Universul, noiembrie 1901 (Anul 19, nr. 298-327)

1901-11-01 / nr. 298

Prospectul GRATIS și FRANCO Cruțați tinij» și parale în­­vățasul limbi străine In: The BeRlitz School BERLITZ SCHULE EGOLB BERLITZ Casa Vlaslo, Str. Carol 38 Se predau limbele engle­ză, franceză, germană română, Hallana și rusă după cea mai bună metodă di­n lume (2 medalii de aur la Expoziția din Paris). Cursuri in grupuri și parti­cu­lare în școală și la domicilii) Sunt 160 instituții de felul acesta cu 70.000 elevi anual Se fac sau­ procură trad­ucer­ii toate limbele. Toate cursurile de limba franceză ANL »FJvfKI'llT 41'. Trebuind — 200 scaune nouî — de paie, cine le posedă e ru­gat a face urgent oferta d-lor la Administrația Universului. Așezămintele Brâncovenești Se face cunocut că, In ziua de 15 Noembrie a. e. 1901, ora 11 dim., se va ține licitație publică cu oferte închise. In cancelaria Administra­ției Așezămintelor Br­âncovenești din București, calea Rahovei No. 1 (in curtea bis­ rrcei Domnița Bălașa), pentru vinzarea spre exploatare a parquetelor No. 12, 13, 14, 23, 24 și 25 din pădurea Lamba de pe mo­șia Cervinia, din jud. Teleorman, com. Cernovia, în apropiere de gara Smârdioasa, în suprafață totală de 158 hectare și fără garanție de în­tindere, ci numai văzut și plăcut. Com­isiunile și ori­ce informații se pot lua de la Cancelarie, în toate zilele de lucru, de­ la ora 9—12 dim. Concurenții pentru a fi admiși la licitație vor depune o garanție pro­vizorie de lei 6000. Epitropii Așezămintelor Brâncovenești. Doctorul Sigura Medic al Spitalelor Statului, fost medic al Eforiei Spitalelor Bulevardul Eiisabeta, No. 54 Consul­u­ațiuni pentru Rostle in­terne și lumești, 1-3 și 6-7 d.a. 4186 Dr. Mauricin Levy de la facu­ltatea din Paris Special. Boale interne de femei și faceri Consul­tațiuni de la 1-3 și de la 6-8 S’A MUTAT Str. Carol 81 (D’asupra Farmaciei «La Arap») De asemenea face cunoscut că tratează cu succes boalele secrete, fie cât de vechi, după metodele cele mai noul. IM ou de tot Cu Începere de la 1 Octombrie a. c. a Început a funcționa prima mea fabrică Română sistematică cu abur, sub direc­țiunea unui specialist din Germa­nia, instalată după metoda cea mai perfecționat. Pentru Boiangerie de Lut și cu­rățătorie chimică: Curâțind de pete, văpsind și revăpsind, chimicește și ga­rantat în ori­ce fel de culori, ori­ce fel de haine și stofe, pentru dame, bărbați și copii, de bumbac, lână și mătase , precum ciorapi, tricofage, blăni, dra­perii, dantele, arniciuri, etc. Se lucrează cu prețuri foarte reduse. Fabrica este in calea Dudești No. 126. Tramvaiul nou duce până la fabrică. Birou principal in strada Regală No. 5 colț cu strada Academiei sub hotelul Regal. 4R76 Cu “Urnă S. f.»UM*s«n. Doctor E. TOFF — M V MOȘ — Specialist în boale de femei și copil ’’a, BIS.VILA, 11 ui­ev. Cuza I­o. 145 4101 Dr. HEHESCU Chirurg primar la Spitalul „Filantropia" Secția boalelor căilor urinare S’A MUTAT In str. Mercur IVo. 6 Consultațiuni de 5—7 p. m. 4137 B. UÎBOUÎOV A pus in yinzare CU PRETURI foarte REDUSE și FIXE STOGUL de COVOARE VERITABILE SMUSTIV­ și PERSIA etc. Stofe da Mobile, Perdele, For­mere, Storuri, etc, etc.­­AU SOSIT pentru sezonul de iarnă Stofe garantate Englezește pen­tru costume de Bărbați , Dame, JFLAIVELE, Molloane, Mousli­­nuri, etc., etc. Calitatea Garantată 4082 RECOMANDAM Cabinetul Medical și Dentar AL D­ rninl I. BRAUNSTEIN specialist pentru boalele Organelor Capului, Soarele de Gât, Gură, Nas, Urechi și Ochi EXTRAGEREA DINȚILOR FARA DURERE prin amorțire locală sau adormire PLUMBUIREA ȘI PUNEREA DINȚILOR Consultații de la 9—12 ți 2—5 STRADA COLȚEI, 14 4097 — Strada Romanii, No. 22 — Consultațiuni pentru ori­ce boale de la 1—3 p. m. Gei fără mijloace au o reducere de la e­mitele din prețurile obicinuite, adică 2­­. 50­b. vizita ln domiciliul bolnavilor, 1­­.50b. consultația. Tratament­ul boalelor se stomac după metodele cele mai noi.­­Onorariul se achită in parte după fie­care vizită Ha consultației morți prin asfixie, din cauza căr­bunilor. Iată cum s’a întâmplat: C. Giovani Sciglici, lumb­ărar, a­­vea în prăvălie 2 băeți, cari seara s’au culcat fără a face focul în sobă, de teamă să nu se ofilească niște varză pusă în camera lor. Ei au so­cotit că se pot încălzi cu căldura unui mangal cu cărbuni. Azi patronul Îi găsi morți, îmbră­țișați. Ei au fost duși la morga orașului. De la Jiu­. Tg.­Ocna Accident mortal.— La ca­riera de petre din localitate, pe când mai mulți oameni lucrau la o sticlcă, ea se deslipi și apucă pe un biet lucrător, mutilându-l îngrozitor. După vre-o câte­va minute, neno­rocitul expiă tn cele mai cumplite dureri. In urma nenorocitului ră­mân 3 copilași și soția. Parchetul a autorizat inhumarea. Furt. — Zilele trecute, unul re­­prezintat ale unei case germane i s’a furat în gara locală suma de 1200 lei. Grație energiei desfășurate de po­lițaiul Codreanu, autorul a fost des­coperit și înaintat parchetului. Nicu. T.­Severin întrunirea meseriașilor. — Duminecă 28 o., a avut loc, ta sa­lonul Poarta de fier, o mare întru­nire a tuturor meseriașilor din T.­­Severin,în care cei 3 delegați trimiși la marele congres ținut la Bucu­rești în ziua de 14 e. au făcut o dare de seamă de dispozițiunile luate de congres. Sala era literal­mente plină. Tîlluirie.—Gh. Zdruică, servitor la d. Niță Vijoică, din com. Balta, plaiul Cloșanî, ducăndu-se la locul numit «Pârlăgile» și apucându-i noaptea, s’a culcat intr’un bordeiu de acolo. Peste noapte, niște făcă­tori de rele au năvălit în bordeie, l’au legat de mâini și de picioare și l’au luat la bătaie, ca să le dea bani. Ne­mai putănd suporta durerile schingiuite­, Zdrub­ă le-a dat 20 lei un argint pe care-l avea în chimir. Tîlharii, nemulțumiți cu această mică sumă, l-au luat din nou la bă­­tae; atunci Zdruică, intr’o stare de­plorabilă, a mers cu el acasă și le-a dat 24 juni. napoleoni un aur, munca lui întreagă, agonisită de câți­va ani. A doua zi, victima a reclamat autorităților, arătând și numele tâl­harilor, și anume Grigore Chiseliță și Mihalache Podeanu, din cătuna Sfodea, pendinte de comuna Balta , pe cel d’al treilea nu l’a putut cu­noaște. Ambii tâlhari au fost ares­tați și înaintați parchetului. Victima se află greu­ bolnavă, din cauza ră­nilor pricinuite de bătie. Proces senzațional amâ­nat.— Senzaționalii­ proces dintre marele comerciant Tn. Petrol­ și societatea „Dacia-România“, care trebuia să se judece astă­zi, 29 c., a fost amânat, din cauza lipsei unor martori, Cora. Vaslui. Procesul crimei din Do­rnești.—Am publicat la timp o crimă săvârșită de Vasile Maimu­­luc, din comuna Dumești, asupra primarului acelei comune. Azi s’a judecat acest proces la tribunalul din localitate, căci asasinul e minor. Iată faptele cum s’au petrecut: Vasile Maimuluc, din com­. Du­meștî, se angajează să muncească pe moșia Coscoeștî, proprietatea d-lui Zadic, de la care primise ca arvună suma de 20 lei, garantând pentru această sumă primarul co­munei, Ion Ursache. Venind timpul muncel, Maimu­luc refuză să meargă la lucru, după angajamentul făcut, pentru care caută primarul Ii dojenia foarte mult. In ziua de 3 Septembrie, Ioan Ursache întâlnește pe Maimuluc și Începe iar a-l dojeni, însă și acum încercarea de a-l face să meargă la lucru fu zadarnică, de aceea prima­rul chemă un străjar care le luă sumanul lui Maimuluc. Acesta nu zise nimic, însă gândul restunărel­or cuprinse. Maimuluc se duse în urmă la o cârciumă, unde întâlni pe Vasile Timofticiuc, căruia ii zise, că de acum n’au să se mai vază,căci dînsul va merge la gros. După ce-l cinsti cu un rachiu pe Timofticiuc, Maimuluc se duse a­­casă și ’și luă un cojocel, întorcân­­du-se’ In urmă la brutăria d-lui Bu­­ium Moise, unde întrebă de I. Ur­sache dacă nu e acolo. Ursache, au­zind că-i caută cine­va, căci dînsul se afla acolo, iese din brutărie. Maimuluc, verfindu-l, fuge de se ascunde în dosul unui gard, pe unde trebuia să treacă acasă Ursache. Când primarul ajunse în dreptul unde era ascuns Maimuluc, fu lovit de acesta cu un ciomag în cap, în­cât căzu fără simțire la pământ. După câte­va ore, cadavrul pri­marului fu găsit de Costache Ursa­che, fratele acestuia. Tribunalul era prezidat de d. Vi­­foreanu, asistat de d. judecător Bă­­lășan. Ministerul public era repre­­zintat prin d. procuror G. Filipescu. Partea civilă a fost asistată de d. advocat F. Botez, iar apărarea de d. G. Albineț. Grefier d. Ciumulică. D. procuror G. Filipescu cere ma­ximum pedepsei, dovedind precu­­getarea crimei, bazându-se pe de­clarația martorului Dumitru a lui Constantin, că a văzut pe acuzat ascuns sub pod. D. apărător C. Albineț zdrobește acuzările d-lul procuror și arată că precugerarea n'a existat , de aceea cere indulgența tribunalului. Tribunalul suspendă ședința și, după o deliberare de 15 minute, dă următorul verdict: Vasile Mamu­­luc este condamnat la 5 ani închi­soare corecțională, iar mama aces­tuia la 250 lei despăgubiri civile. Radu. ili Iț­ Duminecă, 4 Noembrie 1901, se va pune in vîn­­zare, în toată țara, cu prețul de­ 20 Bani exemplara­ ALMANAGHUL „UNIVERSULUI“ — pe anul 1902 — un volum de 150 pagini, cu o frumoasă copertă și 6 culori. El va cuprinde 21 Mustrații și o ma­terie calendaristică și literară importantă și variată. Cu 25 bani se trimite franco în toată țara. O tirî din străimă­ate — Prin poștă — Ziarele chineze spun că împă­ratul Chinei își propune să facă să reinflorească spiritul militar El va purta titlul onorific de co­­mandant-șef, va purta uniforma și va sili pe nobili să-i urmeze pilda, să facă parte din armată și să se ocupe de științele mili­tare. O scrisoare a unui european din Taijingfu zice că două ofițeri englezi, cu o mică escortă, au fost luați drept spioni și reținuți ca prizonieri de către corpul de gardă al împăratului. Englezii din Peking cred că acei ofițeri erau însărcinați cu o misiune de explorare. Un mare număr de tunuri ve­chi luate de la fortificațiile Pe­­kingului, au sosit în Germania. După inscripțiile de pe acele tunuri, ele ar fi fost construite acum mai bine de 200 ani sub supraveghierea unor iezuiți fran­cezi. Ele sunt de aram­a și cântă­rește fie­care câte 500 kgr. E și unul de lemn. Ele vor fi trimise la muzeul marinei din Berlin.­­ Marchizul Ito, prim-ministru al Japoniei, a sosit Vineri la Pa­ris, cu o numeroasă suită, în care se află fostul vice -ministru de externe, Tzuluki, membru al camerei pairilor. Ziarul bulgăresc Vecerna Posta afirmă că, în ultimele zile, cabi­netul din Petersburg a trimis o o notă confidențială guvernelor bulgar, sârb și muntenegrean, at­răgându-le atenția ca să ve­­ghieze pentru ca la granițele lor din­spre Turcia să nu se întâm­ple incidente și asta ca un reflex al acțiunei energice întreprinsă de Franța în contra Turciei. Ziarul adaugă că Rusia și cele­­l­alte Puteri interesate la menți­nerea păcei în Balcani au asigu­rat guvernele din Belgrad și din Sofia că atât chestiunea macedo­neană cât și aceea a Vechei Serbii vor fi regulate pe cale pu­­etnică și spre satisfacția popula­țiilor creștine, printr-un plan de reforme pa care Sultanul va tre­bui să-l primească. * Otelierul Ruchet, din Berna (Elveția), și-a transportat otelul său la Burgsloch. Otelul séü­e o casă cu trei caturi și în stare să găzduiască 200 de persoane. Oțelul a fost transportat pe o căruță construită anume și dus la o depărtare de 150 metri. Unui negustor din Marsilia îi sosesc știri grave asupra situației teribile din Congo. Revolte pare că au izbucnit peste tot locul. D. Jak, expediat de guverna­torul Claraix, spre a pedepsi un trib ce atacase postul din Ma­­nyango și rănise pe șef și două soldați, a fost primit cu împuș­cături și acum se află înconju­rat de 10 mii negri înarmați cu puști. E imposibil ca să i se dea aju­tor, de­oare­ce nu mai e nici un soldat la Brazzaville. In Baniembe, niște impiegați au fost uciși și mâncați de ca­nibali. Un vaporaș care urca rîul a fost capturat de sălbateci și tot echipagiul compus din negri și albi a fost mâncat. Fermele sunt devastate. Impresiunea produsa de aceste știri e enormă. UN PROVERB PE ZI Numai apariția de timp e de laudă. (Englez). ..........■ ■» «ni*——­ — Sinu­cider­ea din strada Academiei Eri, la orele 10 dimineața, o dramă s’a petrecut în str. Aca­demiei la No. 16. O tînără fată, Elena Luis, în vârstă de 18 ani, și-a tras un glonț de revolver în piept. Ciue este F.lena Luis ? Elena Luis, este fiica defunc­tului tipograf Grigorie Luis, care a ținut stabilimentul său, timp îndelungat, în str. Acade­miei, în fața fostei grădini Sla­­vic, și sora d­-lui N. Luis, care își are tipografia în grădina Rașca. De ce a încercat să se sinu­cidă. Elena Luis? Iată o întrebare la care nu se poate răspunde încă, de­oare­ce nimeni până în momentul de față nu cunoaște adevărata cauză a acestei fatale hotărîri. Unii zic că din cauza unei neînțelegeri în familie. După săvârșirea faptului, când s’a dat alarma, a sosit la fața lo­cului d. comisar Bădulescu, de la secția 6. Familia i-a spus a­­tunci că d-ra Elena, din greșală s’a împușcat. Sărmana fată a au­zit aceste cuvinte și, neputând să vorbească, a făcut semn din mână că nu e adevărat, că cu voință a încercat să-și curme viața. D-ra Elena Luis Această d-ră, care a crescut în vremuri frumoase, asupra că­reia odinioară se concentrau atâ­tea atențiuni, al cărei suflet era dese­ori măgulit de faptele ca­ritabile ale rudelor sale, se văzu de­odată singuratică, cufundată îa cea mai neagră uitare. A intrat în conservator, să în­vețe muzica, simți mânt inerent sufletelor alese. Era o bună mu­zicantă. Dar, în acelaș timp, ea era și nervoasă, moștenire ră­masă de la tatăl ei. Era singuratică, căci simțea lipsa tatălui și mamei ei, amân­­două perduți din cea mai fragedă copilărie. Și cu cât trecea vre­mea, dînsa simția sudând în juru-i vântul amorțitor al iernei. Elena Luis era tristă, devenise un caracter pesimist. Valsul de Chopin ieri dimineață, sărmana s&la cânta la piano. Mâinele ei deli­cate alunecau pe clape, scoțând din instrumentul mort sunete vii, frumosul vals al lui Chopin. Sufletul ei rănit se esen­ă și — 3 mai mult la acele acorduri di­vine, rațiunea se întunecă și E­­lena Luis, într’un moment de is­­bucnire a durerei, luă un revol­ver de pe masă și-și trase un glonț în piept. Starea rănile! Elena Luis fu dusă la spitalul Colțea. Acolo, d. dr. Toma Io­­nescu procedă numai de­cât la extragerea glonțului. S’a consta­tat că proectilul a intrat sub coasta a 7-a, a pătruns prin fața interioară a stomacului, a eșit prin partea posterioară și proba­bil că s’a oprit tn coloana ver­­tebrală. Rana, după primele cons­tatări, este identică cu aceea de care a murit președintele Mac- Kinley. D. dr. Toma Ionescu, după ce a făcut operațiunea, a cusut ambele plăgi. » » După această nenorocire, am văzut pe unii din membrii fami­liei acestei sărmane d-șoare. D. Moceanu, marele băcan de odinioară, care și-a pierdut acum vederea, plângea ca un copil. Și alături de el, maestrul Moceanu profesorul de gimnastică, căruia aproape toți din generația de azi i-au fost elevi, se încerca să-șî înăbușe durerea. Fie ca după această grea în­cercare, să răsară soarele și d-ra Elena Luis să revie iarăși în brațele familiei sale... P. Macri. La Medicina Nouvelle Nu putem in de ajuns sfătui pe bolnavii cari suferă fără speranță, și cari n’au găsit nici o ușurare cu remediile interne și externe a m­e­­toadelor ordinare, de a se adresa vitalismului (anul al douâ-zecilea). Ni­ există maladie, cât ar fi de gravă și dureroasă in crizele și ac­cesele sale, care să nu găsească o ușurare subită prin îngrijirile vita­liste, și o vindecare radicală tn câte­va săptămâni cel mult. Vitalismul e metoada cea mai na­turală ; are de scop de a înlocui ce­lulele fixe și a multiplica celulele migratoare. Ea numără numai in Franța mii de vindecări radicale în cozuri grave și chiar disperate. Medicii ordinari, cari du­c­eau o luptă înverșunată în­ contra vitalis­mului, au fost reduși în starea de a-I împrumuta mijloacele, pentru că sunt siliți de către bolnavii însă­nătoșiți cari propagă vitalismul. Maladiile cele mai răspândite : astmul, neurastenia, ataxia, parali­­zia, reumatismele, guta, nevralgiile, albuminuria, diabeta, tumoarele pro­funde, cancerul, su­sia, etc., sunt vindecate în mod radical și aceasta fără ca bolnavii să aibă a se de­filașa, printr’un tratament simplu și esnicios prin corespondențe. E de ajuns de a cere prin scri­soare o consultațiune, dând vârsta, sexul și principalele simptome pre­­zintate de bolnav. îndată după primirea scrisorei, care trebue adresată d-lui dr. Pera­­don, 19, rue de Lisbonne, Paris, se adresează un răspuns indicând tra­tamentul de urmat, prețul său, și rezultatul care se va va obține cu siguranță. Se trimite în același timp o bro­șură tradusă in toate limbele. Dr. S­ander, continuă la arăturile de toamnă și la culesul porumbului. Botoșani.­Timpul rece, semănă­turile de toamnă sunt frumoase, porumbul s’a cules, se activează la arăturile de toamnă și la scoaterea sfeclelor pentru zahăr. Covariul.—Timpul rece, se acti­vează la arăturile de toamnă și la sul­sul porumbului, pășunile abun­dente. Dâmbovița. — Starea timpului fa­vorabil, griul și rapița semănate sunt frumoase, culesul porumbului și semănatul griului continuă , su­raturile vitelor pentru pășune a­­bundente. Falcia.—Timpul rece, dimineața brumă. Se activează la culesul po­rumbului, la arăturile și semănătu­rile de toamnă. Culesul viilor s’a terminat. Grădinile de zarzavaturi încă se recoltează. Gorj.—Timpul frumos, semănă­turile de toamnă continuă a se face în bune condițiuni, culesul porum­bului s’a terminat. Iași.—Timpul rece, noaptea bru­mă cu puțin îngheț. Semănăturile de toamnă sunt bune. Culesul viilor și al porumbului s’au terminat. Pă­șunile bune. Mușcel.—Timpul frumos, noaptea brumă groasă. Semănăturile de toamnă sunt bune. Islazurile și pă­șunile bune. Mehedinți.—Timpul variabil, ară­turile de toamnă se fac în bune condițiuni , iar semănăturile făcute sunt frumoase. Roman.—Timpul nouros și rece, noaptea brumă, semănăturile de toamnă răsărite sunt frumoase, cu­lesul porumbului și al viilor s’a terminat. Se activează la arăturile și semănăturile de toamnă. Suceava.—Timpul frumos și rece. Se activează la culesul porumbului și la arăturile de toamnă. Teleorman.—Timpul variabil cu ploi, vînt și frig. Semănăturile de toamnă se fac cu mare anevoință din cauza pământului umed. Tot in aceleași condițiuni se face și cule­sul porumbului. Tecuciu.—Timpul favorabil și se­nin, semănăturile de toamnă se fac în bune condițiuni. Se activează la culesul porumbului, asemenea și culesul viilor s'a terminat. Vâlcea.—Timpul frumos, semănă­turile de toamnă aproape terminate. Vlașcai—Tim­pul favorabil, cule­sul porumbului și semănatul grâu­lui se face cu mare activitate și tn bune condițiuni. Rapița e foarte frumoasă, de asemenea și grâul se­mănat mai timpuriu. 3HC ...» ZI La menagerie : — Ce erai să zici, mă, Ghiță, dacă m’apuca leul in dinți ? — Eram să-I zic: «Poftă bună!...» Lucruri din toată lumea­­­ ­ un discurs straniu­ din I amvon. — Comuna Predac, din­­ departamentul Rhône (Franta), ‘a fost martora unui eveniment stra­­ŭ­niu petrecut în acea biserică în ziua de Sâmbăta morților.­­ Preotul Bonnet, după ce a ter­­­­minat slujba religioasă, s’a urcat­­ la amvon și, în cea mai mare­­ liniște, ca și cum ar f fost lucrul­­ cel mai natural din lume, a a­­nunțat credincioșilor, că aceea era ultima slujbă religioasă pe care o celebra, căci se hotârîse c a părăsi religiunea catolică spre­­ a se face protestant. Profitând de tăcerea absolută­­, a ascultătorilor săi, înmărmuriți la acea declarație, se citi o scri­­soare pe care vroia să o tri­­meată arhhiepiscopului din Auch­ c spre a explica motivele neaștep­­­­tatei sale conversiuni. Nemulțumit cu atâta, anunță că în acea seară un preot pro­testant va veni în biserică spre de a ține o conferință religioasă. I­ar conferința avu loc în mijlo­­­­­cul violentelor protestări ale cre­­­­dincioșilor. Au fost și mici în­­­ căerări.. . Nepoliticosul Carlyle. — 1 La Londra a apărut zilele aces­­­­tea o carte foarte interesantă, despre împărăteasa Frideric, de­­­­cedată de curând. In această carte, între alte multe, se poate citi și această mică anecdotă a foarte plăcută, despre împărâ­­­­teasa și Toma Carlyle, celebrul­­ istoriograf englez, împărăteasa era o femee foarte s­cultă, plină de spirit și citită.­­ S'a bucurat foarte mult când i-a fost prezintat celebral istorie și l'a îngrămădit cu complimente. c Carlyle, din potrivă, era foarte­­ scump la vorbă; în cele din­­ urmă, împărătesei îî veni ceva­­ în minte, spre marea ei bucurie. — Eu sunt o mare admira­­­­toare și cititoare neobosită a­­ d-tale,—zise ea,—și dă-mî voie c ca să-ți atrag atenția asupra unui lucru care te poate interesa foarte de aproape. In biografia lui Fri­­deric cel Mare, d-ta scris că re­­fjj gele a fost de statură mijlocie. “ Eu bine, noi avem mănușile, cis­­u­mele și o uniformă a lui Frideric t și acestea arată că a fost un om­­ foarte mic. Nu era mai înalt de­­­cât mine. ” Carlyle își aținti privirea asu­­­­pra împărătesei, se posomori și­­ mormăi furios : ș — Am scris că a fost de sta­tură mijlocie, prin urmare a fost de statură mijlocie. j împărăteasa se uită uimită la­­ supărăciosul savant, apoi zîmbi­t și,—audiența se sfîrși­­t­r—■ [UNK] ■ « a ------------- ---- I ÎNTÂMPLĂRI Stru 4­ h|iN­HIA Moarte prin asfixie D. Simion Vera din str. Gân­dului No. 1 avea ca servitore pe fe­­meea Anica, de 30 ani. Azi dimineață, văzând că nu vine să facă foc, d. Vera s’a dus în odaia la care dormea Anica și a găsit’o moartă. S’a constat că ea, înainte de a se culca, pusese capacul la sobă și oxi­dul de carbon a pricinuit moartea Sărmanei fete. Cadavrul a fost transportat la morgă. Copil lepădat . Pe strada Zaharia, în dreptul ca­selor cu No. 61, a fost găsit era lepădat un copil în etate ca de 2-3 săptămâni. Copilul era înfășat într-o plapămă de mătase; pe cap avea o scufiță albă și pe care era litera N. Comisarul secției respective, d. Diamandescu. Înștiințat de acest fapt, a dispus transportarea copilu­lui la spitalul Maternitatea, înce­­­pând tot de odată cercetările pentru descoperirea mamei denaturate. Nenorocirea din gara de Nord Est, dimineață, frînarul trenului de Câmpulung, anume Constantin Petre, voind ca să strângă frîna de pe vagonul de sus, când a ajuns tn dreptul podului de lângă gara de Nord, s-a lovit la cap de o grindă a podului, rănindu-se în in mod grav. Pacientul a fost transportat de comisarul gărei de Nord la spita­lul Filantropia. Nenorocirea din calea Gri vițel Era, după prânz, Niță Mateescu, domiciliat pa str. Virgiliu No. 12, lucrător la fabrica de parchete a d-lui Carol Cohen, din calea Grivi­­ța No. 187 din nebăgare de sea­mă a călcat cu piciorul drept într’o gaură, unde se afla o roată care punea în mișcare o mașină a fa­bricei, fracturându-l intr’un mod o­­ribil. Intr’o stare gravă, a fost trans­portat la spitalul Filantropia. Călcat de trăsurii Eri dimineață, trăsura cu No. 250 a călcat pe calea Victoriei, in drep­tul librăriei Alcalay, pe un individ prost îmbrăcat, pe când voia să treacă drumul. Pacientul a fost condus la spitalul Colțea de unde, după ce a fost pan­sat, a fost pus în libertate. Călcat un un brec La podul Sf. Elefterie un brec în care se aflau guarzi comunali cari se duceau la barieră pentru schimb, a călcat pe un sergent de noapte care se ducea la cazarmă. Rănitul a fost dus la infirmeria corpului. S-a deschis o anchetă pentru a se putea stabili asupra cui cad responsabilitățile. Arestarea din strada Dăn­­ciulescu Comisarul secției 21 a arestat a­seară pa femeia Marița Georgescu, din strada Dănciulescu pentru că și-a abandonat copilul. Comisarul după ce va adresa ac­tele necesare va Înainta pe mami denaturată parchetului. Lista de subscripție pentru ajutorul văduvelor și orfanilor victimelor ca­tastrofei de la Paleta Suma din urmă le! 1368.05 D-na Elena Toscu . . » 3.— Starea timpului și a iertălor­­ de la Si—28 Octombrie e. I Argeș. — Timpul senin și geros. Semănăturile de toamnă se presintă în bune condițiuni, culegerea po­­r­rumbului este­­ aproape terminată, 1 iarba de pășune abundentă. Bacău. — Timpul rece, dimineața , brumă, peste zi senin cu puțină zi­ ,,­padă. Semănăturile de toamnă sunt­­ frumoase. Brăila.—Timpul liniștit, semănă­turile de toamnă sunt frumoase: și D. loc. N. B., Caracal . » 5.— D. G. Firon 1 o* ■ D. Anton Firon 1 . » 1.— D. Lascar Cihodaru |­­» » 2.— D. Dimitrie Cihodaru < ^» 1.— D. I. Mustăreț | Ș?» 1.— D-na Maria Popescu ! = » 1.— D-na Emilia C. Gort l3 » 2.— Total lei 1385.05 * * Rimași în cassă lei 1182.95 Din această sumă s’a dat văduvei lui Ion Muscălescu ... * ÎOO.— Văd. frm­ar. D-trescu » 100.— Taxa mandatelor . . . 2.10 Total lei 202.10 Finanțe, agricul­tură ș­ ’ comercia București, 30 Octombrie. Finanțe Cota valorilor la bursa din București­mente de 81-88 5»/» lei 90­/, — 91 id. de 1892—93 6*/, lei 93 — 93'/,­ id. 32»/, mil. 4% lei 77 — 77*/, id de 50 mil. 4"/, lei 77 — 77»/,, id. de 274 mil. 4»/, lei 77»/,—78. Oblig, credit, jud. și com. 5`/, lei 84-84»/,. Func. rurale 5 ®/, lei 92 — 92»/, id. de 4 ®/, lei 76 — 76*/,­ Urb. Bu­curești 5 ®/, lei 77 — 77*/,, idem Iași 5 ®/, Ier 72-72*/,. Acțiuni: Banca Națională lei 2010- 2030, Banca agricolă lei 247—250, Banca de Scont lei 155—160. Loc. de asig.: Dacia-România lei 345- 350, ex-cupon. Naționala lei 345-350. Monede: Napoleonul lei 20­—, cor. germ. lei 24.70, florinul lei 2.11*/,­ rubla lei 2.65. Sconturi și avansuri: Banca Na­țională 7­8*/0, Banca Agricolă 10 ®/6. Devize : cek Londra 25.17*/,; cek Paris 100.25 ; cek Viena 105.40 ; cek Belgia — ; cek Berlin 123.40. Trei luni: Londra 25.—­ Paris 99.50 ; Berlin 122.40. Cota valorilor române in străinătate Frankfurt.— Rente de 5 ®/, 91.65, idem 4 °/, 76.50. Paris.—Renta de 5 ®/, 92.50, idem de 4 €/, — Berlin.—Renta de 1891— 92, 5®/, 90.80. idem de 1890 4®/„ 76.80, id. de 1891 4®/, 76.90, idem de 1896 4®/, 76.75. idem de 1898 4®/, 76.50 Comunale București —.— Cota valorilor strline Consolidate engleze 91­ ®­,,. Renta franceză 100.72. Renta ital. 98.97. Banca otomană 518. Lozurile oto­mane 100.50. Athena : Napoleonul în drahme 33.45. Lira otomană dr. 37.50. CF k Paris 1.66. Banca Națională 3875, id. obr. cu loturile 673. Cereale Piețele americane ne semnalează azi o mică reacție­ne pentru grâu, care este aproape invariabil și mai calm, pe când porumbul s’a urcat iar cu 1 cent. la New-York și */, cent. la Chicago, cu tendința fermă. Prețul actual de 68 cent. pe bushel al porumbului e cel mai mare preț care s’a văzut până acum în piețele americane. Depeșile piețelor europene au so­sit de asemenea în mare parte cu urcare, cu excepțiunea piețelor en­gleze, care sunt mai calme. La noi domnește o bună activi­tate în mișcarea exportati­vă a por­turilor din Brăila și Galați. In afară de productele de furagiu­, cari sunt bine căutate, grâul și porumbul a­­trag preferința exportatorilor in mod deosebit. La Brăila s’au vîndut ori următoarele cereale : grâu 44.000 hect., 7.70— 10.10 hect. și vag. 70 cu lei 11 — 12.65 pe suta de kgr. Porumb hect. 21.000 cu lei 7.75— 9.50 hect. și vag. 145 cu lei 9.10— 11.10 pe suta de kgr. Pl­rumb roșu vag. 15 cu lei 10 10—10.85 pe suta de kgr. Secară vag. 90 cu lei 9 — 10.20 pe suta de kgr. Orz hect. 20 500 cu lei 500 hect. Ovăz hect. 6000 cu lei î1.50 pe suta de kgr. și fasole hect. 700 cu lei 12.25—13.80 pe suta de kgr. Ultime de pe șt Cota cerealelor in străină­tate (Telegramele noastre particulare) Budapesta, 29 Octombrie. Grâu de Apr. cor. 8.73 urc. 5 h. Secară „ „ „ 7.40 „ 3 h. Ovâz „ * „ 7.48 „ 14 h Porumb „ „ „ 5.54 „ 8 b. Berlin. 29 Octombrie. Grâu­ de Apr. mark 164.25 urc. 25 e. Secară » » 139.— invariabil Paris, Grâu de Noem. fr. Făină „ „ „ uleiü de colza „ New-York, Grâu disp. cent. Porumb „ „ Chicago, Gráü Noem. cent, Porumb „ „ INFORMAȚIONI MIERCURI. ♦ «Doer bătut la scara dom­nească», acesta este titlul unui episod petrecut in 1825, scris de distinsul nostru colaborator d. V. A. Urechi», și care se va publica in minieru­l de Du­minecă, 4 Noem­brie, al «Universului Literar». Cu o materie din cele m­ai bogate, « Universul Literar», frumos ilustrat în colori, se vinde numai cu 5 bani numărul in toată țara. ♦ Părintele ieromonah­ Da­­maschin Pandelescu a fost nu­mit superior al schitului Lainici, din județul Gorj, pentru care a fost ales. ♦ Comitetul funcționarilor C. F. R. pentru ridicarea monu­mentului G. Duca anunță că suma încasată până azi se urcă la 45.487 lei 40 bani. Guvernul și primăria Capitalei, dând autorizația ca monumentul să poată fi ridat pe o piațetă ce se va amenaja în grădina gărei de Nord, situată în stânga în sen­sul intrărea în curtea gărei, se va publica un concurs. Comitetul speră că pioasa o­­peră, întreprinsă de întregul per­sonal al C. F. R., va putea fi ter­minată în luna Noembrie, 1902. ♦ D. Petre Mavrogheni, con­sulul României la Odesa, obți­nând un concediu, va sosi zilele acestea la Iași. ♦ Generalul Rudanovici, din statul-major al armatei ruse, care a sosit în Capitală cu trenul de Iași, va pleca mâine la Sofia, unde e trimis în misiune. ♦ Poliția din Ungheni a re­fuzat intrarea în țară a mai mul­tor călători, sub motiv că con­sulul nostru din Odessa a pus viza pe niște pașapoarte deja a­­nulate. Ministerul de interne a fost înștiințat și va cere lămuriri la consulatul din Odessa. ♦ Eri înainte de amiază a de­­legațiune a factorilor telegrafe­­poștali s’a prezintat la ministerul de interne și au înmânat o pe­­tițiune și un memoriu în pri­vința situațiunei lor materiale. Odată cu aplicarea bugetului pe exercițiul cor., toți factorii, cari până aci erau plătiți cu diurne, au fost trecuți în buget, cu salariu fix mensual și ca atare supuși disposițiunilor din legea de pensiuni. Tot­odată li s’a re­ținut și jumătate din seafa de e luaji. Această dispozițiune n’a fost primită cu mulțumire de factori Ei cer revenirea la starea de lu­cruri de mai înainte, care, sus­țin el, le este mai avantagioasă, de­oare­ce primesc salariul În­treg, fără nici o reținere. Pentru asigurarea unei pen­si­uni de retragere, ei propun să se facă o casă specială la care să coreseze fie­care cu câte 2 lei pe lună. Direcțiunea generală a poște­lor a intervenit deja pe lângă ministerul de finanțe ca reține­rea a jumătate din seafă pe o lună făcută factorilor să se apli­ce numai acelora cari au un ser­viciu până la 10 ani, de­oare­ce pentru acel cu un serviciu mai mare, s’a interpretat legea în sensul ca ei să nu fie considerați ca noii numiți. La direcția poștelor se stu­diază deja mai multe măsuri pen­tru îmbunătățirea soartei acestor funcționari al serviciului telegra­fe-poștal. ♦ Sultanul a acordat steaua de comandor al «Medjidieî» d-lui Rizim-bey, al douilea atașat mi­litar pe lângă ambasada otomană din București. ♦ Ofițerii Gr. Crisenghi și Sion au fost decorați cu ordinul «Medjidie», în gradul de ofițer; d. M Stroescu, agent al vapoa­relor române la Silistra, cu ace­lași ordin, în gradul de cavaler. ♦ A sosit în București d. I. Gheșoff, fostul președinte al So­braniei bulgare. ♦ In Capitală s'a înființat o societate, al cărei scop e unirea tuturor voiajorilor din țară. Această societate va ține șe­dință Duminecă, 4 Noembrie, la 2 jum. d. a., în sala Edison. ♦ D-nii miniștri Sturdza și Brătianu s’au reîntors în Capi­tală. ♦ D. Luca Ionescu, secretar general la ministerul de interne, a plecat ieri la Constanța. ♦ «Standard» anunță că în tim­pul acestui an s’a fi statornicit in nord-vestul Canadei peste 50000 emigranți. Printre aceștia, 19 mii au ve­nit din Statele­ Unite și 31 mii din Europa, între cari mulți e­­vrei din România și Rusia. ♦ In primele zile ale lunei Noembrie va apare ziarul conser­vator «L’Ocho de Romm­anie». ♦ Am dat la timp știrea că la Făgăraș (Transilvania) a fost îm­pușcat cu un glonț de pușcă comprtibilul din București. Cle­mente Boeru, de către Ion Taflan, funcționar la banca « Albina» din Sibiu, care credea că Boeru face curte unei doamne Mețianu, pe care o iubia criminalul. Procesul acestui omor a fost judecat la Curtea cu juri din Brașov, care l-a condamnat pe Taflan la 7 ani închisoare și la pierderea drepturilor civile pe timp de 5 ani. Seara, însă, pe când era con­dus la penitenciar, Taflan a reu­șit să fugă de sub paza jandar­milor. ♦ D. inginer inspector Pan­dele Țărușanu va fi ales primar al Constanței. ♦ La serviciul accizelor comu­nale din București a fost numit d. Șt. Rădulescu agent de con­­trol­ în locul destituitului Al. Ră­dulescu. ♦ Din sumele adunate pentru văduvele și orfanii victimelor de la Palota, am trimis 200 lei spre a fi împărțiți văduvelor frânărilor Ion Muscătescu și Duțu Dumi­­trescu din Turnu-Severin. A­­ceasta in urma recomandației ce ne-a făcut’o d. Igiroșanu, prefectul jud. Mehedinți. ♦ D. Al. Livadite a fost numit, pe ziua de 1 Noembrie, desenator a serviciul tehnic de pe lângă primăria de Iași. ♦ Sub-prefect la Babadag a fost numit d. I. Bursan. ♦ S’a prelungit cu 25 zile se­siunea ordinară a consiliului ju­dețean de Dolj. ♦ La com­. Baia, Fântâna mare și Gâscă (Suceava), a fost numit agent sanitar sub­ chirurgul Păun Iosifescu. ♦ La prefectura de Vaslui a fost numit registrator-arhivar d. C. Gorj. ♦ Au fost numiți comisari d-ni C . I. Mihăescu la Buzeu și Gh. Stănescu la Brăila. ♦ D. M. Popescu, actual a­­gent de control pe lângă fabri­cele supuse controlului ministe­rului de finanțe, a fost numit controlor fiscal de județ, în lo­cul d-lui C. Proca, revocat pen­tru absolută neglijență și nedes­­toinicie în serviciu. In locul d-sale ca agent de control a fost numit d. Anibal N. Hulban. ♦ La Creditul Agricol s’au făcut următoarele înaintări : D. Eugeniu Tih­enski, actual ajutor în serviciul exterior, șef de secție, în locul d-lui Mih. Cularida ; d. Const. Lecca, im­piegat de clasa I, ajutor la sec­ția din jud. Bacau, în locul d-lui E. Tib­enski ; d. Odiseu A. Ioanid, actual impiegat auxiliar clasa I, impiegat, în locul d-lui C. Lecca. ♦ I­n urma reparați­unei radicală adusă bisericei Olteni, Duminică 4 Noembre ora 8 jum. dimi­neața se va face sfințirea biseri­cei de către vicarul sf. Mitropo­lit, arh­ireul Nifon Ploeșteanu. Sfințirea bisericei se va face Sâmbătă 3 Noembre la ora 3 p. m. înainte de vecernie. ♦ Noaptea sfintei Walpurga este titlul unui interesant roman care va apare în Biblioteca Economică a u­niver­­sului» mâine Jaul, 1 No­­embrie 1901. Un volum SO bani in toata (ara. ȘTIRI ȘCOLARE. ♦ La 1 Septembrie 1902 se va înființa la Pitești o școală in­ferioară de meserii. In acest scop, primăria din Pitești va construi până atunci un local pentru acea școală. Tot la 1 Septembrie viitor se va înființa o școală de meserii în orașul Dorohoiu. Primăria din acest oraș a ce­rut ministerului instrucțiunei un plan tip pentru construirea loca­torul acelei școale. ♦ Regulamentul facultăței de teologie a fost admis de consi­liul permanent al instrucțiunei publice. ♦ S’a acordat un concediu de câte un an următorilor învățători din jud. Iași: M Dima (Cotnari), Gr. Pantelimonescu (Tomești) și C. Popescu (Zahorna). ♦ Printre studenții în medi­cină, candidați la examenul de la 11-lea doctorat, au reușit ur­mătorii : Atanasescu N., Balaban V., Baruch Solomon, Constantiniu Const., Constantinescu M., Făl­ean Ion, Frânculescu Gh., Gli­­goriu Gh., Ghioealescu Gh., Hân­­cu Vasile, Haimovici Iancu,Metz­­ker Ztig, Pășcan Ion, Popovici D­ tru, Protopopescu Nae, Stai­­covici Zogloghie, Stauraliade Const., Ștefanescu Teodor și d-ra Ștefănescu Elisa. ♦ Aim­­ioratul școlar din jude­țul Ilfov, circ. I. de sub condu­cerea d-lui A. B Sinișteanu s’a mutat în strada Pătrașcu Vodă No. 16 (grădina Sf. Gheorghe). Știri mu­ltane ♦ Administratorul el. II. Hri­­safi Gheorghe, de la divizia de Dunăre, s’a trecut in poziție de reformă, pe ziua de 16 Octom­brie, pentru infirmități incura­bile, fără a mai fi trecut în vre­un element al puterei armate. ȘTIRI JUDICIARE ♦ Tribunalul Ilfov, secția II-a, s’a pronunțat ori în procesul din­tre d. Ciocanelli, primăria Capi­talei și comuna Dudești-Cioplea cu d. Mirodorescu, admițând espertisa cerută pentru a se con­­stata dacă cârciumile d-lui Miro­­dotescu cad în raza orașului București sau Dudești. Tot odată, tribunalul va numi 3 ingineri pentru această es­­pertiză. Fondul afacerei se va judeca la 21 Noembrie. ♦ La secția comercială a tri­bunalului Hlov s’au judecat erî 85 procese, dintre cari 63 acțiuni cambiale. ♦ Procesul de escrocherie in­tentat lui J. Avramescu și H. Ru­­su, fiind-că pentru 1000 lei au luat o poliță de 80 mii lei, de la minorul Gr. Alexandrescu și care trebuia să se judece era de secția a 2-a a tribunalului, a fost amânat pentru 13 Decembrie. ♦ Ieri a venit Înaintea trib. Ilfov, secția I-a, procesul dintre societatea funcționarilor publici și d. farmacist Schuster, pentru un local de farmacie în palatul funcționarilor de pe calea Vic­toriei. ♦ Procesul dintre d. dr. Chi­­riac și M. Georgescu a venit ieri din nou în continuare înain­te» trib. Ilfov, secția I-a. S'au ascultat mai mulți mar­tori. ♦ Recursul făcut de I. Dimi­­trescu, antreprenorul «caiselor comunei Militari, contra cărței de judecată »judecătoriei ocol. Buf­tea în procesul cu șoc. «Steaua Română» se va judeca Sâmbătă 3 Noembrie de secția I a Curții de Casație. ♦ Mâine, Jiul. 1 Noembrie^ Curtea de Casație va judeca în secțiuni unite mai multe procese importante. ȘTIRI ECONOMICE $1 FINANCIARE ♦ Noua conferință asupra za­hărului, la care va participa și România, se va ține la Bruxelles la sfir­șitul lunei Noembrie. ȘTI!» SANITARIE ♦ Ministerul de externe a in­­științat ori direcția serviciului sanitar că la Odesa s'au ivit 4 cazuri de ciumă. S’a stabilit la Salina o caran­tină de 6 zile pentru provenien­țele din Odesa ți vizita medicală cu desinfectare pentru călătorii cari sosesc din Odesa prin Un­­gheni și Galați. ♦ Școala primară No. 1 din Joroboia a fost închisă, din cauza iv­rea mai multor cazuri de pojar și de creillon. ȘTIRI VIÎÂTICALE ♦ In curând vom avea prilejul de a aplauda pe scena teatrului Lyrie, în marea artistă franceză, d-na Rijane. D-sa sosește în Capitală Luni, 12 Noembrie și va debuta chiar în seara aceea cu o frumoasă piesă «Zaza» a lui Pierre Berton. După aceea va juca urmatoa­rela piese : Marțe 13, «La robe route» ; fiercuri 14, «M-me Sans Géné» ; Jóul 15, «La Parisienne și Lolotta»; Vineri 16, «La course du flambeau» și Sâmbătă 17, «Sylvie». Biletele se găsesc la agenția rea­l­trată de la :«L’Indépendance Ron« mâine». 29 Octombrie. 21.95 invariab. 27.75 urc. 10 c. 59.— scă. 75 c. 29 Octombrie. 83'­, urc. */, e. 67»/. „ Ic. 29 Octombrie. . 72 ®/, invariab. 59­/, urc. */, e. Ultime­le formațiuni MIERCURI. ’ ♦ La plecarea cu tre­­­nul, fie­care călător să nu uite a­cum păra Universul, pe care să se iscălească cu creionul sau penița. In chipul acesta, în caz de nenorocire,este asigu­­rat la Generala, fără nici o plată, cu lei 2.000 in caz de moarte, sumă ce se va plăti moștenitorilor. Abonații Universului pri­mesc 4.000 lei în caz de moarte și 1.000 în caz­ de invaliditate. Universul se vinde cu 5 bani exemplarul, iar abo­namentul pe timp de trei luni costă 4 lei și 50 bani. ♦ D. C. Stoicescu, ministrul justiției, a întocmit un proiect de lege asupra organizărei cor­pului avocaților și sistemul de asistență judecătorească. Tot­ de odată, d. Stoicescu lu­­crează la un proect asupra se­cretului profesional al avocaților. Aceste proecte de legi, d. mi­­nistru al justiției le va înainta consiliului de disciplină al ba­­­roului Capitalei, spre a-șî da a­­­vizul. ♦ Legea corpului silvic al ministerului de domenii va fi complect modificata. J In acest scop, ministrul dat domenii va numi o comisiuna­ specială care să se ocupe cu ai această chestiune.

Next