Universul, decembrie 1901 (Anul 19, nr. 328-355)
1901-12-01 / nr. 328
Acest incendiu a provenit din neglijenți. Sinucidere.Femeea Smaranda Ghiță, din com. Mălăești, mâncând niște bucate cari fuseseră gătite în vase coclite, a fost apucată de niște dureri atroce. Dându-i-se ajutoarele la timp, nenorocita femei a fost scăpată de la moarte. Codi». T.Severin Descoperirea unei crime comisii în Septembrie. —Prin luna Septembrie a. c., s’a petrecut In Dealul Viilor din împrejurimile Craiovei, o crimă; cu toată activitatea depusă de autorități, asasinul a rămas nedescoperit. Acum de curând, poliția noastră a primit un denunț, cum că individul Enache Constantin, de fel din Craiova, aflat în oraș numai de câteva zile, ar fi autorul mai multor furturi și crime, între cari și cea din Dealul Viilor. Imediat se puse în urmărirea lui și reuși a-l aresta. Adus la poliție, Enache negă faptul, luat însă mai de scurt și când se ordonă să i se facă o perchiziție minuțioasă, nevasta lui,care-l însoțea, mărturisi că în adevăr bărbatul ei Enache este autorul omorului din Dealul Viilor și că chiar hainele mortului sunt pe Enache, asemenea și un ceas al mortului, pe care nu știe cum îl chiamă, e tot la Enache. _ In urma acestor declarații, asasinul a fost depus în arestul poliției, iar mâine d. director Mânăstireanu îl va conduce și o va preda autorităților din Craiova. I disparut.—D. Panait Borș, oficiant cl. II, în serviciul poștelor, ducându-se alaltă ori la Adakaleh să se plimba și înoptând prin insulă, s’a înapoiat termal noaptea de acolo și se zice că barcagiul, nevăzând bine drumul pe unde să meargă, sau că d. Borș stând pe colțul bărcei ar fi alunecat și ar fi căzut în Dunăre, s’a înecat, fără ca barcagiul sâ-î poată da vr’un ajutor. Altă versiune mai circulă, și anume că ar fi la Bârlad. Cora. Vasiul Crimă îngrozitoare.— Locuitorul Toader Chitic, din cătuna Bulboana, comuna Lipovăț, se amoreză de femeea Ioana Postelnicu, tot din acea cătună. Ambii se înțeleseră iute și se sfătuiră, cum și ce să facă dînșii, ca să scape de loan Postelnicu, soțul acesteia din urmă. Ioan Postelnicu aflase de legătura ce există între soția sa și Toader Chitic, de la mai mulți oameni, însă nu voia să crează până ce «n’o vedea cu ochii ». Duminecă, Postelnicu își trimete soția la Vaslui, pentru niște afaceri , însă aceasta nu se duce spre oraș, ci la femeia Ioana Chitic, cumnata lui Toader Chitic, cu care se duce la acest din urmă, și apoi să meargă toți trei la o cărturăreasă din sat. Se vede că Ion Postelnicu fusese înștiințat de cineva că i-a văzut pe cei trei de sus, căci dînsul ia un ciomag și leese înainte, începe o ceartă violentă, care avu ca sfârșit uciderea lui Toader Chitic, cu mai multe lovituri de ciomag la cap și trup, de către soțul înșelat, Ioan Postelnicu, pe scenă în baletul «Amor» la teatrul Scala din Milan, abia ajunsese în oraș, rupse lanțurile și o luă la fugă pe stradă. Cu mare greutate el a putut fi prins. Acum acest elefant începuse să șchioape. Boala, după toate aparențele trebue să fie sub labă, așa că era foarte greu medicului de a inspecta rana. Cu toate acestea s'a procedat în chipul următor . Cu ajutorul unei macarale și a șoapte oameni se putu ridica piciorul elefantului, așa că medicul putu constata că sub labă se formase o infecțiune, ceea ce necesita o repede operațiune chirurgicală. Pachidermul fu urcat într'un furgon și transportat la școala veterinară din Milan, unde i se va face operațiunea. ———»«SK .S. O ............ Prospectul GRATIS și FRANCO Cmțați timp și parat« invitând limbi’ striine la: Tie BeRlitz School BERLITZ SCHULE ECOLE BERLITZ Casa Vlasso, St. Carol 38 ] Se predau limbile engleza, franciza, germană, română, italiana și rusă după cea mai buna metodă din lume (2 medalii de aur (a I Expoziția din Paris). Cursuri în grupuri și particulare în școală și la domiciliu. Sunt 160 instituții de feluli acesta cu 70.000 elevi anual. Se fac safi procură traduceri în lumie limbele. Oscior Bacalogiu Vechii» interi» «1 spitalelor din Paris. Inut cat al facultsței de medicină Bisrél’a, mutat 46, STRADA SCAUNELE, 46 GOosuUațiune pentru boale Interne la adulți și copii de la ________6—7 p* m. 4211 Doamna Dr. Ermina Kaminski întoarsă în Capitală, își reia cireu tura. Specială în poale de femei, de copii și de stomac — Căutare conștiincioasă — Consultații de la 3-5, Dumineca de la 11-12 — Calea MOȘILOR, 192 — (Casele bisericai Olari) 4273 Gerota — Chirurgi — Specialist: Org,genito-urinare, barb. și femei S'a mutat str. Polonă No. 7 Consulațiune ora 5 si jum. — 7 seara 4150 Cimperăsiile’L’JKITMTM, ori-ce bijuterii, linii prețurile cele mai bune, după cursul din Paris. La cerere pricn poștă, trimitem pe prețuitorul nostru atât in Capitală cât și în provincie, care va achita 1st domiciliu valoarea obiectelor. Se Împrumută bani pe depozite de bijuterii, losuri etc. Sucursala Frații Sîloes strada Smârdan 16, București. 4048 Doctorul Stăsesci de la facultatea de medicină din Viena Fost mai mulți ani medic în spitalele din Viena și Paris Specialist în boalele interne și nervoase Consultațiuni de la 3—5 p. m. Strada Academiei IVo. 47 4644 0 INSULTAȚII MEDICALE A UM LEU Pentru acei ca mai puține mijloaca la firul MUBERGER pentru boule interne, de femei și copii Tratament special și radio, si boaleor lumești Str. General Fiorescu între Hotel de Londra și grădina Sf. filipurghe. 4163 Doctor Ion 0. Witu (Muscel) Medic primar la spitalul Filantropia IMT Kurile Interne Consultațiuni: orele 5-7 p. m. ni ii ta,t STRADA SILVE!! VEI No. 54181 Prin str. Clemenței — Fondat în 1892 — Os roare și tip arendat de la Aprilie viitor Moșia Preoțești județul Olt, 1320 pogoane, 200 pogoane grâu semănat.. Doctor Tirioțianu, Clemente! 10. 4272 Boaleie secrete Nepuli siîr lîăi’bălească Se vindecă repede fără durere și împiedicare, după experiență de 31 ani de specialitate în boli lumești (de la 1870). Br. TIWK No. 1, Str. BARBU CATARGT, No. 1 Intrarea numit prin str.IS.Voevws Consultații de la 10-1 dimineața X și de la 5—8 seara . Su< separat de așteptare p. fierare m IBIH Fabrica de Conserve D. Staicovici Mazăre boabe, Fasole, Bame, Ghivecin, Tarhon, Bob, Dovlecel, Ardei, Anghinare, Sparanghel, Ciuperci, Compoturi diferite, etc., în cutii de V» kgr. și 1 kgr. și din cele mai bune calități se găsește la toate băcăniile. Vînzare en gros și detail. Telefon. Str. Regală, 11. 4240 Inspectori de asigurare de viață O societate de asigurare de primul rang, angajează ca inspectori-voiajori pentru asigurări de viață sub condițiuni cât se poate ide avantagioase persoane apte, prezentabile și cari dispun de cauțiune. , împrejurările actuale fiind foarte privicioase activitățeî în această ramură, achizițiunile se pot cultiva pe o scară întinsă. . _ Oferte în scris la administrația ziarului sub «Activitate». 4231 LOGOT. AL. TEODORESCU Licențiat In Drept — avocat — Acta de notariat. Procese. Afaceri militare de orice natură, recrutare, procese militare etc. Consultațiuni 9—10 dimineața și 5—7 seara Biuroul strada Știrbei Vodă No. 54 A192 I A. 22 Intre prietene. — Cum, dragă, nu te mir! că e lume care telegrafieze fără sîrmă ? — Zoi, nu ! E atâta lume care cântă fără voce. Abonamentul .» CUPilEMII la „UNIVERSUL“ politic cotidian Cu începere de la 1 Decembrie 1901 Pentru 3 lun Le! 5.— » 6 » . » 10.— » 1 an . » 19 50 Toți abonații pentru 3 luni primesc ca premiu «Almanahul Universului» pe 1902, precum și 2 bilete pentru a concura, prin tragere la sorți, la obiectele mai jos notate. Toți abonații pentru Genul primesc ca premii «Almanahul Universului» pe 1902, precum și 4 bilete, pentru a concura, prin tragere la sorți, la obiectele mai jos notate precum și un bilet de loterie în folosul școalei italiane, din București, cu care pot câștiga 15.000 lei. Toți abonații pentru 1 an primesc ca premiu «Almanahul Universului» pe 1902, precum și 8 bilete pentru a concura, prin tragere la sorți, la obiectele mai jos notate. Abonații pe un an mai primesc și 1 bilet al loteriei în folosul școalei italiene, cu care pot câștiga 15.000 lei. Toți abonații la Universul politic cotidian primesc în mod gratuit și Universul Literar colorat săptămânal. Asigurarea abonaților Toți abonații la Universul, pentru 3 luni, pentru 6 luni și pentru 1 an, fără nici o plată, sunt și asigurați la societatea Generala, așa că în caz de nenorocire pe căile ferate, în urma ciocnire sau deraiarea unui tren, familia abonatului primește 4000 lei în caz de moarte, iar abonatul 1000 lei la caz de invaliditate permanentă. Iată obiectele ce se dau ca premiu prin tragere la sorți, abonaților pentru 3 luni, 6 luni și 1 an la ziarul «Universul» politic-cotidian : 1 Vilă la Sinaia. 1 Pianină. 1 Bilet,dusul și întorsul la doma. 1 Ceas de aur pentru bărbat. 1 Ceas de aur pentru damă. 1 Ceas frumos de bronz aurit, de masă. 1 Mașină de cusut de picior. 1 Ceas de argint pentru bărbat. 1 Ceas de argint pentru damă. 1 Mare etajeră de cristal, frumos pictată. Afară de aceste premii abonații vor concura prin tragere la sorți, în fiecare lună, la alte trei premii constând în obiecte frumoase și de valoare. Rații*. MIMIO VI’.mi !»E ZI Mâncarea ’ncălzită nu face parale. (Românesc) AMENUNTE asupra revoltei da la închisoarea Pângărați (Coresp. part. a ziar.« Universul») Piatra-Neamț,28 Noembrie. După cum V am depeșat, astăzi, pe la orele 2 p. m., se vorbea în oraș că o revoltă a izbucnit în închisoarea din Pângărați. Imediat am plecat după information! și iată ce am aflat: «In numita comună există de câtva timp o fabrică de sîrmă de lemn, proprietatea d-lor L. Bach și M. Ipcai’, și la care fabrică lucrează hoții. Astăzi ei au refuzat de a mai lucra, baricadându-se în număr de 50 într’o cameră și făcând un scandal enorm. «Cu toate somațiile făcute de directorul închisoreî și a gardeî, eî nu s’au predat. Atunci s’a telefonat procurorului și imediat au plecat la fața locului un detașament de soldați, sub comanda a trei ofițeri, d. procuror Cugler, d. prefect Cornescu și d. căpitan Călin, comandantul jandarmeriei rurale. D. procuror a făcut apel la el să deschiză de bună-voie, arătându-le consecințele ce vor suferi dacă se vor împotrivi. După puțin timp, revoltații au deschis ușa și autoritățile și soldații au pătruns înnăuntru, începând cercetările. 6 instigatori au fost imediat încarcerați. Revolta a fost potolită și totul a reintrat apoi în liniște. La ora 6 seara, armata și autoritățile s-au reîntors. Iulian. Lucruri din toată lumea Cum dorm suveranii. — împăratul Wilhelm al Germaniei e un adevărat soldat, atât afară din casă cât și în casă. Dînsul doarme pe un pat întocmai ca acela pe care-l întrebuințează în lagăr și cearșafurile sunt făcute după modelul acelora întrebuințate de ofițerii săi. Se retrage la culcare la 11 ore seara punct și e deja sculat la 5 ore dimineața. Țarul Rusiei adoarme cu cea mai mare greutate. Se teme de noapte. Camera sa de culcare e mereu iluminată ca un salon de recepțiune. Suferă de insomnie și întrebuințează adeseori clorul. Regina Wilhelmina a Olandei se duce la culcare pe la 10 ore seara și se scoală devreme, îndată ce se îmbracă face un ocol prin parc și vizitează grajdurile. Camera sa de culcare e foarte vastă. Leopold III al Belgiei se culcă tîrziu. Ișî petrece jumătate din noapte citind și lucrând. Contrar colegilor se de sceptru, dînsul are o cameră de dimensiuni ordinare, fără lux. Iarna e foarte mult încălzită, deoarece M. S. se teme foarte mult de frig. Regele Victor Emmanuel al Italiei doarme pe un pat foarte tare întrebuințează o singură perină și cearșafuri de lână. El doarme adânc. O operație chirurgicală unui elefant. — Vă amintiți că elefantul care trebuia să apară MIȘCAREA III ARMATĂ Pe ziua de 28 Noembrie curent s’a făcut în armată următoarea mișcare : Înaintări La gradul de general de brigadă.— D colonel Grozea Moise, comandant al brigăzei XII. La gradul de colonel.—D. locot.colonel Teodorescu Christache, comandant al reg. Siret 11 și locot.colonel Săgărceanu Brutus Constantin, comandant al regimentului Roman No. 14. La gradul de locot.colonel. — D. maior Ionescu Procopie, în reg. Constanța No. 34. — D. general Tătărăscu Nicolae, comandantul brigăzei XII, a fost numit comandant al diviziei 2 de infanterie. — D. maior Nestorian George, șef de stat major al diviziei 5, a fost numit comandantul batalionului 1 vînători. — S’a primit demisia din armată a d-lui lt.-colonel Rușianu Constantin, comandantul brigăzei 3 călărași, pe ziua de 25 Noembrie și pe aceiași zi a fost înaintat la gradul de general de brigadă în rezervă. D. Florescu Petre, sub-șef de biuron clasa II la divizia 8 infanterie, a fost înaintat sub-șef de biuron clasa I, la comandamentul corpului I. D. Gheorghiu AL, actual registrator arhivar cl. I la marele statmajor, sub-șef de biuron clasa II la divizia 8 infanterie. D. Bardan Alexe, registrator cl. II la corpul 2 de armată, registrator cl. I la marele stat-major. D. Scordescu Spiru, copist cl. I din administrația centrală, registrator cl. II la școala militară de infanterie și cavalerie. D. Asfadurovici Garabet, copist cl. I de la marele stat-major, înaintat registrator cl. II la școala de artilerie și geniu. D. Dinescu Ilie, copist cl. I din administrația centrală, înaintat registrator cl. II la pulberăria Dudești. D. colonel Anghelescu Alex., comandantul brigadei 8 infanterie, a fost însărcinat și cu funcția de comandant al pieței București. Mutări D. colonel Mareș George, șeful statului-major al corpului 2 de armată, comandant al brigadei 4 artilerie. D. colonel Crăiniceanu Grig., comandantul brigadei 11 infanterie, a fost mutat în aceeași calitate la brigada 7 infanterie. D. colonel Constantinescu N., comandantul pieței București, șef de stat-major al corpului 2 de armată. D. lt.-colonel Rădulescu Const., de la comandamentul diviziei 2 infanterie, la reg. Tulcea No. 33. D. maior Antonescu Dim., comandantul batalionului 1 vânători, în statul-major regal. CORPURILE LEGIUITOARE Ședința de la 29 Noembrie 1901 Ședința se deschide la ora 1 și 45 minute, sub președinția d-lui M. Fernchide. Deputați prezenți : 112. D. D. Sturdza, prim-ministru, înaintează Camerei convențiunea comercială cu Turcia, votată deja de Senat. Se cere urgența și se admite. La ordinea zilei continuarea discuției adresei, D. C. Sterea, avînd cuvîntul, urmează observațiunile sale asupra situațiunei și spune că criza economică prin care trecem nu se poate atribui cheltuelilor exagerate făcute de guvernământul nostru în trecut, ci ea este un fenomen mondial datorit desvoltărei surprinzătoare a capitalismului. Se miră oratorul că oameni publici din țară au ușurința de a crede că aducerea capitalurilor streine va avea puterea să se vindece de criza economică. Mergând mai departe, oratorul arată că Anglia, Franța, Olanda și Germania au plasat capitaluri în străinătate, pentru suma de cel puțin 130 miliarde, capitaluri cari atrag în țările acelea dobânzi mari, cari au de efect ca acele țări să nu se tulbure de faptul că importul lor întrece exportul. «Anglia și Franța, zice d. Sterea, au înghițit în 26 ani aproape 7 miliarde de franci, adică de două ori mai mult decât valoarea funciară a României. Oratorul explică că aceste dobânzi le plătesc popoarele importatoare de capitaluri streine, și popoarele acestea subjugate economicești iau rolul de popoare proletare între popoarele lumei. «Generațiile viitoare, zice oratorul, vor trebui să cunoască bine dorința partizanilor capitalurilor străine, pentru ca să poată înțelege cu ce fel de greutăți a trebuit să lupte azi partidul liberal. Oratorul susține că trebue să ne ferim de importarea capitalurilor străine, mai ales pentru că ele nu se oferă sub condiții politice. Așa se oferiseră deja d-u. Carp, și este un merit pentru d. Carp că nu le-a acceptat,rîsete și aplauze). D. Sterea ilustrează groaznicele efecte ale importului de capitaluri străine, arătând viitorul dezoant care așteaptă pe vînjoasa poporație vrânceană. Oratorul arată că foametea care bintue anual poporația rurală a Rusiei agricole, nu este altceva decât un efect logic al creațiunii industriei mari in Rusia. «Argentina, zice mai departe oratorul, a importat în câțiva ani 5 miliarde capitaluri, și ar fi trebuit, după teoria d-lui Take Ionescu, ca Argentina să devină un paradis; în realitate însă, capitalurile străine au stors toată avuția națională a Argentinei și ágiul a ajuns azi la 70 la sută. Analizând experiența pe care a făcut-o până acum țara noastră cu importarea capitalurilor străine în industrii, arată că Statul român plătește toată munca depusă în produsele capitalurilor industrializate (mișcare). D. Sterea exprimă dorința vie de a se crea în țară o industrie națională potrivită cu firea noastră, o industrie care să mântuiască poporul român de sub robia economică a străinătății, formând un popor moral și puternic, astfel cum este îndreptățit de trecutul acestui popor viguros (aplause). Rolul acesta îl urmărește partidul liberal, și pentru acest cuvînt, încheia d. Sterea, va vota adresa. (Aplause prelungite). Ședința se suspendă pentru 10 m. La redeschiderea ședinței se dă cuvîntul d-lui P. Carp. D. Carp începe prin a mărturisi plăcerea intelectuală ce i-a procurat cuvîntarea d-lui Sterea; ține însă a dovedi că d. Sterea este un tînăr lipsit de experiență, un naiv care confundă ținta societăților omenești cu mijloacele prin cari aceste societăți pot ajunge la o țintă oarecare. Vorbind despre rolul partidelor, d. Carp se felicită că de azi încolo nici partidul liberal nici partidul conservator nu se vor mai coborî în uliță spre a solicita cârma Statului. D. Carp susține că frământările din partidul conservator sunt un bine pentru partidul conservator, și că în curând vor da roade bune. Vorbind despre influența capitalurilor streine, d. Carp arată că, deși datorăm străinătăței 1 miliard și jumătate de franci, puterea noastră de producțiune nu a scăzut nici decum dovadă este că Statul român și-a văzut budgetul veniturilor încheindu-se. Sumele împrumutate, zice d-nul Carp, ne-au adus mult mai mult decât ne-au costat, și de aceea nu trebue să vedem cu spaimă capitalurile cari pot să sporească puterea de producțiune a acestei țări. De aceea, urmează d. Carp, trebue să dăm siguranță capitalurilor streine și să luăm măsurile necesare pentru garantarea acestei siguranțe. Mergând mai departe, d. Carp spune că ținta guvernelor noastre nu trebuie să fie numai echilibrarea budgetelor, ci crearea de resurse serioase. Terminând, d. Carp spune că va vota contra adresei, deoarece este mare opozițiune între punctul său de vedere economic și între acela al guvernului actual , își rezervă apoi să învedereze aceasta la discuția budgetelor. Ședința se suspendă pentru 5 minute. La redeschiderea ședinței se dă cuvîntul d-lui AL Djuvara. D. Al. Djuvara, declarând că vederile expuse da d. Stereo au asentimentul întregului partid liberal. Ișî propune a răspunde la cele zise de d. Carp la adresa partidului liberal. Oratorul arată câteva nepotriviri pronunțate între teoriile guvernamentale ale d-lui Carp și între practica guvernamentală a d-lui Carp. Vorbind despre rolul d-lui Carp în partidul conservator, oratorul spune că nici d. Carp nici d. Cantacuzino n’au putut lucra temeinic pentru îndreptarea situației financiare a Statului: «Nu încape Indoială, zice d. Djuvara, că d. Carp n’are calitatea de a moraliza partidul conservator ; nici de cum însă partidul liberal n’are trebuință de moralizarea ce’i oferă d. Carp (aplauze), D. N. Moisescu roagă adunarea să’î permită a vorbi în ședința de mâine. D. Mihail Fernchhide roagă pe deputați să nu uite angajamentul luat de a se folosi de timpul de care pot dispune. Se dă cuvântul d-lui N. Moisescu, care își propune să arate cari sunt adevăratele nevoi ale țărănimei, și cari ar fi mijloacele cele nemerite spre a satisface acele nevoi. D. Moisescu afirmă că exagerată a fost starea de lucruri arătată de d. Miile că ar fi existând la sate ; adevărul este că o simțitoare îmbunătățire se îndeplinește în starea țărănime!. Terminând, d. Moisescu arată credința că partidul liberal, care a purtat totde auna grijă de interesele țărănime, va merge mai departe, când îî vor permite împrejurările și va realiza atunci idealul nolitic urmărit și de d. Mille. La ora 6 ședința se ridică, rămânând ca d. Moisescu să continue in ședința de mâine, tual al budgetului, deoarece consiliul se ocupă în momentul de față cu măsurile de luat în vederea îndreptarea situațiunei financiare a comunei. D. Ionescu se miră cum d. Niculescu revine asupra unei chestiuni discutată deja în ședința intimă a consiliului. Se admite propunerea de modificare de budget și se aprobă mai multor credite. Se aprobă mai multe mici modificări în budgetul pensiilor. Ședința se ridică la orele 7 și un sfert. Mes. SEI T^,X’’CrJ Ședința de la 29 Noembrie 1901 Ședința se deschide la ora 3, sub președinția d-lui Eug.Stătescu, președinte. Prezenți 77 d-ne senatori. Se fac formalitățile obicinuite. Pe banca ministerială se află d. P. S. Aurelian. D. președinte comunică Senatului următorul răspuns dat de M. S. Regele la Adresa Senatului, înmânată astăzi: Domnule președinte, Domnilor senatori. Mărturisirile de iubire și devotament cu care Senatul, credincios purtător al glasului Țăreî, înconjură Tromis și Dinastia, sunt scumpe Inimei Noastre, căci într’însele vedem cea mi înaltă răsplată a unei vieți întregi închinate binelui obștesc. Ele ne dovedesc odată mai mult că înțelepciunea și patriotismul românilor sunt totdeauna la înălțimea greutăților situațiunei, și că v erî ce piedică în mersul nostru înainte, va putea fi înlăturată prin concursul devotat al tuturor voințelor. Cu cea mai vie satisfacțiune constat că Senatul este adânc pătruns ca și guvernul Meu, de necesitatea unei bune și prevăzătoare orândueli în gospodăria Statului, ca o condițiune neapărată a propășirei și a tăriei, însemnatele rezultate dobândite în scurta sesiune de astă-primăvară, me încredințează despre mvna ce veți pune întru întregirea sfiercî așa de bine începută. ^Sentimentele ce ne însuflețesc pentru viteaza noastră armată, o vor îndemna a se arăta tot mai vrednică de jertfele țărei, pentru desvoltarea sa. Vi mulțumesc din suflet, domnilor senatori, pentru bunele urări ce aduceți Reginei, Mie și întregei Noastre Familii.» Respunsul este primit cu aplauze. D, președinte spune că la ordinea zilei este alegerea unui vice-președinte și a unui delegat în comitetul de privighere la Casa de depuneri. Se suspendă ședința, pentru ca senatorii să se consfătuiască asupra alegerea vice-președintelui. La redeschiderea ședinței, d. Gr. Ștefanescu cere amânarea pentru mâine, fiind-că în așa scurt timp e imposibil ca majoritatea să se consulte. D. Cavallioti este contra amânare, zicând ca fiecare să voteze cum știe. D. dar'm Isvoreanu face apel la unire ' și zice că această unire trebue manifesată prin unanimitatea voturilor ce se vor da în parlamentul actual. D. Președinte pune la vot amânarea, care este primită cu majoritate. Ședința se ridică la 3 jum., anunțânduse cea viitoare pentru mâine. TȘTIRÎM*VERSE " ♦ «Societatea studenților în Teologie», va ține ședință ordinară mâine Sâmbătă, Deeemarie, ora 4 p. m., la sala facultăți.î de teologie, fiind la ordinea zilei . 1) Producțiuni muzicale, 2) conferința d-lui Georgescu «Cauzele necredinței», 3) versuri originale de d-nu Stănescu. Mâine, Sâmbătă 1 Decembrie va apare Biblioteca Economică a «UNIVERSULUI» conținând importantul roman : Briganzii * -ID -X D# Sonnino «Biblioteca Economică» a Universului se vinde cu 20 de bani exemplarul înoată țara. UM TÂMPI« Afd IIIks !i(i;i üiSá Furtul din strada Vulturului Un furt îndrăzneț și misterios s’a săvîrșit noaptea trecută în strada Vulturului No. 35, la proprietatea d-lui Stegher. Acolo, între alte chiriașe, e și o d-nă Rozalia Gross. Eri dimineață, la orele 5, intrând d-na Cross în odaia din față, vâzu lucrurile din garderob răscolite și bănuit numaidecât că s’a petrecut ceva. In adevăr, cercetând, văzu că-i lipsește un ceas de aur, un ceas de argint și 20 de lei. Atunci d-na Rozalia Gross dădu alarma și d. Emil Stegher, fiul d-lui Stegher, alergă sa vadă ce s’a petrecut. Puțin după aceea veni și comisarul secției 38. S’a bănuit la început un băiat din curte ca autor al furtului, dar făcându-i-se perchiziție, nu s’a găsit nimic la el. Hoțul, în grabă, n’a luat alți 20 de lei cari se aflau într’un colț al garderobului și nu s’a atins de nici o haină. Ceva curios, însă. Fereastra n’a fost forțată și nici geamul spart, ci s’a găsit deschisă. Hoțul a fost deci în timpul zilei în casă și a lăsat fereastra deschisă. Ar rezulta atunci că e un cunoscut. Comisarul continuă cu cercetările. Bătaia din câmpul Moșilor dri dimineață, indivizii Costică Grigorescu, Iui etate de 14 ani, și Ghiță Simionescu, de 18 ani, ambii din câmpul Moșilor No. 14, s’au luat la ceartă, care în urmă a degenerat într’o sălbatică bătaie. La un moment dat, Costică Grigorescu luă un cuțit și lovi pe tovarășul CÜ în partea stângă a corpului. Anunțându-se comisarul secției respective, veni pe dată la fața locului și transportă pe pacient la spitalul Colentina, iar precocele criminal a fost arestat. Instrucția tilhăriei săvîrșite asupra sfintei Niculina D. judecător de instrucție Stelian Popescu a continuat era instrucția în afacerea tîlhăriei din comuna Crângașî. Aglomerația pe sălile parchetului Știrea dată de noî că sfînta Niculina din Crângașî care, după cum am arătat, a fost prădată de bandiți, va fi adusă la parchet spre a i se lua declarațiuni, a făcut ca lume foarte multă să vină era la palatul justiției să vadă pe sfînta. Sălile parchetului erau înțesate de public. Sfînta Niculina stătea pe o bancă în fața ușei judecătorului de instrucție. Ea era înconjurată de numeroși curioși care întrebau unii despre ce i s’a întâmplat, iar alții despre darul ghicitului. Convorbire cu sfînta Profitind de ocazie, me apropiai de sfînta Niculina și o întrebai cum i-a venit darul ghicitului. Foarte veselă și surîzînd, îmi zise : — Apoi să vezî, d-le, acum un an nu am pus sub un nuc din grădină ca să me odihnesc. Deodată am fost cuprinsă de un somn greu. In somn mi s’a prezentat o femee îmbrăcată în alb și care mi-a spus că o trimite D-zeu ca să-mi dea darul ghicitului. M’a sărutat de trei ori pe frunte, mi-a făcut somnul crucei pe piept și a dispărut. Atunci m’am și deșteptat. Am voit să strig pe tatăl meu, căci îmî era frică, dar nu am mai putut vorbi. Am uțisem. Am stat mută 5 zile. «In acest timp am stat în casă în nemișcare, în tot timpul noptei mi se arăta în vis femeea în alb și îmi reamintea că am darul ghicitului. După trecerea celor 5 zile mi-a revenit vorba. Am spus părinților mei cele ce mi s’au arătat în vis și din ziua a cincia am dat de știre în sat să vină lumea să-i ghicesc norocul. Lunea, Marțea și Sâmbăta curtea noastră era plină de public. «Vara trecută am fost oprită de primar ca să mai dau cu cărțile. N’am mai dat câteva zile. Atunci mi-a apărut din nou în vis femeea în alb și mi-a zis că dacă nu vom reîncepe a ghici norocul, me voi îmbolnăvi. Și așa a și fost, căci am zăcut o lună. «Reîncepând din nou ghicitul, mi-am recupetat sănătatea». In acest timp aprodul de la judecător chemă pe sfînta pentru a i se lua declarațiunea , astfel că nu mai putut continua convorbirea cu ea. Decia rațiunea sfintei înaintea judecătorului Sfînta Niculina descrise pe larg, înaintea judecătorului, modul cum au venit tîlharii și cum a fost torturată ea și părinții săi. Ea a mai spus judecătorului că tîlharii i-au furat 29 lei, un ceasornic de nichel, o pereche de cisme și 20 ouă. La întrebarea judecătorului, dacă cunoaște pe vreunul dintre bandiți, ea a spus că recunoaște pe unul Stoica, nepot al unei femei din sat. Judecătorul alune aduse în cabinet pe toți tîlharii, în număr de 5, și printre ei a băgat mai mulți oameni. A adus și pe sfînta, pe care o trecuse în altă cameră și i-a zis: — Care din aceștia este tâlharul pe care îl recunoști? Sfînta privi pe fiecare în parte, și, când se apropie de Stoica, zise judecătorului: — Iată d-le judecător călăul meu. Acesta ’mî striga : aî de sfinto, scoate bani, căci le voi omorî! In urmă, judecătorul procedă la o confruntare între toți inculpații. Parte din aceștia au mărturisit tâlhăria, douî dintr’înșiî, însă, neagă faptul ce li se impută. Lucrări agricole, țara noastră ar realiza progrese și avuții însemnate prin propășirea agriculturei. ♦ Er! seară, Jouî, cu trenul accelerat de Verciorova, d. Luigi Cazzavillan, directorul nostru, a plecat în Italia. ♦ Asociația femeilor române «Sprijinul», va continua Duminecă 2 Decembrie la ora 3 p. m. prima serie de conferințe populare. 1) La școala primară de băeți No. 25 din calea Griviței (curtea bisericea Sta Vineri), va vorbi d-ra doctor Ecaterina Arbore, despre Apa de băut. 2) La școala primară de fete No. 6, Petrache Poenaru, din str. Știrbeiu-Vodă, d na Smara Gheorghiu, despre Educație. 3) La școala primară de băeți No. 27 de la șosea, d-ra Fotescu, despre Industrie și comerț. Intrarea liberă. ♦ Candiano-Popescu va fi ținut la Văcărești până după sfîrșirea instrucției în chestia sticluței de otravă, deși mandatul pentru încarcerarea lui la Mărgineni s’a lansat deja. ♦ Eri dim., societarii care au luat parte la întrunirea de la hotel Londra la 11 Noembrie, s’au dus la sediul societăței «Unirea» din calea Victoriei și acolo, pe baza alegerei făcute atunci, au instalat pe d. Pană Buescu ca director al acestei societăți de asigurare. ♦ Seria obicinuită cu prânzurile parlamentare la Palat va începe săptămâna viitoare. ♦ M. S. Regele a primit ieri, în orele 12, cu solemnitatea obicinuită, comisiunea Senatului, care i-a remis respunsul maturului corp la Mesagiu. Răspunsul Senatului la Mesagiu a fost citit în sala tronului de către d. Eugen Stătescu, președintele Senatului. ♦ A. S. R. Principele Ferdinand va lua parte la o mare vânătoare care se va organiza pentru zilele de 6, 7 și 8 Decembrie, în pădurile Buda-Rafail. Fistici și altele din jud. Vaslui. In seara de 8 Decembrie, A. S. R. Principele Moștenitor se va duce la Țibănești, unde va petrece noaptea. 4 D. Saila, ajutor de primar al Capitalei, a demisionat din această demnitate. ♦ Pentru ridicarea unui bust al lui V. A. Urechiă la Galați s’au deschis liste de subscripții în localitate. ♦ In postul vacant de arhitectdesenator la serviciul planurilor de la primăria Capitalei a fost numit d. I. Armășel. ♦ Sunt numiți în diferitele servicii ale administrațiunei Regiei Monop. Statului, d-niî. Victor Economu, actualul impiegat clasa II la depositele de vînzare ale Regiei din Capitală, ajutor de șef de secție la secțiunile pentru vînzarea produselor Regie din serviciul exterior general al finanțelor, în locul decedatului C. Theodorescu. Ștefan Mihăescu, actual impiegat clasa III în administrația centrală a Regiei, impiegat clasa II la depositele de vînzare din Capitală, în locul d-lui V. Economu, trecut în altă funcțiune. In locul d-lui Mihăescu a fost trecut d. I. Dragomirescu, iar în locul acestuia, ca impiegat la secțiunile pentru vînzarea produselor Regie, a fost numit d. Const. Nițulescu. Era a sosit în portul Constanța vaporul italian «Serbia», cu 48 marinari, 34 pasageri, dintre care 15 din Constantinopol și mărfuri admisibile. Pasagerii au fost desinfectațî, iar adresele lor s’au comunicat medicilor respectivi. Acelaș lucru s’a făcut și cu vaporul austriac «Stiria Lloyd», sosit din Constantinopol cu 50 marinari, 4 calebri și mărfuri admisibile. ♦ D. Simion Iliescu, funcționar la poșta centrală, a fost suspendat nu din cauza unei lipse, ci fiind-că a avut în casă un plus de 720 lei, pe care nu l-a anunțat la timp șefului său. ♦ In urma morței regretatului V. A. Urechiă neam asigurat pentru Universul literar colorat prețiosul concurs al distinsului publicist George Coșbue.l>sa va colabora iegulal, începând chiar cu numerul Universului Literar, care va apare Dumineca poimâine, 2 Decembrie. In aceiași minete vom pubisea și penultima scriere datorită regretatului V.A. Urechiă, pe care ne-a trimis-o o dată cu nuvela In schitul Poporului,—pe care am publicat-o în numele trecut al Universului Literar : « Dialogul intre un român și italian» in care Ilustrul defunct V. A. Urechiă arată marea afinitate de harbă intre cele doua națiuni surori,italiană și română. Universul literar colorat se vinde cu 5 bani in toată țara. ȘTIRI ȘCOLARE ♦ D.Xenofon Gheorghiu, profesor de limba latină la liceul externat din Iași, a fost recomandat de către Senatul Universitar ieșan ca profesor suplinitor la catedra de limba și literatura latină de la Universitatea locală. ♦ D. institutor Gr. Teodosiu, a fost numit revizor școlar, pe ziua de 1 Decembrie, al județului Constanța, în locul d-Iui institutor Vârtelaș, care își reia catedra la București. .- ------------» « «»■.. . ■ ■Spttul milit SLxe ♦ D. colonel Lambrino va fi fi numit președinte al consiliului de războiu al corpului IV de armată, în locul d-lui col. Zossima, care a fost înaintat la gradul de general pe ziua de 28 Noembrie. ♦ D. veterinar căpitan Stavrescu a solicitat permisiunea de a ține o conferință și la cercul militar, relativ la calul locotenentului german Kurth, care a parcurs distanța Metz-București. ♦ Cu începerea viitorului an școlar, școala de fii de militari din Craiova va funcționa ca gimnaziu militar. Absolvenții acestui gimnaziu vor concura pentru admiterea în liceul militar din București. ♦ D. general Arion, comandantul corpului 2 de armată, a inspectat erl bat. 3 vânători și astăzi va inspecta regimentul 6 Mihaiu-Viteazu. ^ ♦ Er, A. Sa R. Principele Ferdinand, terminând inspecția reg. 4 Ilfov No. 21, a mulțumit tuturor ofițerilor și în special d-lui colonel Hiotu, pentru ordinea și gradul de instrucție în care a găsit acel regiment. ȘTIRI JUDICIARE ♦ înalta Curte de Casație a stabilit următoarea jurisprudență : «Curtea de Casație este competentă să se pronunțe asupra cererilor de recurs făcute contra hotărîrilor, fie și nedesăvîrșite sau actelor judecătorești, de orice instanță, cari ar cuprinde un exces de putere. «O societate recunoscută ca persoană morală și autorizată să funcționeze conform statutelor sale, are asistență legală și deci poate să stea valabil în justiție și să fie reprezintată printr’unul din membrii consiliului său de administrație, dacă are procură în regulă.» ♦ Cunoscutul comerciant de pălării și blănării din str. Carol, sub firma «La Ursa», a intentat procesu-lui Elias N. Assmann, care are un magazin tot de blănării, în aceeași stradă, sub firma «La ursul alb», pentru motiv că mușterii d-sale fac confusiune între magazine și-i produce pagube. Tribunalului de comerciu,'lilPrintea căruia a venit ieri acest proces, ținând compt de reclamațiunea d-lui Klaper, a obligat pe d. Astmann să dea jos firma cu «ursul alb», acordând și execuția provizorie. ♦ Procesul crimei de la Herestrau a fost amânat ieri de tribunalul Ilfov, secția I, pentru 7 Decembrie. ♦ Eri a venit înaintea Curței de apel, secția I, judecarea în continuare a procesului d-nei Bl ena Teodorini, cu primăria din Craiova. Curtea se va pronunța la 5 Decembrie. ♦ Curtea de Apel, secția 3-a, a amânat ori judecarea apelului făcut de d. T. Boga, contra sentinței trib. Ilfov secția I-a, prin care s’a omologat avisul consiliului de familie a minorei Olga Boga-Sturdza, și prin care T. Boga a fost esclus din consiliul de familie. De la consiliul comunal Aseară, la orele 7 fără un sfert, consiliul comunal al Capitalei a ținut ședință publică sub președinția d-lui primar Procopie Dumitrescu. Prezenți 20 d nî consilieri. Se dă citire sumarului ședinței trecute, care se aprobă. Chestia budgetului Se dă citire raportului comisiunei financiare din care se vede că comuna face prin budgetul rectificativ o economie de 375.000 lei de la suprimări de posturi și material. D. Ciocaneli propune ca impiegaților licențiați din serviciul de poduri și șosele să li se dea salariul până la 1 Decembrie. Se admite: D. Th. Niculescu propune ca toate reținerile făcute de la funcționarii suprimați să li se restitue sub formă de gratificație în caz dacă budgetul nu va da deficit. D. primar spune că nu e timpul de a discuta excedentul even INFORMAȚIUNI VINERI. ♦ După 5—6 zile de la expedierea costului abonamentului la « Universul» nouil abonați vor primi premiile. In cazul când vreun abonat nu va primi aceste premii, îl rugăm a ne înștiința imediat printr’o cartă poștală. ♦ S’a autorizat d. ministru al cultelor să primească, în numele mânăstirei Samurcășeștî, din județul Ilfov, donațiunea, cu act autentic, făcută de d-na Teodosia Buturga numite mânăstiri. ♦ S’a acordat d-lui căpitan Moisei Dumitru, din marina militară, și d-luî locot. Leonida Ion, ajutant al d-lui ministru de războiu, înalta autorizație de a purta primul ordinul S-la Ana cl. III și secundul ordinul S-lui Stanislas cl. III (Rusia). † Azi după amiază se va întruni comitetul executiv al Ligei culturale, spre a alege un președinte în locul regretatului V. A. Urechiă. ♦ D. Nicu Catargi, arendașul moșiilor răposatului prinț Grigorie M. Sturdza, a luat în arendă moșia Ștefănești, proprietatea societăței de asigurare «Naționala». Dacă toți marii noștri proprietari rurali ar urma exemplul d-lui Nicu Catargi de a-și îndrepta întreaga activitate la luscoübT . A apărut Calendarul revistei «Lumea Ilustrată». In afară de un text bogat și de ilustrațiuni foarte numeroase, acest calendar mai conține un bon în baza căruia se acordă pe un an întreg o reducere la reprezintațiile Teatrului Național. Calendarul mai conține o șaradă a cărei deslegare aduce deslegătorilor prea frumoase premii. Unii din vînzători vind ediția populară ca ediție de lux, prin urmare atragem atențiunea că eddiția populară e cu coperta roșie și costă 80 bani, iar ediția de lux cu coperta galbenă, costă în Capitală 1 lea, în provincie 1.30. De vînzare la toate librăriile din țară. Cârcumariî contra ura*pagandei antialcoolice VESELIA care va apare mâine Sâmbătă 1 Decembrie c., va cuprinde, pe lângă o materie bogată, variată și foarte hazlie, o frumoasă ilustrație în șase copii reprezintând : Cârcumirile contra propagsnnder antialcoolice. VESELIA se vinde cu 10 bani In toată țara. KaMBMMglMMflBI Ultime informitianl VINERI ♦ In luna Septembrie, A. S. Ft. Principele Carol a manifestat dorința de a poseda harta României lucrată de instilului geografic al armatei. D. general Brătianu, directorul institutului, s’a grăbit a satisface cererea A. P. R. Principelui Carol, care i-a adresat următoarea scrisoare de mulțumire: Foișor, Am primit harta țării noastre în 5 exemplare. Mulțumesc, CAROL.. D. general Brătianu a dispus ca această scrisoare să fie pusă n o ramă bogată și păstrată în >a!a de onoare a institutului. Experiențele de tragere cu noul tun, cari se urmau pe câmpul Cotroceni s’au terminat. Rezultatele dobândite sunt satisfăfitoare. La aceste experiențe au isistat și d-niî miniștri Sturdza și Ionel Brătianu , de asemenea și toți ofițerii superiori din garnizoană. ♦ D. inspector Ilerișescu, care a fost însărcinat cu inspectarea perceptorilor din jud. Ilfov, s’a întors în Capitală și a depus raportul d-lui ministru de finanțe. ♦ Încasările de la vămî, față cu prevederile budgetare din anul acesta, dar până acum un excedent de 6 milioane. ♦ încasările Statului au început a se îmbunătăți și se speră că vor crește foarte mult îndată ce se va mai activa exportul porumbului. ♦ Ministerul de războiu a luat dispozițiunea cu comisiunile de recrutare, cari se vor întruni lui