Universul, august 1902 (Anul 20, nr. 208-238)

1902-08-01 / nr. 208

RNULXX No. 208.— J0Ü1 1 AUGUST 1902 - Abonament de și anunțurile se primesc la : Administrația: Strada Brezoianu, 11. București Monumentul prințului Jugen «le la Pet­re va­rodin (Vezi explicația) Societățile de gim­nastică și de muzică Asupra acestei chestiuni, de mare însemnătate pentru desvoltarea fizică a poporului român și pentru formarea gus­tului musical în țară, primim de la d. N. St. Velescu, ma­estru de scrimă și gimnastică în Capitală, o interesantă scri­soare, căreia îi dăm joc cu plăcere : «Am citit în stimatul d-voastră ziar un articol pentru înființarea de societăți de gimnastică și co­rala prin provincii. Vin prin aceasta, c­iviî da și eă părerea de­ modul lesnicios, cum ar putea, să se constituiască. Aceste societăți se află în toate orașele din țară, săli de gimnas­tică și de muzică, pe la școlile secundare, cari pr­in o decisiune ti­t­lui ministru al instrucțiune­­i publice, ar putea fi puse la dis­poziția societăților ce se vor în­ființa, în orele candele nu sunt ocupate de elevi. Maeștrii de mr­usică și gimnas­tică se găsesc de asemenea pe la fie­care școală.­­ Nu rămâne de­cât constituirea de societăți, cu o cotizație lunară f­oarte mică, din care o parte să se dea maeștrilor pentru munca­­ lor, o parte pentru întreținerea și cumpărarea de aparate de gim­nastică, și instrumente musicale, și altă parte pentru fondul socie­tate­, care va servi și la serbă­rile anuale, ce se vor da în fie­care an când într’un oraș, când într’altul. Spre a li se da o mai mare importanță, este de dorit ca ele­­să funcționeze sub președinția prefectului, și a unui comitet compus din directorul școalei res­pective și persoane cari să poată da tot concursul lor. Numai ast­fel vom putea și noi face, ca în străinătate, concursuri generale din toată țara, când membrii lor se vor aduna o dată pe an într’un oraș din țară. Președinția de onoare o va avea de ministru al instrucțiunei publice, iar sediul general al a­cestei «Academii de sport» va fi în București. Gât pentru programul exerci­ț­­iilor gimnastice și al bucăților corale pentru serbări anuale, el se va alcătui prin înțelegere ge­nerală. Din profitul serbărilor se vor forma fondurile societăților, iar parte din profitul serbărilor mari anuale se va întrebuința pentru împărțire de premii, facerea de imprimate și alte diferite chel­­tueli. «Dacă ministerul instrucțiunei publice admite această părere,­­care în fond este foarte folosi­toare și care nu cere nici cea mai mică cheltuială,—ci din con­tra ne obligăm a îmbunătăți și adăuga aparate pe la școli,—sunt sigur că până la finele lunei Sep­tembrie viitor fie­care maestru se va grăbi cu formarea acestor societăți. «Odată admis acest lucru, lesne e­a se face un statut, un regu­lament și un program». Și noi suntem încredințați că propunerile d-lui Velescu sunt bune și lesne de pus în practică, și că cei în drept se vor grăbi să și se însușească și să le dea ființă. Din Franța (Corespondență particulară a „Universului") Paris, 27 Iulie Inaugurări și Imneriite Miniștrii francezi au inaugurat era monumente, au presidat dis­tribuții de premii, au asistat la banchete și rostit discursuri. D. Trouillot, ministru de co­merț, a presidat, la Dole, inau­gurarea statuei lui Pasteur. Mi­nistrul instrucțiunei publice, aca­demia franceză și academia de știința trimiseseră delegați. S’au rostit 13 discursuri spre a se ce­lebra memoria acestui mare fran­cez, care a fost poreclit cu drept cuvînt «bine-făcetorul omenirei». D. Camille Pelletan, ministrul marinei, a prezidat la Salon, care face parte din circumscripția sa legislativă, împărțirea premiilor la școlile comunale. Ministrul a preconizat, în discursul său, fo­loasele învățământului republi­can. Generalul Andre, care inaugu­rase la Moulins monumentul ri­dicat soldaților din Allier, morți CELE DIN URMA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA 5 Baal foaia în R­om­ânia.—IQ Baal în str.io&Ut» Calendar pe anul 1902 Ortodox Miercuri, 31 Iulie. — Eudochim Catolic Miercuri, 13 August,­­­ I­polit Soarele răsare 5.00 ; apune 7.08 București, 1 / Iulie, pentru patrie, a asistat cri la un banchet, la care a rostit un dis­curs în care a vorbit despre le­gea asupra congregațiilor și des­pre serviciul militar de 2 ani. U­n ucigaș de 16 ani Să n’ai încă 16 anî, să fii că­sătorit, să ai un copil și ceea ce ’î mai grav, un omor pe cuget, sunt fapte cari indică o precoci­tate nu tocmai obicinuită. Aceasta e cazul tînerului Au­guste Martin, pe care judecăto­rul de instrucție Ausset de aci l’a trimis ieri înaintea camerei de punere sub acuzare sub învi­nuirea de omucidere cu voinți La 23 iunie trecut, Auguste Martin, care trăia de peste 2 ani de zile cu o femee de 17 ani, cu care are un copil de 7 luni, se plimba lângă casa lui, pe cheiul Bievre, când se luă la ceartă cu un finel care­­ șî scăldase un câine în acel timp e,și dintr’un res­taurant de pe cheiii un lucrător de 25 ani, anume Lacelle. Adresându-se lui Marlin, La­celle exclamă: — Aide, taci din gură, rouco sule ! — Eu, mucos ? răspunse Mar­lin jignit, eu sunt un voinic de la Viilette. Ține asta până una alta ! Și, la aceste vorbe, inculpatul lovi cu un cuțit în inimă pe La­celle, care muri pe foc. In tot timpul instrucțiune­, fi num­i Martin a dat dovezi de cel mai mare cinism. O spargere la o înălțime de 4305 metri E neplăcut să fii prădat la oraș când locuește la parter sau la ca­tul al 3­­4-lea , dar să primești vizita unor trecători nedelicat cari ’ți sparg­ geamurile și te fură când ești instalat la o înălțime de 4365 metri, e un lucru care întrece ori­ce închipuire. Aceasta i s’a întîmplat astronomului Jo­seph Vallet. D-sa șî-a stabilit pe stâncile Brosses, pe de muntele Blanc un observatoru­­ de lemn îmbrăcat cu fier, cuprinzând instrumente științifice de mare valoare; îm­preună cu aparatele, clădirea cu­prindea o mare cantitate de cutii de conserve și de lichioruri, pen­tru trebuințele personalului. Alături de vila sa, d. Wallet a pus să se instaleze un adăpost prevăzut cu așternuturi, saltele și cuverturi, și unde turiștii sur­prinși de vijelii să se poată a­­dăposti fără a mai cere învoirea cui­va. Acum câte­va zile, două tu­riști, călătorind fără călăuză, so­seau­ la acel adăpost. Găsind fără îndo­ială locul prea modest pen­tru ei, dinșii n’au găsit nimic mai bun de făcut de­cât să pă­trundă în vila astronomului Val­let, spărgând un geam. Odată a­­colo, ei se instalară cu tot con­fortul, mâncară, băură, făcură foc și se retraseră. Groaznică răzbunare O copilă de 6 ani, fiică a so­ților Plagnal, plugari în satul Ranyssonnoux, de lângă Espa­lion,"" se certase cu tinerul păstor al casei, un anume Negrokies. Acesta din urmă, care fusese probabil certat de stăpânii lui, jură să se răzbune asupra fetiței Eri: judecând momentul pro­pice, el prinse fetița, îî puse bra­țul pe o buturugă și cu o pu­ternică lovitură de topor îî reteză mâna în dreptul pumnului. Apoi fugi. Se ghicesc strigătele de durere scoase de biata fetiță și furia pă­rinților contra autorului acestei fioroase fapte. Un doctor chiemal în grabă tăie mâna victimei. Jandarmii caută pe autorul a­­cestei fapte mișelește. Brutus, reacțiunei contra a «prea mult» din anii trecuți? De mai mare importanță este aici chestia apei. Mai bună este o apă căl­­ducică, moale și liberă de microbi. Apa de la munte este prea tare și prea rece și înăsprește pielea. Inconvenientul prim îl înlăturăm dacă punem în apă borax, un preparat alb, fără miros și foarte eftin, și adică în chipul următor : Intr’un litru de apă caldă disolvăm trei până la patru linguri de supă borax. Dacă apa este prea rece atunci o punem de cu seară într’un la­­voar în cameră. Dacă pielea este prea aspră o frecăm după spălare cu câte-va picaturi de glicerina, ceea­ ce este,, foarte avantagios mai cu seamă iarna. Prin întrebuințarea acestui mijloc dispar coșurile și fața ca­pătă o culoare fragedă și natu­rală. O deosebită îngrijire a teni­­tului, în sensul mai sus descris, se cere la sporturile moderne, ca bicicleta, tennis, urcarea pe munți etc. La acestea tevitul su­feră foarte mult din causa prafu­lui și a sudoarei, inconvenient care dispare dacă folosim m­e­toda de mai sus îndată după ter­minarea acestor sporturi. Este cu totul greșită părerea că spălarea prea deasă vatămă tenitul, din contra îi conservă frăgezimea. Olimpia CRONICI FEIENîNE Conservarea t­eii f­ului Care anotimp este mai pri­mejdios pentru ferit ? Părerile asupra acestei chestii sunt îm­părțite. Mulți afirmă că primă­vara este cel mai primejdios ano­timp pentru tenit, alții zic că vara și iarna. Tocmai toamna, în care are loc moartea naturii, este considerată ca foarte favorabilă pentru tenut și mult apreciată din cauza aerului dulce. Cum să ne îngrijim deci de tenut fară a face prea mult sau prea puțin, după cum se întâm­plă acum adesea­ ori în urma Monumentul prințului Eu­gen fie la Petrovarodin — Vezi ilustra­ia — Zilele trecute s’a inaugurat cu mare solemnitate la Petrovaro­­din, în Ungaria, un monument ridicat de ofițerii reg. 70 de in­fanterie austro-ungară în amin­tirea victoriei pe care a repur­­tat-o prințul Eugen de Savoia la 1716 contra turcilor pe câmpul din jurul acelui oraș. Monumentul se compune din­tr­-o cruce de marmoră albă, la picioarele căreia zace în chip simbolic semi­luna turcească. Crucea se află așezată pe un piedestal de marmoră de Istria pe care este o inscripțiune în limba latină asupra importanței monu­mentului. Monumentul are o înălțime de 0.5 metri și la inaugurarea sa au luat parte peste 25.000 per­soane. Onorurile militare le-a dat întregul regiment 70 de in­fanterie. Publicul la stațiunile noastre balneare Impresiuni de la Govora Govora a fost anul acesta a­saltată de un mare număr de vizitatori, veniți pentru a găsi tămăduire în apele bine­făcătoare ale acestei stați­uni baln­eare. Succesul obținut anul acesta de băile de la Govora se dato­­re­ște și ministerului de domenii care a trimis pe d. dr. Țăranii medicul băilor, să viziteze cele mai însemnate orașe din țară și să propage printre medicii local­nici eficacitatea apelor de la Go­vora, caii sunt neîntrecute. Această măsură a avut succes căci astă­zi se află la Govora peste 2000 familii. S’a ajuns a se da 900 băi pe zi, când anul trecut numărul era abia de 600. Băile au însă numai 40 de ca­bine și, din această cauză, vi­zitatorii trebuesc să­ înceapă a face băi la ora 4 dimineața și să se termine noaptea. Pubicul su­feră deci din lipsa unor instala­­țiinî mai mari.Ar fi de dorit ca băile să fie puse în măsură de a satisface cerințele,— și nu este vorba aci numai de un desiderat, ci de a se lua măsuri. Cu 25 0OC lei a­­nual, cât se află prevăzut în bud­getul ministerului de domenii pentru întreținerea înfrumuseța­re­, pentru captarea apelor dulci, pentru drumuri și șosele, pentru plata personalului stabilimentu­lui, pentru întreținerea gradinei și pentru tot ce are nevoe o sta­­­une balneară, este aproape de mintea omului că nu se poate face ceva serios. Nici nu se pot capta toate izvoarele de apă dulce, cari ar putea să alimen­teze băile cu apa dulce necesară. Iluminarea stațiunei , alte îmbunătățiri Pentru înlocuirea sistemului actual de iluminat, — care este insuficient, — prin electricitate, s’au adresat ma­­ multe oferte ministerului de domenii, variând între 23—25000 lei. Până acum nu s’a făcut nimic și stațiunea rămâne în suferință cu ilumi­natul. Ar mai trebui de asemenea s se facă o sală mare și un cazino unde să petreacă publicul în cursul zilei, sau să se dea ba­luri. Drumul de la Călimănești la Căciulata, care e parcurs de sute de persoane în fie­care zi de două ori, ar trebui mai bine întreținut și stropit regulat. Fondurile pentru stațiunile balneare Ar fi de dorit ca fondurile destinate direcțiunei serviciulu băilor, să fie puse la dispoziția acestui serviciu toamna, iar nu după 1 Aprilie când se deschid nouile budgete, căci cu toată res­tricția acestor fonduri, totuși s’ar putea face ceva ; astă­zi se fac reparațiuni și lucrări de ame­liorare când publicul începe să inunde stațiunile. La Călimănești instalaținiile dn cătărie, stabilimentului nu sunt terminate, văpseaua nu e uscată podul de la Ostrovul din Căli­mănești e încă în lucrare, de asemenea sportul camerelor nu s’a terminat. Veniturile stațiunilor balneare au fost foarte urcate anul acesta și e păcat că nu se rezervă fon­duri suficiente pentru buna lor întreținere. Arendarea stațiunilor bal­neare Anul trecut, d. inginer Paianu șef de regiune minieră, care însărcinat și cu conducerea sta­țiunei balneare Lacul­ Sărat, a a­dresat un foarte interesat raport ministerului de domenii, prin care propunea a se da în exploa­tare această stațiune balneară pe timp limitat de onî, cu condiți­unea ca concesionarul să facă instalațiuni sistematice, să con­struiască un bogat cazino, să a­­­ducă lumină electrică, etc., adică să schimbe aspectul acestei sta­țiuni. Chestiunea a fost studiată anul trecut cu mult interes, fără să se fi hotărît nimic. Totuși dacă stabilimentul­ de băi de la Lacul­ Sărat va fi men­ținut în starea din anul acesta, apoi cu siguranță că la anul viitor va deveni impracticabil Direcțiunea serviciului industriei comerțului și minelor, care admi­nistrează stațiunile balneare, este animată de cele mai bune inten­­țiuni,pentru progresarea acestor stațiuni, și vor trebui numai făcute sforțări pentru a se des­tina fonduri necesare îmbunătă­țirilor, pentru ca stațiunile noastre balneare să fie ridicate la nivelul celor similare din alte țări. Pu­blicul nostru a dovedit anul acesta în­deajuns, că are toată bună­voința de a rămâne pe timpul vacanței la băile și la stațiunile climaterice din țară. IV. G. Marinescu O CUGETAȚIE PE ZI Natura a făcut apetitul, omu a inventat lăcomia, presta serviciu pentru județ și are a obține salariu și pensie­ d­e la județ, de­oare­ce contractul de drept public este încheiat în­tre județ și inginer . Că prin urmare un inginer în serviciul județului, făcând parte din cadre, pentru aceasta nu este funcționar al Statului . Considerând că comisia de apel interpretând că un inginer, deși numit în serviciul județului ar fi inginer al Statului și are a fi scăzut de la patentă, a comis un exces de putere și a violat legea Grefier. Curier Judiciar (TRIBUNALELE ROMANE) O jurisprudență fiscală rela­tivă la Inginerii din serviciul județului și comunei Comisiun­ea de apel din jude­țul Botoșani, scutind de plata patentei, pe inginerul acelui ju­deț, pe motiv că de­și e în ser­viciul județului, totuși ar fi in­giner al statului și are a fi scu­tit de plata patentei, administra­ția financiară a făcut recurs și Curtea a casat decisiunea comi­­siunea de apel stabilind că ingi­n­er­ii din serviciul­ județului și comunei nu pot fi considerați ca funcționari ai Statului și prin urmare sunt supuși la plata pa­tentei. Iată cum și-a motivat Curtea de casație hotărîrea în această afacere : Considerând că după legea pa­tentelor numai inginerii în ser­viciul Statului sunt scutiți de ori­ce patentă . Că dacă inginerii numiți în serviciul județului au a fi numiți prin decret regal și fac parte din cadrul ordinar al ministerului de lucrări publice, aceasta s-a făcut pentru a organisa un control al Statului asupra județelor, în­cât privește inginerii ce ar întrebu­ința . Că numit prin decret regal pentru un județ, inginerul ave­a mare și tot ca dânsul poartă me­reu­ monoclul. Se afirmă că el­imilează chiar și chipul de a vorbi al tatălui său. Acesta e primul caz în istoria parlamen­tară engleză, când tatăl și fiul sunt membri în acelaș cabinet. * ¥ ¥ Progina-mamă a Spaniei, înso­țită de fiica ei, infanta Maria Teresa, a sosit Duminecă la Mu­nich spre a face vizită membrilor familiei regale a Bavariei, cu care e înrudită.★. . ¥ $tiri din streina­tate — Prin poștă — Episcopul catolic Strossmayer din Ciacovar (Croația) și-a ser­bat Dumineca­ trecută jubileul de 60 ani de când a fost promovat doctor în teologie la universita­tea din Viena. Din acest inci­dent,partidul naționalist din Croa­ția, al cărui suflet și conducător e veteranul episcop, i-a făcut o­­vațiuni entusiaste. Academia Sla­vilor de Sud, universitatea din Zagreb, precum și o mulțime de societăți culturale l-a fi felicitat prin delegați­uni, iar universita­tea din Viena, care cu ocazia ju­bileului de 50 ani, în urma îm­prejurărilor politice, nu a putut lua parte la serbare, și-a manifestat omagiul trimițându-i diploma de doctor onorific. Sute de tele­grame de felicitare au sosit din toate părțile Croației. * ¥ ¥ Deună-seară,­ la Paris, circula svonul că poliția găsise o urmă bună și se putea crede apropiată arestarea unuia din familia Hum­bert, faimoșii inventatori ai moș­tenirea de o sută de milioane. Se crede că se descoperise re­fugiul, dacă nu al d-nea Hum­bert, cel puțin al lui Promano, sau al Mariei D'Aurignac. Un duel a avut loc la Bud­a­­pesta între farmacistul Piaditz și căpitanul de honvezi Batho. Con­dițiunile au fost din cele mai gra­ve : 3 focuri de pistol de la 21 pași distanță,cu 5 pași avans după fie­care foc, iar după schimbul focurilor, duel cu sabia până la incapacitate de luptă. Gloanțele n’au lovit pe nici unul din com­batanți, iar duelul cu sabia, după 8 atacuri vehemente, s’a termi­nat cu rănirea la gât a căpita­nului.* • * In momentul de față se ține la Londra conferința colonială Acum se discută chestiunea introducerea sistemului metric în tot imperiul. S’a hotărît a se ține la fie­care patru ani asemenea conferințe. * * Din Frankfurt se anunță că la Ilanaî s’a împușcat studentul u­niversitar Frideric Beker, în ur­ma unui duel american. * * * Fostul ministru de externe boer, dr. Reitz, sosind la Neapole, a fost intervievat. El a spus că tot ceea ce spun ziarele engleze pe contul boerilor e neadevărat. Dacă boerii au fost învinși, n’au fost de trupele engleze, ci de foame și mizerie.* M ¥ Companiile miniere din Trans­vaal, văzând că lucrătorii indi­geni n’ajung la exploatarea mi­nelor de aur și diamant, au ho­tărît să înlesnească emigrarea de chinezi.* ¥ ¥ Din Graz vine știrea unei si­nucideri pe cât de originală, pe atât de groaznică. Un țăran avut din comuna Ober-Mohl, cu nu­mele Kaufmann, într’un acces de nebunie, încarcă strașnic o mortieră și așezându-se pe ea, îi dete foc. Nefericitul a fost rupt în bucăți.* ¥ ¥ Se anunță din Lemberg că consilierul Luczkiewicz, de la Curtea locală de apel, a fost tri­mis în misiune specială la Tar­­nopol. El e însărcinat să deschidă o anchetă disciplinară asupra ati­tudinei mai multor magistrați cari ar fi îndemnat pe muncitorii agricoli la grevă.* . . * * Din nouă membrii ai cabine­tului englez, Austin Chamber­lain, fiul ministrului coloniilor e cel mai interesant. El are 40 ani, dar abia pare de 30. Ase­mănarea lui cu tatăl său e foarte Ministrul de instrucție italian Nași a hotărît trimiterea unei alte misiuni științifice în Munte­­negru și în Albania. Misiunea va fi compusă din 7 învățați și dirigintă de profesorul Bal’d­ac­ci, care a făcut 18 călătorii științi­fice în Balcani. Misiunea are sarcina de a rezolva mai multe probleme etnografice, arhheolo­gice, istorice și geografice. * ¥ ¥ Deună-zî o domnișoară foarte elegantă se duse în biserica Tri­­nitățea din Paris și și-a tras un foc de revolver în inimă. Sacres­­ianul alergă și o duse la spital, unde ea muri după cât­va timp. •Cauza sinucidere! se atribue unor supărări produse din amor. Universul in provincie De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 29 Iulie — Babadag. Pentru Azilul Invalizilor.— S’a petrecut admirabil Sâmbătă seară 27 iulie c. la Babadag, plăcuta sta­țiune balneară și climaterică a Do­brogenilor. Splendidul bal, dat de comitetul constituit sub președinția d-lui sub­prefect E. Miclescu, a întrecut toate așteptările. Grație bine-voitorului concurs al d-nei și d-lui primar căpitan Geor­­gescu, Lotul a fost pregătit de mi­nune. Sala cea mare a primăriei locale Strălucia de culori și lumini. Balul s’a deschis la orele 9, în melodiosul legănat al valsului «Din vremuri frumo­ase», executat cu deo­sebită artă de muzica regim. 33. La orele 5 dimineața un cotilion ales și plin de surprize, a închis balul, ducând fie­care cu sine cele mai frumoase amintiri­. Sosiți.— Timpul fiind admirabil fără mari căiit­uri, zilnic sosesc vi­zitatori, făcând o îm­bulzeală de ne­­descris. Dintre nouiî veniți am recunos­cut pe : D-hu și d-na locot. Geor­gescu, Tulcea, d-na S Iia inginer București, d-na și d-na Miron Ga­lați, d-na și d-na Boboc, Ostrov, d-na și d-na Dumitrescu, inginer, Tulcea, d-na și d-na Codreanu Tul­cea, d na și d-na Mateescu oficiant București, d-na și d-șoara Patrona, Tulcea, d-șoara Goldring, Tulcea, sub­ socot. Iordănescu, Tulcea, d-na și d-na Maior Calafatianu, Calafat, d-na și d-na Georgescu, Hârșova, locot. Popovici, Bârlad, d-na și d-na Pless, Tulcea, d-na Roată inginer, Tulcea, d-na și d-na Teod­orescu, a­­vocat, Galați, etc. Coresp. Botoșani Accident grav.—Duminecă, pe la orele 5 seara, la plecarea mitro­politului din Botoșani la Agafton, au­ ținut să întovărășească pe P. S. Ș. mai multe persoane până la A­­gafton. Printre acestea era și d. Gosmovicî, proprietar, cu soția sa. Ieșind din oraș pe la bariera Bab­a, calul de la doc, mânat de însuși d. Gosmovicî, a luat vînt. Fiind o mare vale, a fost imposibil să-l oprească așa că la o cotitură, calul a căzut într’un șanț, resturnând docarul. D. Gosmovicî a fost grav rănit la cap și ochi, iar d-na de asemenea rănită la ochi și nas, însă mai pu­țin grav. Victimele au fost reîn­toarse imediat în oraș. Primele în­grijiri le au dat d. dr. Bucșinescu, care se găsea la fața locului în mo­mentul accidentului. Starea d-lui Cosmovicî inspiră îngrijiri. Inspecție militară.­D. maior Boureanu, comandantul bat. 8 vînă­­tori din Capitală, deplasat actual­mente la Sinaia, a sosit, după cum am anunțat, în localitate. D-sa a inspectat muzica militară de sub conducerea d-lui capelmaistru I. Vlă­­duți, asistând și la un concert. D. maior Boureanu a r­emas foarte mul­țumit și a felicitat pe harnicul ca­pelmaistru pentru munca ce o de­pune. Se știe că muzica militară ocală aparție bat. 8 vînători. 1 Vecol. Craiova Tentativă de asasinat sau­ întâmplare ?—D. Nică Radu Pe­­nea, din str. Fundătura-Vineri, a reclamat astă­zi parchetului, că era, pe când fiica sa trecea pe stradă, un'■girațiJjxw3''riu se știe de cine, î-a străbătut abdomenul. Aproape fără viață, sărmana falii a fost transportată la spitalul cen­tral, unde medicii dau puține spe­­­ranțe de scăpare. Poliția caută să descopere pe autor spre a stabili dacă la mijloc este un asasinat pre­meditat, sau numai o întâmplare. Tilhăr­ie.­D. Dumitru Constan­­tinescu, din com­. Busuioc, județul Gorj, a fost ieri victima unei În­drăznețe tîlhării : Trecând pe str. Bucovăț, pe la o­­rele 9 seara, îi e­șiră înainte patru ți­gani armați cu ciomege, cari, opri­n­­du-i în loc, li cerură «punga sau­ viața». Natural că d. Constantinescu, care avea asupră-i numai 13 Ioi, găsi că e mai practic să ofere ți­ganilor banii de­cât viața. Mulțumiți cu ce putuseră lua, Ur­­danii se făcură apoi nevăzuți. Grație însă activității poliției și în special abilitatea d-i’un director Starieu, ei au fost descoperiți chiar în acea noapte. Iec norocîrea din strada Si­­neasca.—D. Nae Puțureanu, din str. Sineasca, voind ieri să descarce un pistol în care avea o încărcătură veche, n’a observat că pe stradă, în momentul când el își descărca arma, trecea cine­va, și din această neob­­servare s’a întâmplat ca d. Mihăescu Vasile să fie rănit. Cu toate că rana pentru un moment nu este gravă, totuși, afirmă doctorii, se pot ivi complicațiuni. Furtul din str. Miron­ Cos­­tin.—Doamna Fru­sina Ionesco, din str. Miron­ Costin, a fost ieri vic­tima unui furt îndrăzneț. Mihailt Nicolici, împreună cu un alt indi­vid lot de teama lui, profitând că d-na Ionescu lipsea ieri de acasă, s’au introdus prin spargere înăun­­tru și au furat de acolo suma de 100 lei, precum și alte obiecte. Hoții au fost găsiți, banii însă nu. Un soldat criminal, — Take Fâgădău, soldat în reg. Dolj, soco­tește că armele ce­­ i-au fost date la încorporare sunt destinate pen­tru a comite crime cu ele. Ieri, luându-se la ceartă cu un prieten al seu anume Take Vasile, și cearta devenind din ce în­ ce mai înverșunată, într-un moment dat, Făgădău scoate baioneta și o îm­plântă în pieptul potrivnicului seu. Pe moarte, Take A’asile a fost transportat la spital, iar criminalul arestat, Lucillus. Cernavoda Turist.­ Erî a trecut prin ora­șul nostru turistul francez Charles Binnet; el a parcurs 23000 kilm. în 2 ani și, speră că de acum în două ani va termina turul sumeî ; e în etate de 19 ani numai și se bucură de o escelentă sănătate. înecat.­Caporalul Nicolescu Ion din batal. 4 vînători din localitate, ducându-se să se scalde în Dunăre și-a găsit moartea înecându-se. El îndeplinea funcția de furier în com­pania 3-a și se zice că era dintr’o bună familie din jud. Dorohoiű, co­muna Herța. Cadavrul s’a găsit toc­mai aseară. Goreia. Dorohoiii Sosirea Mitropolitului Mol­dovei.—După cum am anunțat, azi sosește Mitropolitul Moldovei și Su­cevei, Parten­ie Clincenî.­­ P. S. S. va sosi cu trăsura prin bariera Teutu, la ora 4.30 p. m., ve­nind de la schitul Goroveî și va fi întâmpinat din partea comunei de către toți d-nii consilieri comunali, în frunte cu primarul, de d. coman­dant al regimentului, colonel Mi­hăescu, membrii clerului din județ, aflători aci, toate notabilitățile și reprezintanții autorităților. Înaltul Prelat va sta aci până mâi­ne dimineață, în care timp va sta la Palatul administrativ , apoi pleacă la ora 7 la Pomârla, de unde se va întoarce în Dorohoiu spre a pleca cu trenul de 3.10 la Iași. Alienat. — Individul Gostache Gafenco, din comuna Hudești-mari, fiind atins în grad periculos de a­­lienație mintală, va fi trimis spre internare la mănăstirea Neamț, din jud. Neamț. Incendiu.— Un puternic incen­diu­ a distrus cu desăvârșire casa cu o șură a locuitorului G. Costa­­che Grie, din că­tuna Dealu, comuna Zvoriștea. Focul a provenit de la niște scîntei ce au sărit de la o va­tră ce se afla în apropiere și a con­sumat întregul avut al locuitorului. Casa nu era asigurată între o suma de 5000 lei. pagubele Darius. Ploc șl. Rănire gravă. — E.î cantara« giuí I. Alexandrescu, din calea Oi­lor, neavând alt­ceva mai bun de făcut, s’a apucat să-și bată soția, provocându-î o mulțime de răni grave pe corp și la cap. Numai după intervenția vecinilor, sărmana victimă fu scoasă din ghia­­rele torturatorului soț și, în­tr’o stare gravă, fu transportată în căutarea ’ lui medic G. Scurea. Sanitare.—Având ocasiunea să vorbesc azi cu d. dr. Grigore Avra­­mescu, locțiitorul medicului primar 14 Amor Criminal Roman de moravuri de N. Rădu­­­lescu­-Niger Proprietatea literară a ziarului «Univer­sul».—Reproducerea este oprită PARTEA ! Ce se mai porte pescui in Bistrița IV ‘ O­­­da, cât de greu se poate găsi o asemenea raritate fie soție pe ast­fel de timpuri cânii lor! d­­cațiunea fetelor este nu se e­ste mai greșit înțeleasă ! Și începea să cearnă prin minte cauzele tristei stări sociale a­ ca­rata,­ unul din rezultate, era în­săși drama ce speră s’o pătrundă. Așa ajunse la un han din dru­mul mare, în apropiere de Geli­­­meni. — Să facem popas aici, Bo­­dolescule, zise Ilonescu, înainte de a intra în sat, trebue să știm cum și cu cine o să avem a face. De îndată ce se opri trăsurica, hangiul se ivi în prag cu zîmbe­­tul pe buze și cu cinstită plecă­ciune. Numai de pe ochi îl vedea­u ce puiu de șiret și ce priceput la treburile lui trebuia să fie: — Ca să necinstești, d-se han­giu, cu câte o drojdie și cu câte un covrigel, dacă n’aî alt­ceva de pus drept inimă, ÎI zise ju­decătorul. Da cum să n’am, cucoane! Brînză bună de burduf... o bu­cățică de miel să frige cât ai clipi, ori vr’un cârnat uscat... — Ne grăbim, ca pentru frip­tură... Dă un cârnat, pâine și rachiu. Ilonescu și Bodolescu trecură sub un umbrar de frunze uscate acuta, unde erau vr’o 2 — 3 mese. —Ce-aî crede de cuviință, Bo­­dolescule, îî șopti­ Ionescu, în­treabă și d-ta... — Bine d-le. Și... Hangiul se arăta cu rachiul și cu câțî­va covrigi. — Vine și cârnatul și cu o teacă de brânză, zise hangiul și plecă. Pionescu ciocni cu agentul și dădu păhărelul de dușcă... Co­vrigii i se pătură prăjitura. Hangiul se întoarse repede. Pe când Ronescu îmbuca re­pede, cu o poftă nespusă, han­giul începu a intra în vorbă cu el. Evreului,—cum îl bănuia pe Bodolescu,—nu-i făcea cinste cu luarea lui aminte . — Ș­i departe ve duceți, cu­coane? întrebă el. — Ba chip aproape de lot, răspunse P,onescu. Numaî n’eî autea spune dumneata dacă Ge­, simeniî sunt arendați ori căutați de proprietar ? • — De proprietaru ? de cuco­­nașui Miluță Tivescu ? Da de unde ! Pesemne nu-l cunoașteți ori n’ațî auzit cine-î... Cuconașii de neam nu-și prea bat capu, eî, cu treburile. Au dumnealor alte­celea de făcut,—e­hei! Ce­­timeniî, moșie mare, roditoare din belșug, e în posesia unui ji­dan,— nu țî-a fi cu supărare ju­­pâne,—aruncă hangiul cu vorba în Bodolescu... De alt­fel, de treabă jidan, n’am­ ce zice : cum­pără mai toate­ celea de la mine... — Me rog, întrebă Ronescu, și posesorul șade în chiar casa bo­­erească ? — N’ar­­ fi de nasul jidanului, ce stai de vorbești, cucoane ! Cuconașul Miluță are un palat, nu așa casă boerească cum vezi pe ori­unde... Posesorul șade în casa cea veche care a fost odată boerească.«. — Și di mult îî făcut ai stă palat ?’întrebă Bodolescu, clipind din ochi, ca și cum clipitul i- ar fi fost un obiceiu. — Cam de vre-o patru anî, jupâne... că de cum s’o întors cuconașu din cele țări streine... o și început a clădi, și ar fi cam vr’o 6 anî de când s’o întors. — în finer, coconașul ? întrebă Ionescu. — Apoi tot să fi având 30 de anî. —Gi ascultă dacă are palat, șede d-lui numai la moșii? în­trebă Bodolescu. — Aș ! ți-am găsit! De unde !.. — Nu ! care va să zică n’o să putem vorbi cu cuconașul... zise Pionescu c’un aer foarte bine iz­butit de părere de rău, către tovarășul lui. Apoi, către hangiu , noi sun­tem grânarî și, înțelegi... — Grânarî... Apoi cuconașu n’o­i având ce să ve gândi, că abia o fi ajungând pentru caî și pentru vitele curtei grăunțele cari le dă posesorul în fie­care an... Dar posesorul o să ne pri­mească cu brațele deschise fiind­că are, ci­că, niște cincuantină de toată bunătatea, de care vrea să se desfacă... — Ei, Bercule, haidem... zise Ronescu. Se ridică, plăti și se urcă în trăsurică. • După vre-o zece minute de umblet, intrară în sat, mare și în­tins de amândouă părțile șoselei. Ceea­ ce se înfățișă mai înlesă ochilor lor uimiți, fu casa pro­prietarului, în adevăr un palat, cu două rîndurî și c’o galerie cu geamuri colorate, la calul de sus, — așezată în mijlocul unei gră­dini’cu copaci mari, cu brazde de flori și cu cărări minunat în­treținute. Dacă îl lasî la dreapta și dai în­tr’o uliță strimtă pe care de abia încape un car, ajungi într’un fel de ocol larg care se termină la curtea posesorului. In mijlocul ei se ridică foasta casă a proprietate­ : e o clădire c’un singur rînd, foarte vastă, cu acoperemînt țuguiat, cu pe­reții groși, cu ferestre mari cu gratii de fier. Unde îți arunc! ochii în ogradă, vezî de jur împrejur numai și­ruri de odăi, odinioară ale robi­lor și altor servitori boerești,— azi maî să cadă de ruinate ce sunt. După casă începe o grădină maî să-ți pară pădure, plină cu pomi roditori de toate felurile. înainte d’a intra, se opriră câte­va minute d’inaintea porței de zid gros cu gang, d’asupra căruia se ridică un fel de turn populat de­ un mare număr de porumbei. •— Domnule judecător, șopti Bodolescu, de­și îmi e mutra a ogreiaj, o sa me dau de român... ca sa nu-i para curios posesoru­ luî că nu­ î știu limba. — De­sigur... Cu toate aces­tea chipul... — Nu face nimic. Expresiunea figurei se poate schimba ușor, când te hotărăști pentru anume rol. De unde să ști­ți că era să am a face c’un ovreisi... își trecu mâinele pe față,­­șî așeză alt­fel perul pe la urechi «netezindu-, ’și potrivi pălăria mai pe ceafă, și în adevăr că pă­rea un altul,—un negustoraș cu nermi­liind,­și cam prostul. — gneșter, îî șopti jude­cătorul. Bodolescu zîmbi. Vizitiul deschisese în acest timp ca destulă greutate marea poartă de lemn de stejar, câr­pită și întărită cu scoabe de fer și venia acum să ia calul de că­păstru. (Va urma)

Next