Universul, octombrie 1901 (Anul 19, nr. 267-297)

1901-10-01 / nr. 267

FAȚADA CASTELULUI SIHLEA AL DOAMNEI GRADIȘTEANU. — (Vezi explicația) apune 5.21 în formă de mumie al unei li al cărei păr blond era el-Calendar pe anul 1901 Ortodox Duminecă, 30 Septembrie.—Mu­cenicul Grigorie. Catolic Duminecă, 13 Octombrie. Eduard Soarele răsare 6.12 RAPORTUL CAMEREI de COMERCIU din PITEȘTI Am primit era la redacție in­teresantul raport al Camerei de comerț și industrie din Pitești pentru anul 1900. In afară de partea specială circumscripț­iunii acestei Camere, raportul , conține considerațiuni generale, aplicabile stării econo­mice din toată țara, contsidera­­țiuni ce merită să fie relevate și supuse atențiunii tuturor. Boala cea gravă a economiei noastre naționale își are cauza, după părerea burniței Camere, pe de o parte în faptul că țără­nimea nu are pregătirea nece­sară spre a face agricultură ra­țională, pe de altă parte, în proasta stare fizic­ii a țăranului, .r­­. vi . r .El nu știe nici să fertilizeze pământul, nici să varieze siste­mele de cultură sau specii de semînță. li lipsesc instrumentele agricole necesare ; pentru aceasta arătura este pe unele locuri pu­țin adâncă, iar strânsul produc­telor și treerului se face în mod defectuos. Printre țăranii noștri nu există spiritul de asociație, ca să-și cumpere vre-o mașină sau vre­­un alt instrument agricol perfecționat cu care să se ser­vească toți; nu există spiritul de economie» îndreptarea acestei stări de lucruri s’ar putea face prin în­mulțirea școalelor de agricultură. Absolvenților vrednici ai acestor școli ar trebui să li se dea te­renuri­ din moșiile Statului, plă­­tibile în rate, pe cari ei să-și aplice cunoștințele, făcând cultu­ră rațională care să serve de exemplu preoților, învățătorilor și țăranilor. Fiind­că dintr’o dată nu se pot înființa atâtea școli agricole, câte ar fi necesare, să se predea în ultimul an al școalelor primare rurale oare­cari principii de a­­gricultură rațională, obligând pe învățători să facă lecțiuni prac­tice cu elevii pe terenul școalei. Pe de altă parte, țăranul nu se hrănește bine, nu îngrijește de curățenia corpului, a veșt­mintelor și a casei, starea sa­­nitară la sate e foarte nemulțu­­mitoare. O remediare nu se va putea ob­ține de­cât dând o oare­care cul­tură în acest sens femeea țăra­nului. Astă­zi, fetele nu știu mai mult de­cât au știut mamele lor, și de multe ori nici atât. Să se modifice clar programul școalelor rurale de fete, așa ca ele să în­vețe cum să-șî conducă menajul, potrivit cu­ traiul și mijloacele țăranului, să cultive o grădină de legume, să lucreze plantele textile mai sistematic și să apre­cieze valoarea curățeniei. In a­­cest scop, ministerul instrucțiu­nii ar putea să se servească de călugărițe. Aceste sunt, în puține cuvinte, vederile Camerei de Comerț din Pitești, și nu se poate tăgădui că iele sunt sănătoase. E caracteristic că cele mai multe din Camerele noastre de comerț, sunt preocupate de ne­cesitatea ridicării agriculturei și că ele nu văd putința îndreptării de­cât în cultivarea țărănimii și îmbunătățirea soartei ei. In ce privește postulatele Ca­merei din Pitești, ele sunt ur­mătoarele : 1) Modificarea legei firmelor, în sensul ca numai Camerele de comerț să se poată pronunța a­­supra înscrierii sau ștergerii fir­melor comerciale, spre a se avea un control­­ mai serios. 2) Să se restrîngă comercial din bilet­uri și tîrguri. 3) Să se înființeze în orașul Pitești o sucursală a oficiului vamal. 4) In sfîrșit, ministerul să ia asupră­ și școala comercială din Pitești, înființată acum trei ani și susținută din inițiativă privată. Din Austria (corespondență particulară a „Universului) Viena, 27 Septembrie împăratul pentru soldații austriaci morți in China împăratul a adresat coman­dantului marinei, amiralul baron Spaun, următorul ordin de zi : «Comandantului marinei mele­­ împreună cu mine jelește și pa­tria pe acei ofițeri și soldați de marină ai flotei mele, detașați pe vapoare în timpul turburare­lor din China—cari șî-a fi jertfit viața împlinindu-și datoria. «Voința mea este ca pe o demnă tabelă comemorativă pusă în bi­serica marinei Madona del mare din Pola, să se graveze numele tuturor acelora cari au căzut în luptele din China, ca ast­fel nu­mele lor să fie pentru patrie o amintire de onoare. Te rog pe d-ta, să-mi faci propunerile cele mai nemerite». Wien, 7 Oct. 1901 Franz Iosef Noul descoperiri în cripta bisericei Mineriților Eri s’au mai descoperit în bi­serica Mineriților o altă criptă veche și adică în apropierea al­tarului. In această criptă s’au­ gă­sit 20­ de sicrie bine conservate. Intr’un sicriu s’a găsit cadavrul nere­celent conservat. Peptul cada­vrului era împodobit cu un bu­chet de flori care fusese făcut din trandafiri și din garoafe. Lângă acest sicriu se află al­tul, în care zăcea cadavrul unei femei bătrâne, probabil mama fetei tinere de alături, care este îmbrăcată în haine foarte scumpe. Afară de acestea s’aui mai gă­sit cadavre de bărbați nobili, cari toți purtau peruci. S’au­ mai găsit și si­cri­uri duble în cari zapeau călugări minorițî, în or­nat negru, și cu gluga în cap. Intr’un sicriu se afla cadavrul unui episcop. Toate cadavrele acestea au fost înmorm­întate în prima jumătate a veacului al 18-lea. Pe un sicriu era gravat anul 1698.­­vizita împăratul Francisc Iosef a fă­cut o vizită reginei-mame Maria Pia de Portugalia, care a sosit aici alnlta­eri; împăratul era îm­brăcat în uniformă de colonel de ulani portughezi, având pe piept marele cordon al ordinului Isus Ghristos. Reorganizarea infanteriei . Infanteria austro-ungară se va reorganiza în așa fel, ca fie­care regiment să fie compus din trei batalioane, iar nu patru ca până acum. In chipul acesta, numărul regimentelor de infanterie se va urca la 136. E vorba ca servi­ciul militar să fie redus la două ani și să se introducă o nouă uniformă. Arestarea unui baron Se anunță din Wiesbaden că procurorul de acolo a pus să se aresteze baronul Madorn, bine cunoscut în lumea mare din Viena și Berlin. Baronul e învinuit că a ucis acum câte­va luni pe învățatul ger­­m­an, consilierul intim Schmidt, 30 care era prieten foarte bun. Afacerea a stîrnit mare sen­zație. Hubs—......................­­■ «-in ..................­­­­ — CRONICI FEMENINE Ceva despre ciorapi Este lucru cunoscut că ranele de la picior prin purtarea ciora­pilor colorați, a căror culoare con­ține materii otrăvicioase, adesea­­ori cauzează intoxicarea sângelui. Mai rare sunt cazurile, ca cel prezentat zilele trecute în clubul medical din Viena. O d-șoară, care până atunci fu­sese tot­dea­una sănătoasă,­se îm­bolnăvi subit prezentând pertur­­bațiunî ale extremităților de jos. Cu toate cercetările minuțioase făcute de repetite­ ori, nu s’a pu­tut afla motivul acestei boale până când în fine medicul care o trata, deveni atent asupra unor origi­ un ziar rus despre întâl­nirea dintre Regele Carol și împăratul Frantz Ioseph Ziarul semtii-oScios «Rossija», cu privire la recenta întâlnire dintre regele Carol al României,și­ împăratul Francisc­ Josef, spune că presa austro-ungară se silește de a convinge pe toți despre e­­xistența unei convenții militite între Grecia și România, care­­r fi fost încheiată sub auspicii­e Austro-Ungariei și care ar fi în­dreptată contra slavismului în Balcani. «Rossija»­ observă că la deduc­țiunile presei austro-ungare se opune de la sine faptul că între Grecia și Rusia există raporturi intime. Grecia știe bine că în­sia a fost aceea care a salvat Tessalia, care fusese deja cucerită de armatele turcești și Rusia a fost aceea care cea din Seisi a pus candidatura prințului George ca guvernator al Cretei, pe când Germania și Austro-Ungaria s’au opus la aceste fapte. . Dacă e adevărat proverbul fran­cez : Les amis de nos amis sont nos amis, înțelegerea greco-ro­­mână, în loc să apropie Româ­nia de Austria, o apropie de Rusia, nase pete galbene, cari se mani­festai­ pe tălpile pacientei. In curând se constată că boala aceasta stă într’o legătură hotă­­rîtă cu purtarea de ciorapi de mătase galbenă. Analiza chimică a dat rezultatul surprinzător, că aici este vorba de o int­esicație acută de ține. Ciorapii fuseseră adică ținuți timp îndelungat în­tr’o soluțiune de sărciri de ține, după cum se obicînuește la fa­­bricațiunea unelor stofe de mă­tase. Sărurile de ține sunt însă o­­trăvuri, care pătrund prin piele în corpul omului și provoacă simptomele de boală despre câți am vorbit mai sus. îndată ce pacienta n’a mai purtat ast­fel de ciorapi colorați, a dispărut și boala. Gazul acesta arată că și în in­dustria modelor este necesară o amănunțită supraveghere în fa­brica­țiunea lor. ... Olimpia filiului și ministru ad-interim la războiu­, și d. Ionel Brătianu, ministrul lucrărilor publice. După cum se vede din ilus­trație, această fațadă era o înfă­țișare splendidă. In față se află un parc frumos cu cele mai fer­mecătoare flori și plante exotice, iar în dreapta și stânga sunt ar­bori majestoși. După cum se poate vedea din telegrama trimisului nostru la Sihlea, ieri a sosit acolo și A.S. R. principesa Maria a Româ­niei, care a dormit azi noapte în apartamentele ce i s’au­ rezervat. Cu un cuvînt, castelul Sihlea este o reședință cu adevărat princiară. UN SFAT I»E ZI Sângele de pe podeală se spală dacă vei freca bine po­deala cu acid sulfuric, apoi cu apă curată și în cele din urmă cu leșie de sodă sau de potasă. Schimbarea de dom­nie din Afganistan Corespondentul nostru de la Viena ne-a telegrafiat zilele tre­cute că situația din Afganistan amenință a deveni grava, în urma morței Emirului Abdur-Rahman, și a urcărei pe tron a fiului său Habid Ud­ah Chan. Se afirmă că noul Emir nu este de loc popular, și că el va fi ucis de mama lui Mohamed Omar Khan, care tinde la domnie. Cu ocazia aceasta dăm portre­tele defunctului Emir și al ur­mașului șeic. ■­Abdur-Rafiman s-a născut la 1845 ca fiu al lui Afzal Chan și a ajuns la domnie în 32 iulie 1880. El se luptă sub tatăl și sub un­chiul său contra legitimului Emir Sh­ir Aii și cuceri capitala Ka­­bul la 1866 unde tatăl să­ luă domnia. La 1867 acesta murind, tronul fu ocupat cu forța de Sh­ir Aii. Abdur - Rhaman se puse sub protecția rusească și fugi în Rusia. După moartea lui Sh­ir Aii, pe Abdu­r-Rhaman, en­glezii îl puseră pe tron, la 1880. Noul domn al Afganistanului este fiul defunctului Emir, și se numește Sirdar Allah Chan, care până acum nu s’a ilustrat în po­litică. Nu se poate ști până acum că va continua oare politica înțe­leaptă a tatălui său, sau va în­clina spre Rusia sau spre An­glia. Bas un împrumut de 120 milioane franci în aur cu proc. de 5 la sută și cu cursul emreim­ei de 82 ju­m. la sută. Impru­mutul se va plăti în 50 de ani. Împrumutul este garantat de monopolul tu­tunului. Statul trece monopolul acesta asupra băncei, care înfiin­țează pentru acest scop o socie­tate cu capital de 5.0000.000 fr., cu durată de 18 ani. Societatea funcționează în afară de legile țarei, adică activitatea ei nu e supusă legilor comerciale vala­bile în țară; în interesul ei se va vota o nouă lege, pe care guvernul e obligat să o treacă în sesiunea de toamnă a Sobraniei. Din venitul curat al monopo­lului, guvernul primește 50 la sută, chiar dacă dividend­ ac­țiunilor nu va trece de 8 la sută; dacă însă va trece­ peste 8 la sută, atunci și partea de câștig a gu­vernului se va ridica. Dacă însă dividendul de acțiune se ridică la 10 la sută, atunci guvernul va avea 65 la sută din venitul curat. Guvernul își rezervă dreptul ca să plătească împrumutul și înainte de expirarea termenului de 50 de ani, precum și dreptul ca să răscumpere monopolul tu­tunului înainte de trecerea a 18 ani. E interesant să mai amin­tim că, în caz când Sobrania va primi împrumutul, la ce va fo­losi guvernul banii împrumutați; Guvernul primește în bani, gata (metal) 19 milioane franci; Băncei Naționale bulgare îi plă­tește 16 milioane ; Pentru plata bonurilor de tesaur 22 milioane; Pentru plata obligațiunilor din 1892, 28 milioane ; Diferența e­­misiunea face 21 milioane; Pen­tru porto și cele­l­alte, 10 mi­lioane ; Pentru aranjarea ches­tiunei Guy-Nladjenov (linie fe­rată), 4 milioane. Din banii pe cari ii va primi guvernul, vr’o 5—6 milioane se vor folosi pentru cheltuelile cele mai urgente ale ministerului de războiu­. ro7 Ambele divizii au­ venit la Râm­nic. Roșiorii și călărașii sunt in cartierațî la Bălțațî și Obidiți. Mâine va a­vea­ loc defilarea. R.-Sărat, 29 Septembrie. Sosirea R. S. I­. Principesa Maria A. S. R. Principesa Maria, a sosit la orele 5 în gara R.-Să­rat, însoțită de d-na de onoare Presan și d. general Robescu, șeful casei princiare. In gară A. S. a fost primită de A. S. R. Principele Ferdi­nand, locot.-colonel Georgescu, aghiotant regal, de toate auto­ritățile, de d-nele Tătăranu, Lu­­pescu, cari le-au oferit, buchete de fiori, și de toată elita râmni­­ceană. Persoanele prezente au fost prezintate A. S. Principesei, care a bine-voit să se întrețină timp de 20 minute, vorbind cu fie­care. Plecarea la Sihlea.­Banche­tul După aceea A. S. R. Princi­pesa Maria a plecat la castelul Sihlea. Mâine dimineață se va reîn­toarce cu un tren special aci în Râmnic, de unde, călare, va merge la defilare, dimpreună cu Suveranul. La orele 7 jun. seara va avea loc un banchet dat de M. S. Regele în marea sală a palatu­lui administrativ, la care vor fi invitate 120 persoane, între care prefectul Tătăranu, primarul Lu­­pescu, senatorii, deputații, ata­șații și ofițerii superiori ai gar­nizoanei. Muzica militară va cânta în tot timpul banchetului și proiec­torul electric va ilumina palatul. Mestugcan­u se citi alte amănunte cu pri­vire la manevre pe pag. III. — ■«­<»■»■ ■ — Abdur Rahman Sirdar Ihalib Allah­aletin Fațada castelului Sihlea al d-nei Grâdișteanu — Vezi ilustrația — Ilustrația noastră de astă­zi re­prezintă fațada grandiosului cas­ei de la Sihlea, proprietatei 1-nei Grădișteanu, în care a fost găzduit M. S. Regele, A. S. R Prințul Ferdinand și A. S. 1 sucele de Saxa-Meiningen, cum­­natul împăratului Germaniei, îm­­preună cu suitele, precum și d.­­im. Sturdza, președinte al con- Împrumutul bulgar Știm deja că Bulgaria a reu­șit să contracteze împrumutul de 120 milioane, pentru realizarea căruia au căzut în­ timp de trei ani cinci ministere. împrumutul s’a făcut în Paris la La Banque de Paris et Pays Bas. Punctele principale ale contrac­tului sunt următoarele : Guvernul bulgar contractează cu La Banque de Paris et Pays — m w m ■ [UNK] ■ ■ [UNK] De la manevre (Prin fir telegrafic de la iripir­, stil nostru special) R.­Sărat, 29 Septembrie. Plecarea M. S. Regelui pe câmpul manevrelor Azi timpul îndreptându-se, au avut loc manevrele finale. M. S. Regele a plecat la orele 9 jum. dim­. de la Palat, însoțit de A. S. R. Pricipele Ferdinand, A. S. I. Ducele de Saxa-Meinin­­gen, suita, atașații militari streini și a eșit din barierea Focșanilor, înaintând pe șoseaua Națională până la podul Chirițoaei. Asistăm­ de asemenea la ma­nevre d. prim-mini­stru Sturdza, d. ministru de lucrări publice Ionel Brătianu și d. prefect Tă­­tăranu. Manevrele finale Lupta s’a deschis de către a­­vant-garda Corpului de Nord. A­­ceasta primise ordinul să atace pe inamic ori­unde îl va găsi. Marșul corpului de Nord a fost executat într-o singură coloană, urmărind direcția Obrejița-Har­­manul-Râtmnicul. Corpul de sud avea trupele postate de la bariera Râmnic până la valea Cireșului, unde a fost descoperit și atacat de cor­pul de nord. Lupta a fost desfășurată prin focuri de artilerie puternic între­ținute timp de un ceas. Artileria corpului de Sud fiind redusă la tăcere, s-a retras. Atunci batalionul 5 vînători și reg. 9 infanterie au început să înainteze, ocupând Orația și Ji­­denii, unde corpul de sud avea trupele. O frumoasă luptă de infanterie s-a desfășurat la cantonul 16, în­tre regimentul 23 infanterie și reg. 10 Putna, care a respins pe inamic în strigăte de ura­t întreaga câmpie răsuna de bu­buitul artileriei și de salvele de puști. In același timp divizia de ca­valerie înaintând în direcția Ga­­lata—Bogza—Râmnic, a respins cavaleria inamică, printr’o șarjă admirabilă. Terminarea luptei.— întoar­cerea Suveranului.­Defilarea Lupta s’a terminat la orele 3 p. m., prin respingerea corpului de Sud. M. S. Regele și suita au pri­vit lupta de la Valea Cireșului, apoi a colindat toată câmpia și s’a reîntors la Râmnic Jubileul profesorului dr. Rudolf Virchow Astă­zi, Duminecă, 30 Septem­brie (13 Oct.) ’și va serba a 80 aniversare a nașterei sale, cele­brul profesor de patologie și an­tropologie, dr. Rudolf Virchow, de la universitatea din Berlin. Dr. Virchow s-a născut la 13 octombrie st. n. 1821, în loca­litatea Schiwelbein. După ce a făcut studii strălucite, a fost nu­mit profesor la facultatea de me­dicină din Berlin. La 1848 a luptat între rîndu­­rile revoluționarilor, mai târziu însă a ocupat un joc de frunte în partidul liberal. Pe terenul medical dr. Virchow a des­voltat o activitate uimitoa­re. El este acela care a pus ba­­zele patologiei celulare, stabilind numeroase teorii. El a luat parte și în luptele politice, de patru­zeci de ani este­ debilitat al diptei prusiane, și de­ mulți ani membru al consiliului comunal din Berlin. Cu ocazia aniversării a 80-a a nașterii sale, dr. Virchow va fi sărbătorit de întreaga lume știin­țifică. Guvernele, facultățile de medicină, de științe, diferite so­cietăți din Germania și din străi­nătate vor aduce prin delegați omagii marelui savant. Intre aceștia este și ministrul de agri­cultură al Italiei, celebrul clinic Guido Bacceli, reprezintantul ofi­­ficial al guvernului italian. România este reprezintată prin d. profesor de medicină d-l Tom­a Ionescu. Cadrul unui articol este prea mic pentru a se putea măcar schița meritele mari și neperi­­toare pe cari le are Virchov pen­tru știință și pentru civilisațiune. Conspirație ia Bulgaria Agenția telegrafică «Die Infor­mation» din Viena publică știri grave din Sofia. Acolo s-i ar pregăti o lovitură de Stat spre a provocat anexiunea Bulgariei la Rusia. Toți ofițerii bulgari fac parte din conspirație. Aceasta se ex­plică ușor: dacă Bulgaria ar a­­junge o provincie rusească, ofi­țerii bulgari ar trece cu gradele lor în armata Țarului. Mai mulți ofițeri superiori au declarat in public că sunt pentru această anexare. Rusofilii lucrează de alt­fel pe față la Sofia și țin consfătuiri la consulatul Rusiei, într’o sala pe care consulul le-a pus-o la dis­poziție. O CUGETARE PE ZI NU lăsa pe mâine fapta bună pe care o poți face astă­zi. Curier Judiciar (TRIBUNALELE ROMANE) Procesul Fr. Goll­wurm— 3. G. Leit.ș­i Sluttinchim Se știe că d. Fr. Goldwurm are a lua de la d. Slătineanu a­proape 134 mii lei, în puterea unor cambii. D-sa chiar a obținut pro­puncea până la concurența acelei sume asupra unei rente viagere ce d Slătineanu primește de la părin­tele șeii. D. Goldwurm a cerut tribuna­lului Ilfov secția comercială exe­cutarea proprireî în mod provi­­sor, ceea­ ce tribunalul a respins. Contra acestei sentințe d. Gold­wurm a făcut apel, care s'a înfă­țișat era la secția a 3-a. Au pledat d-niî advocați: Sip­somo, T. Ionescu, Disescu și Gaster. Curtea, în urma unor lungi de­liberări, a admis apelul d­in Goldwurm și a anulat sentința tribunalului. Grefier. Războiul anglo-beer București, 30 Septembrie, — Prin poștă — Din Salisbury, capitala Rho­desiei, vasta colonie engleză în­ființată la Nordul Transvaalului de către Cecil Rhodes, se anunță următoarele : Mapanduca, un șef indigen care acum câte­va luni se re­vol­tase contra englezilor și care fu­sese alungat pe teritoriul port­n­glez, s-a întors în Rhodesia h capul a mai multor sute de par­tizani, terorizând tot ținutul la nord de Salisbury. El a și măcelărit fnrd­ mult răniți din poliția militară a Rho­desiei, însărcinată să-l oprească in cale. La Hilversum, la primirea câ­tor­va depu­tațiuni ce s’au­ pre­zintat cu ocazia celei d a dou­­a aniversare a începutului răzb­o­iului boer, președintele linie­ler a declarat că trebue să fie toți pregătiți încă pentru o lungă durată a campaniei africane. El­se va termina, însă, cu complecte sleb­e a Angliei și cu victoria fi­nală a boerilor. Totalul englezilor morți, de la începutul ostilităților până la sfâr­­șitul lunei trecute Septembrie,a fost de 17.472 de oameni, din cari 824 ofițeri. Adăugând prizonierii, invalizi, cari au­ murit după ce au­ fost trimiși în patrie ca neapți să mai servească, și acei pe cat presa engleză îi numește «mis­sing» (adică dispăruți și despn cari nu se mai au știri) se a­junge la cifra de 22.289 oameni morți pe câmp sau în urma ră­nilor repurtate. Au fost apoi trimiși în patrie ca invalizi 2439 de ofițeri ș 55.031 de soldați. In total, deci în două ani, au fost scoși din luptă 3270 de ofițeri și 72 292 de soldați. Un total deci de 75.582 de ca răniți sau meri morți, prizonier atinși de invaliditate temporarâ sau permanentă. Numai în luna Septembrie au­ murit pe câmp 24 de ofițeri și 383 de soldați. Adăugând și pe prizonieri și pe invalizi, perderile din Septembrie sunt reprezintați prin 98 de ofițeri și 2710 soldați de comentare mai dureroase de­cât lugubra elocință a acestor cifre ? In temnițele din Londra se află închiși­ peste 3000 soldați NUNTA ESTERET ROMAN DE SENZAȚIE 33E3 Gi­ cr^r BOODET Tradus din englezește CAPITOLUL I »ouă oameni, o luptă și o se­rie de împrejurări calami­­toase Soma.—Cafeneaua Otelului Na­țiunilor, insula Thursday, Aus­tralia. Orele 9 și 35 de minute ; o seară caldă pe la sfîrșitul ve­rei. In sală vr’o două­zeci de oameni mai mult sau mai puțin desbrăcațî și o atmosferă ca de cuptor. Doui inși despărțiți de cei­ l’alți stând la capătul băncei. Zgor­ot de voci și de ciocnituri de pahare și pe d’asupra tutu­ror, sgomotul valurilor cari se spărgeau de malul mărei. Era perfect vădit că cei doui indivizi de la capătul băncei nu erau de loc populari printre maș­terel­ acelei cafenele. Era și fi­resc lucru ca tăcerea și atitudi­nea disprețuitoare ale celui mai înalt dintre ei precum și obrăz­nicia vorbăreață a tovarășului sau să nu le atragă favoarea ni­mănui. Până și cofegiul pe a cărui afabilitate profesională puteau să conteze și cei mai rel oameni, nu se putea hotărî să-i trateze alt­fel de­cât cu receala cea mai studiată. Faptul acesta era în sine destul de­­ însem­nător, nu numai pentru că arăta sentimen­tul lui către dîn­șii dar și pentru că dădea celor­l­alți mușterii to­nul de conduită. Oamenii sunt une­ori animale imitative. Insă de­și purtarea cafegiului către tovarășii singurateci era ,departe , de­ idealul purtărilor, totuși cel mai înalt­ dintre cei două streini nu avea un aspect urît. Era înalt, larg în spate, cu membrele mușchiuloase, cu ca­pul bine așezat între umeri și de o formă perfectă. De altă parte, însă, îmbrăcă­mintea lui, chiar judecată din punctul de vedere al insulei Thursday, era de tot proastă, ruptă, spălăcită, pălăria îi era găurită și era desculț. Numele lui era Guthbert Ellison, și el este personagiul cel mai impor­tant al istorisirei noastre. Tovarășul său, Silas Murkard, era întru totul alt­fel: statura îî era mică, spetele­­ largi îi erau eșite afară, picioarele îî erau prea lungi în comparație cu corpul și aveau obiceiul original de a se ciocni la genunchi în timpul mersului. Acesta era motivul pentru care purta cusute în in­terior la jumătatea crăcilor pan­talonilor două bucăți de piele. Voile lui erau de asemenea­ sfâșiate în toate părțile. Acești două oameni apăruseră în acea dimineață pentru prima oară în Colonie. Până în momentul debarcare­­lor de pe goeleta de comerciu Merry Mermaid, nimeni nu’șî a­­mintea să-i fi vezut vreo­dată. Gine erau dânșii și pentru ce veniseră, nu se putea ști. Insula Thursday nu are re­­putațiunea d’a fi o țară frumoa­să, și e probabil că,’ dacă purta­rea lor n’ar fi fost ast­fel, în­cât să ațîțe critice, prezența lor ar fi rămas neobservată. Insă cel mai mic dintre ei, era din nenorocire sub influența ra­chiului ce băuse, și beția’ lui, pentru a fi în armonie cu­ figura lui urîtă, lua forme curioase. Dinsul stătea rezimat de bancă cu capul întins înainte și vorbia singur în liniște, criticând pur­tarea și aparența acelora cari ’l înconjuraț. i Și de­și fie­care cuvînt pe care­­ 1 pronunța putea să fie auzit în toată cafeneaua, tova­rășul său nu căuta să-și dea os­teneala de a’l întrerupe. Cu adevărat se putea admite că, absorbit cum era în pro­priile sale gînduri, nici nu’l au­zea măcar. — Adâncimea căderei unui om, zicea Markard cu francheța omului beat, se poate mai bine judeca după tovarășii în mijlo­cul cărora petrece. Gând mă gândesc că eu am căzut la ni­velul acestor nătărăi !... Aruncă o privire împrejur și după ce scuipa jos în semn de desgust, murmură drept în­­cheere : — Până când, Doamne, până când ? Un pescuitor de perle, om înalt, zdravăn, cunoscut în Co­lonie pentru gustul lui d’a se bate, sub numele de Paddy fia>■­ gelatorul, vezând pe Markard scuipând, se tîrî cu greutate d’a lungul băncei și stătu înaintea bețivului. — Ascultă, neprețuitule, îi zise cu amenințare, eu nu voesc să me amestec acolo unde nu sunt dorit, însă dacă tovărășia noastră nu ți se pare destul de bună pentru indivizi de soiul teu și al tovarășului zeu, cred că ar fi mai bine să ne despărțim. Omulețul aftă numai, și uitân­­du-se țintă la musculițele cari zburau în jurul lămpei de d’a­supra capului său zise : — Inima onestă care e liberă de înșelătorii și de vinovății, de­și maltratată de soartă, are in­tot­deauna vre-un motiv de rîs. Răspunsul lui Paddy flagelato­rul fu un pumn sdravăn care nemeri pe cel­ l’alt cu un centi­metru d’asupra ochiului stâng și-l dese la pămînt ca pe un mal. Intr'un moment, toată cafeneaua fu în mișcare. Oamenii cari erau de față sărită în picioare, iar aceia cari stăteau­ pe băncile de afară năvălită în sală. De­sigur, avea să se dea o luptă acum și fiind­că de cât­va timp nu fuseseră evenimente in­teresante pentru acea companie, nimeni nu încercă s-o împedece. Markard râmase jos, nemiș­cat, așa cum căzuse, însă tovară­șul său se scutură de apatia de care era cuprins, ridică corpul neînsuflețit și-l duse într’un colț. Apoi, fără să arăte nici cea mai mică emoțiune,sumețându-și mâ­­nicile cămeșei, merse spre pu­­gilator, care aștepta să vadă ce are să se întâmple. — Cred că trebue să am sân­gele d-tale pentru această lovi­tură de pumn, zise dinsul încet, ca și cum era vorba de lucrul cel m­ai indiferent, pentru dinsul. — Vrei să zici că dorești să te pui la încercare cu mine ? Ei bine, considerând toate îm­­prejurările, nu sunt contrar plă­cerei d-tale. Vino afară. Fără să mai zică nici unul vr’unt cuvînt, eșiră din acea sală în at­mosfera ferbinte a acelei nopți de vară. D’asupra capetelor lor strălucea Crucea Sudului și mi­riade de alte stele reflectându-se în apele brune ale leaei care pă­rea un pavagiu de abanos pre­sărat cu nisip de aur. Se făcuse îndată o adâncă tăce­re, nu se auzea nici un zgomot, a­fără de acela al talazurilor, isbin­du­se de maluri,de armoniile plân­guitoare ale unui concert colo­sa­t pe deal, și de flueratul vînsulețu­lui de noapte printre palmieri A/WWWAWvWWVVAWVv' (A se citi urmarea î«* «universul Literar» colorat Care a apărut azi, Dumi­­necă, 00 Septembrie, și care se vinde cu 5 ban­­exemplarul in toată țarfU

Next