Universul, august 1901 (Anul 19, nr. 206-236)

1901-08-01 / nr. 206

Jocul războinic al regelui David.—(Vezi explicația) Calendar pe anul 1901 O ritul«* Marți, 31 Iulie.— Sf. și dreptul Evdochie Catolic Marți, 13 August.— Ipolit Soarele răsare 4.00 ; apune 7.09 București, 3­1 Iulie. sectual.—tendința spre învă­­țâmîntul profesional nu va putea fi de­cât privită cu sim­patie și aprobată de toți­ începutul, ce e drept, e des­tul de modest, dar este unul și are toate aparențele acelei solidități de întemeiare, care să­­ garanteze desvoltarea și înflorirea. Să o sperăm și să o dorim, țin cugetând la câtă bravură, cât sacrificiu, cât devotament, câtă rezistență au arătat acei oameni, despre al căror nume abia de se știa, despre a căror cucerire en­glezii la începutul campaniei din Transvaal se credeau siguri și deja stăpâni și pe mine de aur și pe nerozi, cari să se supună or­bește caprițiului lor, lăcom­ieilor. * ¥­n Boem­î, de­și considerați ca ne­­civilizați, au dat un exemplu mi­raculos de abnegație și de pa­triotism mai puternic poate de­cât al spartanilor, iar lumea ve­che, lumea care de atâtea secole se pretinde civilizată, ascultă cu nepăsare la ordine, la proclama­­țiuni ca cea dată de lordul Kit­chener și nu se înfiorează, nu se mișcă, nu ia nici o hotârîre în favoarea acestui simpatic dar ne­fericit popor, care va rămâne ca pildă de vitejie, chiar dacă el se va șterge de pe fața pămân­tului. La Paris, se scrie că­ a apărut un ziar cu titlul Le Cri du Trans­vaal și moare și el de inaniție, ceea ce dovedește puținul inte­res ce poartă, până și cel mai luminat centru de cultură săr­manilor boerî. Șeful lor, dr Krueger, din colțul unde s'a retras, mânat de împrejurări, ați văzut ce răspunde reporterului ziarului «Figaro» : Noi nam fost agresorii. Noi nu voim ca războiul să continue Noi ne apărăm libertatea; când a­­ceasta ne va f garantată, vom depune armele, nici de­cum mai înainte. Când părinții nu vor mai fi, copiii vor continua să se lupte pentru independență, iar când vor muri copiii, se vor bate ne­poții. Englezii. .. se bat pentru a cuceri, noi pentru libertate. Ținta noastră e cu mult mai nobilă ca a lor și merită mai multe sacri­ficii. Protectorate ?... Nu primim, singurul lucru ce'l putem da, dacă ni se cere, este «banii». Aici bătrânul Krueger resumă totul.* ¿ ¥ Apelul văduvelor din Pretoria, disperate că'șî văd pruncii mu­rind de foame la sîn, este stri­gătul cel mai înfiorător care s’a auzit vr’o­dată și cu toate a­­cestea conferințele tac, ligile sunt zadarnice ! Totuși să sperăm că va fi un D-zeu și pentru acel care luptă în dreptate și mă tem că la urma urmelor, resculân­­du-se colonia-Cap, englezii se vor alege cu un punct și cu un... prelungit spleen. E și timp. Sm « «a Școli profesionale Ama luat notă­, într’un im­mer trecut, despre decizia mi­nisterială prin care, cu înce­pere de la 1 Septembrie, se organizează, în diferite co­mune, urbane și rurale, ale țarei, un număr de 53 școale profesionale. Zicem, se orga­nizează, de­oare­ce nu toate se înființează din nou­, ci în­drumarea oficială ce se dă spre învățămîntul profesional se face în mai multe chipuri, și anume: In unele locuri, în cele mai multe, se înființează școale e­­lementare de meserii și anume de meserii diferite, după lo­calitate : lemnăria, dogăria, rotăria, tîmplăria prin locu­rile muntoase, olăria și fabri­carea de sobe pe unde există deja începuturi de ast­fel de meserii; tot așa, prin alte părți, fierăria, tinichigeria sau­ frângheria,împletiturile de pa­pură și paie, în sfârșit cismă­­ria și cojocăria. In alte locuri se organizea­ză școale elementare de agri­cultură, viticultură și o școală de pescărie în jud. Tulcea. Afară de aceste școale, pe care Statul le înființează de a dreptul, el acordă apoi sub­­vențiuni mai multor școale întemeiate prin inițiativă pri­vată, ast­fel: școalei de cera­mică din T.­Jiu­, atelierului de țesături din Țipești (Putna), școalelor de ucenici din Bu­curești, Iași și Pitești. Ia­ alte câte­va localități se înființează școale cu ajutorul unor particulari generoși, cari pun la dispoziție fonduri­ sau­ pământ; ast­fel, principele Știr­beid la Buftea, marele pro­prietar d. Marinco la Poiana (Dolj), d. Văsescu la Coteasca (Dorohoiu), pun la dispoziție unul fonduri, altul 80 pogoa­ne și altul 50 pogoane pă­mânt, pentru întemeiarea de școale agricole elementare. Cum se vede, sunt în acest început, în germene, toate tendințele cari, urmărite cu zel și energie, vor fi de na­tură, sperăm, a împinge spre un mare și îmbucurător avînt învățămîntul profesional în țara noastră. Este sacrificiul din partea Statului și este și inițiativa particulară și sacri­ficiul individual în scopul a­cesta frumos și folositor. Mai este în sfârșit o impor­tantă măsură ce se ia, și a­­nume, transformarea treptată a unor gimnazii reale, cum de exemplu a celor din Câm­pulung, Dorohoiu și Alexan­dria sau Măgurele, în școale de meserii. Față cu necesitatea de a se mai abate tinerimea de la nă­vala spre studiile clasice, nă­vală ce deja amenință a da naștere și la noi plăgei neno­rocite a ’ proletariatului inte­­ ­rn AUSTRIA (corespon­dență particulară a „Universului“) Viena, 28 Iulie. Situația politică Termenul campaniei parlamen­tare de toamnă, împreună cu a­­cela al dietelor provinciale, nu s’a fixat încă. După cum se anunță din Praga, s’a făcut o nouă propunere în privința convocarei dietelor, care tocmai acum se discută. In urma acestei propuneri, dieta boemă în actuala ei alcă­tuire, nu va mai fi convocată, ci în August, sau pe la începutul lui Septembrie, va fi disolvată și nouile alegeri se vor face la sfâr­șitul lui Septembrie pentru ca dieta să poată fi convocată in se­siune ordinară în cursul lunei Octombrie. In cazul acesta Freiensrathul va fi convocat pe la începutul lunei Noembrie. Până acum nu s’a hotărît nimic definitiv. Ziarele cehilor tineri anunță că deputații cehi vor face o crâncenă obstrucțiune contra guvernului presidat de dr. Koerber. Ilarități în menajeria din palatul imperial împăratul Francisc Iosif arată de cât­va timp un mare interes pentru colecțiunea sa zoologică din parcul de la Schönbrunn, pe care a augmentat-o foarte mult cu exemplare rare. Animalele sunt internate în lo­caluri frumoase și bine aerisite. Oaspeții exotici, cari din când în când fac vizită împăratului,­­șe arată ast­fel mulțumirea, că ajun­gând acasă în patria lor, trimit bătrânului monarh­ diferite ani­male. Acum câte­va zile a sosit a­­colo un transport de mai mulți lei, pantere și leoparzi, iar din partea regelui de Siam au sosit câte­va pisici albe cu ochii albaș­tri, ale căror coade și labe se a­­seamănă cu spuma mărei. Cei mai interesanți din noul­ locuitori ai menageriei din Schön­­brunn sunt:un Orang­utan (fe­meiușcă), cu fiul ei, cari după o călătorie neplăcută acum se simt bine. Tinera maimuță s-a deprins cu zilnicii vizitatori, se uită în oglindă, se joacă cu niște bile de lemn etc. Mama lui este însă foarte su­părată și pare că n’a uitat pe soțul ei mort în decursul călă­toriei. Zilele acestea vor sosi două girafe, făcute cadou împăratului de către Stalin-pașa, fostul gu­vernator al Sudanului. Crima din Liebeneck In noaptea de Miercuri spre Jour o crimă înfiorătoare s-a să­vârșit în localitatea Liebeneck, de lângă Carlsbad, asupra căreia aflu următoarele amănunte : Locuitorii George și Maria Baer, în vârstă de 27 și de 25 ani, de profesie cârciumarî, dor­meau în apartamentul din parter, lângă cârciumă, împreună cu cei două copii ai lor. De­odată niște tâlhari intrară pe fereastră în cârciumă și de aici în camera de alături. Aici asasinară pe soții Baer cari dormeau, prin lovituri de topor și apoi jefuiră banii pe căii îi găsiră. Asasinatul a fost sevîrșit cu cea mai grozavă brutalitate. Capetele victimelor sunt cu to­tul sdrobite, iar fața cârciuma­­rului este crăpată în două. Stăpânul casei, Otl, care locuia în etajul de sus, se deșteptase în urma sgomotului de jos. Cre­zând că hoții au intrat în casă, se încercă se deștepte pe solii Baer, bătând cu piciorul în dușumea. Făcându-se liniște el se înarma cu un revolver și împreună cu soția sa alergă în camera cârciu­­marului. Aici li se oferi o prive­liște înfiorătoare. Cadavrele vic­timelor zăceau­ într’un sac de sân­ge, lângă pat. Se pare că Baer n’a murit după prima lovitură, și că a voit să se apere. Aceasta reiese din faptul că mâna sa dreaptă a fost isbită de o lovitură de to­por Olt vezu pe cei două asa­sini alergând în direcția pădu­re­ din apropiere. Această crimă fioroasă a pro­dus cea mai mare senzație. Au­toritățile au deschis o anchetă, iar patrule de jandarmi sunt pe urmele tâlharilor. Slabs. Proclamația lui Kitchener Bătrânul Krueger, președin­tele Transvaalului, în urma tele­gramei sosită din Londra, taxea­ză de feroce proclamația lordu­lui Kitchener, care spune că : toți boeri, cari vor fi prinși cu armele în mână, vor fi împușcați ca briganzi. El mai adaogă că asemenea măsuri barbare nu vor face de­cât să îndocuiască forța boerilor, ridicând o revoltă în Colonia Cap. Sărman e bătrân nenorocit, care au bătut fără succes la toate u­­șile suveranilor Europei, sărman veac al XX-lea, ce tristă inaugu­rare, ce slabe sunt rezultatele civilizației moderne, cari din om n’a putut izbuti să facă alt de­cât să dea obrazului o scum­­seală, costumelor o formă, încolo el a dat dovezi că în ferocitate poate, ori și când, să întreacă pe cea mai hidoasă fiară. Dovezi, slavă Domnului, și la noi s’au văzut destule în ultimii timpi. * ¥ ] Ziarele­ engleze Times, Daily Mail, Daily Chronicle, Morning Post, Standard nu sunt mulță­­mite pe atâta ; ele spun că ame­nințările lui Kitchener sunt in­suficiente ; pacinicii englezi vor exterminarea boerilor și pentru aceasta, ele spun că amenințările lui Kitchener sunt ne­suficiente ! ? și, că trebuesc alte trupe tri­mise în Africa pentru a pune capăt războiului. Sânge, sânge nevinovat care se varsă de atât­a timp și nimeni nu ia nici un demers, nimeni nu se mișcă în Europa, nu vine în ajutor împotriva celor ce cu vitejia lor ne evoacă în minte timpurile antice ale eroilor le­gendari, ne face să ne simțim niște pitici alături de uriașul pa­triotism cu care el se luptă pen­tru salvarea patriei lor. Săr­manu­... S’a găsit și un ziar care să înfiereze această proclama­­țiune : Morning Leader, el scrie că amenințările lui Kitchener contra valoroșilor boerî, sunt in­fame. Este poate o consolație pentru acest nefericit popor, aprecierea numitului ziar, dar omenirea în­treagă, societățile, legile, congre­sele, miile de aderenți pentru pace, unde sunt er oare și pen­tru ce oamenii de bine, oamenii cari au groază de vărsarea sân­gelui nevinovat și de lăcomia ce­lui mai tare, nu se ridică, nu protestează, nu înfierează, nu fac să înceteze acest războiu, cel ce­ Jocul războinic al re­gelui David — Vezi ilustrația — Regele Menelick al Abisiniei e foarte mândru pentru aceea că­ șî trage origină de la tribul Iuda și titlul său îl arată ca pe un ur­maș al regelui David, psalmistul și războinicul. Actualmente Abisinia se pre­gătește, în unire cu Anglia, ca să pornească în expediție războinică contra noului Mahdi, care s-a ivit cu cetele sale în Sudan și neliniștește granițele ambelor țări. In onoarea ofițerilor englezi, cari au venit în Abisinia ca să înceapă tratativele cu noui­ aliați, s’a executat festivul joc de răz­boiu­ al regelui David, pe care, după cum spune tradiția, sau dansat și evreii. Ilustrația noastră de pe pag. 1, reprodusă după un ziar englez, reprezintă acest joc răsboinic. CRONICI FEMENINE Familia în China Ziarul «Os Osialische Lloyd», care apare în Sh­anghai, scrie : «O chestiune, care a provocat numeroase discuțiuni, fără ca să se ajungă la un definitiv Da sau Nu, că oare în China există poligamia, este acum din nou discutată într-o boșură apărută sub titlul «Adevărata Chină». Autorul acestei scrieri, con­trolorul general al liniei ferate Lu Han, Tsong-Lien, este un chinez care în calitate oficială a trăit mulți ani în Europa și de aceea a avut ocaziunea să facă studii comparative. El scrie în­tre altele următoarele: «Dacă o căsătorie rămâne fără copii, legea chineză permite să se ia alte măsuri. Când un chinez a ajuns la vârsta de 40 ani, fără ca soția sa să­ î fi dat un moș­tenitor, el se consideră aproape ca un criminal gândinduse la faptul că familia sa se va stinge cu densul. In cazul acesta soția sa îl caută o «soție-ajutoare» și adică din clasa onorabilă a me­seriașilor. Firește că aceasta nu se bucură de aceleași drepturi și avantagii, ca soția legitimă. Ea este adusă în noua casă în­tr-o lectică căptușită cu postav albastru, dar fără muzică și fo­curi de artificii. Intrând în casă ea se aruncă mai înb­in înaintea viitorului ei stăpân și iubit pro­tector. Apoi, înaintea soției legi­time, stăpâna casei, apoi înain­tea rudelor și a persoanelor m­ai bătrâne, cari locuesc în casă, și le aduce omagii respectuoase. După aceea primește ea felicită­rile locuitorilor nouei locuințe. Dacă devine mamă, atunci în­treaga familie este foarte veselă. Acest copil firește că va fi moș­tenitorul tatălui. Soția legitimă îngrijește cu mult devotament de noul născut, ca și când ar fi propriul ei copil. Pentru ca să recompenseze pe «soția-ajutoare» pentru umilințele pe care are să le îndure din cauza situațiunei ei inferioare, adeseori guvernul la cererea fiului îî conferă un titlu onorific. Dacă soția legiti­mă moare, atunci soția-ajutoare, intră în drepturile ei. Olimpia.­ ­Miaui din Capitală Vechile și nouile actere de co­municațimne ale Bucureș­tilor IV Până chiar aproape și dincoace de 1848, câmpia Filaretului și drumul ce-o străbatea din tărba­­tul țigăniei mitropoliei, astă­zî bulevardul Maria, și până în deal în mahalaua Orbeților, nu forma de­cât șiruri și șiruri de corturi, umbrare de frunzișuri și crefelare încăpătoare de crăci și hagiu, acoperite cu trestie și pa­pură verde, toate destinate pen­tru distracții și petreceri popu­lare , iar șoseaua bine întreținută, ce pornea glonț de la fântâna mitropolitului Filaret și până în gura țigăniei lui Sf. Nicolae din prund, întretăia această luncă, era pentru acele timpuri ceea­ ce astă­zi este Aleea Chiseleff, pen­tru clasele alese și bogătașii bu­cureștilor; aci, la umbra sălciilor pletoase, se bucurau butcile boe­­rești cu harabalele negustorești, se întreceau în goană brișcele boerești înhămate cu patru și șase cai înaintași, mânați de sprinteni și ageri surugii, cu cher­­vanele negustorești ce veneau sau se duceau la Țarigrad sau în hagialîc la sf. mormînt. Armăsarii arăbești, călăriți și alțil conduși de feciorii boerimeî înaltei protipendade, se luau la întrecere cu caii de munte, bine legați, bidichii și iuți ca sfirleaza, călăriți pe deșerate de oborenî și golașei; pe jos, de-a dreapta și la stingă șoselei, se plimbau galeșe negustoresele de mâna a doua, familiile tăbăcarilor, săpu­­narilor, ișiicarilor,­ săpcarilor, șal­­varagiilor, bumbăcarilor și a altor breasle ce-și dau aci întâlnirea. Veselia era la culme, unde de-a valma boerii și negustorii, târgovețul și mahalagiul petre­­c­e­­au și se desfulau cu mustuleț, î­nă­prii și turburele — și din splendoarea acestor chefuri, până mai de­ună­ zi «Șoapte nuci» și «Leul și cârmitul» mai formau o palidă și ultimă umbră a vremu­rilor dispărute, din a căruia a­­mintire nu a mai rămas de­cât la drumul mare, câte-va trun­chiuri gârbovite, din acele sălcii pletoase ce altă­dată formau de­liciul și farmecul acestui pream­bul bucureștean. Trecetoarea și priporul de la hanul Bumbăcarului (banul Dra­cului) a rămas aproape tot ca și în vechime, pe când cea de la Filaret a îndurat o însemnată prefacere spre bine pe la anul 1869, cu ocaziunea construcțiu­­nea primului drum de aer în țara românească, București Giurgiu, când ministerul de lucrări pu­blice a dispus înălțarea șoselei din luncă, ameliorarea pantei de la urcușul despre mahalaua Or­beților și împetruirea din nou a acestei căi. Cu executarea acestei lucrări a fost însărcinat astă­zi bătrânul inginer Macsențian, care dintr’un nobil sentiment de pietate a re­construit, in puterea slabelor mijloace de cari dispunea,­ves­tita fântână a mitropolitului Fi­laret, rezidind-o din nou în pia­tră cioplită și în forma unui obe­lisc triunghiular. De atunci și până astă­zi a­­ceastă arteră de comunicațiune, în decurs aproape de trei­zeci de ani, nu s’a m­ai bucurat de nici o îmbunătățire, de­cât de obici­nuita întreținere cu petriș din an în an și supraveghiată de un cantonier, — ceea­ ce însă nu a împedicat de loc, ca șanțurile a­­cestei șosele să fie de-a pururea pline de ape stagnante, mocirle și noroae ce produc un aspect sălbatec, trist și desolat ca și câmpul pustiit și deșert de pe­trecerile și veseliile de altă­data. Tot aceeași soartă, dacă nu și mai rea, au avut’o și o au toate cele­ l’alte șosele ce pornesc din București sau cele ce înconjoară orașul.—Este o rușine fără sea­mă această stare de lucruri, să vezi aproape în mijlocul Capita­lei, șosele rea împetrite sau și mai re­­pavate, fără un nivel de scurgere nici cel puțin al șanțurilor, ce sunt menite a pri­mi apele și necurățenia de pe partea căruțabilă. Nu pricepem cum consiliul sanitar al comu­nei, cum consiliul superior me­dical de pe lângă ministerul de interne poate să îngăduiască o asemenea stare de lucrul. Nu are cine­va de­cât să trea­că pe așa numitele șosele încon­jurătoare a: Colentinei, Michai- Bravul, Vilanul, Văcărești, Pis­cului, șosea­ua Doamnei,­­Viilor, Pandurilor, Cotroceni, Filantro­pia, Ferestrăului și altele, unde, iarna-vara, șanțurile sunt pline nu numai de ape înverzite, mo­cirle și mlaștine, dar în cari ma­halagiii își depun toate necură­țeniile, unde tot soiul de ani­male zac în putrefacție, nimeni nu le ridică, ele sunt lăsate lo­cului până li se albesc oasele. Aceasta acum, nu in vremurile trecute ! Mormoloci, viermi și alte fi­ințe vețuitoare, rezultatul putre­facțiunei, miștie în așa zisele șanțuri de scurgere, producând adevărate focare nu numai de infecțiuni miasmalice, dar veri­tabile culturi de bacterii pa­togene. Autoritățile noastre medicale ne consolează, spunând cetățenilor că Bucureștiul este imun în con­tra boalelor molipsitoare, că su­prafața excepțional de întinsă a Capitalei, face ca miasmele să se degajeze cu înlesnire în aer, făcând imposibilă ori­ce intecsi­­cațiune, întemeind și motivând aceasta pe faptul că proporțiu­­nea de incubațiune ar fi prea mică, ceea­ ce vrea să zică, că­ germenile infecțiunei se pierde și se absoarbe în masa aerului atmosferic. Se poate,­însă domniile lor uită, sau nu vor să o spună, că intecsicațiunea nu se produce, numai prin contaminarea atmos­ferică, ea, este inderentă, și a­­ceasta într’un grad foarte mare solului, care la rîndul său mij­locește un contrast de natură foarte intimă cu gazele resulta­­tul putrefacțiunei, pe care absor­­bindu-le le transformă în săruri amoniacale și aciduri sulfurice, și acestea, la rîndul lor, infec­tează primul strat de apă sub­­solică, așa numitele ape frea­tice, cari după higienistul Pet­­tenkofer, în caz de epidemii con­­stitue agenții cel mai periculoși pentru a înlesni propășirea ce­lor mai teribile maladii și mor­buri infecțioase. Iată o stare de lucruri care nu ar fi trebuit îngăduită de nici o administrațiune comunală, ori­care ar fi culoarea ei poli­tică, — dat fiind micul cost bă­nesc cu care s’ar putea aduce o ameliorațiune simțită și de mult reclamată de buna stare sanitară și salubritatea mahalalelor bu­­cureștene; o problemă de asa­nare ușor de realizat, cu o bună și pric­epută chibzuință teh­nică administrativă. După cum vom vedea mai la vale, începutul deja s’a făcut, și încă cu mult succes, reclamând relativ o cheltuială neînsemnată, pentru a salva cuartiere întregi, dând în același timp orașului un aspect plăcut, curat și estetic. (Va urma) Alex. Mărtineami, Inginer --------------------------------- -181> "«* Carnetul meu POTPURI Cu mâhnire ,și cu jale Și cu lacrăriî strop cu sirop, VS anunț câ’?i­este zile Am avut curat potop... S’a jucat Sfîntul Ilie, — Tot plimbându­-se prin nori, — Aruncând în noi cu apă, Foc bengal și pocnitori... In Brăila ca’n Brăila A ’necat ce a înecat, Dar aci, în Capitală, Chiar curat s’a deochiat... A’n necat la mahalale De la casă la bordei. Pildă e acum Floreasca Ș’apoi câmpul de la Tei... Ce Veneția ! .*... Ce Ludo ? Moft!... Poftiți la Pătrunjel Unde doar numa cu barca Poți să maî ajungi la el... Ce priveliște măreață Să vezi „dancii“ cum se scald. In mocirla„cristalină“ Ga într’o mare de zmarald... Dar poznașului Ilie Aste pozne nu ’î ajung, Ș'a făcut o altă poznă In frumosul Cămpu Lung... Prăvălit-a chiar în târgu'î Pe când târgul era ’n tot Zidul mănăstirii Negru Peste oameni vechi și noui... Insă jalea cea mai mare E că țuica s’a scumpit, Cu tendințe de scumpire Chiar­ă’acum la infiinit... Oh! adoratorii țuicei, Ce vom face ?... Spune’țî voi Fără țuica salvatoare De necazuri și nevoi ?... Nu știu, zic!.. Dar se prea poate S’o înlocuim cu vin, Că și vinu’î tot d’auna Salvator la om de chin... Până una, alta, însă, Mâine, uite și August Și cu el se ’ncepe cheful D’el cu mititei și must!... Marion. Curier Judiciar (TRIBUNALELE ROMANE) Condamnat pentru falsifica­rea laptelui T. Stan, lăptar, cu toate că de multe ori laptele i-a fost ver­sat de agenții sanitari ai Primă­riei la intrarea în barieră, con­­statându’l ca falsificat, și cu toate că de cele mai multe ori a fost trimis și în judecată și condam­nat la diferite amenzi, totuși n’a voit ca să’șî părăsească obiceiul de a falsifica faptele, până când a fost prins din nou și trimis în judecată, când i s’a și înfundat. Ceea ce este interesant, e mo­dul cum falsifica el laptele. La o cantitate oare­care de lapte adăuga apă curată, și fiind­că laptele ’șî pierdea din dul­ceața sa el punea până mai deună­zi zaharină, iar acum în urmă, după oprirea zaharinei, punea zahăr. FII a mărturisit faptul, adău­­gând ca scuză că mușterii ’i cer laptele pe un preț cu care nu-î convine să’l vîndă, și de aceia a fost silit să facă așa. Tribunalul n’a admis modul de argumentare a lui T. Stan, și l’a condamnat la 15 zile în­chisoare.* ¥ ¥ Condamnat pentru furt de orz N. Stoenescu, agricultor, din jud. Constanța, om de alt­cum foarte corect în dar averile sale, văzând la un vecin al seu niște orz de o calitate superioară și fiind-că dînsul tocmai voia să samene, l’a împins păcatul de a luat o baniță din acel orz și l’a semănat. El a fost reclamat parchetului și trimis înaintea tribunalului care la condamnat la 1 lună în­chisoare. Făcând apel, Curtea i-a redus pedeapsa la 15 zile. Contra acestei decisiuni el a făcut recurs în casație. Curtea i-a respins re­cursul Grefier Resbon­ss aiglo-boer — Prin poștă — Comandosele boere, cari au pătruns în ultimul timp în Na­tal, au izbutit să ridice și acolo elementul olandez; 1000 de afri­­kanderi s’au unit cu el în acea colonie.* ¥ ] Un oare­care număr de sol­dați englezi din Brabant’s Horse au trecut cu arme și bagaje în lagărul boerilor, după cum scrie corespondentul din Transvaal al ziarului «Temps» ; ei au luat și cele 30 mii de oi pe cari erau însărcinați să le păzească. ” . Numărul dezertorilor englezi, cari se oferă boerilor, e din ce în ce mai considerabil. Burgheziî refuză, totuși, concursul lor. * Corespondentul din Cap al zia­rului «Neuvie Courant» din Haga, scrie următoarele : «Aci sunt foarte siguri că nici­odată Anglia nu va învinge cu totul pe boem­. Ei nu au nici ge­nerali, nici ofițeri. «Credeți că împăratul Wilhelm ar ține în serviciu oameni ca French, Buller, Gatacze și Kit­chener ? Aceștia erau fulgere de războiu contra indienilor, dar ce fac aci ? Nimic alt­ceva de­cât să micșoreze reputația trupelor. Neputând învinge pe boerî, se răzbună asupra femeilor și co­piilor cari sunt în mâinile lor». O CUGii­l’AIÎIi !»I<; ZI Ceea ce e de prisos, e pri­mejdios. Universal la provincie De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 29 Iulie —■ Botoșani Focul di­n că.Uina Ciíta.nest­­reșli.—Eri, pe la ceasurile 12 din zi, s’a aprins o casă a locuitorului Ilie Atodosoaeî, din com. Cucorăni, cât. Cătămărești, arzând d’impreună cu o șură din aceiași ogradă. Pagubele se­ urcă la 700 lei. Candidații locului vacant de la colegiul 11 de depu­tați.— încetând din viață deputa­tul­ G. Gh. Savinescu de la colegiul II, în ziua de 11 August viitor se vor face alegeri în locul primăriei, pentru ocuparea locului rămas va­cant. Biuroul electoral va fi presidat de D. Porfariu, consilier al curței de apel din Iași. Candidatul partidului guvernamen­tal este Paul Teodoru, din partea partidului conservator este d. loan Th. Buzdugan , iar d. Panaite Zo­­sim­, doctor în drept, candidat inde­pendent. Emil. Călărași . Tentativă de omor. — Azi noapte, pe la orele 2, niște strigăte desperate de ajutor au alarmat pe toți locuitorii din strada Măgureni. Iată ce se întâmplase : In această stradă la No. 4 se află niște case vechi și aproape dărăpănate, com­puse din 2 camere, din cam­ una locuită de o femee Stanca, iar cea­­l’altă de Ion Roșu, tăetor de lemne, și Gheorghe Hamalu. Spre seară femeea Stanca, înso­țită de Ion Roșiu, se duc în cârciu­ma d-lui Atanasie Bobrescu, unde întâlnesc pe Gh. Hatr­aru și apoi câte și trei se așezară la o masă, cerând să li se aducă de beut. Gh. Hamalu, bănuind că tovară­șul seu ar avea bani, pretextează că are treabă și părăsind cârciuma se duce spre casă, unde voia să-și aștepte victima spre a o jefui. Ion Roșu, întorcîndu-se de la câr­mă, fu întîmpinat în mijlocul cur­­ței de Gh. Hamalu care îl somează să-i dea banii și, fără a mai aștepta vre-un răspuns, aplică nenorocitului Roșu o puternică lovitură în cap. Amețit de băutură și în urma lo­viturilor ce primise, Roșu căzu în nesimțire la pământ. Criminalul se încercă apoi să î­nae chimirul de la brâu, în care credea că se găsesc banii, când victima re­­venindu-și în simțiri, îl apucă de gât strigând ajutor. La strigătele disperate ale neno­rocitului, alergând sergentul de stra­dă, se dă alarma și imediat întreg aparatul polițienesc fu de față. Gh. Hamalu fu găsit ascuns în camera sa, prefacându-se adormit și spunând că nu știe nimic din cele petrecute. Cu toate protestările sale, fu dus la secție, unde, după ce i s’a în­cheiat­ un proces verbal, fu depus fa­ arestul poliției. Crimă.—Ion Mișoriș, bostangiu, din com. Dor-Mărunt (Ialomița), a surprins în ziua de 27 c., mai mulți copii din sat, cari intraseră în bostana sa. Crezând că aceștia ar avea intențiunea de a fura, des­­cărcă asupra lor un foc de pușcă, care lovi de moarte pe băiatul Va­sile Tudor Dincă, în vîrstă de 14 ani. Fiorosul criminal a fost depus în arestul preventiv al județului, iar victima a fost transportată la spita­lul județean, unde medicii i-au ex­tras din cap o alice mari de pușcă Sunt foarte puține speranțe ca co­pilul să scape cu viață. Furt. — Petre Vlad­imirescu, gră­dinar în serviciul d-lui B. Popescu, din comuna Malu (Ialomița), avea o pasiune mare pentru vânătoare. Stăpânit de ideea de a deveni cu ori­ce preț vânător, fură de la stă­­pânul său o pușcă foc central în valoare de 300 lei și se făcu nevăzut. Pax. Câmpina Furt prin spargere.—In noap­tea de 26—27 iulie, necunoscuți făcători de rele, prin spargerea fe­restrei, s-au introdus în casa fe­­meei Maria Eftimie Grigorescu, din comuna Provița de Jos, plasa Pra­hova, furându-i mai multe lucruri din casă. Asemenea și locuitorului Cons­tantin G. Neagoe, tot din ziua co­mună, în aceeași noapte, prin spar­gerea lacătului de la ușa casei, i s’a furat, de către făcători de rele, mai multe lucruri. Incendiu.— Astă­zi, pe la ora 4.45 dimineața, sonda petroliferă No. 37 a societății „Steaua Ro­mână“, Schela Gafița, din orașul nostru, care a mai ars și în noap­tea de 18—19 p., fiind construită acum din nou și pusă în lucrare numai de ele, a luat foc din cauza scăpărăturei frâncii, pe când se sco­tea pompa care căzuse în puț. Ea a ars cu desăvârșire. Focul a durat până la ora 7 a­. m., când a fost localizat cu concursul poliției locale și al oamenilor societăței. Ac­cidente de persoane nu s’au întâm­­plat, iar paguba causată se urcă la suma de 25.000 lei aproximativ. Confirmare.­ D. D. Frâncu a fost confirmat în funcțiunea de pri­mar și d. Ion V. Popa în acea de ajutor al comunei Predeal. Porumbel. Craiova íi simre gravă.—Pe când che­­fuiau în cârciuma lui Costică Pîrvu­­lescu, Petru Madin din str. Gheor­­ghe Chițu și St. Șteter Șmilovici din str. Vasul No. 43, acesta din urmă a căpătat de la consăteanul său câte­va lovituri de bâtă în cap, producându-i o rană periculoasă. In­­tr’o stare disperată el a fost trans­portat la spital. Otrăvirea de la Teatrul Imperial.­­ Era noapte, artista Alexandrina Popescu de la Teatrul Imperial, a încercat să se sinucidă, luând o mare cantitate de arsenic. Dar, pe când căzuse pradă durerilor provocate de otravă, au dat peste ea mai mulți artiști, cari tocmai atunci veneau să o viziteze și cari observând situația gravă în care se afla, au chemat în grabă un medic. Acesta i-a dat primele ajutoare. Acum artista Popescu se află în a­­fară de ori­ce pericol. Se fac însă cercetări spre a se cunoaște cauzele cari au îndemnat de a comite o ast­fel de faptă dispe­rată, căci pacienta nu voește să spue nimic. Nebuna din str. Peștilor.— Femeia Ana Ilie Pârvulescu, fiind în desordine mintală, a voit să su­grume pe o vecină a sa anume Constanța Ion, tot din str. Peștișor. Sărind în ajutor niște copii ai aceștia, au scăpat din ghiarele ne­bunei pe mama lor, duând-o în același timp pe mâna poliției, care a inter­­nat’o imediat în ospiciul Madona Dudu. Lux. Constanța Urmăriri.— S’au luat mesuri pentru prinderea indivizilor Ismail Taqi Pah­um și Memet Rad­ Osman, cel dinte­ din comuna Rahman As­­ch­or, iar al diouilea din Mahm­usla, comună din plasa Curtpunar, (Bul­garia), cari în nopțile trecute au călcat domiciliul locuitorului Ali Hagi Begep Boia, furându-i 35 ru­ble, 2 napoleoni și alte obiecte re­­fugindu-se în urmă în România. Aceștia au făcut mai multe hoții și în județul nostru. Escu­rsiune.­Azi, vaporul „Re­gele Carol I“ a făcut o escursiune în largul mării. S’au luat disposițiuni ca în fie­care Duminecă și serbătoare, dacă timpul va fi favorabil, să se facă asemenea escursiuni. Diverse.­Cu trenul de 9 și 45 a sosit în orașul nostru d. Eugeniu Stătescu, președintele senatului. — Din cauza ploilor și timpului nefavorabil, mulți din vizitatori au părăsit orașul. Deces.—Astă noapte, la orele 8 și 30, a încetat din viață în chinu­rile cele mai oribile sergentul-ma­­jor Bolonga, victima nenorocitului accident de pe torpilorul „Sborul“. Mâine se va face înmormîntarea cu mare pompă. Vor asista la pa­radă toate trupele de marină. Starea soldatului Cușcă Petre, de asemenea s’a agravat. Miron. Giurgiu Stingere de epidemie. —In vederea ivirei febrei­ aftoase la vite în comunele Slobozia, Malu și Bu­­joru, serviciul sanitar din București a trimis în localitate pe d. D. S. Păsculeanu, medic veterinar, pentru a lucra la combaterea acestei boale. Astă­zi această epidemie s’a stins cu totul, grație grabnicelor măsuri luate de cei în drept. Cu această o­­cazie, oborul de vite ce se ține în fie­care an de Sf. Marie, va avea ia­­rășî succesul din alți ani. Diverse.—Astă­zi a sosit în lo­calitate d. Kalinderu, administra­torul domeniilor Coroanei. D-sa a vizitat orașul și portul. Cu trenul de 5 și 35 s’a reîntors la București. — 1­. colonel Cruțescu, coman*

Next