Universul, septembrie 1902 (Anul 20, nr. 239-268)
1902-09-01 / nr. 239
Canoniera germanii «Panther», care a scufundat vaporul rebelilor din Halii, «Crete a Pierrot». — (Vezi explicat» Calendar pe anul 1902 Ortodox Sâmbătă, 31 August.—Brîul M. Domnului. Catolic Sâmbătă, 13 Septembrie. Teofil Soarele resare 536 , apune 6.15 București, 31 August. Asociam subchirurgilor, etc. Spiritul de asociațiune se întinde tot mai mult și pătrunde tot mai adinc, spre marea bucurie a tuturor acelora cari știți cât de mult se poate obține prin unirea puterilor. După notarii comunelor rurale, de a căror mișcare în direcțiunea asociării ne-am ocupat acum câteva luni, dându-I tot sprijinul putincios, acum e rîndul sub-chirurgilor și al agenților sanitari, cari simt trebuința asociațiunei și cer concursul organului nostru pentru atingerea scopului. Facem bucuros loc aci apelului pe care d. Ch». Haralamb, sub-chirurg din Piatra Olt (Romanați), îl adresează colegilor săi din țară : «După cum toate ramurele de meseriași și chiar o parte din funcționari, au încercat și chiar au și format societăți economice, pentru asigurarea și îmbunătățirea existenței, ce în adevăr a început a deveni cam dificilă astărZi tuturor aproape, găsesc necesar ca și noi, personalul sanitar inferior,—să nu mai stăm un moment în amorțeală, ci să ne unim cu toții și sa formăm și noî o societate cu sediul în București, sau acolo unde majoritatea va crede de cuviință. «Această societate a sub-chirurgilor de la spitale, a vaccinatorilor sau agenților sanitari și a moașelor urbane sau rurale, este o instituție de urgentă necesitate, deoarece nici o altă ramură a funcționalismului nu este mai expusă la diferite dificultăți morale, fizice și materiale ca noi, precum nesiguranța și desele transferări in serviciu, contactul ce-1 avem cu bolnavii contagioși, cutrberarea planilor prin ploi, ger și viscole, și atâtea altele. «Societatea va trebui să urmărească : Asigurarea noastră prin micile economii și depuneri ce se vom face; ajutarea în cazuri de infirmități și boale ; ajutarea văduvelor și orfanilor (din depunerile soțului sau ale tatălui); împrumutarea cu oarecari sume a acelora dintre noi cari ar avea trebuință, etc., etc. «E trebuincios să facem economii și să strîngem pentru un viitor nesigur. E trist și dureros să țî vezi soția și copiii nemâncațî, goi și bolnavi, și să nu le poți da mâncare, vestminte, să nu le poți da cele trebuincioase, când și tu te găsești fără slujbă. Micander în David Copperfield de Dickens ne spune : «Ai de ne sute de franci venit ?.. Cheltuește o sută noue zeci și opt... Care este rezultatul? Fericirea. Ai două sute de iei venit și cheltuește două sute două, care este rezultatul? Sărăcia, mizeria, suferința, etc. Și cu toate astea deosebirea este de douî franci. «Prin economie putem poseda mijlocul ce ne face a ne bucura de aer curat, de casă plăcută, de cărți de citit, de muzică, putem avea odihnă la cal de ne putință, putem ușura suferințele noastre și ale altora. Și altele multe, ce cred că fiecare din d-voastră Ie cunoașteți. «Ca aceia dar, ne rog călduros, iubiți colegi, de a ve da părerile și a ne înțelege, cât mai neîntârziat, spre a pune temelie acestei societăți de binefacere și folos tuturor din ramura noastră sanitar-inferioară. «Calea de procedare pentru înființare eu cred să fie astfel: «1) Sau să se aleagă din fiecare județ câte un delegat ca reprezintant și într’o anumită zi să se adune la București toți acei delegați, spre a pune bază acestei instituții : «2) Sau să ne divizăm în trei grupe : Toți din județele Olteniei să-și aleagă câte un delegat și toți delegații într’o anumită zi să se adune la Craiova, cei din Muntenia la București și cei din Moldova la Iași sau alt oraș, și toți să ia câte o rezoluție. Apoi delegații din aceste trei părți să-și aleagă iar câte un delegat singur, adică trei delegați cu toții, și aceștia, să se întâlnească la o zi ficială la București, spre a lua rezoluția finală și a pune bazele societății». Cel ce aderează la această propunere, sunt rugați a se pune în corespondență cu autorul apelului. O comunicare din partea d-lui Ilie Suceveanu, sub-ebirurg din Lipia-Bojdan (Ilfov) aduce la cunoștința colegilor săi că o societate a sub-ehirurgilor etc. s'a înființat în București de la 1 Ianuarie 1901 , dar până acum nu s’au înscris decât cincizecî de membri. Aducând cele de mai sus la cunoștința interesaților, le dorim izbîndă:,,, , , ■ » » t — Din Anglia (Corespondentă particulară a „Universului") Londra, 26 August. Plecarea generalilor boerî Azi generalii boerî au plecat din nou în Olanda. Toate aceste mișcări ale lor sunt urmărite cu ochi bănuitori de presă. Secretarul generalilor, Brebner, întrebat în această privință a declarat că programul de acțiune al generalilor a fost publicat de câteva zile. Principalul scop al căretoriei lor în Europa ramâne adunarea de fonduri pentru reconstruirea fermelor. Aceste fonduri vor fi strînse printr-un turneu de conferințe în Europa și în America; acest turneu va dura cel puțin un an. Brebner a declarat că generalii preferă să nu spună nimic din conferința avută cu Chamberlain, până ce nu se va publica textul oficial. «Daily Express» spune că într-un interview cu Chamberlain a aflat că generalii boemi au cerut un fel de revizuire a tratatului de la Vereeniging și augmentarea cu o sută de milioane a indemnităței pentru daunele de războiu. Chamberlain nici n’a vroit să vorbească despre primul punct și a sfârșit prin a refuza orice concesiune financiară; și ziarul conchide : «Refuzul de a participa la revista navală, acceptarea de către Sein a cetățeniei irlandeze, refuzarea de către Reitz a tratatului pe care el însuși l’a iscălit, caracterul anglofob al cărții lui Dewet sunt o clară demonstrație a sentimentelor șefilor boemi. După alte informațiuni, starea lucrurilor n’ar fi așa de pesimistă. Guvernul englez ar fi dispus la ulterioare și largi concesiuni financiare, cu condițiune ca șefii boeri să se învoiască pe fașă cu noua stare de lucruri, începând prin a renunța la turneul de conferințe, care va trebui fără voie să fie o propagandă anti-engleză. Tratativele în această privință continuă și desele călătorii ale generalilor de la Londra la Amsterdam sunt o consecință a lor. Ceea ce cei% generalii boerî Un reprezentant de la «Press Asociation» a intervievat pe Chamberlain asupra conferințelor avute cu boemiî. Chamberlain a declarat că comandanții boerî au încercat de a obține ca fugarii boerî să se poată reîntoarce în patrie fără să presteze jurămînt către guvernul englez. Generalii boere au încercat apoi de a obține asigurarea că funcționarii celor două republici boere, să fie readmișî în serviciu ca funcționari ai nouei colonii. Chamberlain a spus că a refuzat de a face declarațiuni, cari să angajeze guvernul. Un nol Mesia Duminecă, în biserica Clapton, preotul Smyth Piggott, rectorul parohiei care aparține sectei Agapemoniților, a declarat credincioșilor că dinsul este o a doua incantație a lui Christ și a venit să deschidă noul mileniu. Până aci nimic nu e surprinzător, cu atât mai mult că portretul preotului revelează un caracter de nebun , dar extraordinară este impresia produsă printre credincioși. Enunțarea divinităței sale fu primită în biserică cu o mare emoțiune. Femeile mai ales rămaseră într’o stare de exaltare. Mai mulți ziariști s’au dus să sune la poarta elegantei vile locuită de noul Christ, care însă, a avut destul bun simț ca să refuze orice interviev. Un rege, care a trecut neobservat la serbările încoronare regelui Eduard VII, este George Golumier Rost, regele insulelor Coco și Christmas, din oceanul Indian, la sudul Sumatrei. In regatul său totul e patriarhal ; nu sunt prăvălii, deci nu e modă ; pescuitul e liber, hrana nu costă nici un ban. Nu sunt agenți de poliție, nici săraci și nici închisori. Unicul lucru în comerț sunt femeile, ele pot fi cumpărate cu cea mai mare ușurință. Când George, care e de origină irlandeză, s-a urcat pe tron, indigenii bilteaű ca distracție femeile , dar George, puțin cam feminist, a condus lucrurile în așa chip, încât azi femeile bat bărbații. Aceste insule au fost descoperite în 1609. West. .— Hege neobservat CRONICI FEIENINE INELELE rudele joacă în podoaba femeilor, pe lângă broșe, cel mai important rol. Aceasta privește mai cu seamă pe acele cari se poartă ziua. Piepteni împodobiți cu pietre scumpe, de pildă, conform regulelor bunului gust, se poartă numai seara. Brățările au eșit aproape cu totul din modă din cauza mânecelor lungi și strâmte. Inelele din contră sunt astăzi par excellence podoaba la modă, și aceasta cu atât mai mult cu cât astăzi și mâini goale se văd foarte des la teatru și în saloane, ba vara chiar și pe strade. Împreună cu marea predilecțiune pentru inele, s’au format de la sine anumite legi pentru purtarea lor. Cât de elegant apare mâna împodobită cu inele după amiază, atât apar de mauvais gemre degetele pline de inele la dejun. Pentru acest scop sunt de ajuns două inele simple. Pentru purtarea de dinaintea de amiază se potrivesc foarte bine turcoasele și pietrele simple, încrustate și șlefuite. Amintim aici că numai mâna stângă se potrivește pentru purtarea inelelor mai de valoare. Degetul al patrulea de la mâna dreaptă ramâne exclusiv pentru verigheta de logodnă și de cununie. Pe lângă aceste două inele de logodnă, în nici un caz nu este permis a se pune alt inel. Nu se pun de asemenea inele în două degete vecine. Este urât lucru de a pune inele până la prima încheetură a degetului, care în cazul acesta apare țeapăn și întreaga mână lipsită de grație. De observat este că inelele la degetul cel mic fac să apară mâna mai lată, iar acelea de la degetul al patrulea mai îngustă. Olimpia HIGIKI^aT LEGUMELE înțelegem prin legume unele vegetale sau părți din vegetale ce servesc la alimentația noastră. Uneori mâncăm vegetalul întreg, cum sunt de. ciupercile, alte ori numai părți din el și anume mugurii, ca varza de Bruxela ; frunzele ca spanacul, macrișul ; Sorile ca conopida ; fructele ca castraveții, bârnele, dovleceii; tuberculele ca cartofii; rădăcinele ca morcovii, napii; bulbul ca ceapa și altele. In legume, ca composiție, pe lângă legumină se mai găsesc materii ternare, amil, săruri minerale, celuloză și apă. După proporția în care acești principii se găsesc în ele, legumele se împart în amilacee sau feculente și în ierbacee. Intre legumele amilacee avem : fasolea, mazărea, lintea, morcovul, napul, gulia, cartoful, etc. Dintre acestea,leguminoasele propriu zise, sunt foarte bogate în substanțe azotoase și în amidon, ceea ce se face comparabile cu cerealele, și prin faptul acesta li se atribue calitatea nutritivă de care se bucură. De asemenea sunt bogate în săruri de fer, și mai cu seamă lintea, în care cantitatea de fer e de două ori așa de mare ca în carne. Acest fapt le face recomandabile în regimul alimentar al unui anemic. Dintre legumele ierbacee varza, conopida, spanacul și ciupercile sunt mai hrănitoare, conținând o mai mare cantitate de substanțe azotate. Dar cu toate acestea diferența de nutrițiune în ce privește azotul este atât de mare între cărnuri și legumele acestea, incât abia 10 kilograme de ciuperci echivalează cu un kilogram de carne, comparație ce face ca calitatea lor nutritivă să fie micșorată. Din motivele descrise, motive ce-șî găsesc cauza în micul procent de substanțe hrănitoare ce ele conțin, legumele ar putea fi trecute , printre crndinente, ca substanțe destinate mai mult a da gust bucatelor. In alimentația țăranului nostru legumele îndeplinesc din nenorocire cea mai de căpetenie necesitate, o fiertură de legume, un castron cu mitraluri pe lângă o căldare cu mămăligi, constitue de obiceiu hrana de toate zilele a țăranului nostru, cu mici excepțiuni în praznicele mari, când se îndură și el a se spurca cu o costiță de purcel, sau cu o găină făcută ciorbă. Și dacă ținem seamă și de durata lungă a posturilor, îl vedem pe țăranul nostru drept credincios, condamnat la o alimentație frugală exclusiv insuficientă. De aci mizeria fisiologică și morală în care trăește populația noastră rurală, de aci alcoolismul cu consecințele lui funeste, de aci mortalitatea imensă a copiilor de țărani. Legumele își au rostul lor în alimentație, dar nu pot constitui un aliment complect. Din această considerațiune analitică vegetarianismul nu poate fi considerat decât de un sport... al stomacului. Și apoi de ce n’ar avea și stomacul capriciile lui... Dar asupra vegetarianismuliî vom reveni cu un articol special. Soarta culinară legumele ajută la bunul gust al bucatelor. Pătlăgele roșii umplute, cât de gustoase sunt dacă au fost bine preparate ? O salată pe lângă o friptură, cât de mult ne îmbie la gustare; dar conservele murăturile și bulionul ce minuni fac în timpul meselor copioase de iarnă ? Iată dar pentru ce trebue să apreciem mult legumele.Nu vom abuza de ele, nu ne vom însuși regimul vegetarian, și în cazuri de boale de stomac mai cu seamă, e bine a se evita mâncarea legumelor, ele conținând o mare cantitate de celuloză, substanță ce nu se mistue. Aurel Scurții. Canoniera germană «Panther» care a scufundat vaporul rebelilor din Haiti «Créier Pierrot» (Vezi ilustrația) Corespondentul nostru din Paris ne-a telegrafiat știrea despre scufundarea vaporului rebelilor din Haiti «Creste à Pierrot», de către canoniera germană de resboiü «Panther», care primise ordin să captureze vaporul rebelilor, pe care se afla amiralul Killik. Acesta dând ordin echipagiului săui să provoace o explozie, căpitanul canonierei germane a dat ordin ca sa bombardeze vaporul rebelilor, care s-a scufundat cu întreg echipagiul. Ilustrația noastră de azi reprezintă o vedere a canonierei «Panther», care a fost construită în șantierul imperial de la Danzig , are o lungime de 67 metri și o lățime de 9.6 m. La armament are două tunuri cu tragere repede și șase tunuri cu mașini. Afară de comandant, se mai aflau pe bord cinci ofițeri. O anchetă în Bosnia și Herțegovina II Organizația de la Cuprës și Livno Sub-prefectul Zidariu l-a condus pe d. Klein, după aceia, la Cupres, depărtare 27 km., străbătând o șosea prin munte, așa fel construită că puteai merge în trupul cailor până la o înălțime de 1890 metri. La Cupres, cu ocaziunea aceasta, sub-prefectul a fixat locul unde un țăran avea să-și așeze gospodăria lui, pentru a deveni un «Schutbauer» al școalei rurale din Cupres. In ziua următoare d. Klein merse la Livno, depărtare 6 km., străbătând niște terenuri de unde pădurea dispăruse și nu remăsese decât o stâncă goală de calcar, care, infierbîntată de soare, făcea o temperatură insuportabilă, radiând căldură excesiv de mare. La Livno d. Klein a fost condus de d. Greceanu, administratorul stațiunei agricole din localitate (Oberverwalter). In ziua aceasta inspectorul român a vizitat clădirea fermei. Aci a găsit o rînduială și curățenie cum greii poți găsi aiurea, cu toată bună-voința ce ai avea-o. In ziua ce a urmat, la orele 6 dimineața, d. Klein, împreună cu însoțitorul seu, s'au suit pe cai și au mers pe muntele Țințaru, unde sunt grajduri pentru 01 de rasele astrahan și engleză, pentru capre de rasele Angora, pentru porci de Bergshir, etc. Tot aci se află și fabrica brânzeturilor de țînțari și marină și o bae pentru oi, unde se depune o soluțiune de crezolină ca oile să fie curate și să nu aibă căpușă. In vale s’a arătat d-îuî Klein un teren de irigațiune. Aci se aflau 1400 hectare teren sub apă.S’au făcut irigațiuni și s’au scos de sub apă 790 hectare. Restul de teren se lucrează,construindu-i-se canale, pentru ca să fie în urmă dat culturei. Lucrările de până acum au costat aci 1.400.000 de coroane. In vîrful muntelui Țințarîci. Klein a găsit o grotă unde se prepară brînza de Rochfort, nu însă tocmai bine reușită. NTspresiunnl din localitate , In Livnod sa a admirat perseverența administrației care caută pe toate căile să lucreze, contribuind la îmbunătățirea pozițiunei materiale și morale a populațiunei țărănești. Intr’un orășel cu câte-va mii de locuitori, s’a adus apă prin canalizare și cum se făceau instabțiuni pentru lumina electrică. La Cupres, un sat mic, s’a adus de asemenea apă prin țevi. In seara zilei când se afla la Livno, d. Klein a fost invitat din partea mai multor familii notabile locale, la o serată muzicală organizată în onoarea sa, foarte amuzantă , d-nele funcționarilor superiori din localitate au făcut muzică cu multă competință. Ancheta în Croația și Slavonia D- Klein a mai vizitat pădurile de stejar din ținuturile Slavoniei, imense prin mărimea lor și prin vechimea arborilor, cari au o calitate de lemn superioară. In raportul său către d. ministru al domeniilor, d. Klein, va arăta felul cum este organizată aci exploatarea pădurilor, o organizare dintre cele mai reușite. D-sa s’a mai ocupat cu această ocazie de statistica pădurilor din Ungaria, a comerțului de lemne al Ungariei cu toate tările și în special cu România, de la 1885 până la 1900. Această statistică prezintă o mare însemnătate pentru România și pentru viitorul pădurilor sale. Concluziuni pentru țara noastră. întrebând pe d. Klein ce se poate face în România după modelul celor văzute în Bosnia și Herțegovina, ne-a spus că d-sa va propune deosebite măsuri pe cari le crede folositoare pentru îndreptarea posițiunei materiale a țăranului român, și pentru prosperarea agricolă a țarei. Este de părere că orice măsură s-ar lua, nu va da roadele dorite, dacă nu se vor găsi oameni serioși cari să urmărească timp îndelungat realizarea diferitelor reforme necesare pelerimul economic. «Ne trebuesc oameni serioși și muncitori cari să aibă spiritul de continuitate în lucrările lor, să lăsăm la o parte inamicițiile personale și politice izvorîte din diferite interese, și să dăm mâna cu toții pentru ca cu un minut mai curînd să facem ca țăranul român să fie ceea ce îî dictează deșteptăciunea lui, și fertilitatea pâmîntuluî țSreî», a terminat d-sa. După ce d. Klein va prezintă raportul seu, vom căuta a ne ocupa în detaliu, de propunerile pe cari le va face in direcțiunea unei ameliorări economice, de care d-sa vorbește atât de bine. A. G. Marinescu ——- — -.-n ♦mu* —•dețul Ilfov pe indivizii: Marin Macovei zis și Ghiță loan, Iancu Iordache zis Marin Crețu și Nicolae Bodoșel, pentru crimă de omucidere, cu scop de a fura, comisă în com. Cucuați-Plătărești, din jud. Ilfov. Crima s’a comis în următoarele împrejurări : Criminalii presupunând că locuitorul Nicolae Ioniță ar avea bani, s’au introdus noaptea în locuința acestuia. Din întâmplare ei au fost surprinși de soția lui Ioniță anume Irina, care eșind afară, a început să strige ajutor. Mai mulți vecini auzind țipetele femeiei, i-au venit în ajutor. Bandiții,pentru ca să nu fie prinși, au tras mai multe focuri de revolver. Intîmplarea a făcut ca un glonte să lovească pe locuitorul Dumitrache Dănescu, care a încetat din viață. Luându-se măsuri urgente, bandiții au fost prinși și arestați. Ei au fost recunoscuți de femeia Irina Nicolae Ioniță și de un copil al ei. Procesul se va judeca în a doua sesiune de Septembrie a curței cu jurați. Grefier. O CUGETARE PE Z! Trebue chiar și progresul să respecteze ceea ce înlocuește. Curier Judiciar (TRIBUNALELE ROMANE) Crima din com. Cueți-Plătărești Jud. Ilfov Camera de punere sub acuzare de pe lângă Curtea de apel din București, a trimis ieri în judecata Curtei cu jurați din ju rtiri din străinatate — Prin poștă — D’abia acum au apărut rezultatele oficiale ale recensămîntului făcut la 1897 în Rusia și din care rezultă că ea avea atunci 125 milioane 600 mii de locuitori. In imperiu se aflau 178 orașe cu 20 —50 mii de suflete, 38 orașe cuprinzând 50—100 mii de suflete, 125 orașe cu câte 150 mii de suflete și în sfirșit 7 orașe cu 200 mii de suflete sau mai mult.* * * Generalii boeri au anunțat că sfătuesc pe compatrioții lor să nu emigreze în Madagascar sau în vr’o alta colonie streină. « * * Americanii cotropesc puțin câte puțin partea de sud-vest a Canadei. Ploile îmbelșugate pare că au prefăcut acest ținut sterp într’un pămînt roditor și, în cursul acestui an, peste 50 mii de americani au trecut granița. Aceștia nu aparțin clasei sărace. Mai multe societăți americane au cumpărat terenuri imense , e unul care a cumpărat 404 mii 750 ectare. Intr’o singură călătorie 165 capitaliști, printre cari 120 bancheri, s’au dus în această parte a Canadei și au cumpărat toți terenurile ce erau de vînzare. Se crede că aceste recolte vor egala în câLii pe producția totală a Statelor Unite.* * * Generalii boerî Botha, Dewer și Delarey, au declarat unui redactor de la «Westminster Gazette», că perderile pricinuite boerilor de războiu, ar fi de 70 milioane de livre sterîige. Boerii n’au pretenția ca aceste perderi să le fie rambursate în întregime, dar ei cred că despăgubirile prevăzute de către guvernul englez sunt absolut neîndestulătoare.* ¿ ¥ ■ Ziarul «Peenza» din Buenos- Ayres publică o depeșă care, într’un laconism brutal, semnalează un nou cataclism. Iată acea depeșă: Un ciclon a nimicit cu totul orașul Bolivar din previzzóia Buenos-Ayres.Sunt un"Mogfiî -Bß, răniți». Orașul Bolivar număra 15000 locuitori și fusese ridicat pe locul vechei fortărețe San-Carlos, la o depărtare de 300 km. de capitala Argentinei, * ¥ ¥. Curtea cu jurați din Rudolfswerth (Austria) a condamnat la moarte pe proprietarul Franciei, care și-a împușcat soția, cu scopul de a putea să se căsătorească cu amanta sa.* * * «Vossische Zeitung» află din Hamburg că pe bordul vaporului «Nordenfeld» s’au declarat mai multe cazuri de ciumă. In minple,Krongsfteig, de lângă Christiania, s’a găsit un bloc de argint trăgând peste 150 kilograme.* * * Din Saar (Austria) se anunță că pe domeniul Michelau, proprietatea fabricei de bere Dreher au ars toate hambarele pline cu orz. Pagubele sunt de vre-o 300.000 coroane.* * * La Alessandria (Italia), a murit un anume Pietro Gavana, în vîrstă de 80 de ani, una din cele mai caracteristice figuri din oraș. El trăia singur și era de o sgârcenie uimitoare. Prin mobilele casei s-au găsit 150.000 lei în bilete de bancă. Dar ceea ce e curios, e faptul că Pietro Cavana și-a lăsat toată averea pentru săraci. Opiniunea publică în Athena, a fost adânc impresionată de sfaturile venite din străinătate Greciei, de a lua măsuri pentru reorganizarea armatei. Acum ziarul «Empres» spune că Grecia nu va putea apăra pn drepturile sale pe câmpul internațional și să-și apere teritoriile în contra aspirațiunilor și atacurilor altor Puteri, dacă nu se va forma o bună armată cu o organizație sistematică. Universul in provincie De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 29 August — Botoșani Groaznica crimă, din str. Kogălniceanu. (Noul amănunte). —«Universul» a fost singurul ziar care a sosit azi in localitate cuprinzând toate amenuntele, transmise telegrafic, asupra îngrozitoarei crime comisă era noapte în orașul nostru, și a cărei victimă e bătrâna doamnă Zoița Gorgos. Toate amănuntele telegrafice cât și cele trimise prin poștă, sunt datorite cercetărilor particulare ale subsemnatului, autoritățile și în special parchetul ținând de astă dată cel mai mare secret. Totuși, după cum ați văzut, cele mai exacte amcnunțe le-a avut numai «Universul». Azi dimineață s’a făcut autopsii cadavrului Zoiței Gorgos, în camiera mortuală de la cimitirul Eternitatatea. Autopsia a fost făcută de d-ni medici comunali N. Smell și Volberg. S’a constatat că moartea victimei provenit din cauza loviturilor aplicate craniului cu un corp dur. Erî v’am comunicat că în camera unde s’a comis crima, a fost găsit buturugul cu care criminalul a aplicat loviturile. Servitoarea Profira Constantinescu, arestată ca bănuită a fi autoarea crimei, a făcut declarația că în adevăr ea e complice la crimă. Loviturile insă au fost aplicate de soldatul Gheorghe Bogooiu, care asemenea se află în arest. Acesta însă tăgăduește a avea vre-o cunoștință de crimă. Se crede însă că nu va întârzia mult și va face și criminalul complectei mârturisiri. Vă voi ține în curent. Confirmare.—Tribunalul local, secția de vacanță, a confirmat ci mandatul de depunere al individului Gorbănescu, fost agent fiscal la percepția orașului Botoșani și care a încasat mai multe sume de bani dle la contribuabil, pe cari apoi și le-a însușit. A’eces. Buzeu Furtul «le în cl. Nicolau.—Cititorii își amintesc poate despre o corespondență în care vorbeam despre un individ necunoscut, care fiind găsit noaptea târziu în ograda liceului de către un servitor și care fiind întrebat cine este și pe cine caută, a sărit gardul liceului scăpând o legătură în care se găseau o mulțime de haine scumpe și cari au fost înaintate atunci poliției. Faptul acesta petrecut în ziua de 7 August, a rămas o dilemă pentru poliția noastră, cu toate cercetările făcute, până acum 3 zile, când, primindu-se o plângere despre un furt corvis la d. Kristache Nicolau, s'au reluat investigațiile. D. M. Beșteren, membru al Curței de apel din Galați, venind la Buzău la d. H. Nicolau cu care se înrudește, a plecat la munte, lăsând acasă la a. Nicolau 2 cufere cu diferite lucruri. Acum câteva zile venind de la munte, d. l Poștelei a găsit cuferele sparte, și lipsă o mulțime de îmbrăcăminte, precum și o pereche de cercei de aur cu briliant, un ceas de aur pentru damă și un inel cu rubin. Poliția avizată, a început îndată cercetările și grație activităței depuse de comisarul C. Rădulescu și comandorul Enescu, s’a putut afla că legătura este aceea cu obiectele furate de la d. Nicolau. După cercetările făcute, s’a stabilit că, autorii acestui fapt, s’au introdus în casa d-lui Nicolau printr’o fereastră și că s’au servit la spargerea cuferilor de un cârlig de fer. Nu s’a stabilit în mod pozitiv autorii, dar se bânnește că este însuși servitorul Ioan Fote însărcinat cu paza casei, și femeea Lucreția Golbi Peter, rari au fost înaintați parchetului care continuă să stabilească adevărul. Costel. Focșani Furtul din strada Mare.— Cititorii «Universului» își amintesc desigur despre furtul comis în prejudiciul d-lui Tănase Andrei, prin luna Mai,de către individul Popescu. Astă-noapte acest comerciant a a fost din nou victima unui furt. Un hoț,—necunoscut până acum,— s’a introdus în debitul de tutun al d-lui Năstase Andrei, prin beciul din cafeneaua de alături «Casinul Comercial». Pătrunzând apoi în prăvălie, a spart tejgheaua din care a luat o sumă de bani, apoi tutun timbre și mărci poștale în valoare aproape de 3000 lei. Hoțul se presupune a fi un chelner de la cafeneaua «Casinul Comercial» care a și dispărut. Poliția îl urmărește. Sosirea turistului Oprescu.Astăzi după amiază a sosit în orașul nostru turistul român Oprescu. D-sa și-a propus, în urma unui pariu de 50.000 lei, că va parcurge în două ani România în special și Europa. A plecat în ziua de 19 Aprilie 1902 din București. A parcurs până acum partea de sus a Munteniei, partea dinspre Dunăre, linia Prutului și Bucovina parcurgând coasta de munte a Moldovei. Vine acum de la Roman. In orașul nostru va sta patru zile și va da un concert și o serbare în grădina publică, pentru a-și procura cele necesare pentru drum, deoarece el călătorește fără bani. Distanța parcursă de el până acum este 21,418 km. De aci, pleacă la Râmnicul Sărat. De la Milcov Constanța Spargere.Astă-noapte, necunoscuți făcători de rele s’au introdus în casa locuitorului Dinu I. Caleasa, din com. Alimén, scoțând o fereastră din spatele casei. Hoții profitând că proprietarul caselor se afla într’o cameră din față, au furat 30 mahmudele, 100 lzmüici și mai multe obiecte de lingerie și menaj, precum și alte efecte ale unui locuitor, Marin Lazăr, tovarășul celui dintâia. Din cercetările făcute reese că autorii acestui furt ar fi țiganii pieptănari Gheorghe, Drăgoi și Telescu, cari au fost văzuți de locuitorul Erimia Burnez cu o căruță plină de obiecte, mânând caii în goana mare. Burnez somându-i să stea, aceștia l-aui amenințat că-1 vor împușca. S'au luat măsuri pentru prinderea lor, anunțându-se și autoritățile bulgare, căci se presupune că ar fi trecut granița bulgară. Moarte subită. — Locuitorul Gheorghe Coman, din Cavargic, plecând de acasă spre a se duce la prăvălia din sat, a căzut jos, încetând mulit din viață. S’a autorizat înmormîntarea cadavrului. Furt.—Servitorul Pavelache Vișan, profitând de lipsa stăpânului său de acasă, s'a introdus fără a fi observat și spărgând un sertar, a furat mai mulți bani, iar în urmă a dispărut. Incendiu.Un incendiu violent s’a declarat la proprietatea locuitorului Stan Nicolae din comuna Enghez, reducând'o la ruină. Pagubele se urcă la suma de 0500 lei. Proveniența incendiului, necunoscută. Sosire.—Turistul francez Fairet Albert, a sosit în orașul nostru venind de la Varna. De aci pleacă la Sulina, urmând ca de acolo să plece în Rusia pentru a se întâlni cu tovarășul său Biquet. Coresp. Plocsk » Itunirea din calea Câmpinei.—D. Panait Constantinidi, antreprenorul clubului comercianților, pe când trecea azi prin calea Câmpinei, fu întâmpinat de către comerciantul Kivu Georgescu-Ilornaru, care începu să-l ia la pumni și palme până ce l’a lăsat lungii. Intervenind lumea, victima abia a putut fi scoasă din mâinile agresorului. Cauza acestei sălbatecii se datorește faptului că comerciantul Georgescu pierzând acum câteva seri peste o mie de lei la jocul de cărți, în clubul d-lui Constantinidi, crede că acesta ar fi jucat cu cărți măsluite. Gazul s’a reclamat parchetului. Crima de lângă bariera Tirgșor.— Ierî-noapte, zarzavagiul Ioniță Dinu Ștefan, din strada Domnișor, suburbia Sf. Tănase, se înapoia de la grădină cu căruța plină cu zarzavat. In apropierea barierei Tîrgșor, Jinia, el se întâlnește cu căruța zarzavagiilor Ioniță Marin, Dinu Ioan și Andrei Ioniță Marin, cari se duceau spre grădină. Din cauza întunericului, ambele căruțe ciocnindu-se, căruța lui Ioniță D. Ștefan se răsturnă, din care pricină acesta începu să înjure precupețește pe cei ce erau în ceal’altă căruță, cari nepierzând vremea, unul lovește cu o furcă pe Ioniță Ștefan, cel l’alt cu un ciomag, iar Andrei Ioniță Marin îi împlântă un cuțit în partea stîngă a pieptului. La țipetele victimei sosind subcomisarul I. Ionescu, care în are timp era in inspecție prin acel foc, cu ajutorul altora câțiva oameni transportă pe rănit la spitalul comunal. S’a anunțat imediat parchetul, care a ordonat urmărirea criminalilor dispăruți. Starea victimei este disperată, tiarele furt din liiișteci. — Erî-noapte necunoscuți facători de role introducendu-se, prin pivnița hotelului Carpați din Bușteni, tn prăvălia d-lui Șerl. Cotârteț, au furat tejgheaua prăvăliei in care se aflau 1700 lei în aur și hârtii, și 300 lei în argint, făcându-se apoi nevăzuți. In urma cercetărilor făcute de către jandarmii din Azuga, cei 300 lei în argint au fost găsiți în dosul hotelului, în aproprierea liniei ferate, părăsiți fiind de hoți din cauza greutății lor. S'a anunțat parohetul precum și toate autoritățile, cerându-se urmărirea hoților, rămași necunoscuți până acum. Diverse.D. inginer Brake, directorul soc. belgiene de electricitate, a intentat acțiune soc. electrice din Ploești, pentru plata sumei de 50003 lei. Cocon. Piatra Neamțu Crima din corn. Mistacăn. — O crimă oribilă s’a săvârșit în corn. Măstacăn din acest județ. Iată cum s’au petrecut faptele : Locuitorul loan Const. Apostol s’a luat din vorbă la ceartă cu câțîva prieteni ai sei, în acest timp intervine pentru a-i împăca, Gheorghe Prodan. Gel d’intern înfuriat peste măsură, aplică celui din urmă o puternică lovitură în cap. Gh. Prodan vazându-se atacat și fiind în legitimă apărare, a ridicat o secure și a lovit pe Gheorghe Apostol cu atâta putere, încât nenorocitul a căzut jos în nesimțire. Dându-se alarma, au sosit acolo autoritățile locale, făcând cuvenitele cercetări. Victima, după câteva ore de dureri îngrozitoare, a încetat din viață. Parchetul fiind înștiințat, de substitut de procuror a plecat la fața locului pentru anchetarea cazului. Malentatea unei mame.— Femeea Catinca Grădinaru din corn. Vânătorii Dumbrava Roșie, făcând oarecari observații aspre copilului ei pentru obrăznicii, acesta într’un moment de furie a lovit’o cu putere, străpungându-i mâna stângă. La strigătele ei de durere s'au adunat toți vecinii, cari i-au dat primele îngrijiri, deoarece rana este foarte gravă. La vederea sângelui copilul bătăuș a început să plângă și să regrete fapta comisă. Parchetul a fost avizat de acest caz. S’a deschis o anchetă. Iulian. Tîrgoviște Crimă oribilă. — In comuna Finta din acest județ s’a săvîrșit o crimă din cele mai înfiorătoare. Lo-