Universul, iulie 1902 (Anul 20, nr. 177-207)
1902-07-01 / nr. 177
Craiova FisKul din strada Unirei.— D. M. Stănescu, croitor din strada Unirei, observă că de la o vreme dispar din prăvălia sa bucăți de stofă, costume, etc. Bănuind că un lucrător al d-sale este acela care își aproprie acele lucruri, se puse la pândă. In adevăr, eri seară, după ce închisese prăvălia, auzi un sgomot în curte. Ce era ? Constantin Văduvoiu, un lucrător al săü, eșca pe ușa din dos, pe care o deschisese cu niște chei false, cu mai multe costume de haine. Necredinciosul lucrător a fost dat pe mâna gardistului care l-a dus la poliție. Furi de bijuterii. — Ieri, pe când d-ra Ana Dumba, din strada Școala Militară, lipsea d’acasă, un pungaș, care până în prezent a rămas necunoscut, s’a introdus în casă și dintr’un sertar a furat un ceas de aur și un lanț de acelaș metal. Poliția, căreia i s’a adus la cunoștință acv.gît furt, caută să descopere pe fapteit.îr. ’La serocirea din str. Tir RM- IL— Ieri dimineață, d. Alexandru Ionescu, funcționar la primărie, a eșit călare pentru a face o plimbare înainte de s merge la biriou. In strada Tirgului, calul pe care călărea se sperie de un câine și trânti pe d. Ionescu în cap. Intr’o stare disperată sărmanul tînăr a fost ridicat de jos și transportat acasă, unde un medic H dădu îngrijirile necesare. Starea d-lui Ionescu inspiră serioase temeri. Lucilius, Giurgiu Chaisi.—Parchetul a fost anunțat de către primăria com. Grația că pândarul Vasile Dănăilă a împușcat pe Ispas Tane, omorându-l pe foc. Imediat d. A. Iliescu, procuror, a plecat la localitate. Dusîîricii a început a scade. Deasupra etragiunii este 4.80, adâncimea canalului Sf. Gheorghe 5 m. 20. Dunăreanul. T.Severin Accident. — Primarul comunei Bresnița, Al. Ioniță Mișa, veni cu trăsura sa în oraș, după afaceri de serviciu. Trăsura și caii o lăsă în curtea d-lui Mita Munteanu, cu care este înrudit. Se zice, că caii s’ar fi speriat, când cineva a aruncat apa din un lighean în curte ; destul, că caii o rupseră în o fugă nebună și poarta fiind deschisă, au apucat’o pe șosea. In puține minute trăsura a fost cu desăvârșire spartă, iar caii, după ce s’au putut opri, erau într’o stare deplorabilă. Mare noroc, că nu s’au întâmplat oameni în drumul cailor și că n’a fost nimeni în trăsură. Casa apei.—5.35, scădere de 12 centimetri. Sosneșanul. Sulina Scapare miraculoasă .Frații Carvani, fiii d-lui Spiro Carvani, proprietar al marei berării din localitate, deși neștiind a conduce o barcă, au avut nefericita idee de a lua o barcă spre a se plimba pe Dunăre. La un moment dat, când barca era deja departe de țărm, curentul puternic î-a transportat în mare, unde, împinși și de vântul ce sufla de la Sud, în puține minute s’au perdut din vedere. Văzindu-se perduțî și în nepuși cu vîntul, au părăsit iopețile începând să strige ajutor. Depărtarea, tintă de a putea lupta cu curentul fi, au ........................ penoi să , la care ajunseseră, stingea strigătele lor; întâmplarea însă a venit în ajutorul lor; pilotina «Mouette» a C. E. D., comandată de șeful de gardă Melinedî și timonierii Teodora Messa și D. Sfaello, cari se întorceau de la larg, zărind o barcă la o așa mare depărtare de țărm, au priceput că să se întâmple vre-o nenorocire și schimbându-și drumul, s’au dus spre întâmpinarea lor. Bravul Melinedî a manevrat în așa Vnod, că, deși nu vreau să se ridice valurile măre! din cauza vîntului tot crescând, totuși în puține minute a luat la remorcă barca, aduc find-o în port. Înpotmolire.— Vaporul englez «J. B. Thompson». Încărcat cu scânduri din Galați, cu curbul sau rău plasat și având o inclinațiune laterală de peste 359, neputând cârmi din cauza exageratei înclinațiuni, s’a înomolit între milele 24 — 25. I s’au trimis ajutoare pentru despotmolire. Timpul e frumos. Marea calmă Un singur vapor e în carantină, austriacul «Vaskapu». Apostolis. 1* C —. O altă scrisoare a lui Barnard Lazars Corespondentul din Paris al ziarului «Tribuna», din Roma, a telegrafiat ziarului său cunoscuta scrisoare adresată ministrului Delcassé de către Bernard Lazare și publicată de «Aurore», îndată ce a apărut această telegramă în «Tribuna», d. Fleva, ministrul nostru la Roma, a trimis acelui ziar un comunicat în care desminte toate cele spuse de Bernard Lazare. Atunci acesta din urmă a trimis ziarului «Tribuna» următoarea scrisoare, despre care ne-a anunțat deja corespondentul nostru din Roma : D-le director: «La reîntoarcerea mea la Paris, mi s’a comunicat un număr al «Tribunei», conținând o declarație a d-lui Fleva, ministrul României la Roma, în care sunt pus în cauză: «Știu, domnule director, că Îmi va fi de ajuns să fac apel la gentilețea dv. spre a obține dreptul de a răspunde în ziarul dv. «Domnul Fleva vă informează mai înainte de toate că există în România cinci sute de mii de evrei, formând zece la sută din populația totală. Regret că, în calitatea sa de diplomat, d. Fleva nu cunoaște și declarațiile oficiale ale guvernului sef. Dacă, mai înainte de a scrie o asemenea țifră, ar fi consultat Monitorul oficial român, ar fi găsit rezultatele ultimului recensămînt care a consistat că sunt în țara lui numai 209.015 evrei din cari 109.000 locuesc în orașe, din cauza legilor cari, puțin câte puțin, i-au isgonit din sate, și restul de 70.000 în marele comune, din cari n’au putut fi încă alungați. Această populație formează cu streinii mai mult de două treimi din clasa muncitoare și comercială din România , căci românii, cari nu fac parte din clasa oprimată și săracă a țăranilor (4 milioane de indivizi aproape din 6 milioane de populație) sunt, afară de câteva excepțiuni, proprietari de moșii, oameni politici, militari și funcționari. D. Fleva adaugă că «nu există în țara sa acel spirit de persecuție contra evreilor, de care d. Bernard Lazare a vorbit în scrisoarea sa», d-lui Delcassé. D. Fleva, care trăește în accdent, e încă odată rău informat. Poate că a vroit să spună că nu sunt n legislația română dispoziții directe nominative în contra evreilor. Asta e exact, toate legile excepționale țintesc pe streini, și e adevărat că pe când supușii români se bucură în toate țările occidentale de drepturile pe care națiunile civilizate le acordă străinilor, aceștia nu au aproape nici un drept în România, nici chiar — grație art. 7 al Constituției — pe acela de a poseda ; singurul drept care le este recunoscut este acel de a importa capitaluri fără ca de să fie garantate. Dar, și în asta constă caracterul ipocrit al antisemitismului român, evreii născuți în România, din părinți născuți tot în România, deși plătesc toate impozitele și sunt siliți a face serviciul militar, sunt considerați, violând art. 44 al tractatului din Berlin, ca streini nesupuși unei alte protecțiuni streine. Legile xenofobe le sunt aplicate lor mai mult decât altora, căci un strein poate face apel la guvernul său, pe când evreul, din cauza barbarei ficțiuni, contrarie oricărei justiții și oricărui drept internațional, imaginată de România, e lipsit, de ori-ce ajutor, de ori ce sprijin. D. Fleva vorbește și de «ospitalitatea pacifică» dată evreilor din România. Iată în ce constă această aspitalitate: In virtutea legilor din 1893 și din 1896, evreii sunt eliminați din școlile primare. Ei formau în 1897 un contingent de 16 la sută din școlari, și azi formează abia 5 la sută. Aceleași legi ’e dau afară din licee și școlile profesionale. Ei nu pot fi debitanți de tutun, nici impiegați în manufacturele Rigiei (legile din 1872 și 1879), nici samsari de comerț și agenți de schimb (legea din 1884), nici vînzători ambulanți, nici hamali (legea din 1884, care după țifrele aduse la tribună în Parlamentul român, a redus peste 20.000 de evrei la cerșetorii), nici droghiști, cari vând substanțe toxice (legea din 1886), nici farmaciști (legea din 1893). Nu sunt admiși în Camerele de comerț și industrie (legea din 1886), cu toate că ei formează imensa majoritate a comercianților și industriașilor. Lucrătorii evrei sunt goniți din fabrici, în cari lucrătorii trebue să fie români (legea din 1887). «Sunt goniți din serviciile căilor ferate, nu sunt întrebuințați nici ca zidari, nici ca fierari, nici ca tâmplari, etc., în construcțiunile și în lucrările întreprinse de Stat sau de municipalitate. In fine legea meseriașilor, prezentată de ministrul de comerț al cabinetului Sturdza, d. Missir, și promulgată la 5 Martie 1902, împlinește opera declarând : «Streinii, cari vor vroi să exercite o meserie, vor trebui să dovedească lucru cu neputință pentru evrei) că există în țara lor dreptul de reciprocitate». Refăcând vechile corporațiuni, se spune că «nimeni nu e admis să exercite o meserie dacă nu are brevetul relativ» și se ia asemenea dispozițiuni încât numai cetățenii români vor putea obține acel brevet. De aceea azi, îngrijindu-se foarte puțin de această ospitalitate română, masa lucrătorilor evrei din România, condamnată la mizerie, se scoală spre a fugi din țară unde nu-i mai rămâne decât să moară de foame sau să-î isbucnească desperarea prea mult timp stăpânită. Peste tot locul se formează comitele de emigrare, poliția îi urmărește și îi silește să se întoarcă înapoi arestând pe capii lor. Guvernul d-u. Sturdza vrea cu orice preț să evite ca Europa să asiste la deplorabila defilare a acelor nenorociți, căutând un pământ și un cer mai frățesc. Dar nu se poate obține ușor ca 200 mii de suflete să se resemneze în liniște la moarte. Nici o măsură polițienească nu poate opri o asemenea mișcare și expulsarea șefilor emigrării— căci se aplică evreilor legea din 1881, care permite de a se expulsa streinii, fără a se motiva decretul de expulsare— nu va isbuti la nimic, căci alții vor răsări, până ce România va acorda evreilor, de la cari cere să ’șî facă serviciul sub arme, drepturile civile, în așteptarea drepturilor politice. In ceea ce privește declarațiile d-lui Fleva asupra demonstrațiilor antisemite, cari au avut loc la București, cu ocazia prezenței mele, ele nu sunt mai puțin neexacte decât celel alte. Dacă acele demonstrații erau numai destinate să protesteze contra sentimentelor mele antiromânești, nu văd de ce ar fi avut ca obiect final de a sparge ușile unei lăptarii evreești și de a sparge geamurile unul librar și unul cafagiu evreu, cari nici nu puteau fi considerați ca complicii mei. In cât privește pretinsele mele sentimente anti-românești, protestez în contra unei asemenea atribuțiuni. Eu nu sunt anti-român. «Nimeni nu are mai multă simpatie de’ caFmiie pentru adevăratul popor român, acea imensă majoritate de țărani, așa de nenorociți, așa de demni de tot interesul, că nu s’a putut, cu toată mizeria lor, cu toate ațâțările de toate zilele, să fie făcuți antitisemiți și să fie îndreptați contra evreilor, tovarășii lor de durere. Nu confund poporul român cu politicianii cari fac nenorocirea țărei lor și par a vroi să-șî asume sarcina de a o pune afară din calea civilizației, după cum nu-î confund cu românii într’adever liberali cari ar vroi să vadă legile excepționale desființate din țara lor. «Vă mulțumesc d inainte, d-le Director, pentru primirea ce veți face scrisarea mele și ve rog de a primi asigurarea celei mai osebite considerațiuni». « Bernard Lazare». UN SFAT PIC ZI Sirop de salcâm. — Siropul acesta plăcut e foarte bun pentru stomac și pentru tuse ; poate să înlocuiască siropul de viorele. Se curăță floarea de bere și se pune straturi într-un vas cu straturi de zahăr praf: 50 gr. de floare la 75 gr. zahăr. După 5 ore, toarnă un litru de apă fiartă peste tot, lasă să stea 24 de ore, în urmă filtrează. Lucruri din toată temea Onispasius elie de predilecție ale reginelor.— Ziarul femenist englez «The Lady’s Realm» într’un număr recent înșiră ocupațiunile de predilecție ale diferitelor suverane din Europa. Iată-le : Regina Angliei e mare amatoare fotografistă. In acelaș timp se interesează mult și de lăptărie. Mai de mult era biciclistă pasionată, acum însă preferă mai mult automobilul. împărăteasa Germaniei de asemenea e mare amatoare fotografistă, și această pasiune a moștenit-o și fiul ei cel mai mare, împărăteasa Rusiei e caricaturistă excelentă și e proprietara unei colecții admirabile. In același timp e actriță de forță și adoratoare a muzicei. Regina Saxoniei află plăcere în exercițiul carității. A întemeiat o mulțime de școli, case de orfani și sanatorii. Regina Wilhemina a Olandei călărește și patinează excelent. P regina Suediei și Norvegiei e foarte religioasă; mereu citește cărți religioase. Carmen Silva, regina României, e o poetă de reputație europeană. Iubește musica și lucrul de mână. Regina Belgiei umblă la vînătoare, călărește de minune și ține grajd. Regina Italiei, Elena, preferă automobilul. Scrie și poesii. Charlota, regina de Würtemberg, se ocupă de mișcările feministe și e pasionată jucătoare. Regina Spaniei, iubește mult copiii și viața publică. Amalia, regina Portugaliei, e cea mai energică. Se ocupă cu studii medicale și e neobosită întru ameliorarea spitalelor. Draga, regina Serbiei, e mare filantroapă și vizitează foarte des spitalele. Prîfi’ospeUa ■l,de Bavaria scrie studii filosofice. Nepoata împăratului Austro- Ungariei, Maria Valeria, iubește poesia; ea însăși scrie poesii și compune. Un monte de arsenic.— In Statele Unite s’a făcut o descoperire din cele mai curioase. E vorba de un munte care se află la vre-o optzeci de metri spre sud-est de Lacona, pe teritorul Washingtonului. Particularitatea acestui munte constă în faptul că e compus de o substanță foarte căutată în diferite industrii ; e un munte de arsenic, sau mai bine de alte câteva săruri arsenicale, căci asupra acestui punct amănuntele lipsesc. Până acum Statele Unite nu produceau decât foarte puțin din acest metal, și trebuiau să cumpere pe fiecare an arsenic plătind peste cinci milioane. zileî. Sosiți acolo s’a oficiat serviciul religios, după care preotul garnisoanei, Vlădescu, a ținut o cuvîntare în care a arătat exemplul dat de sfinții patroni Petru și Pavel pentru practicarea și onorarea muncei. După cuvîntarea preotului Vlădescu, d. general Ion Oprescu s’a adresat soldaților, punând în evidență importanța muncei și sfătuindu-i ca serbarea aceasta să fie pentru el o ocaziune pentru a cimenta sentimentele de camaraderie. Apoi soldații și ofițerii au Început cina. D. căpitan Andrei Spirescu, șeful serviciului manutanței și diriginte al serbărei, a ținut o prea frumoasă cuvîntare. Listă de subscripția piliei pentru construirea unui azil a invalizilor militari, în București Suma din urmă lei 07.137.80. De la d. lt.-colonel Mustață, comandantul reg. 7 călărași, din Iași , lt.-colonel Mustața, lei 10 ; maior Stoenescu Stere, lei 10 ; căpitanii Ierimici, leî 5 ; Scorțescu, leî 5 ; Petala Gh., leî 5 ; locotenenții Negruzzi, leî 10 ; Rosetti, leî 5 ; Luca Toma, leî 5 ; Panopol V., leî 5 ; Bojulescu D., leî 5 ; sub-locot. Georgescu, lei 5 ; căpitan Fior, leî 5 ; veterinar-căpitan Popescu C., leî 5; locot. Mihai Andrei, leî 5 ; locot. Dobrescu, leî 5 ; sublocot. Dobrescu, leî 6; locot. Kiriac, lei 5; locot. Alexandrescu, lei 5; căpitan Teliman, leî 5; adm. cl. In Dorobanțu, leî 5; locot. medic Vereanu, leî 5 ; căpitan Corjescu, leî 10 ; colonel în retragere N. Baldovin, leî 5 ; familia Leon Negruzzi, lei 10 ; inginer N. Miclescu, leî 5 ; G. Kapri, lei 10; Stefan Gane, leî 10; Petru Sion,leî 5; general Pascu, lei 2; Al. G. Dina, leî 5 ; M. Hondig, leî 3 ; Iamandi, lei 3 ; Georges Aslan, leî 2 ; Jean Jarifopol, leî 5 ; Gh. Beldiman, leî 5; G. I. Brătianu, leî 5; Annette Rosetti, lei 2 ; C. I. Diamandy, leî 2; Hortensa Crasso, leî 20 ; Rosandre Meldie, leî 5 ; medic locot. L. Russu, leî 5 , locot. Gr. Ghenea, leî 5; gradele escadronului 1, reg. 7 călărași, leî 21.70; gradele escadronului 2, leî 18; gradele escadronului 3, leî 19.60 ; gradele escadronului 4, leî 12.40; gradele escadronului 5, lei 36.75; plutonul afară de rînduri, leî 14; sub-locotenent în rezervă D. Stan, leî 5 ; Al. Buskentof, leî 1; Carp Roșiori, lei 1; M. A. Goldner, leî 1; Fr. Premislianer, leî 1; Steinberg, leî 2; Șaim Aron, 2 ; B. Z. Diamant, leî 2; N. Dudinca, lei 5 , Moise Șae, lei 3 , Katz, lei 5, Al. S. Goldstein, lei 4 55. Din inițiativa institutului «Despina Doamna» din Capitală : Grințescu G. leî 1, Marie Tantzi Bonis lei 5, Satinover lei 2, Marioara Ionescu leîl.Gh. Georgesle 2, S. Manios lei 2, Gopeni Goldstein bani 50, Ana Finchelstein bani 50, Maurice bani 50, Mefirenbaum lei 2, E. V. Minculescu lei 1, un valid lei 1, Eclisiarescu Lucretia lei 1, locot. A. C. Stoianovicî leî 1, M. Dimitrian leî 2, Petre Ganciu leî 1, Marie Petrescu leî 1, dr. Silva leî 1, Scarlat Niculescu leî 4, Costopol Mircea bani 50, Ascher Joseph leî 2, căpitan C. Stefanovicî leî 1, N. Saaru leî 2, Const. Kirițescu leî 1.50, N. Nicolaescu bani 50, M. G. Nădejde leî 4, G. Nădejde leî 3, Aurelia Nicolaescu bani 50, Minculescu leî 5, d-na colonel C. Coandă leî 10, d-na Petculescu leî 1, maior dr. Ștefănescu lei 5, maior Muică leî 5, căpitan A. Grigorescu leî 2, Athené Anastasiu lei 5, Pandelina Hrista lei 5, maior Haralamb lei 1,M. Moscuna leî 2, Musst leî 2, A. Călugăreanu leî 2, M-me Michilescu lei 2, Mariana Demetrescu leî 1, Dan Demetrescu leî 1, V. Gubritescu leî 2, Lăzărescu lei 2, locot. Th. Altenliu lei 1, D. T. Ghițeanu lei 2, C. Mănescu lei 1, Andrei Popovici lei 5, Popovici lei 2, Grigorescu C. bani 50. Total lei 37.646.80 Facem un călduros apel către toți cititorii noștri ca să dea sprijinul lor acestei opere de binefacere și de recunoștință către aceia cari, cu prețul sângelui lor, ne-au dat neatârnarea. Suntem siguri că acest apel va avea răsunet la toți locuitorii țărei noastre, fără deosebire de naționalitate. Se primesc contribuiri cu orice sume. Aceluia care va subscrie suma de la 3000 lei în sus, i se va așeza bustul în marmoră, în marea sală a acestui așezemînt, ce se va construi anume pentru acest scop. Inspecția batală viitori făcută de 81. S. Regele Corespondentul nostru din Sinaia ne comunică că alastăierî, Vineri, la orele 10. am., M. S. Regele a inspectat batalionul 8 vânători cu garnizoana acolo. La această inspecție au asistat d-nii general Băicoianu, general Comănescu, colonel Mavrocordat, maior Rosvadolski, atașatul militar austro-ungar, căpitan Mutius, atașatul german, și ministrul olandez. Prințul Carol a defilat în fruntea batalionului. Au mai fost prezinte d-nele Mavrogheni și Bengescu, d-ne de onoare a M. S. Reginei, precum și colonelul Mavrocordat și mica principesă Maria. Batalionul era comandat de d. maior Boureanu, căruia M. S. Regele i-a mulț,umit de ținuta trupelor. M. S. Regele a rămas pe deplin mulțumit și a dat ordin comandantului batalionului ca soldații să fie liberi de a nu face instrucție timp de opt zile. Cazarma-platou era splendid decorată cu ghirlande de verdeață. In timpul defilare, muzica regimentului I de geniu, dirigentă de d. capelmaistru Gratohwil, a cântat diferite arii. 2 . Serbarea de la Mopșoaia Erî a avut loc serbarea patronului manutanței armatei și a serviciului central de confesiune; ambele aceste instituțiuni militare s’au unit cu această ocaziune și au făcut o frumoasă serbare la Mogoșoaia, sub patronagiul d-lui general Oprescu. Trupa ambelor servicii, compusă din peste 300 oameni, au făcut un marș în sunetul mu idal Abonament „UNIVERSUL“ cu începere de la 1 Iulie 1902 Premii extraordinare. „Universul“ deschide un nou abonament cu începere de la 1 Iulie cu următoarele premii, ce acordă gratuit, prin tragere la sorți, abonaților săi: 1 pereche de cercel de safir împresurat de briliante în valoare de 1500 leî; 1 inel de safir împresurat de briliante, în valoare de 400 leî. (furnizate de marele magazin Radivon) ; 1 pianină; 1 oglindă mare de perete, artistic sculptată, în valoare de 300 leî; 1 ceasornic de aur pentru bărbat; 1 ceasornic de aur pentru damă; 1 ceas de bronz, aurit, de masă, cu figuri artistic lucrate, în valoare de 200 lei; 2 candelabre de bronz aurit și marmoră ; 1 mașină de cusut, de picior ; 1 mare etajeră de masă, de argint plaque ; 1 vas de bronz; 1 masă de cristal; 1 călimară de bronz aurit; 1 toaletă de bronz aurit și cristal, pentru dame ; 1 frumos paravan brodat cu mătase; 1 serviciu de ceain (samovar) de aramă și cu masă de metal ; 1 frumoasă lampă de atârnat; 1 frumoasă lampă de masă ; 1 serviciu de cafea, de porțelan. Toate aceste obiecte se pot vedea expuse în vitrina stabilimentului nostru din strada Brezoianu. Costul abonamentului este : Pentru 3 luni, lei 5 , pentru 6 luni, lei 10 și pentru un an, lei 1950. Abonații pentru 3 luni primesc 2 bilete, cel pentru 6 luni 6 bilete, iar cel pentru un an 12 bilete, spre a concura la tragerea la sorți a obiectelor de mai sus. Alte premii Toți abonații Universului primesc gratuit și Universul literar colorat săptămânal, precum și un volum din Biblioteca Economică a Universului. Toți abonații Universului mai concurează gratuit, prin tragere la sorți, la premii constând în 3 obiecte de valoare, ce se acordă în fiecare lună abonaților. Familiile tuturor abonaților, cari, călătorind pe căile ferate, în urma unei ciocniri sau deraieri de trenuri ar suferi vre-un accident, vor primi de la societatea de asigurare Generala suma de 4.000 lei în caz de moarte și 1.000 lei în caz de invaliditate, fiind asigurați de administrația ziarului Universul, care plătește în acest scop o sumă anuală sus zisei societăți. Congresul inginerilor* conductori La 16 Februarie 1897 un număr însemnat de conductori de poduri și șosele au pus bazele unei societăți intititulată societatea «Conductorilor de lucrări publice», cu scop de a desvolta cunoștințele necesare conductorilor, stabilirea și menținerea spiritului de colegialitate între membrii și ținerea în curent a membrilor cu cestituire ce -i interesează și cu mișcările personalului din care face parte. Membrii comitetului pentru a pune o mai bună bază acestei societăți, au propus convocarea în București a unui congres al tuturor conductorilor de lucrări publice. Ministerul de lucrări publice a aprobat congresiștilor reducere de 50 la sută pe căile ferate. Congresul s-a deschis ori în sala Amiciția sub președinția d-lui Nicolau Au fost presenți 67 d-ne conductori. Președintele societăței d. Al. B. Popescu, a făcut istoricul sa Inmormântarea lui Tache Geani Ieri dimineață a avut loc la cimitirul Bellu, înmormântarea rămășițelor pământești ale regretatului fruntaș liberal Tache Geani. La locuința definitului Corpul decedatului se afla așezat într-un sicriu ridicat pe un catafalc în mijlocul marelui salon din casele defunctului, din strada Episcopiei. La cele 4 colțuri ale catafalcului ardeau în 4 sfeșnice 4 mari luminări. Catafalcul era înconjurat de numeroase coroane de flori naturale și artificiale. Printre acestea se putea observa o prea frumoasă coroană din partea consiliului de miniștri, o altă coroană din partea Corpurilor legiuitoare, o coroană trimisă de orașul Târgoviște, o coroană a județului Dâmbovița, cet. La orele lojum., IP.,S. S. Archiereu Nifon, Vicarul sf. Mitropolit înconjurat de înaltul cler, oficie slujba divină. Diseti*sîiHIe După terminarea serviciului divin, d. C. Stoicescu din partea guvernului, a rostit un discurs, arătând tot ce a făcut Tache Giani cât timp a fost ministru în cele două cabinete liberale. După d. Stoicescu a vorbit d. Em. Porumbaru, din partea camerei deputaților. In urmă d. Danielopol, decanul baroului advocaților, din partea acestora, a rostit un discurs schițând meritele decedatului ca advocat. La orele 12 corpul decedatului fu ridicat pe brațe și pus pe carul funebru. O companie de infanterie a dat onorurile cuvenite, decedatul posedând mai multe înalte decorații. In urmă carul funebru fu pus în mișcare spre cimitirul Bellu. M. S. Regele a trimis trăsura de doliu, care a urmat carul funebru până la cimitir. Din partea județului Dîmbovița a asistat o delegațiune compusă din d-nii Vasilache Dumitrescu și Tache Atanasiu. Rep cietate de la înființare și până astăzi. In urmă d. V. Haniga, casierul societăței, a citit darea de seamă, asupra cestiunei financiare. S’a urmat apoi discuțiunea asupra modificarea statutului, discuțiune la care au luat parte foarte mulți membri. Discuțiunea statutului a durat până la orele 6 și jumătate când s’a ridicat ședința. In ședința de astăzi se va precede la alegerea unul nou comitet , apoi toți membri societăței vor fi fotografiați. După prânz congresiștii vor vizita mai multe fabrici din Capitală.* * * In ședința de ieri congresiștii au trimis următoarele două telegrame : D-lui Scarlat Virnav Prefect Constanța Conductorii de lucrări publice, întruniți în primul lor congres la București, astăzi 29 iunie, în unanimitate vă salută, ne mulțumește de atențiunea și sprijinul ce întotdeauna le-ați arătat și ne roagă a le face distinsa onoare a primi președinția de onoare a societăței Ior. D-lui I. I. C. Brătianu ministrul lucrărilor publica Conductorii de lucrări publice, întruniți în primul lor prongres la București, azi 29 Iunie, în unanimitate ve salută și vă mulțumește de atențiunea și sprijinul ce întotdeauna ați arătat. _______v. să emigreze este persecuția noastră. Vizita lui Lazar ar fi adus folos, poate evreimea, dacă nu și-ar fi manifestat prin ancheta sa și talentul literar în materia de stilistică și de delicateță față de ospitalieri a rasei. El a dat o lecție, făcându-ne pe noi să arătăm streinătăței, că plângerile evreilor contra noastră sunt simple minciuni. Iar în ceea ce privește insultele lui Lazare trebue să ducem o luptă nesfirșită pentru a căpăta satisfacție. De aceea termin arându-ne bun succes. D. Bidu, spune că chestiunea evreească trebue tratată ca o chestiune de vitalitate pentru români. Datoria noastră este să luptăm cu tărie. D. Petrovici Ioan, student în litere în câteva cuvinte arată că totdeauna s’a ținut departe de mișcările studențești, astăzi însă nu se poate abține de a apărea la rampă să se bucure din tot sufletul de inițiativa luată de studențime, de demna atitudine a studenților în chestiunea protestării în contra injuriilor aduse de Bernard Lazare. Discută cu multă amănunțime injuriile aduse de Lazare. Arată încă nedemna purtare a studenților și a gloatei evreești. D. Mora, vorbește între altele despre protestările acelor câțiva evrei, contra cărora zice că motivul scrisorilor este chiar numai gheșeftu și că ceea ce se cere e o protestare generală. Dr. Zvilinger zice că mârșăviile aduse lui de foștii lui colegi evrei, căci azi aceștia nu-i mai vorbesc ca colegi din cauza protestărilor personale contra moțiunei studenților evrei. Protestează în aplauze nesfârșite, contra și a anchetei lui Bernard Lazare și în contra colegilor săi evrei. Declară că afirmă și va susține totdeauna că studenții evrei n’au de ce să se plângă și că nu suferă de nimic. Se asociază cu studențimea română la protestările ei. D. Mureanu. Această chestiune în Capitală a făcut ca studențimea să se ridice cu demnitate, de convingerea ca românimea are tot dreptul să se reazeme cu dreptate și cu credință pe studențime și mai cu seamă protestează cu indignare contra acelora care necunoscând nici măcar recunoștința s’a atins de coroana de oțel a M. S. Regelui. Art. 17 C. C. în comparație cu art. 13 C. Nap. relativ la streini. Vorba de neputința cerere de drepturi politice care atinge și va scruncina puterea noastră ca națiune. Propra rurală nu va putea nici odată să intre în mâna lor căci acum și românii totuși suferă. Dacă va fi nevoe românul dă dovadă că poate să-și spere drepturile și cu brațele, după cum avem istoria martoră despre Ștefan și Mihail. D. Călinescu vorbește de Drumont care în Franța a știut să ne apere cu demnitate de infamiile murdare ale evreiului Lazare. Cere a se aduce mulțumiri atât lui Drumont cât și studentului Sinlinger care a dovedit că apele cristaline ale României a spălat dacă nu tot dar o parte din caracterul strămoșesc. D. Giurculescu vorbește de art. din «Pester Lloyd», care zice că evreii din România nu aveau libertate legală pe care să poată protesta. Probe de minciuni e chiar presa. Shackespeare chiar în geniala sa operă a luat ca tip al speculei evreești pe Schertck. Evreii sunt cei mai mari dușmani ai țărei românești. După cererea Asociației, s’a cerut a i se trimete protestările evreimei contra lui Lazare. Citește o scrisoare plină de injurii la adresa României și laudă lui Bernard Lazare. Acei evreii insultă și pe studențime și pe tot ce e român. Insultele tocmai să ne stimuleze ca să avem mai multă forță întru ridicarea neamului și apărarea lui contra tuturor. Aduce cordiale salutări Uniunea, care într’o spontanee gândire s’a unit cu toți studenții pentru deciderea muncei, pentru apărarea neamului și steagului românesc. D. Giurculescu termină citind următoarea moțiune : Studențimea universitară română, convocată la 29 iunie, în localul «Asociaței generale a studenților», pentru a protesta contra atitudinea ofensatoare și antipatriotice a evreilor din România, în cestiunea calomniilor infame debitate de un evreu neotarinic contra Dinastiei și a țărei noastre . Având în vedere invitațiunea făcută evreilor din Regat, atât de presă cât și de studențimea română ca să-șî manifeste «acum»» iubirea de adever, simpatia și devotamentul față de patrie și Tron, afirmând solemn că el își declină orice solidaritate cu calomniile odioase ale coreligionarului lor. Având în vedere răspunsul arogant al studenților evrei, în care denaturând cu totul Gestiunea, refuză de a desaproba în mod real pe calomiator și aduce noul insulte colegilor români. Studențimea universitară română, în ceea ce privește răspunsul acesta, invită pe Bernard Lazare a face, pentru complectarea studiului său, o nouă anchetă în România, asupra evoluțiunii insolenței la tinerii evrei, și asupra ingratitudinii lor patente față de statul român. Iar până atunci, noi considerăm moțiunea injurioasă a camarazilor noștri evrei, ca un răspuns elocvent, la adresa acelora, cari mai susțin că deschizând acestor elemente refractare, porțile largi ale instrucțiunei publice, le-am putea face susceptibile de o asimilare psihică sau etnică. Considerând apoi, că la această manifestațiune anti-românească, se asociază și imensa majoritate a evreilor din România, prin refuzul lor de a dezaproba prin presă sau prin orice altă cale, pe calomniator. — Studențimea universitară română denunță țării și lumii întregi «adevăratele sentimente», ce nutresc pentru Regatul român, solicitatorii drepturilor noastre politice, și întreabă dacă națiunea română, mai poate avea vr’o simpatie față de aceia, de la cari nu recoltează decât calomnii și injurii, ură neîmpăcată și cea mai cumplită ingratitudine. /. Giurculescu. întrunirea s’a terminat la orele 7 seara. Rusenescu. Intrunirea funcționarilor comerciali Aseară, la orele 8, un mare număr de funcționari comerciali din Capitală au ținut o întrunire în localul societăței din str. Isvor, pentru a protesta în contra patronilor cari nu respectă legea repausului duminical. Au luat cuvîntul d-niî V. Costescu, Reis, Arthur Walter și alți funcționari comerciali insistând asupra necesităței repausului de Duminecă consfințită prin lege, și fácînd un apel călduros către confrații lor, fără deosebire de religie, de a se grupa sub steagul societăței și a forma un corp bine organizat și puternic. D. Romulus Popescu, avocat, vice-președintele societăței, face o dare de seamă a anti vitalei comitetului diriguitor și-și exprimă speranța, că funcționarii comerciali îșî vor da tot concursul pentru a duce la izbândă cauza lor. Termină, aducând mulțumiri d-lui ministru P. S. Aurelian, căruia funcționarii comerciali îi datoresc legea repausului duminical. D. Tache Georgescu explică ceea ce însemnează odihna pentru omul muncitor și spune că în Bulgaria, țară mai puțin civilizată ca a noastră, legea repausului se respectă cu sfințenie. Mai vorbesc în acelaș sens d nn Aslan, președintele întrunire și Grigghe Borneanu, președintele comitetului, după care se votează următoarea moțiune: «Funcționarii comerciali adunați în localul societăței din str. Isvor No. 14, protestează cu energie contra patronilor cari nu respectă legea repausului duminical și, față de importanța lege in ceea ce privește mersul comerțului, face apel la cei în drept pentru a lua măsuri de îndreptare». Terminându-se întrunirea, funcționarii comerciali îșî dau întâlnire în grădina Sf. Gheorghe, de unde, la orele 10 seara, pornesc în procesiune și cu muzica în frunte, acasă la d. ministru Aurelian, președintele de onoare al societăței și părintele lege! repausului duminical, pentru a-l felicita de ziua sa onomastică și a-l face o manifestație de mulțumire și recunoștință de interesul ce-l poartă societățea lor. Rep. întrunirea studenților ieri la orele 5 și juni. după amiază, a avut loc în localul «Asociației» o întrunire a studențimei universitare pentru a protesta contra insultelor lui Bernard Lazare. întrunirea e prezidată de d. Giurculescu. Cel dintâm ia cuvîntul d. Climescu. Ca fiu al Moldovei, trebue să spun că azi studențimea universitară trebue să fie unită pentru a lupta contra evreilor, cari se solidarisează cu insultătorii dinastiei și ai neamului. D. Mironescu zice n’ar fi nimic, dacă românii ar fi insultați de evreii din alte țări, dar e revoltător să vezi cum evreii din România insultă dinastia, guvernul și pe studenți. Și ceva mai mult sunt oameni care fac parte comună cu evreii contra românilor. Face apel la studenți să nu desarmeze până ce evrei culți nu vor face amendă onorabilă. D. Pavlid spune că sărăcia în țara românească este generală și de ea ar trebui să se plângă și cu alți streini și românii. Dar evreii care ne-au urît totdeauna cred că a venit momentul să ne sdrobească pe noi, și de aceea spune că cauza care-i silește DUMINECA. ♦ «Universul Literar» colorat, care a apărut azi, Duminecă 30 Iunie, conține: Roma, de Benedetto de Luca; Fatala eroare, de Public; Bun de sărutat, de Teleor, 13, poezie de Carol Scrob ; Cronica Științifică ; Cuibul lacrămilor, de Nicodem; Curierul model, de Baba Vișa ; Paul, de Adina P. Silescu ; Mî-e dor, poezie de Lelia ; Vrikdia, de A. Vântul; Viața mea, de Dumitru Câmpulungeanu; Avocatul și frumoasa sa soție, de Cornelia ; Cronica, versuri de Marion; Săptămâna financiară, economică și agricolă ; Continuarea romanului Nunta imposibilă. Diverse, Nota baziie, Jocuri, etc. Ilustrații: Derolarea de la Braz% (colorată) și Defilarea de la 10 Maiü. «Universul Literar» colorat se vinde cu 5 bani în toată țara. ♦ In urma informațiunilor ulterior primite că ciuma laGons Triumful Vizgntei Roman original de Wwm Codru Proprietatea literară a ziarului «Universul».—Reproducerea este oprită PARTEA 11 CAP. VII Logodna vânătorului de zestre — Dar mie ? Mie câte nu’mai trebue ? N'am nicî cerceî, n’ant nici brățară, n'am nici rochie, n’am nici pelerină... Traian sări în sus. — Ce însemnează asta ? — Ei nu te supăra Traiane,— le știu băiat drăguț... Nu’ți aduci aminte cum mergeam astă iarnă cu muscala la șosea ? — La vila regală... Ah, cum mai petreceam iate? !... !- Erați parale multe atuncea, dar acuma ?... — Lefter ? — Ce lefter Virginio ? Uiți că ia șaptezeci de mii de franci?... — Pe el dar, Lenuțo... — Pe el... — Fugiți, strigă Traian agasat căutând să scape de ele. — Ce ești nebun Traiane? Ne respingi ? Ne respingi pe noi care țe-am fost așa de credincioase până la ultimul ban ?... — Ai... Haide spro că ne alungă... La schimbul boeru ! — Ce Traiane te-aî boerit ? Șoapte-zeci de mii... ce grozăvenie Și amândouă dispărută prin scenă. Unchiu stătea tablou. — Ce o fi însemnând asta ? murmură Traian, abia ținându-se pe picioare. — își bate joc de tine, tu nu vezi ? Ți-a descoperit trecutul. Traian se uită împrejur — Hai să mergem. — Haida... nu mai avem ce căuta aci. — Stăi !... se auzi deodată o voce puternică. Pe scenă apăru un om scurt, burtos, cu revolverul în mână târând după el o femee care părea moartă. — Stăi, să-ți dai seama în fața soțului ultragiat, necinstea cere răzbunare!... Și întinse revolverul. — Tu trebue să mori aci alături cu Elisa !... Traian care crezu că se află cu adevărat în fața lui Velea, avu o mișcare de groaznică spaimă și alergă spre ușă, dar ușa era încuiată pe" din afară , în zadar o sgîrțîî. — Fugi lașule ? Să nu fugi ! Să stai aci in fața negrului tablou al infamiilor tale !... In acelaș timp o altă femeiu adusă tăi îș pe scenă. — Nu privește nenorocitule și cadavrul Floncăi !... Privește victimele desfrânărei și josniciei tale și apoi proclamă’țî cinstea morală în fața oamenilor! Traian, cu mâna pe ivonul ușei, tremura ca varga , dinții îl clântăneau în gură. Unchiu Petrache se apropia de scenă. — Eî d-lor, terminați supliciu, ve ajunge. Dar supliciul nu era încă terminat. Abia dispăruseră după scenă persoanele precedente și cortina doua se ridică repede lăsând să se vază un biurou polițienesc și în același timp două agenți armați se coborîră în salon și cu forța aduseră pe Traian în fața scenei. In zadar se sinuci el în toate părțile. Ce avea să se mai petreacă ? Un om cu înfățișare respectabilă luă foc lângă biurou iar lângă el se ivi îndată un finer. Traian se cutremură din cap până în picioare. Acum se afla cu adevărat în fața uneia din victime, recunoscu pe Ștefan. Acel care ședea la biurou — pseudo-comisarul—se adresă tînerului: — Spune d-le Ștefan.r- Domnule comisar, zise acesta cu o voce fermă, accentuând cuvintele, acest pungaș mi-a furat mai zilele trecute un portmoneu în care aveam o mie de lei. Portmoneul e de marochin verde având la mijloc un monogram de aur. — Adevărat d-le ? — Ce-i batjocura asta... — D-le, strigă comisarul cu o voce puternică, e adevărat ce spune tînărul ? — Minte... bâlbăi Traian, și sudoarea îl șiruia pe frunte. — Imediat perchiziție... Traian vru să se apere, dar fu pus în neputință. Un agent îî scoase din buzunarul redingotei portmoneul fatal, și îl depuse pe masă. — Acesta e? — Da, acesta, d-le comisar! — In fiare cu pungașul ! ordonă comisarul. Un zârnăit lugubru de lanțuri se auzi de după scenă. Traian, cu un răget de fiară sălbatică, voi să se desfacă din mâinele celor ce-l țineam Văzând că nu reușește, strigă din toată puterea plămânilor : — Ce șarlatanie e asta ? Atunci apăru Cornea pe scenă. — Asta-î șarlatanie d-le Piongescu ? D-ta care aî necinstit atâtea familii; d-ta care aî acuzat de furi pe acest tînăr și aî lăsat să fie condamnat un inocent ; d-ta în sfîrșit care ți-au tocat averea în nelegiuiri și desfriü, nu ești acum un șarlatan când vii la mine și îmi ceri fiica în căsătorie ? Ești un șarlatan ordinar. Și luând portmoneul, îi aruncă la picioare. — D-le... bâlbâi Traian, cu, ochii eșilî din orbite, d-le... — Eșî !... strigă Dornea cu o voce tunătoare, arătându-i ușa ei un gest magistral. Eșî !... Traian se îndreptă spre ușă urmat de agenți, și când păși pragul, răsună d’odată un marș triumfal. El fugi atunci ca un nebun peste scări și dispăru în întunerec... Cuconu Petrache, venindu-și în fire din zăpăceala în care căzuse și găsindu-se și el acum grozav de strîmtorat față de familia Dornea, de vkre ae el prezintase și stăruise pentru Traian, se apropie de Dornea și îngână tremurând: — Scuzele mele d-le Dornea, am fost indus în eroare... — Nu-î nimic, răspunse acesta întinzându-i mâna, nu-i nimic , negreșit că și d-ta ai fost înșelat de acest șarlatan... Discuția se fu întreruptă de strigăte de «ura» și de acordurile muzicei. Maria și Lucia—în vestminte albe — fură aduse în triumf de cei ce au luat parte la scena petrecută. Cornea îl luă pe unchiul de braț și intrară cu toții în sala de mâncare unde îl aștepta masa încărcată cu mâncăruri, prăjituri, vin, șampanie... Și curând se încinse o petrecere în regulă. Pseudo-comisarul sau administratorul, pseudo-Velea sau slăbuțul îngrijitor al pădurilor, făceau minuni de vitejie în fața sticlelor. Cuconu Petrache uită curând pe nepricopsitul seu de nepot . «Să trăiască șampania» strigă el cât și lua gura. Dar acela care era mai fericit, în această veselie și fericire generală, era Stefan-« tra ud»*»