Universul, septembrie 1902 (Anul 20, nr. 239-268)

1902-09-01 / nr. 239

Canoniera germanii «Panther», care a scufundat vaporul rebelilor din Halii, «Crete a Pierrot». — (Vezi explicat» Calendar pe anul 1902 Ortodox Sâmbătă, 31 August.—Brîul M. Domnului. Catolic Sâmbătă, 13 Septembrie. Teofil Soarele resare 5­36 , apune 6.15 București, 31 August. Asociam sub­­chirurgilor, etc. Spiritul de asociațiune se întinde tot mai mult și pă­trunde tot mai adinc, spre marea bucurie a tuturor ace­lora cari știți cât de mult se poate obține prin unirea pu­terilor. După notarii comunelor ru­rale, de a căror mișcare în direcțiunea asociării ne-am o­­cupat acum câte­va luni, dân­­du-I tot sprijinul putincios, acum e rîndul sub-chirurgi­­lor și al agenților sanitari, cari simt trebuința asociațiu­­nei și cer concursul organu­lui nostru pentru atingerea scopului. Facem bucuros loc aci ape­lului pe care d. Ch­». Hara­­lamb, sub-chirurg din Piatra Olt (Romanați), îl adresează colegilor săi din țară : «După cum toate ramurele de meseriași și chiar o parte din funcționari, au încercat și chiar au și format societăți economice, pentru asigurarea și îmbunătăți­rea existenței, ce în adevăr a început a deveni cam dificilă as­­tărZi tuturor aproape, găsesc ne­cesar ca și noi, personalul sani­tar inferior,—să nu mai stăm un moment în amorțeală, ci să ne unim cu toții și sa formăm și noî o societate cu sediul în București, sau acolo unde majo­ritatea va crede de cuviință. «Această societate a sub-chi­­rurgilor de la spitale, a vaccina­­torilor sau agenților sanitari și a moașelor urbane sau rurale, este o instituție de urgentă ne­cesitate, de­oare­ce nici o altă ramură a funcționalismului nu este mai expusă la diferite difi­cultăți morale, fizice și materiale ca noi, precum nesiguranța și desele transferări in serviciu, con­tactul ce-1 avem cu bolnavii con­­tagioși, cutrberarea planilor prin ploi, ger și viscole, și atâtea al­tele. «Societatea va trebui să urmă­rească : Asigurarea noastră prin micile economii și depuneri ce se vom face; ajutarea în cazuri de infirmități și boale ; ajutarea văduvelor și orfanilor (din de­punerile soțului sau ale tatălui); împrumutarea cu oare­cari sume a acelora dintre noi cari ar avea trebuință, etc., etc. «E trebuincios să facem eco­nomii și să strîngem pentru un viitor nesigur. E trist și dureros să­ țî vezi soția și copiii nemân­­cațî, goi și bolnavi, și să nu le poți da mâncare, vestminte, să nu le poți da cele trebuincioase, când și tu te găsești fără slujbă. Micander în David Copperfield de Dickens ne spune : «Ai de­ ne sute de franci venit ?.. Cheltuește o sută noue­ zeci și opt... Care este rezultatul? Fericirea. Ai două sute de iei venit și chel­­tuește două sute două, care este rezultatul? Sărăcia, mizeria, su­ferința, etc. Și cu toate astea deosebirea este de douî franci. «Prin economie putem poseda mijlocul ce ne face a ne bucura de aer curat, de casă plăcută, de cărți de citit, de muzică, pu­tem avea odihnă la cal de ne­ putință, putem ușura suferințele noastre și ale altora. Și altele multe, ce cred că fie­care din d-voastră Ie cunoașteți. «Ca aceia dar, ne rog căldu­ros, iubiți colegi, de a ve da pă­rerile­ și a ne înțelege, cât mai neîntârziat, spre a pune temelie acestei societăți de binefacere și folos tuturor din ramura noastră sanitar-inferioară. «Calea de procedare pentru în­ființare eu cred să fie ast­fel: «1) Sau să se aleagă din fie­care județ câte un delegat ca re­­prezintant și într’o anumită zi să se adune la București toți acei delegați, spre a pune bază acestei instituții : «2) Sau să ne divizăm în trei grupe : Toți din județele Olteniei să-și aleagă câte un delegat și toți delegații într’o anumită zi să se adune la Craiova, cei din Mun­tenia la București și cei din Mol­dova la Iași sau alt oraș, și toți să ia câte o rezoluție. Apoi de­legații din aceste trei părți să-și aleagă iar câte un delegat sin­gur, adică trei delegați cu toții, și aceștia, să se întâlnească la o zi ficială la București, spre a lua rezoluția finală și a pune ba­zele societății». Cel ce aderează la această propunere, sunt rugați a se pune în corespondență cu au­torul apelului. O comunicare din partea d-lui Ilie Suceveanu, sub-ebi­­rurg din Lipia-Bojdan­ (Ilfov) aduce la cunoștința colegilor săi că o societate a sub-ehi­­rurgilor etc. s'a înființat în București de la 1 Ianuarie 1901 , dar până acum nu s’au înscris de­cât cinci­zecî de membri. Aducând cele de mai sus la cunoștința interesaților, le dorim izbîndă:,,, , , ■ » » t — Din Anglia (Corespondentă particulară a „Universului") Londra, 26 August. Plecarea generalilor boerî Azi generalii boerî au plecat din nou în Olanda. Toate aceste mișcări ale lor sunt urmărite cu ochi bănuitori de presă. Secretarul generalilor, Breb­­ner, întrebat în această privință a declarat că programul de ac­țiune al generalilor a fost publi­cat de câte­va zile. Principalul scop al căretoriei lor în Europa ramâne adunarea de fonduri pentru reconstruirea fermelor. Aceste fonduri vor fi strînse printr-un turneu de con­ferințe în Europa și în America; acest turneu va dura cel puțin un an. Brebner a declarat că generalii preferă să nu spună nimic din conferința avută cu Chamberlain, până ce nu se va publica textul oficial. «Daily Express» spune că în­­tr-un interview cu Chamberlain a aflat că generalii boemi au ce­rut un fel de revizuire a trata­tului de la Vereeniging și aug­mentarea cu o sută de milioane a indemnităței pentru daunele de războiu. Chamberlain nici n’a vroit să vorbească despre primul punct și a sfârșit prin a refuza ori­ce concesiune financiară; și ziarul conchide : «Refuzul de a participa la revista navală, ac­ceptarea de către S­­ein a cetă­țeniei irlandeze, refuzarea de că­tre Reitz a tratatului pe care el însuși l’a iscălit, caracterul anglo­fob al cărții lui Dewet sunt o clară demonstrație a sentimen­telor șefilor boem­i. După alte informaț­iuni, starea lucrurilor n’ar fi așa de pesi­mistă. Guvernul englez ar fi dis­pus la ulterioare și largi conce­siuni financiare, cu condițiune ca șefii boeri­ să se învoiască pe fașă cu noua stare­­ de lucruri, începând prin a renunța la tur­neul de conferințe, care va tre­bui fără voie să fie o propa­­­gandă anti-engleză. Tratativele în această privință continuă și de­sele călătorii ale generalilor de la Londra la Amsterdam sunt o consecință a lor. Ceea ce cei% generalii boerî Un reprezentant de la «Press A­­sociation» a intervievat pe Cham­berlain asupra conferințelor a­­vute cu boemiî. Chamberlain a declarat că co­mandanții boerî au încercat de a obține ca fugarii boerî să se poată reîntoarce în patrie fără să presteze jurămînt către gu­vernul englez. Generalii boere au încercat apoi de a obține asigu­rarea că funcționarii celor două republici boere, să fie readmișî în serviciu ca funcționari ai nouei colonii. Chamberlain a spus că a refuzat de a face declarațiuni, cari să angajeze guvernul. Un no­­l Mesia Duminecă, în biserica Clap­ton, preotul Smyth Piggott, rec­torul paroh­iei care aparține sec­tei Agapemoniților, a declarat credincioșilor că dinsul este o a doua incantație a lui Christ și a venit să deschidă noul m­ileniu. Până aci nimic nu e surprin­zător, cu atât mai mult că por­tretul preotului revelează un ca­racter de nebun , dar extra­ordi­­nară este impresia produsă prin­tre credincioși. Enunțarea divinităței sale fu primită în biserică cu o mare emoțiune. Femeile mai ales ră­maseră într’o stare de exaltare. Mai mulți ziariști s’au dus să sune la poarta elegantei vile lo­cuită de noul Christ, care însă, a avut destul bun simț ca să re­fuze ori­ce interviev. Un rege, care a trecut neob­servat la serbările încoronare­ regelui Eduard VII, este George Golumier Rost, regele insulelor Coco și Christmas, din oceanul Indian, la sudul Sumatrei. In regatul său totul e patriar­hal ; nu sunt prăvălii, deci nu e modă ; pescuitul e liber, hrana nu costă nici un ban. Nu sunt agenți de poliție, nici săraci și nici închisori. Unicul lucru în comerț sunt femeile, ele pot fi cumpărate cu cea mai mare ușurință. Când George, care e de ori­gină irlandeză, s-a urcat pe tron, indigenii bilteaű ca distracție fe­meile , dar George, puțin cam­ feminist, a condus lucrurile în așa chip, în­cât azi femeile bat bărbații. Aceste insule au fost desco­perite în 1609. West. .— Hege neobservat CRONICI FEIENINE INELELE rudele joacă în podoaba femei­lor, pe lângă broșe, cel mai im­portant rol. Aceasta privește mai cu seamă pe acele cari se poartă ziua. Piepteni împodobiți cu pietre scumpe, de pildă, conform regu­­lelor bunului gust, se poartă nu­mai seara. Brățările au eșit aproape cu totul din modă din cauza mâne­­celor lungi și strâmte. Inelele din contră sunt astă­zi par excellence podoaba la modă, și aceasta cu atât mai mult cu cât astă­zi și mâini goale se văd foarte des la teatru și în saloane, ba vara chiar și pe strade. Împreună cu marea predilec­­țiune pentru inele, s’au format de la sine anumite legi pentru purtarea lor. Cât de elegant a­­pare mâna împodobită cu inele după amiază, atât apar de mau­­vais gemre degetele pline de inele la dejun. Pentru acest scop sunt de ajuns două inele simple. Pentru purtarea de dinaintea de amiază se potrivesc foarte bine turcoasele și pietrele simple, în­crustate și șlefuite. Amintim aici că numai mâna stângă se potrivește pentru pur­tarea inelelor mai de valoare. De­getul al patrulea de la mâna dreaptă ramâne exclusiv pentru verigheta de logodnă și de cu­nunie. Pe lângă aceste două inele de logodnă, în nici un caz nu este permis a se pune alt inel. Nu se pun de asemenea inele în două degete vecine. Este urât lucru de a pune inele până la prima încheetură a degetului, care în cazul acesta apare țea­păn și întreaga mână lipsită de grație. De observat este că inelele la degetul cel mic fac să apară mâna mai lată, iar acelea de la dege­tul al patrulea mai îngustă. Olimpia H­IG­IKI^aT LEGUMELE înțelegem prin legume unele vegetale sau părți din vegetale ce servesc la alimentația noastră. Une­ori mâncăm vegetalul întreg, cum sunt d­­e. ciupercile, alte ori numai părți din el și anume mugurii, ca varza de Bruxela ; frunzele ca spanacul, macrișul ; Sorile ca conopida ; fructele ca castraveții, bârnele, dovleceii; tu­berculele ca cartofii; rădăcinele ca morcovii, napii; bulbul ca ceapa și altele. In legume, ca composiție, pe lângă legumină se mai găsesc materii ternare, amil, săruri mi­nerale, celuloză și apă. După proporția în care acești principii se găsesc în ele, legumele se împart în amilacee sau feculente și în ierbacee. Intre legumele amilacee avem : fasolea, mazărea, lintea, morco­­vul, napul, gulia, cartoful, etc. Dintre acestea,leguminoasele pro­priu zise, sunt foarte bogate în substanțe azotoase și în amidon, ceea ce se face comparabile cu cerealele, și prin faptul acesta li se atribue calitatea nutritivă de care se bucură. De asemenea sunt bogate în săruri de fer, și mai cu seamă lintea, în care can­titatea de fer e de două ori așa de mare ca în carne. Acest fapt le face recomandabile în regi­mul alimentar al unui anemic. Dintre legumele ierbacee varza, conopida, spanacul și ciupercile sunt mai hrănitoare, conținând o mai mare cantitate de substanțe azotate. Dar cu toate acestea di­ferența de nutrițiune în ce pri­vește azotul este atât de mare între cărnuri și legumele acestea, in­cât abia 10 kilogram­­e de ciu­perci echivalează cu un kilogram de carne, comparație ce face ca calitatea lor nutritivă să fie mic­șorată. Din motivele descrise, motive ce-șî găsesc cauza în micul pro­cent de substanțe hrănitoare ce ele conțin, legumele ar putea­ fi trecute , printre crndinente, ca substanțe destinate mai mult a da gust bucatelor. In alimentația țăranului nostru legumele îndeplinesc din neno­rocire cea mai­ de căpetenie ne­cesitate, o fiertură de legume, un castron cu mitral­uri pe lângă o căldare cu mămăligi, constitue de obiceiu hrana de toate zilele a țăranului nostru, cu mici ex­­cepțiuni în praznicele mari, când se îndură și el a se spurca cu o costiță de purcel, sau cu o găină făcută ciorbă. Și dacă ținem seamă și de du­rata lungă a posturilor, îl vedem pe țăranul nostru drept credin­cios, condamnat la o alimentație frugală exclusiv insuficientă. De aci mizeria fisiologică și morală în care trăește populația noastră rurală, de aci alcoolismul cu con­secințele lui funeste, de aci mor­talitatea imensă a copiilor de ță­rani. Legumele își au rostul lor în alimentație, dar nu pot constitui un aliment complect. Din această considerațiune analitică vegeta­­rianismul nu poate fi considerat de­cât de un sport... al stoma­cului. Și apoi de ce n’ar avea și stomacul capriciile lui... Dar a­­supra vegetarianismuliî vom re­veni cu un articol special. So­arta culinară legumele a­­jută la bunul gust al bucatelor. Pătlăgele roșii umplute, cât de gustoase sunt dacă au fost bine preparate ? O salată pe lângă o friptură, cât de mult ne îmbie la gustare; dar conservele murăturile și bu­lionul ce minuni fac în timpul meselor copioase de iarnă ? Iată dar pentru ce trebue să apreciem mult legumele.­Nu vom abuza de ele, nu ne vom însuși regimul vegetarian, și în cazuri de boale de stomac mai cu seamă, e bine a se evita mâncarea legu­melor, ele conținând o mare can­titate de celuloză, substanță ce nu se mistue. Aurel Scurții. Canoniera germană «Pan­ther» care a scufundat va­­porul rebelilor din Haiti «Créie­r Pierrot» (Vezi ilustrația) Corespondentul nostru din Paris ne-a telegrafiat știrea des­pre scufundarea vaporului rebe­lilor din Haiti «Creste à Pierrot», de către canoniera germană de resboiü «Panther», care primise ordin să captureze vaporul rebe­lilor, pe care se afla­ amiralul Killik. Acesta dând ordin echi­­pagiului săui să provoace o ex­plozie, căpitanul canonierei ger­mane a dat ordin ca sa bombar­deze vaporul rebelilor, care s-a scufundat cu întreg echipagiul. Ilustrația noastră de azi repre­zintă o vedere a canonierei «Pan­ther», care a fost construită în șantierul imperial de la Danzig , are o lungime de 67 metri și o lățime de 9.6 m. La armament are două tunuri cu tragere re­pede și ș­ase tunuri cu mașini. Afară de comandant, se mai aflau pe bord cinci ofițeri. O anchetă în Bosnia și Herțegovina II Organizația de la Cuprës și Livno Sub-prefectul Zidariu l-a con­dus pe d. Klein, după aceia, la Cupres, depărtare 27 k­m., stră­bătând o șosea prin munte, așa fel construită că puteai merge în trupul cailor până la o înăl­țime de 1890 metri. La Cupres, cu ocaziunea aceasta, sub-pre­­fectul a fixat locul unde un țăran avea să-și așeze gospodăria lui, pentru a deveni un «Schutbauer» al școalei rurale din Cupres. In ziua următoare d. Klein merse la Livno, depărtare 6 k­m., stră­bătând niște terenuri de unde pădurea dispăruse și nu remă­­sese de­cât o stâncă goală de calcar, care, infierbîntată de soare, făcea o temperatură insu­portabilă, radiând căldură exce­siv de mare. La Livno d. Klein a fost con­dus de d. Greceanu, administra­torul stațiunei agricole din loca­litate (Oberverwalter). In ziua a­­ceasta inspectorul român a vi­zitat clădirea fermei. Aci a găsit o rînduială și cu­rățenie cum greii poți găsi aiurea, cu toată bună-voința ce ai avea-o. In ziua ce a urmat, la orele 6 dimineața, d. Klein, împreună cu însoțitorul seu, s'au suit pe cai și au mers pe muntele Țin­­țaru, unde sunt grajduri pentru 01 de rasele astrahan și engleză, pentru capre de rasele Angora, pentru porci de Bergshir, etc. Tot aci se află și fabrica brân­­zeturilor de țînțari și marină și o bae pentru oi, unde se depune o soluțiune de crezolină ca oile să fie c­urate și să nu aibă că­pușă. In vale s’a arătat d-îuî Klein un teren de irigațiune. Aci se aflau 1400 hectare teren sub apă.S’au făcut irigațiuni și s’au scos de sub apă 790 hectare. Restul de teren se lucrează,construindu-i-se canale, pentru ca să fie în urmă dat culturei. Lucrările de până acum au costat aci 1.400.000 de coroane. In vîrful muntelui Țințarî­ci. Klein a găsit o grotă unde se prepară brînza de Rochfort, nu însă tocmai bine reușită. N­Tspresiunnl din localitate , In Livno­d­ sa a admirat per­severența administrației care cau­tă pe toate căile să lucreze, con­tribuind la îmbunătățirea pozi­­țiunei materiale și morale a po­­pulațiunei țărănești. Intr’un oră­șel cu câte-va mii de locuitori, s’a adu­s apă prin canalizare și­­ cum se făceau instabțiuni pen­tru lumina electrică. La Cupres, un sat mic, s’a adus de aseme­nea apă prin țevi. In seara zilei când se afla la Livno, d. Klein a fost invitat din partea mai multor familii nota­bile locale, la o serată muzicală organizată în onoarea sa, foarte amuzantă , d-nele funcționarilor superiori din localitate au făcut muzică cu­ multă competință. Ancheta în Croația și Sla­vonia D- Klein a mai vizitat pădu­rile de stejar din ținuturile Slavo­niei, imense prin mărimea lor și prin vechimea arborilor, cari au o calitate de lemn superioară. In raportul său către d. ministru al domeniilor, d. Klein, va arăta fe­lul cum este organizată aci ex­ploatarea pădurilor, o organizare dintre cele mai reușite. D-sa s’a mai ocupat cu acea­stă ocazie de statistica păduri­lor din Ungaria, a comerțului de lemne al Ungariei cu toate tările și în special cu România, de la 1885 până la 1900. Această sta­tistică prezintă o mare însemnă­tate pentru România și pentru viitorul pădurilor sale. Concluziuni pentru țara noastră. întrebând pe d. Klein ce se poate face în România după mo­delul celor văzute în Bosnia și Herțegovina, ne-a spus că d-sa va propune deosebite măsuri pe cari le crede folositoare pentru îndreptarea posițiunei materiale a țăranului român, și pentru prosperarea agricolă a țarei. Este de părere că ori­ce mă­sură s-ar lua, nu va da roadele dorite, dacă nu se vor găsi oa­meni serioși cari să urmărească timp îndelungat realizarea dife­ritelor reforme necesare pe­leri­mul economic. «Ne trebuesc oa­meni serioși și muncitori cari să aibă spiritul de continuitate în lucrările lor, să lăsăm la o parte inamicițiile personale și politice izvorîte din diferite interese, și să dăm mâna cu toții pentru ca cu un minut mai curînd să facem ca țăranul român să fie ceea ce îî dictează deșteptăciunea lui, și fertilitatea pâmîntuluî țSreî», a terminat d-sa. După ce d. Klein va prezintă raportul seu, vom căuta a ne ocupa în detaliu, de propunerile pe cari le va face in direcțiunea unei ameliorări economice, de care d-sa vorbește atât de bine. A. G. Marinescu ——- — -.-n ♦­m­u* —•­dețul Ilfov pe indivizii: Marin Macovei zis și Ghiță loan, Iancu Iordache zis Marin Crețu și Ni­­colae Bodoșel, pentru crimă de omucidere, cu scop de a fura, comisă în com. Cucuați-Plătă­­rești, din jud. Ilfov. Crima s’a comis în următoa­rele împrejurări : Criminalii presupunând că lo­cuitorul Nicolae Ioniță ar avea bani, s’au introdus noaptea în locuința acestuia. Din întâmplare ei au fost sur­prinși de soția lui Ioniță anume Irina, care eșind afară, a început să strige ajutor. Mai mulți vecini auzind țipe­tele femeiei, i-au venit în ajutor. Bandiții,pentru ca să nu fie prinși, au tras mai multe focuri de re­volver. Intîmplarea a făcut ca un glonte să lovească pe locuitorul Dumi­­trache Dănescu, care a încetat din viață. Luându-se măsuri urgente, bandiții au fost prinși și ares­tați. Ei au fost recunoscuți de femeia Irina Nicolae Ioniță și de un copil al ei. Procesul se va judeca în a doua sesiune de Septembrie a curței cu jurați. Grefier. O CUGETARE PE Z! Trebue chiar și progresul să respecteze ceea ce înlocuește. Curier Judiciar (TRIBUNALELE ROMANE) Crima din com. Cueți-Plătă­­rești Jud. Ilfov Camera de punere sub acu­zare de pe lângă Curtea de apel din București, a trimis ieri în judecata Curtei cu jurați din ju­­ rtiri din străinatate — Prin poștă — D’abia acum au apărut rezul­tatele oficiale ale recensămîntu­­lui făcut la 1897 în Rusia și din care rezultă că ea avea atunci 125 milioane 600 mii de locuitori. In imperiu se aflau 178 orașe cu 20 —50 mii de suflete, 38 o­­rașe cuprinzând 50—100 mii de suflete, 125 orașe cu câte 150 mii de suflete și în sfi­rșit 7 o­­rașe cu 200 mii de suflete sau mai mult.* * * Generalii boeri au anunțat că sfătuesc pe compatrioții lor să nu emigreze în Madagascar sau în vr’o alta colonie streină. « * * Americanii cotropesc puțin câte puțin partea de sud-vest a Canadei. Ploile îmbelșugate pare că au prefăcut acest ținut sterp într’un pămînt roditor și, în cursul a­­cestui an, peste 50 mii de a­­mericani au trecut granița. Aceștia nu aparțin clasei să­race. Mai multe societăți ameri­cane au cumpărat terenuri imen­se , e unul care a cumpărat 404 mii 750 ectare. Intr’o singură călătorie 165 ca­pitaliști, printre cari 120 ban­cheri, s’au dus în această parte a Canadei și au cumpărat toți terenurile ce erau de vînzare. Se crede că aceste­ recolte vor egala în câLii pe producția­ totală a Statelor­ Unite.* * * Generalii boerî Botha, Dewer și Delarey, au declarat unui re­dactor de la «Westminster Ga­zette», că perderile pricinuite boerilor de războiu, ar fi de 70 milioane de livre sterîige. Boerii n’au pretenția ca aceste perderi să le fie rambursate în întregime, dar ei cred că des­păgubirile prevăzute de către guvernul englez sunt absolut ne­îndestulătoare.* ¿ ¥ ■ Ziarul «Peenza» din Buenos- Ayres publică o depeșă care, în­tr’un laconism brutal, semnalează un nou cataclism. Iată acea depeșă: Un ciclon a nimicit cu totul orașul Bolivar din previzzóia Bue­­nos-Ayres.Sunt un"Mogfiî -Bß, răniți». Orașul Bolivar număra 1500­0 locuitori și fusese ridicat pe lo­cul vechei fortărețe San-Carlos, la o depărtare de 300 km. de capitala Argentinei, * ¥ ¥. Curtea cu jurați din Rudolfs­­werth (Austria) a condamnat la moarte pe proprietarul Franciei, care și-a împușcat soția, cu scopul de a putea să se căsătorească cu amanta sa.* * * «Vossische Zeitung» află din Hamburg că pe bordul vaporu­lui «Nordenfeld» s’au declarat mai multe cazuri de ciumă. In minple,Krongsftei­g, de lângă Christiania, s’a găsit un bloc de argint trăgând peste 150 kilo­grame.* * * Din Saar (Austria) se anunță că pe domeniul Michelau, pro­prietatea fabricei de bere Dre­her au ars toate­ hambarele pline cu orz. Pagubele sunt de vre-o 300.000 coroane.* * * La Alessandria (Italia), a mu­­rit un anume Pietro Gavana, în vîrstă de 80 de ani, una din cele mai caracteristice figuri din o­­raș. El trăia singur și era de o sgârcenie uimitoare. Prin mobi­lele casei s-au găsit 150.000 lei în bilete de bancă. Dar ceea ce e curios, e faptul că Pietro Ca­­vana și-a lăsat toată averea pen­tru săraci.­ Opiniunea publică în Athena, a fost adânc impresionată de sfa­turile venite din străinătate Gre­ciei, de a lua măsuri pentru re­organizarea armatei. Acum ziarul «Empres» spune că Grecia nu va putea apăra p­n drepturile sale pe câmpul inter­național și să-și apere teritoriile în contra aspiraț­iunilor și atacu­rilor altor Puteri, dacă nu se va forma o bună armată cu o orga­nizație sistematică. Universul in provincie De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 29 August — Botoșani Groaznica crimă, din str. Kogălniceanu. (Noul amănunte). —«Universul» a fost singurul ziar care a sosit azi in localitate cuprin­zând toate amenuntele, transmise telegrafic, asupra îngrozitoarei cri­me comisă era noapte în orașul nostru, și a cărei victimă e bătrâna doamnă Zoița Gorgos. Toate amă­­nuntele telegrafice cât și cele tri­mise prin poștă, sunt datorite cer­cetărilor particulare ale subsemna­tului, autoritățile și în special par­chetul ținând de astă dată cel mai mare secret. Totuși, după cum a­ți văzut, cele mai exacte amcnunțe le-a avut nu­mai «Universul». Azi dimineață s’a făcut autopsii cadavrului Zoiț­ei Gorgos, în camiera mortuală de la cimitirul Eternita­­tatea. Autopsia a fost făcută de d-ni­ medici comunali N. Smell și Volberg. S’a constatat că moartea victimei provenit din cauza loviturilor a­­plicate craniului cu un corp dur. Erî v’am comunicat că în camera unde s’a comis crima, a fost găsit bu­tu­rugul cu care criminalul a apli­cat loviturile. Servitoarea Profira Constantine­­scu, arestată ca bănuită a fi autoa­rea crimei, a făcut declarația că în adevăr ea e complice la crimă. Lo­viturile insă au fost aplicate de sol­datul Gheorghe Bogo­oiu, care ase­menea se află în arest. Acesta însă tăgăduește a avea vre-o cunoștință de crimă. Se crede însă că nu va întârzia mult și va face și criminalul com­­plectei mârturisiri. Vă voi­ ține în curent. Confirmare.—Tribunalul local, secția de vacanță, a confirmat c­i mandatul de depunere al individului Gorbănescu, fost agent fiscal la per­cepția orașului Botoșani și care a încasat mai multe sume de bani dle la contribuabil­, pe cari apoi și le-a însușit. A’eces. Buzeu­ Furtul «le în cl. Nicolau.—Ci­titorii își amintesc poate despre o corespondență în care vorbeam des­pre un individ necunoscut, care fiind găsit noaptea târziu­ în ograda li­ceului de către un servitor și care fiind întrebat cine este și pe cine caută, a sărit gardul liceului scă­pând o legătură în care se găseau o mulțime de haine scumpe și cari au fost înaintate atunci poliției. Faptul acesta petrecut în ziua de 7 August, a rămas o dilemă pentru poliția noastră, cu toate cercetările făcute, până acum 3 zile, când, pri­­mindu-se o plângere despre un furt corvis la d. K­ristache Nicolau, s'au reluat investigațiile. D. M. Beșteren, membru al Curței de apel din Galați, venind la Buzău la d. H. Nicolau cu care se înru­dește, a plecat la munte, lăsând acasă la a. Nicolau 2 cufere cu di­ferite lucruri. Acum câte­va zile venind de la munte, d. l Poștelei a găsit cuferele sparte, și lipsă o mulțime de îm­brăcăminte, precum și o pereche de cercei de aur cu briliant, un ceas de aur pentru damă și un inel cu rubin. Poliția avizată, a început îndată cercetările și grație activităței de­puse de comisarul C. Rădulescu și comand­orul En­escu, s’a putut afla că legătura este aceea cu obiectele furate de la d. Nicolau. După cer­cetările făcute, s’a stabilit că, au­torii acestui fapt, s’au introdus în casa d-lui Nicolau printr’o fereastră și că s’au servit la spargerea cufe­­rilor de un cârlig de fer. Nu s’a stabilit în mod pozitiv au­torii, dar se bânnește că este însuși servitorul Ioan Fote însărcinat cu paza casei, și femeea Lucreția Golbi Peter, rari­ au­ fost înaintați par­chetului care continuă să stabilească adevărul. Costel. Focșani Furtul di­n strada Mare.— Cititorii «Universului» își­ amintesc de­sigur despre furtul comis în pre­judiciul d-lui Tănase Andrei, prin luna Mai,de către individul Popescu. Astă-noapte acest comerciant a a fost din nou­ victima unui furt. Un hoț,—necunoscut până acum,— s’a introdus în debitul de tutun al d-lui Năstase Andrei, prin beciul din cafeneaua de alături «Casinul Comercial». Pătrunzând apoi în pră­vălie, a spart tejgheaua din care a luat o sumă de bani, apoi tutun timbre și mărci poștale în valoare aproape de 3000 lei. Hoțul se pre­supune a fi un chelner de la cafe­neaua «Casinul Comercial» care a și dispărut. Poliția îl urmărește. Sosirea turistului Oprescu.­­Astă­zi după amiază a sosit în o­­rașul nostru turistul român Opre­­scu. D-sa și-a propus, în urma unui pariu de 50.000 lei, că va parcurge în două ani România în special și Europa. A plecat în ziua de 19 A­­prilie 1902 din București. A parcurs până acum partea de sus a Munte­niei, partea dinspre Dunăre, linia Prutului și Bucovina parcurgând coasta de munte a Moldovei. Vine acum de la Roman. In orașul nos­tru va sta patru zile și va da un concert și o serbare în grădina pu­blică, pentru a-și procura cele ne­cesare pentru drum, de­oare­ce el călătorește fără bani. Distanța par­cursă de el până acum este 21,418 k­m. De aci, pleacă la Râmnicul­ Sărat. De la Milcov Constanța Spargere.­Astă-noapte, necu­noscuți făcători de rele s’au introdus în casa locuitorului Dinu I. Caleasa, din com. Alimén, scoțând o fereas­tră din spatele casei. Hoții pro­fitând că proprietarul caselor se afla într’o cameră din față, au furat 30 mahmudele, 100 lzmüici și mai multe obiecte de lingerie și menaj, precum și alte efecte ale­ unui lo­cuitor, Marin Lazăr, tovarășul celui dintâia. Din cercetările făcute reese că autorii acestui furt ar fi țiganii pieptănari Gheorghe, Drăgoi și­­ Te­­lescu, cari au fost văzuți de­­ locui­torul Erimia Burnez cu o căruță plină de obiecte, mânând caii în goana mare. Burnez somându-i să stea, aceștia l-aui amenințat că-1 vor împușca. S'au luat măsuri pentru prinde­rea lor, anunțându-se și autorită­țile bulgare, căci se presupune că ar fi trecut granița bulgară. Moarte subită. — Locuitorul Gheorghe Coman, din Cavargic, ple­când de acasă spre a se duce la prăvălia din sat, a căzut jos, înce­tând mul­it din viață. S’a autorizat înmormîntarea ca­davrului. Furt.—Servitorul Pavelache Vi­­șan, profitând de lipsa stăpânului său de acasă, s'a introdus fără a fi observat și spărgând un sertar, a furat mai mulți bani, iar în urmă a dispărut. Incend­iu.­Un incendiu violent s’a declarat la proprietatea locuito­rului Stan Nicolae din comuna En­­ghez, reducând'o la ruină. Pagubele se urcă la suma de 0500 lei. Pr­oveniența incendiului, necunos­cută. Sosire.—Turistul francez Fai­ret Albert, a sosit în orașul nostru ve­nind de la Varna. De ac­i pleacă la Sulina, urmând ca de acolo să plece în Rusia pentru a se întâlni cu to­varășul său Biquet. Coresp. Plocsk­ » Itunirea din calea Câmpi­­nei.—D. Panait Constantinidi, an­treprenorul clubului comercianților, pe când trecea azi prin calea Câm­­pinei, fu întâmpinat de către co­merciantul Kivu Georgescu-Ilornaru, care începu să-l ia la pumni și palme până ce l’a lăsat lungii. Intervenind lumea, victima abia a putut fi scoasă din mâinile agre­­sorului. Cauza­­ acestei­­ sălbatecii se dato­­­­rește faptului că comerciantul Geor­­gescu pierzând acum câte­va seri peste o mie de lei la jocul de cărți, în clubul d-lui Constantinidi, crede că acesta ar fi jucat cu cărți măs­luite. Gazul s’a reclamat parchetului. Crima de lângă bariera Ti­rgșor.— Ierî-noapte, zarzavagiul Ioniță Dinu Ștefan, din strada Dom­nișor, suburbia Sf. Tănase, se îna­poia de la grădină cu căruța plină cu zarzavat. In apropierea barierei Tîrgșor, Jinia, el se întâlnește cu căruța zarzavagiilor Ioniță Marin, Dinu Ioan și Andrei Ioniță Marin, cari se duceau spre grădină. Din cauza întunericului, ambele căruțe ciocnindu-se, căruța lui Io­­niță D. Ștefan se răsturnă, din care pricină acesta începu să înjure pre­cupețește pe cei ce erau în cea­l’altă căruță, cari nepierzând vremea, unul lovește cu o furcă pe Ioniță Ștefan, cel­ l’alt cu un ciomag, iar Andrei Ioniță Marin îi împlântă un cuțit în partea stîngă a pieptului. La țipetele victimei sosind sub­comisarul I. Ionescu, care în are­ timp era in inspecție prin acel foc­, cu ajutorul altor­a câți­va oameni transportă pe rănit la spitalul co­munal. S’a anunțat imediat parchetul, care a ordonat­ urmărirea criminalilor dispăruți. Starea victimei este disperată, tiarele furt din liiișteci. — Erî-noapte necunoscuți facători de role introducendu-se, prin pivnița hotelului Carpați din Bușteni, tn prăvălia d-lui Șerl­. Cotârteț, au fu­rat tejgheaua prăvăliei in­ care se aflau 1700 lei în aur și hârtii, și 300 lei în argint, făcându-se apoi nevăzuți. In urma cercetărilor făcute de către jandarmii din Azuga, cei 300 lei în argint au fost găsiți în do­sul hotelului, în aproprierea liniei ferate, părăsiți fiind de hoți din cauza greutății lor. S'a anunțat paroh­etul precum și toate autoritățile, cerându-se urmă­rirea hoților,­ rămași necunoscuți până acum. Diverse.­D. inginer Brake, di­rectorul soc. belgiene de electrici­tate, a intentat acțiune soc. elec­trice din Ploești, pentru plata su­mei de 50003 lei. C­ocon. Piatra­ Neamțu Crima din corn. Mi­stacăn. — O crimă oribilă s’a săvârșit în corn. Măstacăn din acest județ. Iată cum s’au petrecut faptele : Locuitorul loan Const. Apostol s’a luat din vorbă la ceartă cu câțî­va prieteni ai sei, în acest timp inter­vine pentru a-i împăca, Gheorghe Prodan. Gel d’intern înfuriat peste măsură, aplică celui din urmă o pu­ternică lovitură în cap. Gh. Prodan vazându-se atacat și fiind în legi­timă apărare, a ridicat o secure și a lovit pe Gheorghe Apostol cu a­­tâta putere, în­cât nenorocitul a că­zut jos în nesimțire. Dându-se a­­larm­­a, au sosit acolo autoritățile lo­cale, făcând cuvenitele cercetări. Victima, după câte­va ore de dureri îngrozitoare, a încetat din viață. Parchetul fiind înștiințat, de sub­stitut de procuror a plecat la fața locului pentru anchetarea cazului. Male­n­tat­ea unei mame.— Femeea Catinca Grădinaru din corn. Vânătorii Dumbrava­ Roșie, făcând oare­cari observații aspre copilului ei pentru obrăznicii, acesta într’un moment de furie a lovit’o cu pu­tere, străpungându-i mâna stângă. La strigătele ei de durere s'au adunat toți vecinii, cari i-au dat primele îngrijiri, de­oare­ce rana este foarte gravă. La vederea sângelui copilul bă­tăuș a început să plângă și să re­grete fapta comisă. Parchetul a fost avizat de acest caz. S’a deschis o anchetă. Iulian. Tîrgovi­ște Crimă oribilă. — In comuna Finta din acest județ s’a săvîrșit o crimă din cele mai înfiorătoare. Lo-

Next