Universul, august 1902 (Anul 20, nr. 208-238)
1902-08-01 / nr. 208
RNULXX No. 208.— J0Ü1 1 AUGUST 1902 - Abonament de și anunțurile se primesc la : Administrația: Strada Brezoianu, 11. București Monumentul prințului Jugen «le la Petre varodin (Vezi explicația) Societățile de gimnastică și de muzică Asupra acestei chestiuni, de mare însemnătate pentru desvoltarea fizică a poporului român și pentru formarea gustului musical în țară, primim de la d. N. St. Velescu, maestru de scrimă și gimnastică în Capitală, o interesantă scrisoare, căreia îi dăm joc cu plăcere : «Am citit în stimatul d-voastră ziar un articol pentru înființarea de societăți de gimnastică și corala prin provincii. Vin prin aceasta, civiî da și eă părerea de modul lesnicios, cum ar putea, să se constituiască. Aceste societăți se află în toate orașele din țară, săli de gimnastică și de muzică, pe la școlile secundare, cari prin o decisiune titlui ministru al instrucțiunei publice, ar putea fi puse la dispoziția societăților ce se vor înființa, în orele candele nu sunt ocupate de elevi. Maeștrii de mrusică și gimnastică se găsesc de asemenea pe la fiecare școală. Nu rămâne decât constituirea de societăți, cu o cotizație lunară foarte mică, din care o parte să se dea maeștrilor pentru munca lor, o parte pentru întreținerea și cumpărarea de aparate de gimnastică, și instrumente musicale, și altă parte pentru fondul societate, care va servi și la serbările anuale, ce se vor da în fiecare an când într’un oraș, când într’altul. Spre a li se da o mai mare importanță, este de dorit ca elesă funcționeze sub președinția prefectului, și a unui comitet compus din directorul școalei respective și persoane cari să poată da tot concursul lor. Numai astfel vom putea și noi face, ca în străinătate, concursuri generale din toată țara, când membrii lor se vor aduna o dată pe an într’un oraș din țară. Președinția de onoare o va avea de ministru al instrucțiunei publice, iar sediul general al acestei «Academii de sport» va fi în București. Gât pentru programul exercițiilor gimnastice și al bucăților corale pentru serbări anuale, el se va alcătui prin înțelegere generală. Din profitul serbărilor se vor forma fondurile societăților, iar parte din profitul serbărilor mari anuale se va întrebuința pentru împărțire de premii, facerea de imprimate și alte diferite cheltueli. «Dacă ministerul instrucțiunei publice admite această părere,care în fond este foarte folositoare și care nu cere nici cea mai mică cheltuială,—ci din contra ne obligăm a îmbunătăți și adăuga aparate pe la școli,—sunt sigur că până la finele lunei Septembrie viitor fiecare maestru se va grăbi cu formarea acestor societăți. «Odată admis acest lucru, lesne ea se face un statut, un regulament și un program». Și noi suntem încredințați că propunerile d-lui Velescu sunt bune și lesne de pus în practică, și că cei în drept se vor grăbi să și se însușească și să le dea ființă. Din Franța (Corespondență particulară a „Universului") Paris, 27 Iulie Inaugurări și Imneriite Miniștrii francezi au inaugurat era monumente, au presidat distribuții de premii, au asistat la banchete și rostit discursuri. D. Trouillot, ministru de comerț, a presidat, la Dole, inaugurarea statuei lui Pasteur. Ministrul instrucțiunei publice, academia franceză și academia de știința trimiseseră delegați. S’au rostit 13 discursuri spre a se celebra memoria acestui mare francez, care a fost poreclit cu drept cuvînt «bine-făcetorul omenirei». D. Camille Pelletan, ministrul marinei, a prezidat la Salon, care face parte din circumscripția sa legislativă, împărțirea premiilor la școlile comunale. Ministrul a preconizat, în discursul său, foloasele învățământului republican. Generalul Andre, care inaugurase la Moulins monumentul ridicat soldaților din Allier, morți CELE DIN URMA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA 5 Baal foaia în România.—IQ Baal în str.io&Ut» Calendar pe anul 1902 Ortodox Miercuri, 31 Iulie. — Eudochim Catolic Miercuri, 13 August, Ipolit Soarele răsare 5.00 ; apune 7.08 București, 1 / Iulie, pentru patrie, a asistat cri la un banchet, la care a rostit un discurs în care a vorbit despre legea asupra congregațiilor și despre serviciul militar de 2 ani. Un ucigaș de 16 ani Să n’ai încă 16 anî, să fii căsătorit, să ai un copil și ceea ce ’î mai grav, un omor pe cuget, sunt fapte cari indică o precocitate nu tocmai obicinuită. Aceasta e cazul tînerului Auguste Martin, pe care judecătorul de instrucție Ausset de aci l’a trimis ieri înaintea camerei de punere sub acuzare sub învinuirea de omucidere cu voinți La 23 iunie trecut, Auguste Martin, care trăia de peste 2 ani de zile cu o femee de 17 ani, cu care are un copil de 7 luni, se plimba lângă casa lui, pe cheiul Bievre, când se luă la ceartă cu un finel care șî scăldase un câine în acel timp e,și dintr’un restaurant de pe cheiii un lucrător de 25 ani, anume Lacelle. Adresându-se lui Marlin, Lacelle exclamă: — Aide, taci din gură, rouco sule ! — Eu, mucos ? răspunse Marlin jignit, eu sunt un voinic de la Viilette. Ține asta până una alta ! Și, la aceste vorbe, inculpatul lovi cu un cuțit în inimă pe Lacelle, care muri pe foc. In tot timpul instrucțiune, fi numi Martin a dat dovezi de cel mai mare cinism. O spargere la o înălțime de 4305 metri E neplăcut să fii prădat la oraș când locuește la parter sau la catul al 34-lea , dar să primești vizita unor trecători nedelicat cari ’ți sparg geamurile și te fură când ești instalat la o înălțime de 4365 metri, e un lucru care întrece orice închipuire. Aceasta i s’a întîmplat astronomului Joseph Vallet. D-sa șî-a stabilit pe stâncile Brosses, pe de muntele Blanc un observatoru de lemn îmbrăcat cu fier, cuprinzând instrumente științifice de mare valoare; împreună cu aparatele, clădirea cuprindea o mare cantitate de cutii de conserve și de lichioruri, pentru trebuințele personalului. Alături de vila sa, d. Wallet a pus să se instaleze un adăpost prevăzut cu așternuturi, saltele și cuverturi, și unde turiștii surprinși de vijelii să se poată adăposti fără a mai cere învoirea cuiva. Acum câteva zile, două turiști, călătorind fără călăuză, soseau la acel adăpost. Găsind fără îndoială locul prea modest pentru ei, dinșii n’au găsit nimic mai bun de făcut decât să pătrundă în vila astronomului Vallet, spărgând un geam. Odată acolo, ei se instalară cu tot confortul, mâncară, băură, făcură foc și se retraseră. Groaznică răzbunare O copilă de 6 ani, fiică a soților Plagnal, plugari în satul Ranyssonnoux, de lângă Espalion,"" se certase cu tinerul păstor al casei, un anume Negrokies. Acesta din urmă, care fusese probabil certat de stăpânii lui, jură să se răzbune asupra fetiței Eri: judecând momentul propice, el prinse fetița, îî puse brațul pe o buturugă și cu o puternică lovitură de topor îî reteză mâna în dreptul pumnului. Apoi fugi. Se ghicesc strigătele de durere scoase de biata fetiță și furia părinților contra autorului acestei fioroase fapte. Un doctor chiemal în grabă tăie mâna victimei. Jandarmii caută pe autorul acestei fapte mișelește. Brutus, reacțiunei contra a «prea mult» din anii trecuți? De mai mare importanță este aici chestia apei. Mai bună este o apă călducică, moale și liberă de microbi. Apa de la munte este prea tare și prea rece și înăsprește pielea. Inconvenientul prim îl înlăturăm dacă punem în apă borax, un preparat alb, fără miros și foarte eftin, și adică în chipul următor : Intr’un litru de apă caldă disolvăm trei până la patru linguri de supă borax. Dacă apa este prea rece atunci o punem de cu seară într’un lavoar în cameră. Dacă pielea este prea aspră o frecăm după spălare cu câte-va picaturi de glicerina, ceea ce este,, foarte avantagios mai cu seamă iarna. Prin întrebuințarea acestui mijloc dispar coșurile și fața capătă o culoare fragedă și naturală. O deosebită îngrijire a tenitului, în sensul mai sus descris, se cere la sporturile moderne, ca bicicleta, tennis, urcarea pe munți etc. La acestea tevitul suferă foarte mult din causa prafului și a sudoarei, inconvenient care dispare dacă folosim metoda de mai sus îndată după terminarea acestor sporturi. Este cu totul greșită părerea că spălarea prea deasă vatămă tenitul, din contra îi conservă frăgezimea. Olimpia CRONICI FEIENîNE Conservarea teii fului Care anotimp este mai primejdios pentru ferit ? Părerile asupra acestei chestii sunt împărțite. Mulți afirmă că primăvara este cel mai primejdios anotimp pentru tenit, alții zic că vara și iarna. Tocmai toamna, în care are loc moartea naturii, este considerată ca foarte favorabilă pentru tenut și mult apreciată din cauza aerului dulce. Cum să ne îngrijim deci de tenut fară a face prea mult sau prea puțin, după cum se întâmplă acum adesea ori în urma Monumentul prințului Eugen fie la Petrovarodin — Vezi ilustraia — Zilele trecute s’a inaugurat cu mare solemnitate la Petrovarodin, în Ungaria, un monument ridicat de ofițerii reg. 70 de infanterie austro-ungară în amintirea victoriei pe care a repurtat-o prințul Eugen de Savoia la 1716 contra turcilor pe câmpul din jurul acelui oraș. Monumentul se compune dintr-o cruce de marmoră albă, la picioarele căreia zace în chip simbolic semiluna turcească. Crucea se află așezată pe un piedestal de marmoră de Istria pe care este o inscripțiune în limba latină asupra importanței monumentului. Monumentul are o înălțime de 0.5 metri și la inaugurarea sa au luat parte peste 25.000 persoane. Onorurile militare le-a dat întregul regiment 70 de infanterie. Publicul la stațiunile noastre balneare Impresiuni de la Govora Govora a fost anul acesta asaltată de un mare număr de vizitatori, veniți pentru a găsi tămăduire în apele binefăcătoare ale acestei stațiuni balneare. Succesul obținut anul acesta de băile de la Govora se datorește și ministerului de domenii care a trimis pe d. dr. Țăranii medicul băilor, să viziteze cele mai însemnate orașe din țară și să propage printre medicii localnici eficacitatea apelor de la Govora, caii sunt neîntrecute. Această măsură a avut succes căci astăzi se află la Govora peste 2000 familii. S’a ajuns a se da 900 băi pe zi, când anul trecut numărul era abia de 600. Băile au însă numai 40 de cabine și, din această cauză, vizitatorii trebuesc să înceapă a face băi la ora 4 dimineața și să se termine noaptea. Pubicul suferă deci din lipsa unor instalațiinî mai mari.Ar fi de dorit ca băile să fie puse în măsură de a satisface cerințele,— și nu este vorba aci numai de un desiderat, ci de a se lua măsuri. Cu 25 0OC lei anual, cât se află prevăzut în budgetul ministerului de domenii pentru întreținerea înfrumusețare, pentru captarea apelor dulci, pentru drumuri și șosele, pentru plata personalului stabilimentului, pentru întreținerea gradinei și pentru tot ce are nevoe o staune balneară, este aproape de mintea omului că nu se poate face ceva serios. Nici nu se pot capta toate izvoarele de apă dulce, cari ar putea să alimenteze băile cu apa dulce necesară. Iluminarea stațiunei , alte îmbunătățiri Pentru înlocuirea sistemului actual de iluminat, — care este insuficient, — prin electricitate, s’au adresat ma multe oferte ministerului de domenii, variând între 23—25000 lei. Până acum nu s’a făcut nimic și stațiunea rămâne în suferință cu iluminatul. Ar mai trebui de asemenea s se facă o sală mare și un cazino unde să petreacă publicul în cursul zilei, sau să se dea baluri. Drumul de la Călimănești la Căciulata, care e parcurs de sute de persoane în fiecare zi de două ori, ar trebui mai bine întreținut și stropit regulat. Fondurile pentru stațiunile balneare Ar fi de dorit ca fondurile destinate direcțiunei serviciulu băilor, să fie puse la dispoziția acestui serviciu toamna, iar nu după 1 Aprilie când se deschid nouile budgete, căci cu toată restricția acestor fonduri, totuși s’ar putea face ceva ; astăzi se fac reparațiuni și lucrări de ameliorare când publicul începe să inunde stațiunile. La Călimănești instalaținiile dn cătărie, stabilimentului nu sunt terminate, văpseaua nu e uscată podul de la Ostrovul din Călimănești e încă în lucrare, de asemenea sportul camerelor nu s’a terminat. Veniturile stațiunilor balneare au fost foarte urcate anul acesta și e păcat că nu se rezervă fonduri suficiente pentru buna lor întreținere. Arendarea stațiunilor balneare Anul trecut, d. inginer Paianu șef de regiune minieră, care însărcinat și cu conducerea stațiunei balneare Lacul Sărat, a adresat un foarte interesat raport ministerului de domenii, prin care propunea a se da în exploatare această stațiune balneară pe timp limitat de onî, cu condițiunea ca concesionarul să facă instalațiuni sistematice, să construiască un bogat cazino, să aducă lumină electrică, etc., adică să schimbe aspectul acestei stațiuni. Chestiunea a fost studiată anul trecut cu mult interes, fără să se fi hotărît nimic. Totuși dacă stabilimentul de băi de la Lacul Sărat va fi menținut în starea din anul acesta, apoi cu siguranță că la anul viitor va deveni impracticabil Direcțiunea serviciului industriei comerțului și minelor, care administrează stațiunile balneare, este animată de cele mai bune intențiuni,pentru progresarea acestor stațiuni, și vor trebui numai făcute sforțări pentru a se destina fonduri necesare îmbunătățirilor, pentru ca stațiunile noastre balneare să fie ridicate la nivelul celor similare din alte țări. Publicul nostru a dovedit anul acesta îndeajuns, că are toată bunăvoința de a rămâne pe timpul vacanței la băile și la stațiunile climaterice din țară. IV. G. Marinescu O CUGETAȚIE PE ZI Natura a făcut apetitul, omu a inventat lăcomia, presta serviciu pentru județ și are a obține salariu și pensie de la județ, deoarece contractul de drept public este încheiat între județ și inginer . Că prin urmare un inginer în serviciul județului, făcând parte din cadre, pentru aceasta nu este funcționar al Statului . Considerând că comisia de apel interpretând că un inginer, deși numit în serviciul județului ar fi inginer al Statului și are a fi scăzut de la patentă, a comis un exces de putere și a violat legea Grefier. Curier Judiciar (TRIBUNALELE ROMANE) O jurisprudență fiscală relativă la Inginerii din serviciul județului și comunei Comisiunea de apel din județul Botoșani, scutind de plata patentei, pe inginerul acelui județ, pe motiv că deși e în serviciul județului, totuși ar fi inginer al statului și are a fi scutit de plata patentei, administrația financiară a făcut recurs și Curtea a casat decisiunea comisiunea de apel stabilind că inginerii din serviciul județului și comunei nu pot fi considerați ca funcționari ai Statului și prin urmare sunt supuși la plata patentei. Iată cum și-a motivat Curtea de casație hotărîrea în această afacere : Considerând că după legea patentelor numai inginerii în serviciul Statului sunt scutiți de orice patentă . Că dacă inginerii numiți în serviciul județului au a fi numiți prin decret regal și fac parte din cadrul ordinar al ministerului de lucrări publice, aceasta s-a făcut pentru a organisa un control al Statului asupra județelor, încât privește inginerii ce ar întrebuința . Că numit prin decret regal pentru un județ, inginerul avea mare și tot ca dânsul poartă mereu monoclul. Se afirmă că elimilează chiar și chipul de a vorbi al tatălui său. Acesta e primul caz în istoria parlamentară engleză, când tatăl și fiul sunt membri în acelaș cabinet. * ¥ ¥ Progina-mamă a Spaniei, însoțită de fiica ei, infanta Maria Teresa, a sosit Duminecă la Munich spre a face vizită membrilor familiei regale a Bavariei, cu care e înrudită.★. . ¥ $tiri din streinatate — Prin poștă — Episcopul catolic Strossmayer din Ciacovar (Croația) și-a serbat Dumineca trecută jubileul de 60 ani de când a fost promovat doctor în teologie la universitatea din Viena. Din acest incident,partidul naționalist din Croația, al cărui suflet și conducător e veteranul episcop, i-a făcut ovațiuni entusiaste. Academia Slavilor de Sud, universitatea din Zagreb, precum și o mulțime de societăți culturale l-a fi felicitat prin delegațiuni, iar universitatea din Viena, care cu ocazia jubileului de 50 ani, în urma împrejurărilor politice, nu a putut lua parte la serbare, și-a manifestat omagiul trimițându-i diploma de doctor onorific. Sute de telegrame de felicitare au sosit din toate părțile Croației. * ¥ ¥ Deună-seară, la Paris, circula svonul că poliția găsise o urmă bună și se putea crede apropiată arestarea unuia din familia Humbert, faimoșii inventatori ai moștenirea de o sută de milioane. Se crede că se descoperise refugiul, dacă nu al d-nea Humbert, cel puțin al lui Promano, sau al Mariei D'Aurignac. Un duel a avut loc la Budapesta între farmacistul Piaditz și căpitanul de honvezi Batho. Condițiunile au fost din cele mai grave : 3 focuri de pistol de la 21 pași distanță,cu 5 pași avans după fiecare foc, iar după schimbul focurilor, duel cu sabia până la incapacitate de luptă. Gloanțele n’au lovit pe nici unul din combatanți, iar duelul cu sabia, după 8 atacuri vehemente, s’a terminat cu rănirea la gât a căpitanului.* • * In momentul de față se ține la Londra conferința colonială Acum se discută chestiunea introducerea sistemului metric în tot imperiul. S’a hotărît a se ține la fiecare patru ani asemenea conferințe. * * Din Frankfurt se anunță că la Ilanaî s’a împușcat studentul universitar Frideric Beker, în urma unui duel american. * * * Fostul ministru de externe boer, dr. Reitz, sosind la Neapole, a fost intervievat. El a spus că tot ceea ce spun ziarele engleze pe contul boerilor e neadevărat. Dacă boerii au fost învinși, n’au fost de trupele engleze, ci de foame și mizerie.* M ¥ Companiile miniere din Transvaal, văzând că lucrătorii indigeni n’ajung la exploatarea minelor de aur și diamant, au hotărît să înlesnească emigrarea de chinezi.* ¥ ¥ Din Graz vine știrea unei sinucideri pe cât de originală, pe atât de groaznică. Un țăran avut din comuna Ober-Mohl, cu numele Kaufmann, într’un acces de nebunie, încarcă strașnic o mortieră și așezându-se pe ea, îi dete foc. Nefericitul a fost rupt în bucăți.* ¥ ¥ Se anunță din Lemberg că consilierul Luczkiewicz, de la Curtea locală de apel, a fost trimis în misiune specială la Tarnopol. El e însărcinat să deschidă o anchetă disciplinară asupra atitudinei mai multor magistrați cari ar fi îndemnat pe muncitorii agricoli la grevă.* . . * * Din nouă membrii ai cabinetului englez, Austin Chamberlain, fiul ministrului coloniilor e cel mai interesant. El are 40 ani, dar abia pare de 30. Asemănarea lui cu tatăl său e foarte Ministrul de instrucție italian Nași a hotărît trimiterea unei alte misiuni științifice în Muntenegru și în Albania. Misiunea va fi compusă din 7 învățați și dirigintă de profesorul Bal’dacci, care a făcut 18 călătorii științifice în Balcani. Misiunea are sarcina de a rezolva mai multe probleme etnografice, arhheologice, istorice și geografice. * ¥ ¥ Deună-zî o domnișoară foarte elegantă se duse în biserica Trinitățea din Paris și și-a tras un foc de revolver în inimă. Sacresianul alergă și o duse la spital, unde ea muri după câtva timp. •Cauza sinucidere! se atribue unor supărări produse din amor. Universul in provincie De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 29 Iulie — Babadag. Pentru Azilul Invalizilor.— S’a petrecut admirabil Sâmbătă seară 27 iulie c. la Babadag, plăcuta stațiune balneară și climaterică a Dobrogenilor. Splendidul bal, dat de comitetul constituit sub președinția d-lui subprefect E. Miclescu, a întrecut toate așteptările. Grație bine-voitorului concurs al d-nei și d-lui primar căpitan Georgescu, Lotul a fost pregătit de minune. Sala cea mare a primăriei locale Strălucia de culori și lumini. Balul s’a deschis la orele 9, în melodiosul legănat al valsului «Din vremuri frumoase», executat cu deosebită artă de muzica regim. 33. La orele 5 dimineața un cotilion ales și plin de surprize, a închis balul, ducând fiecare cu sine cele mai frumoase amintiri. Sosiți.— Timpul fiind admirabil fără mari căiituri, zilnic sosesc vizitatori, făcând o îmbulzeală de nedescris. Dintre nouiî veniți am recunoscut pe : D-hu și d-na locot. Georgescu, Tulcea, d-na S Iia inginer București, d-na și d-na Miron Galați, d-na și d-na Boboc, Ostrov, d-na și d-na Dumitrescu, inginer, Tulcea, d-na și d-na Codreanu Tulcea, d na și d-na Mateescu oficiant București, d-na și d-șoara Patrona, Tulcea, d-șoara Goldring, Tulcea, sub socot. Iordănescu, Tulcea, d-na și d-na Maior Calafatianu, Calafat, d-na și d-na Georgescu, Hârșova, locot. Popovici, Bârlad, d-na și d-na Pless, Tulcea, d-na Roată inginer, Tulcea, d-na și d-na Teodorescu, avocat, Galați, etc. Coresp. Botoșani Accident grav.—Duminecă, pe la orele 5 seara, la plecarea mitropolitului din Botoșani la Agafton, au ținut să întovărășească pe P. S. Ș. mai multe persoane până la Agafton. Printre acestea era și d. Gosmovicî, proprietar, cu soția sa. Ieșind din oraș pe la bariera Baba, calul de la doc, mânat de însuși d. Gosmovicî, a luat vînt. Fiind o mare vale, a fost imposibil să-l oprească așa că la o cotitură, calul a căzut într’un șanț, resturnând docarul. D. Gosmovicî a fost grav rănit la cap și ochi, iar d-na de asemenea rănită la ochi și nas, însă mai puțin grav. Victimele au fost reîntoarse imediat în oraș. Primele îngrijiri le au dat d. dr. Bucșinescu, care se găsea la fața locului în momentul accidentului. Starea d-lui Cosmovicî inspiră îngrijiri. Inspecție militară.D. maior Boureanu, comandantul bat. 8 vînători din Capitală, deplasat actualmente la Sinaia, a sosit, după cum am anunțat, în localitate. D-sa a inspectat muzica militară de sub conducerea d-lui capelmaistru I. Vlăduți, asistând și la un concert. D. maior Boureanu a remas foarte mulțumit și a felicitat pe harnicul capelmaistru pentru munca ce o depune. Se știe că muzica militară ocală aparție bat. 8 vînători. 1 Vecol. Craiova Tentativă de asasinat sau întâmplare ?—D. Nică Radu Penea, din str. Fundătura-Vineri, a reclamat astăzi parchetului, că era, pe când fiica sa trecea pe stradă, un'■girațiJjxw3''riu se știe de cine, î-a străbătut abdomenul. Aproape fără viață, sărmana falii a fost transportată la spitalul central, unde medicii dau puține speranțe de scăpare. Poliția caută să descopere pe autor spre a stabili dacă la mijloc este un asasinat premeditat, sau numai o întâmplare. Tilhărie.D. Dumitru Constantinescu, din com. Busuioc, județul Gorj, a fost ieri victima unei Îndrăznețe tîlhării : Trecând pe str. Bucovăț, pe la orele 9 seara, îi eșiră înainte patru țigani armați cu ciomege, cari, oprindu-i în loc, li cerură «punga sau viața». Natural că d. Constantinescu, care avea asupră-i numai 13 Ioi, găsi că e mai practic să ofere țiganilor banii decât viața. Mulțumiți cu ce putuseră lua, Urdanii se făcură apoi nevăzuți. Grație însă activității poliției și în special abilitatea d-i’un director Starieu, ei au fost descoperiți chiar în acea noapte. Iec norocîrea din strada Sineasca.—D. Nae Puțureanu, din str. Sineasca, voind ieri să descarce un pistol în care avea o încărcătură veche, n’a observat că pe stradă, în momentul când el își descărca arma, trecea cineva, și din această neobservare s’a întâmplat ca d. Mihăescu Vasile să fie rănit. Cu toate că rana pentru un moment nu este gravă, totuși, afirmă doctorii, se pot ivi complicațiuni. Furtul din str. Miron Costin.—Doamna Frusina Ionesco, din str. Miron Costin, a fost ieri victima unui furt îndrăzneț. Mihailt Nicolici, împreună cu un alt individ lot de teama lui, profitând că d-na Ionescu lipsea ieri de acasă, s’au introdus prin spargere înăuntru și au furat de acolo suma de 100 lei, precum și alte obiecte. Hoții au fost găsiți, banii însă nu. Un soldat criminal, — Take Fâgădău, soldat în reg. Dolj, socotește că armele ce i-au fost date la încorporare sunt destinate pentru a comite crime cu ele. Ieri, luându-se la ceartă cu un prieten al seu anume Take Vasile, și cearta devenind din ce în ce mai înverșunată, într-un moment dat, Făgădău scoate baioneta și o împlântă în pieptul potrivnicului seu. Pe moarte, Take A’asile a fost transportat la spital, iar criminalul arestat, Lucillus. Cernavoda Turist. Erî a trecut prin orașul nostru turistul francez Charles Binnet; el a parcurs 23000 kilm. în 2 ani și, speră că de acum în două ani va termina turul sumeî ; e în etate de 19 ani numai și se bucură de o escelentă sănătate. înecat.Caporalul Nicolescu Ion din batal. 4 vînători din localitate, ducându-se să se scalde în Dunăre și-a găsit moartea înecându-se. El îndeplinea funcția de furier în compania 3-a și se zice că era dintr’o bună familie din jud. Dorohoiű, comuna Herța. Cadavrul s’a găsit tocmai aseară. Goreia. Dorohoiii Sosirea Mitropolitului Moldovei.—După cum am anunțat, azi sosește Mitropolitul Moldovei și Sucevei, Partenie Clincenî. P. S. S. va sosi cu trăsura prin bariera Teutu, la ora 4.30 p. m., venind de la schitul Goroveî și va fi întâmpinat din partea comunei de către toți d-nii consilieri comunali, în frunte cu primarul, de d. comandant al regimentului, colonel Mihăescu, membrii clerului din județ, aflători aci, toate notabilitățile și reprezintanții autorităților. Înaltul Prelat va sta aci până mâine dimineață, în care timp va sta la Palatul administrativ , apoi pleacă la ora 7 la Pomârla, de unde se va întoarce în Dorohoiu spre a pleca cu trenul de 3.10 la Iași. Alienat. — Individul Gostache Gafenco, din comuna Hudești-mari, fiind atins în grad periculos de alienație mintală, va fi trimis spre internare la mănăstirea Neamț, din jud. Neamț. Incendiu.— Un puternic incendiu a distrus cu desăvârșire casa cu o șură a locuitorului G. Costache Grie, din cătuna Dealu, comuna Zvoriștea. Focul a provenit de la niște scîntei ce au sărit de la o vatră ce se afla în apropiere și a consumat întregul avut al locuitorului. Casa nu era asigurată între o suma de 5000 lei. pagubele Darius. Ploc șl. Rănire gravă. — E.î cantara« giuí I. Alexandrescu, din calea Oilor, neavând altceva mai bun de făcut, s’a apucat să-și bată soția, provocându-î o mulțime de răni grave pe corp și la cap. Numai după intervenția vecinilor, sărmana victimă fu scoasă din ghiarele torturatorului soț și, într’o stare gravă, fu transportată în căutarea ’ lui medic G. Scurea. Sanitare.—Având ocasiunea să vorbesc azi cu d. dr. Grigore Avramescu, locțiitorul medicului primar 14 Amor Criminal Roman de moravuri de N. Rădulescu-Niger Proprietatea literară a ziarului «Universul».—Reproducerea este oprită PARTEA ! Ce se mai porte pescui in Bistrița IV ‘ Oda, cât de greu se poate găsi o asemenea raritate fie soție pe astfel de timpuri cânii lor! dcațiunea fetelor este nu se este mai greșit înțeleasă ! Și începea să cearnă prin minte cauzele tristei stări sociale a carata, unul din rezultate, era însăși drama ce speră s’o pătrundă. Așa ajunse la un han din drumul mare, în apropiere de Gelimeni. — Să facem popas aici, Bodolescule, zise Ilonescu, înainte de a intra în sat, trebue să știm cum și cu cine o să avem a face. De îndată ce se opri trăsurica, hangiul se ivi în prag cu zîmbetul pe buze și cu cinstită plecăciune. Numai de pe ochi îl vedeau ce puiu de șiret și ce priceput la treburile lui trebuia să fie: — Ca să necinstești, d-se hangiu, cu câte o drojdie și cu câte un covrigel, dacă n’aî altceva de pus drept inimă, ÎI zise judecătorul. Da cum să n’am, cucoane! Brînză bună de burduf... o bucățică de miel să frige cât ai clipi, ori vr’un cârnat uscat... — Ne grăbim, ca pentru friptură... Dă un cârnat, pâine și rachiu. Ilonescu și Bodolescu trecură sub un umbrar de frunze uscate acuta, unde erau vr’o 2 — 3 mese. —Ce-aî crede de cuviință, Bodolescule, îî șopti Ionescu, întreabă și d-ta... — Bine d-le. Și... Hangiul se arăta cu rachiul și cu câțîva covrigi. — Vine și cârnatul și cu o teacă de brânză, zise hangiul și plecă. Pionescu ciocni cu agentul și dădu păhărelul de dușcă... Covrigii i se pătură prăjitura. Hangiul se întoarse repede. Pe când Ronescu îmbuca repede, cu o poftă nespusă, hangiul începu a intra în vorbă cu el. Evreului,—cum îl bănuia pe Bodolescu,—nu-i făcea cinste cu luarea lui aminte . — Și departe ve duceți, cucoane? întrebă el. — Ba chip aproape de lot, răspunse P,onescu. Numaî n’eî autea spune dumneata dacă Ge, simeniî sunt arendați ori căutați de proprietar ? • — De proprietaru ? de cuconașui Miluță Tivescu ? Da de unde ! Pesemne nu-l cunoașteți ori n’ațî auzit cine-î... Cuconașii de neam nu-și prea bat capu, eî, cu treburile. Au dumnealor altecelea de făcut,—ehei! Cetimeniî, moșie mare, roditoare din belșug, e în posesia unui jidan,— nu țî-a fi cu supărare jupâne,—aruncă hangiul cu vorba în Bodolescu... De altfel, de treabă jidan, n’am ce zice : cumpără mai toate celea de la mine... — Me rog, întrebă Ronescu, și posesorul șade în chiar casa boerească ? — N’ar fi de nasul jidanului, ce stai de vorbești, cucoane ! Cuconașul Miluță are un palat, nu așa casă boerească cum vezi pe oriunde... Posesorul șade în casa cea veche care a fost odată boerească.«. — Și di mult îî făcut ai stă palat ?’întrebă Bodolescu, clipind din ochi, ca și cum clipitul i- ar fi fost un obiceiu. — Cam de vre-o patru anî, jupâne... că de cum s’o întors cuconașu din cele țări streine... o și început a clădi, și ar fi cam vr’o 6 anî de când s’o întors. — în finer, coconașul ? întrebă Ionescu. — Apoi tot să fi având 30 de anî. —Gi ascultă dacă are palat, șede d-lui numai la moșii? întrebă Bodolescu. — Aș ! ți-am găsit! De unde !.. — Nu ! care va să zică n’o să putem vorbi cu cuconașul... zise Pionescu c’un aer foarte bine izbutit de părere de rău, către tovarășul lui. Apoi, către hangiu , noi suntem grânarî și, înțelegi... — Grânarî... Apoi cuconașu n’oi având ce să ve gândi, că abia o fi ajungând pentru caî și pentru vitele curtei grăunțele cari le dă posesorul în fiecare an... Dar posesorul o să ne primească cu brațele deschise fiindcă are, cică, niște cincuantină de toată bunătatea, de care vrea să se desfacă... — Ei, Bercule, haidem... zise Ronescu. Se ridică, plăti și se urcă în trăsurică. • După vre-o zece minute de umblet, intrară în sat, mare și întins de amândouă părțile șoselei. Ceea ce se înfățișă mai înlesă ochilor lor uimiți, fu casa proprietarului, în adevăr un palat, cu două rîndurî și c’o galerie cu geamuri colorate, la calul de sus, — așezată în mijlocul unei grădini’cu copaci mari, cu brazde de flori și cu cărări minunat întreținute. Dacă îl lasî la dreapta și dai într’o uliță strimtă pe care de abia încape un car, ajungi într’un fel de ocol larg care se termină la curtea posesorului. In mijlocul ei se ridică foasta casă a proprietate : e o clădire c’un singur rînd, foarte vastă, cu acoperemînt țuguiat, cu pereții groși, cu ferestre mari cu gratii de fier. Unde îți arunc! ochii în ogradă, vezî de jur împrejur numai șiruri de odăi, odinioară ale robilor și altor servitori boerești,— azi maî să cadă de ruinate ce sunt. După casă începe o grădină maî să-ți pară pădure, plină cu pomi roditori de toate felurile. înainte d’a intra, se opriră câteva minute d’inaintea porței de zid gros cu gang, d’asupra căruia se ridică un fel de turn populat de un mare număr de porumbei. •— Domnule judecător, șopti Bodolescu, deși îmi e mutra a ogreiaj, o sa me dau de român... ca sa nu-i para curios posesoru luî că nu î știu limba. — Desigur... Cu toate acestea chipul... — Nu face nimic. Expresiunea figurei se poate schimba ușor, când te hotărăști pentru anume rol. De unde să știți că era să am a face c’un ovreisi... își trecu mâinele pe față,șî așeză altfel perul pe la urechi «netezindu-, ’și potrivi pălăria mai pe ceafă, și în adevăr că părea un altul,—un negustoraș cu nermiliind,și cam prostul. — gneșter, îî șopti judecătorul. Bodolescu zîmbi. Vizitiul deschisese în acest timp ca destulă greutate marea poartă de lemn de stejar, cârpită și întărită cu scoabe de fer și venia acum să ia calul de căpăstru. (Va urma)