Universul, decembrie 1901 (Anul 19, nr. 328-355)

1901-12-01 / nr. 328

Acest incendiu a provenit din ne­­glijenți. Sinucidere.­Femeea Smaranda Ghiță, din com­. Mălăești, mâncând niște bucate cari fuseseră gătite în vase coclite, a fost apucată de niște dureri atroce. Dându-i-se ajutoarele la timp, nenorocita femei a fost scăpată de la moarte. Codi». T.­Severin Descoperirea unei crime comisii în Septembrie. —Prin luna­ Septembrie a. c., s’a petrecut In Dealul Viilor din împrejurimile Craiovei, o crimă; cu toată ac­tivitatea depusă de autorități, asa­sinul a rămas nedescoperit. Acum de curând, poliția noastră a primit un denunț, cum că individul Enache Constantin, de fel din Craiova, a­­flat în oraș numai de câte­va zile, ar fi autorul mai multor furturi și crime, între cari și cea din Dealul Viilor. Imediat se puse în urmări­rea lui și reuși a-l aresta. Adus la poliție, Enache negă faptul, luat însă mai de scurt și când se ordonă să i se facă o pe­rchiziție minuțioasă, nevasta lui,care-l însoțea, mărturisi că în adevăr bărbatul ei Enache este autorul omorului din Dealul Viilor și că chiar hainele mortului sunt pe Enache, asemenea și un ceas al mortului, pe care nu știe cum îl chiamă, e tot la Enache. _ In urma acestor declarații, asasi­nul a fost depus în arestul poliției, iar mâine d. director Mânăstireanu îl va conduce și o va preda autori­tăților din Craiova. I disparut.—D. Panait Borș, ofi­ciant cl. II, în serviciul poștelor, du­­cându-se alaltă­ ori la Adakaleh să se plimba și înoptând prin insulă, s’a înapoiat ter­mal noaptea de a­­colo și se zice că barcagiul, nevă­­zând­ bine drumul pe unde să mear­gă, sau că d. Borș stând pe colțul bărcei ar fi alunecat și ar fi căzut în Dunăre, s’a înecat, fără ca barcagiul sâ-î poată da vr’un ajutor. Altă versiune mai circulă, și a­­nume că ar fi la Bârlad. Cora. Vasiul Crimă îngrozitoare.— Locui­torul Toader Chitic, din cătuna Bul­boana, comuna Lipovăț, se amoreză de femeea Ioana Postelnicu­, tot din acea cătună. Ambii se înțeleseră iute și se sfătuiră, cum și ce să facă dînșii, ca să scape de loan Pos­telnicu­, soțul acesteia din urmă. Ioan Postelnicu­ aflase de legătura ce există între soția sa și Toader Chitic, de la mai mulți oameni, însă nu voia să crează până ce «n’o ve­dea cu ochii ». Duminecă, Postelnicu își trimete soția la Vaslui, pentru niște afaceri , însă aceasta nu se duce spre oraș, ci la femeia Ioana Chitic, cumnata lui Toader Chitic, cu care se duce la acest din urmă, și apoi să meargă toți trei la o cărturăreasă din sat. Se vede că Ion Postelnicu fusese înștiințat de cine­va că i-a văzut pe cei trei de sus, căci dînsul ia un ciomag și le­ese înainte, începe­­ o ceartă violentă, care avu ca sfârșit uciderea lui Toader Chitic, cu mai multe lovituri de ciomag la cap și trup, de către soțul înșelat, Ioan Postelnicu, pe scenă în baletul «Amor» la teatrul Scala din Milan, abia a­­junsese în oraș, rupse lanțurile și o luă la fugă pe stradă. Cu mare greutate el a putut fi prins. Acum acest elefant începuse să șchioape. Boala, după toate a­­parențele trebue să fie sub labă, așa că era foarte greu­ medicu­lui de a inspecta rana. Cu toate acestea s'a procedat în chipul următor . Cu ajutorul unei macarale și a șoapte oameni se putu ridica piciorul elefantului, așa că medicul putu constata că sub labă se formase o infecțiune, ceea ce necesita o repede opera­țiune chirurgicală. Pachidermul fu urcat într'un furgon și transportat la școala veterinară din Milan, unde i se va face operațiunea. ———»«SK .S. O ............ Prospectul GRATIS și FRANCO Cmțați timp și parat« in­vitând limbi’ striine la: Tie BeRlitz School BERLITZ SCHULE ECOLE BERLITZ Casa Vlasso, St­. Carol 38 ] Se predau limbile engle­za, franci­za, germană,­­ română, italiana și rusă după cea mai buna metodă­­ din lume (2 medalii de aur (a I Expoziția din Paris). Cursuri în grupuri și parti­culare în școală și la domiciliu. Sunt 160 instituții de feluli acesta cu 70.000 elevi anual. Se fac safi procură traduceri­­ în lumie limbele. Oscior Bacalogiu Vechii» interi» «1 spitalelor din Paris. I­nut­ cat al facul­ts­țe­i de medicină Bisr­él’a, mutat 46, STRADA SCAUNELE, 46 GOosuUațiune pentru boale Inter­­ne la adulți și copii de la ________6—7 p* m. 4211 Doamna Dr. Ermina Kaminski întoarsă în Capitală, își reia cireu­ tura. Specială în poale de femei, de copii și de stomac — Căutare conștiincioasă — Consultații de la 3-5, Dumineca de la 11-12 — Calea MOȘILOR, 192 — (Casele bisericai Olari) 4273 Gerota — Chirurgi — Specialist: Org,genito-urinare, barb. și femei S'a mutat str. Polonă No.­­ 7 Consulațiune ora 5 si jum. — 7 seara 4150 Cimperăsi­ile’L’JKITMTM,­ ori-ce bijuterii, linii pre­țurile cele mai bune, după cursul din Paris. La cerere pricn poștă, trimitem pe pre­­țu­itorul nostru atât in Capi­tală cât și în provincie, care va achita 1st domiciliu valoa­rea obiectelor. Se Împrumută bani pe depozite de bijuterii, losuri etc. Sucursala Frații Sîloes strada Smârdan 16, București. 4048 Doctorul Stăsesci de la facultatea de medicină din Viena Fost mai mulți ani medic în spitalele din Viena și Paris Specialist în boalele interne și nervoase Consultațiuni de la 3—5 p. m. Strada Academiei IVo. 47 4644 0 INSULTAȚII MEDICALE A UM LEU Pe­ntru acei ca mai puține mijloaca la fi­rul MUBERGER pentru boule interne, de femei și copii Tratament special și radio, si boale­or lumești Str. General Fiorescu între Hotel de Londra și grădina Sf. filipurghe. 4163 Doctor Ion 0. Witu (Muscel) Medic primar la spitalul Filantropia IMT Kurile Interne Consultațiuni: orele 5-7 p. m. ni ii ta,t STRADA SILVE!! VEI No. 5­4181 Prin str. Clemenței — Fondat în 1892 — Os roare și tip arendat de la Aprilie viitor Moșia Preoțești județul Olt, 1320 pogoane, 200 pogoane grâu semănat.. Doctor Tirioțianu, Clemente! 10. 4272 Boaleie secrete Nepuli siîr lîăi’b­ălească Se vindecă repede fără durere și îm­piedicare, după experiență de 31 ani de specialitate în boli lumești (de la 1870). Br. TI­WK No. 1, Str. BARBU CATARGT, No. 1 Intrarea numit prin str.IS.Voevws Consultații de la 10-1 dimineața X și de la 5—8 seara . Su<­ separat de așteptare p. fie­rare m­ IBIH Fabrica de Conserve D. Staicovici Mazăre boabe, Fasole, Bame, Ghi­­vecin, Tarhon, Bob, Dovlecel, Ar­dei, Anghin­are, Sparanghel, Ciu­perci, Compoturi diferite, etc., în cutii de V» kgr. și 1 kgr. și din cele mai bune calități se găsește la toate băcăniile. Vînzare en gros și detail. Telefon. Str. Regală­, 11. 4240 Inspectori de asi­gurare de viață O societate de asigurare de pri­mul rang, angajează ca ins­­­pectori-voiajori pentru asigurări de viață sub condițiuni cât se poate ide avantagioase persoane apte, pre­zentabile și cari dispun de cauțiune. , împrejurările actuale fiind foarte­­ privicioase activitățeî în această ra­­­mură, achizițiunile se pot cultiva pe o scară întinsă. . _ Oferte în scris la administrația ziarului sub «Activitate». 4231 LOGOT. AL. TEODORESCU Licențiat In Drept — avocat — Acta de notariat. Procese. Afaceri militare de ori­ce natură, recrutare, procese militare etc. Consultațiuni 9—10 dimineața și 5—7 seara Biuroul strada Știrbei Vodă No. 54 A192 I A. 22 Intre prietene. — Cum, dragă, nu te mir! că e lume care telegrafieze fără sîrmă ? — Zoi, nu ! E atâta lume care cântă fără voce. Abonamentul .» CU­Pil­EMII la „UNIVERSUL“ politic cotidian Cu începere de la 1 Decembrie 1901 Pentru 3 lun­­­ Le! 5.— » 6 » . » 10.— » 1 an . » 19­ 50 Toți abonații pentru 3 luni primesc ca prem­iu «Almanahul Uni­versului» pe 1902, precum și 2 bi­lete pentru a concura, prin tragere la sorți, la obiectele mai jos notate. Toți abonații pentru G­enul primesc ca premii­ «Almanahul Uni­versului» pe 1902, precum și 4 bi­lete, pentru a concura, prin tragere la sorți, la obiectele mai jos notate precum și un bilet de loterie în fo­losul școalei italiane, din București, cu care pot câștiga 15.000 lei. Toți abonații pentru 1 an primesc ca premiu «Almanahul Uni­versului» pe 1902, precum și 8 bi­lete pentru a concura, prin tragere la sorți, la obiectele mai jos notate. Abonații pe un an mai primesc și 1 bilet al loteriei în folosul școalei italiene, cu care pot câștiga 15.000 lei. Toți abonații la Universul po­­litic­ cotidian primesc în mod gra­tuit și Universul Literar colo­rat săptămânal. Asigurarea abonaților Toți abonații la Universul, pentru 3 luni, pentru 6 luni și pen­tru 1 an, fără nici o plată, sunt și asigurați la societatea Generala, așa că în caz de nenorocire pe căile fe­rate, în urma ciocnire­ sau deraia­­rea unui tren, familia abonatului primește 4000 lei în caz de moarte, iar abonatul 1000 lei la caz de in­validitate permanentă. Iată obiectele ce se dau ca premiu prin tragere la sorți, abonaților pen­tru 3 luni, 6 luni și 1 an la ziarul «Universul» politic-cotidian : 1 Vilă la Sinaia. 1 Pianină. 1 Bilet,dusul și întorsul la d­oma. 1 Ceas de aur pentru bărbat. 1 Ceas de aur pentru damă. 1 Ceas frumos de bronz aurit, de masă. 1 Mașină de cusut de picior. 1 Ceas de argint pentru bărbat. 1 Ceas de argint pentru damă. 1 Mare etajeră de cristal, frumos pictată. Afară de aceste premii abonații vor concura prin tragere la sorți, în fie­care lună, la alte trei premii constând în obiecte frumoase și de valoare. Rații*. M­­IMIO VI’.mi !»E ZI Mâncarea ’­ncălzită nu face pa­rale. (Românesc) AMENUNTE asupra revoltei da la închisoarea Pângărați (Coresp. part. a ziar.« Universul») Piatra-Neamț,28 Noembrie. După cum V am depeșat, as­­tă­zi, pe la orele 2 p. m., se vor­bea în oraș că o revoltă a izbuc­nit în închisoarea din Pângărați. Imediat am plecat după infor­mation! și iată ce am aflat: «In numita comună există de cât­va timp o fabrică de sîrmă de lemn, proprietatea d-lor L. Bach și M. Ipcai’, și la care fa­brică lucrează hoții. Astă­zi ei au refuzat de a mai lucra, bari­­cadându-se în număr de 50 în­­tr’o cameră și făcând un scan­dal enorm. «Cu toate somațiile făcute de directorul închisoreî și a gardeî, eî nu s’au predat. Atunci s’a te­lefonat procurorului și imediat au plecat la fața locului un de­tașament de soldați, sub coman­da a trei ofițeri, d. procuror Cu­­gler, d. prefect Cornescu și d. căpitan Călin, comandantul jan­darmeriei rurale. D. procuror a făcut apel la el să deschiză de bună-voie, arătându-le consecin­țele ce vor suferi dacă se vor împotrivi. După puțin timp, re­voltații au deschis ușa și auto­ritățile și soldații au pătruns în­­năuntru, începând cercetările. 6 instigatori au fost imediat în­carcerați. Revolta a fost potolită și totul a reintrat apoi în liniște. La ora 6 seara, armata și auto­ritățile s-au reîntors. Iulian. Lucruri din toată lumea Cum dorm suveranii. — împăratul Wilhelm al Germa­niei e un adevărat soldat, atât afară din casă cât și în casă. Dînsul doarme pe un pat în­tocmai ca acela pe care-l între­buințează în lagăr și cearșafurile sunt făcute după modelul ace­lora întrebuințate de ofițerii săi. Se retrage la culcare la 11 ore seara punct și e deja sculat la 5 ore dimineața. Țarul Rusiei adoarme cu cea mai mare greutate. Se teme de noapte. Camera sa de culcare e mereu iluminată ca un salon de recepțiune. Suferă de insomnie și întrebuințează adese­ori clorul. Regina Wilhelmina a Olandei se duce la culcare pe la 10 ore seara și se scoală de­vreme, în­dată ce se îmbracă face un ocol prin parc și vizitează grajdurile. Camera sa de culcare e foarte vastă. Leopold III al Belgiei se culcă tîrziu. Ișî petrece jumătate din noapte citind și lucrând. Contrar colegilor se­ de sceptru, dînsul are o cameră de dimensiuni or­dinare, fără lux. Iarna e foarte mult încălzită, de­oare­ce M. S. se teme foarte mult de frig. Regele Victor Emmanuel al I­­taliei doarme pe un pat foarte tare întrebuințează o singură perină și cearșafuri de lână. El doarme adânc. O operație chirurgicală unui elefant. — Vă amintiți că elefantul care trebuia să apară MIȘCAREA III ARMATĂ Pe ziua de 28 Noembrie curent s’a făcut în armată următoarea miș­care : Înaintări La gradul de general de brigadă.— D colonel Grozea Moise, coman­dant al brigăzei XII. La gradul de colonel.—D. locot.­­colonel Teodorescu Christache, co­mandant al reg. Siret 11 și locot.­­colonel Săgărceanu Brutus Constan­tin, comandant al regimentului Ro­man No. 14. La gradul de locot.­colonel. — D. maior Ionescu Procopie, în reg. Constanța No. 34. — D. general Tătărăscu Nicolae, comandantul brigăzei XII, a fost numit comandant al diviziei 2 de infanterie. — D. maior Nestorian George, șef de stat major al diviziei 5, a fost numit comandantul batalionu­lui 1 vînători. — S’a primit demisia din armată a d-lui lt.-colonel Rușianu Constan­tin, comandantul brigăzei 3 călărași, pe ziua de 25 Noembrie și pe ace­iași zi a fost înaintat la gradul de general de brigadă în rezervă.­­ D. Florescu Petre, sub-șef de biuron clasa II la divizia 8 infante­rie, a fost înaintat sub-șef de biu­­ron clasa I, la comandamentul cor­pului I. D. Gheorghiu AL, actual regis­trator arh­ivar cl. I la marele stat­­major, sub-șef de biuron clasa II la divizia 8 infanterie. D. Bardan Alexe, registrator cl. II la corpul 2 de armată, registra­tor cl. I la marele stat-major. D. Scordescu Spiru, copist cl. I din administrația centrală, regis­trator cl. II la școala militară de infanterie și cavalerie. D. Asfadurovici Garabet, copist cl. I de la marele stat-major, îna­intat registrator cl. II la școala de artilerie și geniu. D. Dinescu Ilie, copist cl. I din administrația centrală, înaintat re­gistrator cl. II la pulberăria Du­­dești.­­ D. colonel Anghelescu Alex., comandantul brigadei 8 infanterie, a fost însărcinat și cu funcția de comandant al pieței București. Mutări D. colonel Mareș George, șeful statului-major al corpului 2 de ar­mată, comandant al brigadei 4 ar­tilerie. D. colonel Crăiniceanu Grig., co­mandantul brigadei 11 infanterie, a fost mutat în aceeași calitate la bri­gada 7 infanterie. D. colonel Constantinescu N., co­mandantul pieței București, șef de stat-major al corpului 2 de armată. D. lt.-colonel R­ădulescu Const., de la comandamentul diviziei 2 in­fanterie, la reg. Tulcea No. 33. D. maior Antonescu Dim., co­mandantul batalionului 1 vânători, în statul-major regal. CORPURILE LEGIUITOARE Ședința de la 29 Noembrie 1901 Ședința se deschide la ora 1 și 45 minute, sub președinția d-lui M. Fernchide. Deputați prezenți : 112. D. D. Sturdza, prim-ministru, îna­intează Camerei convențiunea co­mercială cu Turcia, votată deja de Senat. Se cere urgența și se admite. La ordinea zilei continuarea dis­cuției adresei, D. C. Sterea, avînd cuvîntul, ur­mează observațiunile sale asupra situațiunei și spune că criza econo­mică prin care trecem nu se poate atribui cheltuelilor exagerate făcute de guvernământul nostru în trecut, ci ea este un fenomen mondial da­torit desvoltărei surprinzătoare a capitalismului. Se miră oratorul că oameni publici din țară au ușurința de a crede că aducerea capitalurilor streine va avea puterea să se vin­dece de criza economică. Mergând mai departe, oratorul a­­rată că Anglia, Franța, Olanda și Germania au plasat capitaluri în străinătate, pentru suma de cel pu­țin 130 miliarde, capitaluri cari a­­trag în țările acelea dobânzi mari, cari au de efect ca acele țări să nu se tulbure de faptul că importul lor întrece exportul. «Anglia și Franța, zice d. Sterea, au înghițit în 26 ani aproape 7 miliarde de franci, adică de două ori mai mult de­cât valoa­rea funciară a României. Oratorul explică că aceste dobânzi le plătesc popoarele importatoare de capitaluri streine, și popoarele acestea subju­gate economicești iau rolul de po­poare proletare între popoarele lu­mei. «Generațiile viitoare, zice ora­torul, vor trebui să cunoască bine dorința partizanilor capitalurilor străine, pentru ca să poată înțelege cu ce fel de greutăți a trebuit să lupte azi partidul liberal. Oratorul susține că trebue să ne ferim de importarea capitalurilor străine, mai ales pentru că ele nu se oferă sub condiții politice. Așa se oferiseră deja d-­u. Carp, și este un merit pentru d. Carp că nu le-a acceptat,­­rîsete și aplauze). D. Sterea ilustrează groaznicele e­fecte ale importului de capitaluri străine, arătând viitorul dezoant care așteaptă pe vînjoasa poporație vrânceană. Oratorul arată că foa­metea care bintue anual poporația rurală a Rusiei agricole, nu este alt­ceva de­cât un efect logic al creațiunii industriei mari in Rusia. «Argentina, zice mai departe ora­torul, a importat în câți­va ani 5 miliarde capitaluri, și ar fi trebuit, după teoria d­-lui Take Ionescu, ca Argentina să devină un paradis; în realitate î­nsă, capitalurile străine au stors toată avuția națională a Argentinei și ágiul a ajuns azi la 70 la sută. Analizând experiența pe care a făcut-o până acum țara noas­tră cu importarea capitalurilor stră­ine în industrii, arată că Statul ro­mân plătește toată munca depusă în produsele capitalurilor industria­lizate (mișcare). D. Sterea exprimă dorința vie de a se crea în țară o industrie na­țională potrivită cu firea noastră, o industrie care să mântuiască po­porul român de sub robia econo­mică a străinătății, formând un popor moral și puternic, ast­fel cum este îndreptățit de trecutul a­­cestui popor viguros (aplause). Ro­lul acesta îl urmărește partidul li­beral, și pentru acest cuvînt, încheia d. Sterea, va vota adresa. (Aplause prelungite). Ședința se suspendă pentru 10 m. La redeschiderea ședinței se dă cuvîntul d-lui P. Carp. D. Carp începe prin a mărturisi plăcerea intelectuală ce i-a procurat cuvîntarea d-lui Sterea; ține însă a dovedi că d. Sterea este un tînăr lipsit de experiență, un naiv care confundă ținta societăților omenești cu mijloacele prin cari aceste soci­etăți pot ajunge la o țintă oare­care. Vorbind despre rolul partidelor, d. Carp se felicită că de azi încolo nici partidul liberal nici partidul con­servator nu se vor mai coborî în uliță spre a solicita cârma Statului. D. Carp susține că frământările din partidul conservator sunt un bine pentru partidul conservator, și că în curând vor da roade bune. Vorbind despre influența capitalurilor strei­ne, d. Carp arată că, deși datorăm străinătăței 1 miliard și jumătate de franci, puterea noastră de pro­­ducțiune nu a scăzut nici de­cum­ dovadă este că Statul român și-a vă­zut budgetul veniturilor în­chein­­du-se. Sumele împrumutate, zice d-nul Carp, ne-au adus mult mai mult de­cât ne-au costat, și de aceea nu trebue să vede­m cu spaimă capi­talurile cari pot să sporească pute­rea de producțiune a acestei țări. De aceea, urmează d. Carp, trebue să dăm siguranță capitalurilor strei­ne și să luăm măsurile necesare pentru garantarea acestei siguranțe. Mergând mai departe, d. Carp spune că ținta guvernelor noastre nu trebuie să fie numai echilibra­rea budgetelor, ci crearea de resur­se serioase. Terminând, d. Carp spune că va vota contra adresei, de­oare­ce este mare opozițiune între punctul său de vedere economic și între acela al guvernului actual , își rezervă apoi să învedereze a­­ceasta la discuția budgetelor. Ședința se suspendă pentru 5 minute. La redeschiderea ședinței se dă cuvîntul d-lui AL Djuvara. D. Al. Djuvara, declarând că ve­derile expuse da d. Stereo au asen­­timentul întregului partid liberal. Ișî propune a răspunde la cele zise de d. Carp la adresa partidului li­beral. Oratorul arată câte­va nepotriviri pronunțate între teoriile guverna­mentale ale d-lui Carp și între practica guvernamentală a d-lui Carp. Vorbind despre rolul d-lui Carp în partidul conservator, ora­torul spune că nici d. Carp nici d. Cantacuzino n’au putut lucra te­meinic pentru îndreptarea situației financiare a Statului: «Nu încape Indo­ială, zice d. Djuvara, că d. Carp n’are calitatea de a moraliza partidul conservator ; nici de cum însă partidul liberal n’are trebuință de moralizarea ce’i oferă d. Carp (aplauze), D. N. Moisescu roagă adunarea să’î permită a vorbi în ședința de mâine. D. Mihail Fernchhide roagă pe de­putați să nu uite angajamentul luat de a se folosi de timpul de care pot dispune. Se dă cuvântul d-lui N. Moise­scu, care își propune să arate cari sunt adevăratele nevoi ale țărăni­mei, și cari ar fi mijloacele cele ne­­merite spre a satisface acele nevoi. D. Moisescu afirmă că exagerată a fost starea de lucruri arătată de d. Miile că ar fi existând la sate ; adevărul este că o simțitoare îm­bunătățire se îndeplinește în starea țărănime!. Terminând, d. Moisescu arată credința că partidul liberal, care a purtat tot­de a­una grijă de interesele țărănime­, va merge mai departe, când îî vor permite împre­jurările și va realiza atunci idealul nolitic urmărit și de d. Mille. La ora 6 ședința se ridică, ră­mânând ca d. Moisescu să continue in ședința de mâine, tual al budgetului, de­oare­ce consiliul se ocupă în momentul de față cu măsurile de luat în vederea îndreptarea situațiunei financiare a comunei. D. Ionescu se miră cum d. Niculescu revine asupra unei chestiuni discutată deja în șe­dința intimă a consiliului. Se admite propunerea de mo­dificare de budget și se aprobă mai multor credite. Se aprobă mai multe mici mo­dificări în budgetul pensiilor. Ședința se ridică la orele 7 și un sfert. Mes. SEI­ T^­,X’’Cr­J Ședința de la 29 Noembrie 1901 Ședința se deschide la ora 3, sub președinția d-lui Eug.Stătescu, pre­ședinte. Prezenți 77 d-ne senatori. Se fac formalitățile obicinuite. Pe banca ministerială se află d. P. S. Aurelian. D. președinte comunică Senatului următorul răspuns dat de M. S. Regele la Adresa Senatului, înmâ­nată astă­zi: Domnule președinte, Domnilor senatori. Mărturisirile de iubire și devo­tament cu care Senatul, credincios purtător al glasului Țăreî, înconjură Tromis și Dinastia, sunt scumpe Inimei Noastre, căci într’însele ve­dem cea m­i înaltă răsplată a unei vieți întregi închinate binelui ob­ștesc. Ele ne dovedesc odată mai mult că înțelepciunea și patriotis­mul românilor sunt tot­dea­una la înălțimea greutăților situațiunei, și că v­ erî­ ce piedică în mersul nostru înainte, va putea fi înlăturată prin concursul devotat al tuturor voin­țelor. Cu cea mai vie satisfacțiune con­stat că Senatul este adânc pătruns ca și guvernul Meu, de necesitatea unei bune și prevăzătoare orândueli în gospodăria Statului, ca o condi­­țiune neapărată a propășirei și a tăriei, însemnatele rezultate dobân­dite în scurta sesiune de astă-pri­­măvară, me încredințează despre m­vna ce veți pune întru întregirea sfiercî așa de bine începută. ^Sentimentele ce ne însuflețesc pentru viteaza noastră armată, o vor îndemna a se arăta tot mai vred­nică de jertfele țărei, pentru des­­v­oltarea sa. Vi mulțumesc din suflet, domni­lor senatori, pentru bunele urări ce aduceți Reginei, Mie și întregei Noastre Familii.» Respunsul este primit cu aplauze. D, președinte spune că la ordinea zilei este alegerea unui vice-preșe­­dinte și a unui delegat în comite­tul de privighere la Casa de depu­neri. Se suspendă ședința, pentru ca senatorii să se consfătuiască asu­pra alegerea vice-președintelui. La redeschiderea ședinței, d. Gr. Ștefanescu cere amânarea pentru mâine­, fiind-că în așa scurt timp e imposibil ca majoritatea să se con­sulte. D. Cavallioti este contra amânare­, zicând ca fie­care să voteze cum știe. D. d­ar'm Isvoreanu face apel la unire ' și zice că această unire tre­­bue m­anifes­ată prin unanimitatea voturilor ce se vor da în parlamen­tul actual. D. Președinte pune la vot amâ­narea, care este primită cu majori­tate. Ședința se ridică la 3 jum., anun­­țându­se cea viitoare pentru mâine. TȘTIRÎM*VERSE " ♦ «Societatea studenților în Teo­logie», va ține ședință ordinară mâine Sâmbătă,­­ De­eemarie, ora 4 p. m., la sala facultăți.î de teolo­gie, fiind la ordinea zilei . 1) Pro­­ducțiuni muzicale, 2) conferința d-lui Georgescu «Cauzele necredin­­ței», 3) versuri originale de d-nu Stănescu. Mâine, Sâmbătă 1 Decembrie va apare Biblioteca Economică a «UNIVERSULUI» conținând importantul roman : Briganzii * -ID -X D# Sonnino «Biblioteca Economică» a Universului se vinde cu 20 de bani exemplarul în­­oată țara. UM TÂMPI« A­fd­ IIIks !­i(i;i­ üiSá Furtul din strada Vulturului Un furt îndrăzneț și misterios s’a săvîrșit noaptea trecută în strada Vulturului No. 35, la proprietatea d-lui Stegher. Acolo, între alte chi­riașe, e și o d-nă Rozalia Gross. Eri dimineață, la orele 5, intrând d-na Cross în odaia din față, vâzu lucrurile din garderob răscolite și bănuit numai­de­cât că s’a petrecut ceva. In adevăr, cercetând, văzu că-i lip­sește un ceas de aur, un ceas de argint și 20 de lei. Atunci d-na Rozalia Gross dădu alarma și d. Emil Stegher, fiul d-lui Stegher, alergă sa vadă ce s’a pe­trecut. Puțin după aceea veni și co­misarul secției 38. S’a bănuit la în­ceput un băiat din curte ca autor al furtului, dar făcându-i-se perchi­­ziție, nu s’a găsit nimic la el. Hoțul, în grabă, n’a luat alți 20 de lei cari se aflau într’un colț al garderobului și nu s’a atins de nici o haină. Ceva curios, însă. Fereastra n’a fost forțată și nici geamul spart, ci s’a găsit deschisă. Hoțul a fost deci în timpul zilei în casă și a lăsat fe­reastra deschisă. Ar rezulta atunci că e un cunoscut. Comisarul continuă cu cercetările. Bătaia din câmpul Moșilor dri dimineață, indivizii Costică Grigorescu, Iui etate de 14 ani, și Ghiță Simionescu, de 18 ani, ambii din câmpul Moșilor No. 14, s’au luat la ceartă, care în urmă a degenerat într’o sălbatică bătaie. La un moment dat, Costică Gri­­gorescu luă un cuțit și lovi pe to­varășul­­ CÜ în partea stângă a cor­pului. Anunțându-se comisarul secției respective, veni pe dată la fața lo­cului și transportă pe pacient la spitalul Colentina, iar precocele cri­minal a fost arestat. Instrucția tilh­ăriei săvîr­­șite asupra sfintei Niculina D. judecător de instrucție Ste­­lian Popescu a continuat era in­strucția în afacerea tîlhăriei din comuna Crângașî. Aglomerația pe sălile par­chetului Știrea dată de noî că sfînta Ni­­cul­ina din Crângașî care, după cum am arătat, a fost prădată de bandiți, va fi adusă la par­chet spre a i se lua declarațiuni, a făcut ca lume foarte multă să vină era la palatul justiției să vadă pe sfînta. Sălile parchetu­lui erau înțesate de public. Sfînta Niculina stătea pe o bancă în fața ușei judecătorului de instrucție. Ea era înconjurată de nume­roși curioși car­­e întrebau unii despre ce i s’a întâmplat, iar alții despre darul ghicitului. Convorbire cu sfînta Profitind de ocazie, me apro­­piai de sfînta Niculina și o în­trebai cum i-a venit darul ghi­citului. Foarte veselă și surîzînd, îmi zise : — Apoi să vezî, d-le, acum un an nu am pus sub un nuc din grădină ca să me odihnesc. De­odată am fost cuprinsă de un somn greu­. In somn mi s’a pre­zentat o femee îmbrăcată în alb și care mi-a spus că o trimite D-zeu ca să-mi dea darul ghici­tului. M’a sărutat de trei ori pe frunte, mi-a făcut somnul crucei pe piept și a dispărut. Atunci m’am și deșteptat. Am voit să strig pe tatăl meu­, căci îmî era frică, dar nu am mai putut vorbi. Am uțisem. Am stat mută 5 zile. «In acest timp am stat în casă în nemișcare, în tot timpul nop­­tei mi se arăta în vis femeea în alb și îmi reamintea că am darul ghicitului. După trecerea celor 5 zile mi-a revenit vorba. Am spus părinților mei cele ce mi s’au arătat în vis și din ziua a cincia­ am dat de știre în sat să vină lumea să-i ghicesc norocul. Lunea, Marțea și Sâm­băta curtea noastră era plină de public. «Vara trecută am fost oprită de primar ca să mai dau cu cărțile. N’am­ mai dat câte­va zile. A­­tunci mi-a apărut­ din nou în vis femeea în alb și mi-a zis că dacă nu vom­ reîncepe a ghici noro­cul, me voi­ îmbolnăvi. Și așa a și fost, căci am zăcut o lună. «Reîncepând din nou ghicitul, mi-am­ recupetat sănătatea». In acest timp aprodul de la judecător chemă pe sfînta pen­tru a­ i se lua declarațiunea , ast­­fel că nu mai putut continua convorbirea cu ea. Decia rațiunea sfintei înain­tea judecătorului Sfînta Niculina descrise pe larg, înaintea judecătorului, modul cum au venit tîlharii și cum a fost torturată ea și părinții săi. Ea a mai spus judecătorului că tîlharii i-au furat 29 lei, un ceasornic de nichel, o pereche de cisme și 20 ouă. La întrebarea judecătorului, dacă cunoaște pe vre­unul dintre bandiți, ea a spus că recunoaște pe unul Stoica, nepot al unei femei din sat. Judecătorul alune­ aduse în cabinet pe toți tîlharii, în nu­măr de 5, și printre ei a băgat mai mulți oameni. A adus și pe sfînta, pe care o trecuse în altă cameră și i-a zis: — Care din aceștia este tâlha­rul pe care îl recunoști? Sfînta privi pe fie­care în parte, și, când se apropie de Stoica, zise judecătorului: — Iată d-le judecător călăul meu. Acesta ’mî striga : aî de sfinto, scoate bani, căci le voi omorî! In urmă, judecătorul procedă la o confruntare între toți incul­pații. Parte din aceștia au mărturi­sit tâlhăria, douî dintr’înșiî, însă, neagă faptul ce li se impută. Lu­crări agricole, țara noastră ar realiza progrese și avuții însem­nate prin propășirea agriculturei. ♦ Er! seară, Jouî, cu trenul accelerat de Verciorova, d. Luigi Cazzavillan, directorul nostru, a plecat în Italia. ♦ Asociația femeilor române «Sprijinul», va continua Dumi­necă 2 Decembrie la ora 3 p. m. prima serie de conferințe popu­lare. 1) La școala primară de băeți No. 25 din calea Gri­viței (curtea bisericea S­ta Vineri), va vorbi d-ra doctor Ecaterina Arbore, despre Apa de băut. 2) La școala primară de fete No. 6, Petrache Poenaru, din str. Știrbeiu­-Vodă, d na Smara Gheorghiu, despre Educație. 3) La școala primară de băeți No. 27 de la șosea, d-ra Fotescu, despre Industrie și comerț. Intrarea liberă. ♦ Candiano-Popescu va fi ți­nut la Văcărești până după sfîr­­șirea instrucției în chestia sti­cluței de otravă, deși mandatul pentru încarcerarea lui la Măr­gineni s’a lansat deja. ♦ Eri dim., societarii care au luat parte la întrunirea de la ho­tel Londra la 11 Noembrie, s’au dus la sediul societăței «Unirea» din calea Victoriei și acolo, pe baza alegerei făcute atunci, au instalat pe d. Pană Buescu ca director al acestei societăți de asigurare. ♦ Seria obicinuită cu prânzu­rile parlamentare la Palat va în­cepe săptămâna viitoare. ♦ M. S. Regele a primit ieri, în orele 12, cu solemnitatea o­­bicinuită, comisiunea Senatului, care i-a remis respunsul matu­rului corp la Mesagiu. Răspunsul Senatului la Mesa­giu a fost citit în sala tronului de către d. Eugen Stătescu, pre­ședintele Senatului. ♦ A. S. R. Principele Ferdi­nand va lua parte la o mare vâ­nătoare care se va organiza pen­tru zilele de 6, 7 și 8 Decem­brie, în pădurile Buda-Rafail. Fistici și altele din jud. Vaslui. In seara de 8 Decembrie, A. S. R. Principele Moștenitor se va duce la Țibănești, unde va petrece noaptea. 4 D. Saila, ajutor de primar al Capitalei, a demisionat din a­­ceastă demnitate. ♦ Pentru ridicarea unui bust al lui V. A. Urechiă la Galați s’au deschis liste de subscripții în localitate. ♦ In postul vacant de arhitect­­desenator la serviciul planurilor de la primăria Capitalei a fost numit d. I. Armășel. ♦ Sunt numiți în diferitele servicii ale administrațiunei Re­giei Monop. Statului, d-niî. Victor Economu, actualul im­piegat clasa II la depositele de vînzare ale Regiei din Capitală, ajutor de șef de secție la sec­țiunile pentru vînzarea produse­lor Regie­ din serviciul exterior general al finanțelor, în locul decedatului C. Theodorescu. Ștefan Mihăescu, actual impie­gat clasa III în administrația centrală a Regiei, impiegat clasa II la depositele de vînzare din Capitală, în locul d-lui V. Eco­­nomu, trecut în altă funcțiune. In locul d-lui Mihăescu a fost trecut d. I. Dragomirescu, iar în locul acestuia, ca impiegat la secțiunile pentru vînzarea pro­duselor R­egie, a fost numit d. Const. Nițulescu.­­ Era a sosit în portul Cons­tanța vaporul italian «Serbia», cu 48 marinari, 34 pasageri, din­tre care 15 din Constantinopol și mărfuri admisibile. Pasagerii au fost desinfectațî, iar adresele lor s’au comunicat medicilor respectivi. Acelaș lucru s’a făcut și cu vaporul austriac «Stiria Lloyd», sosit din Constantinopol cu 50 marinari, 4 caleb­ri și mărfuri admisibile. ♦ D. Simion Iliescu, funcțio­nar la poșta centrală, a fost sus­pendat nu din cauza unei lipse, ci fiind-că a avut în casă un plus de 720 lei, pe care nu l-a anunțat la timp șefului său. ♦ In urma morței regre­­tatului V. A. Urechiă ne­am asigurat pentru Uni­versul literar colorat prețio­sul concurs al distinsului publicist George Coșbue.­l>­sa va colabora i­eg­ulal, începând chiar cu nume­rul Universului Literar, care va apare Dumineca poi­mâine, 2 Decembrie. In aceiași minete vom pubisea și penultima scri­ere datorită regretatului V.A. Urechiă, pe care ne-a trimis-o o dată cu nuvela In schitul Poporului,—pe care am publicat-o în numele trecut al Universului Literar : « Dialogul intre un român și italian» in care Ilus­trul defunct V. A. Urechiă arată marea afinitate de h­arbă intre cele doua na­țiuni surori,italiană și ro­mână. Universul literar colorat se vinde cu 5 bani in toată țara. ȘTIRI ȘCOLARE ♦ D.Xenofon Gheorghiu, pro­fesor de limba latină la liceul ex­ternat din Iași, a fost recomandat de către Senatul Universitar ie­­șan ca profesor suplinitor la ca­tedra de limba și literatura la­tină de la Universitatea locală. ♦ D. institutor Gr. Teodosiu, a fost numit revizor școlar, pe ziua de 1 Decembrie, al județu­lui Constanța, în locul d-Iui ins­titutor Vârtelaș, care își reia ca­tedra la București. .- ------------» « «­»■..­­­­ . ■ ■­Spttul milit SLxe ♦ D. colonel Lambrino va fi fi numit președinte al consiliului de războiu al corpului IV de ar­mată, în locul d-lui col. Zossima, care a fost înaintat la gradul de general pe ziua de 28 Noembrie. ♦ D. veterinar căpitan Sta­­vrescu a solicitat permisiunea de a ține o conferință și la cercul militar, relativ la calul locote­nentului german Kurth, care a parcurs distanța Metz-București. ♦ Cu începerea viitorului an școlar, școala de fii de militari din Craiova va funcționa ca gim­naziu militar. Absolvenții acestui gimnaziu vor concura pentru admiterea în liceul militar din București. ♦ D. general Arion, coman­dantul corpului 2 de armată, a inspectat erl bat. 3 vânători și astă­zi va inspecta regimentul 6 Mihaiu-Viteazu­. ^ ♦ Er­, A. Sa R. Principele Ferdinand, terminând inspecția reg. 4 Ilfov No. 21, a mulțumit tuturor ofițerilor și în special d-lui colonel Hiotu, pentru or­dinea și gradul de instrucție în care a găsit acel regiment. ȘTIRI JUDICIARE ♦ înalta Curte de Casație a sta­bilit următoarea jurisprudență : «Curtea de Casație este com­petentă să se pronunțe asupra cererilor de recurs făcute contra hotărîrilor, fie și nedesăvîrșite sau actelor judecătorești, de ori­ce instanță, cari ar cuprinde un exces de putere. «O societate recunoscută ca persoană morală și autorizată să funcționeze conform statutelor sale, are asistență legală și deci poate să stea valabil în justiție și să fie reprezintată printr’unul din membrii consiliului său de administrație, dacă are procură în regulă.» ♦ Cunoscutul comerciant de pălării și blănării din str. Carol, sub firma «La Ursa», a intentat proces­u-lui Elias N­. Assmann, care are un magazin tot de blă­nării, în aceeași stradă, sub fir­ma «La ursul alb», pentru mo­tiv că mușterii d-sale fac confu­­siune între magazine și-i produ­ce pagube. Tribunalului de come­rciu,'­lilPr­intea căruia a venit ieri acest proces, ținând compt de recla­­mațiunea d-lui Klaper, a obligat pe d. Astmann să dea jos firma cu «ursul alb», acordând și exe­cuția provizorie. ♦ Procesul crimei de la He­­restrau a fost amânat ieri de tri­bunalul Ilfov, secția I, pentru 7 Decembrie. ♦ Eri a venit înaintea Curței de apel, secția I, judecarea în continuare a procesului d-nei B­­l ena Teodorini, cu primăria din Craiova. Curtea se va pronunța la 5 Decembrie. ♦ Curtea de Apel, secția 3-a, a amânat ori judecarea apelului făcut de d. T. Boga, contra sen­tinței trib. Ilfov secția I-a, prin care s’a omologat avisul consi­liului de familie a minorei Olga­ Boga-Sturdza, și prin care T. Boga a fost esclus din consiliul de familie. De la consiliul comunal Aseară, la orele 7 fără un sfert, consiliul comunal al Capitalei a ținut ședință publică sub preșe­dinția d-lui primar Procopie­ Dumitrescu. Prezenți 20 d­ nî consilieri. Se dă citire sumarului ședin­ței trecute, care se aprobă. Chestia budgetului Se dă citire raportului comi­­siunei financiare din care se vede că comuna face prin bud­getul rectificativ o economie de 375.000 lei de la suprimări de posturi și material. D. Ciocaneli propune ca im­piegaților licențiați din serviciul de poduri și șosele să li se dea salariul până la 1 Decembrie. Se admite: D. Th. Niculescu propune ca toate reținerile făcute de la funcționarii suprimați să li se restitue sub formă de gratificație în caz dacă budgetul nu va da deficit. D. primar spune că nu e tim­pul de a discuta excedentul even­ INFORMAȚIUNI VINERI. ♦ După 5—6 zile de la expedierea costului abo­namentului la « Univer­sul» nouil abonați vor pri­mi premiile. In cazul când vre­un a­­bonat nu va primi aceste premii, îl rugăm a ne în­știința imediat printr’o cartă poștală. ♦ S’a autorizat d. ministru al cultelor să primească, în numele mânăstirei Samurcășeștî, din ju­dețul Ilfov, donațiunea, cu act autentic, făcută de d-na Teodosia Buturga numite­ mânăstiri. ♦ S’a acordat d-lui căpitan Moisei Dumitru, din marina mi­litară, și d-luî locot. Leonida Ion, ajutant al d-lui ministru de răz­­boiu, înalta autorizație de a purta primul ordinul S-la Ana cl. III și secundul ordinul S-lui Stanis­las cl. III (Rusia). † Azi după amiază se va în­truni comitetul executiv al Ligei culturale, spre a alege un preșe­dinte în locul regretatului V. A. Urechiă. ♦ D. Nicu Catargi, arendașul moșiilor răposatului prinț Gri­­gorie M. Sturdza, a luat în a­­rendă moșia Ștefănești, proprie­tatea societăței de asigurare «Na­ționala». Dacă toți marii noștri proprie­tari rurali ar urma exemplul d-lui Nicu Catargi de a-și în­drepta întreaga activitate la lu­­scoübT . A apărut Calendarul revistei «Lumea Ilustra­tă». In afară de un text bogat și de ilustrațiuni foarte nume­roase, acest calendar mai conține un bon în baza căruia se acordă pe un an întreg o reducere la re­­prezintațiile Teatrului Național. Calendarul mai conține o șaradă a cărei deslegare aduce deslegă­­torilor prea frumoase premii. Unii din vînzători vind ediția populară ca ediție de lux, prin urmare atragem atențiunea că e­­ddiția populară e cu coperta roșie și costă 80 bani, iar ediția­­ de lux cu coperta galbenă, costă în Capitală 1 lea, în provincie 1.30. De vînzare la toate librăriile din țară. Cârcumariî contra ura*­pagandei antialcoolice VESELIA care va apare mâi­ne Sâmbătă 1 Decembrie c., va cuprinde, pe lângă o materie bo­gată, variată și foarte hazlie, o frumoasă ilustrație în ș­ase co­­pii reprezintând : Cârcu­mir­­ile contra propagsnnder antialcoolice. VESELIA se vinde cu 10 bani In toată țara. KaMBMMgl­MMflBI Ultime informitianl VINERI ♦ In luna Septembrie, A. S. Ft. Principele Carol a manifestat dorința de a poseda harta Ro­mâniei lucrată de instil­ului geo­grafic al armatei. D. general Brătianu, directorul institutului, s’a grăbit a satisface cererea A. P. R. Principelui Carol, care i-a adresat următoarea scrisoare de mulțumire: Foișor, Am primit harta țării noastre în 5 exemplare. Mulțumesc, CAROL.. D. general Brătianu a dispus ca această scrisoare să fie pusă n o ramă bogată și păstrată în >a!a de onoare a institutului.­­ Experiențele de tragere cu noul tun, cari se urmau pe câm­pul Cotroceni s’au­ terminat. Re­zultatele dobândite sunt satisfă­­­fitoare. La aceste experiențe au isistat și d-niî miniștri Sturdza și Ionel Brătianu , de asemenea și toți ofițerii superiori din gar­nizoană. ♦ D. inspector Ilerișescu, care a fost însărcinat cu inspectarea perceptorilor din jud. Ilfov, s’a întors în Capitală și a depus ra­portul d-lui ministru de finanțe. ♦ Încasările de la văm­î, față cu prevederile budgetare din anul acesta, dar până acum un excedent de 6 milioane. ♦ încasările Statului au înce­put a se îmbunătăți și se speră că vor crește foarte mult îndată ce se va mai activa exportul porumbului. ♦ Ministerul de războiu a luat dispozițiunea cu comisiunile de recrutare, cari se vor întruni lui

Next