al Turciei la Sofia. ♦ Mișcarea în portul Galați pe ziua de 28 Iunie:­­ " Vap. «Bulgaria» al soc. rusei, venit din Odesa cu diferite ilil­­­furi și pasageri, a plecat în su­ sul Dunărei ; vap. «Graf-Szens­­schi-István» al soc. ungare, ve­nit din susul Dunărei cu poșta și pasageri; vap. «Ruși» ai soc. ruse, venit din susul Dunărei cu diverse mărfuri și pasageri ț vap. «Tebe» al soc. Lloyd-aus* triae, încărcat cu diverse măr­furi din porturile Brăila și Ga­lați a plecat luând drumul spre Trieste ; vap. «Constanța» nr. S. M. R. venit din Roterdam cu diverse mărfuri a plecat la Brăila pentru a descărca mărfurile des­tinate acelui port : șlepul «Irini» sub pav­­elin, descarcă în docuri cereale aduse de la Prut; șlepul «Gritl» sub pav­­elin, venit de la Prut cu cereale descarcă în do­curî ; șlepul No. 629 al N. F. R. descarci în docuri traverse de stejar aduse din susul Dunărei ț șlepul «Dimitrios» sub pav­­elin, venit din Brăila cu cereale des­carcă în docuri.­­ La examenele ce se țin la școala de ofițeri din Dealul Spi­rei, pentru admiterea în școala militară din Iași, din 104 concu­renți au reușit numai 47 la teza de matematică.­­ In Galați, de la 17—24 Iunie, au fost 2 bolnavi vechi de am­­gbină difterică, 1 însănătoșit ; 5 bolnavi de febră tifoidă ; 7 bol­navi vechi de scarlatina, 6 noî, 2 însănătoșiți; 6 bolnavi vechi de­ morbili, 7 nouî, 1 mort, 2 însă­nătoșiți.­­ Discursul de deschidere a anului judecătoresc, la 1 Sep­­­tembrie la Galați va fi rostit de d. procuror de secție al Cursei de Apel locale, Leon Crupen­­schi ; subiectul nu se cunoaște încă. ¥ Poliția Capitalei a expulzat pe pungașul Isac Gherșcovici, care s’a întors în țară după ce fusese expulzat. ♦ S’a întors din Constanța la București d. Kiazim-bey, minis­trul Turciei în Capitală.­­ In curînd locurile sterpe și nisipoase de pe marginea mărei Negre, precum sunt Tuzla, Go­­marova, etc., vor fi împădurite. ♦ Azi consiliul permanent își va da sentința în procesul în­vățător­il I. Oțeleanu din com­. Gârleșori (Muscel), dat judecăței pentru neglijență. ♦ A fost numit membu în consiliu de igienă al jud. Covur­­lu, d. dr. Scurtu, medic al spi­talului militar din Galați. ¥ In țară se află 3.200.000 pogoane semănate cu grâü și­ 4.200.000 pogoane semănate cu­ porumb. ♦ D. Lahovari va fi în tim­pul vacanței sindicul secției co­merciale a tribunalului de Ilfov.­­ La ministerul de domenii au sosit rapoarte anunțând că secerișul va fi împiedicat în țară din cauza deselor ploi.­­ D. Laurențius Hegedűs, de­putat ungar, fiul ministrului de comerț al Ungariei, a vizitat îm­preună cu d. Mariuano, atașa­tul comercial al Ungariei pe lângă legația austro-ungară din Capitală, doburile din Galați și Brăila, portul Constanța, abato­­riul din Iași și acum se află la băile Slănic (Moldova), de unde vor trece în Transilvania prin Oituz. ♦ După o statistică a guver­nului ungar, emigrările din Un­garia, în cursul lunei Mai­, au atins cifra de 17.913, dintre cari 10.927, în cea mai mare parte muncitori făcui, au emigrat în România.­­ Examenele anului al 4-lea de drept s’au terminat. Din 101 candidați au reușit 60 și au căzut 4 L­a Ieri s’a făcut alegera a două consilieri județeni la R.­Sărat; opoziția s’a abținut și au fost aleși candidați liberali, d-nii Go­­șoianu și Zisu. ♦ Pe timpul vacanței camera de punere sub acuzație a curței de apel din București va fi com­pusă din d-ni. A. Dobriceanu ca președinte, iar ca membrii d-nii N. Budișteanu și Bossie. ♦ Azi se va întoarce în Capi­tală d. Emil Gostinescu, venind de la Constanța, unde s’a dus spre a instala o sucursală a Băn­­cii Generale. ¥ D. G. Pallade, ministru de finanțe, a plecat era la Sinaia spre a se prezintă M. S. Regelui în audiență de concediu. De la Sinaia d. Palade va pleca direct la Carlsbad, unde va sta o lună și apoi va merge probabil Ia Baden-Baden. D-sa va lipsi din țară 40 zile. ” Din lista absolvenților școa­­lei comerciale gradul II Bucu­­resci, am omis din eroare ur­mătorii: St. Florescu, I. Ion Dumitrescu și N. Ghershon. ¥ Următorii ofițeri au absolvit școala de aplicație, sub­ locote­­nenții: D. C. Marțian, G. Iacob, St. I. Orescovici, G. Gheorghiu, E. Moucha, I. Anastasiu, A. F. Petrescu, T. Serghescu, Gh. Po­pescu, Al. G. Petrescu, Al. Stoia­­novici, N. I. Botez, E. Buzoia­­nu, St. Homoriceanu, G. Chiri­­ceanu, I. Dumitriu, D. T. Pe­trescu și St. Marosin din arti­lerie : și sub-locotenenții din geniu: Sion, P. I. Marinescu^

Next