Universul, decembrie 1902 (Anul 20, nr. 330-357)
1902-12-01 / nr. 330
Bulevardul Independenței din Ploești.—(Vezi explicația) Calendar pe anul 1902 Ortodox Sâmbătă, 30 Noembrie.— Apostolul Andreiű Catolic Sâmbătă, 13 Decembrie. — Lucia Soarele răsare 7.28 , apune â.19 București, SO Noembrie. Cynegetice Primim de la un abonat al nostru următoarele rînduri, asupra cărora atrageca atențiunea visătorilor și a autorităței competente: Art. Ș al. III din legea asupra poliției vînatului cuprinde : «prefecții de districte sunt autorizați ca, cu aprobarea ministerului de Înterne, să oprească vînarea chiar și în afară de aceste epo ci în localitățile unde o «asemenea măsură va fi reda* «mată, fie pentru a opri stârpi«rea vinatului, fie pentru a lăsa «liberă cladirea sau scoaterea pui*din localitățile, etc.» Dispozițiunea de a nu se împușca poiârnii hip» timp de trui ani in județul Buzău și Brăila mi pare, iar pe timp de un an în toată țara, este deja luată. Nu mă voiu ocupa cu critica acestor dispozițiuni având multe de spus asupră-le, mă voiü mărgini însă a spune că spiritul legiuitorului nu este de a da o atât de largă autorizațiune și că astfel de dispozițiuni nu se iau decât pe un timp relativ scurt, pentru a fi respectate cu strictețe și date pe anumite localități : o comună, o plasă, un județ, iar nu pe întreaga țară. Textul legei este destul de clar cred când zice «în localitățile». Dar sa revin : sau luat dispozițiuni de a nu se împușca potârnichi ; bine ar fi ca o asemenea dispozițione să fe luată și pentru protegjareapurilor pe timp de treipatru săptămâni în localitățile unde a căzut zăpadă mare, căci nimic nu este mai defavorabil vînatului decât zăpada mare. Pe astfel de timpuriu,purele nu sare din culcuș decât pentru a face 20—30 de sărituri și apoi se pilulă iarăși fără însă ca piluleala’’ să’I fie de vreun folos, fiind visibil de departe, astfel că daca dai de urma lui, cu multă ușurință ’i și vînezi. Pe astfel de vremuri toate lighioanele a căror hrană de predilecțiune sunt șoarecii, precum sunt lupii, vulpele și tot soiul de paseri răpitoare, se regulează cu carnea bietului epure. Dar nici potârnichea nu scapă: vulpea, dihorul, șoimul, uliul, eretele și chiar ciorile o urmăresc cu mult succes și un timp ca acesta, dacă ar ține numai două săptămâni, apel mai dăunător acestor soiuri da vînat decât toată iarba de pușcă din întreaga țară. Un vinitor, fie el cât de experimentat, nu împușcă în țara noastră, in timpurile ordinare mai mult ca 60—70 de potârnichi într’un an și acești vînători sunt puțini; sunt atât de puțini încât daca nu’sșî căsni să’simmer, nu a-și găsi șsnse în țara Românească. — Să mă ertali, calfe ale meșteșugului cynegetic, sunt atât de aspru în veracitatea mea ! — Un vînător fie el cât de experimentat, zic, nu împușcă mai mult de 60- 70 de potârnichi într’un an și oricât s’ar trudi — în timpurile ordinare vorbesc— nu va ajunge să ucidă un stol întreg de potârnichi, fie chiar într’un seson întreg de vînătoare. Potârnichea fiind o pasere deșteaptă, întrebuințează fel de fel de dibăcii, scăpând de sub nasul câinelui fără să fie zărită de vînător și dacă ajunge să fie speriată,își schimbă locul peste douătrei moșii, pa când o vulpe, un uliu, etc., pe un timp defavorabil ca acesta de estimp, distruge cu desăvîrșire un stol de poiumi.iede în patru sau cinci zile. Așadar să fie bine știut că pușca este cel din urmă element distrugător al vînatului în timpurile ordinare, dar unul dintre principalele elemente de distrugere pe timp de iarnă grea , de aceea tot adevăratul vînator, pe astfel de vremuri, mai înainte de orice dispozițiuni prefectorale, devine protectorul vînatului așa numit folositor, îndeletnicindu-se numai cu stîrpirea lupilor, mistreților, vulpilor, etc. _________ _1. C. DI ITALIA (Corespondenta particulari a „Universului") Itema, 26 Noembrie. Italia la Expoziția lui St. Louis Mir.’sorul Prinelli a primit poziții Cricher, Ives și Konstans, cei trei reprezintanți ai Expoziției dir. St Louis (Statele Unite) care au fost prezintați de ambasad.ul american Meyer. Cricher a predat lui Prinetti un memorandum, țara enumera motivele istorice, economice, financiare și sociale, pentru cari Italia ar trebui să participe în mod oficial la acea Expoziție, după cum a făcut și la aceea din Chicago din 1892, întrunită de anarhiști suspendată La Perverazza, lângă Spezia, carabinierii au surprins o adunare secretă de anarhiști, pe când ei admiteau un nou membru. Anarhiștii s-au opus forței publice și au rănit de moarte un sergent major de carabinieri. In cele din urmă banda a fost învinsă și capturată. Congresul Istorie Congresul internațional de științe istorice va fi inaugurat în ziua de 2 Aprilie, în capitoliu, și în zilele următoare, până la 9. Aprilie, vor urma ședințele ordinare. La circulara comitetului sunt alăturate : regulamentul congresului, lista secțiilor și normele pentru călătoria congresiștilor, la care se vor acorda, atât pe mare cât și pe uscat, reduceri de 6O la sută. Comitetul, compus din delegații principalelor academii și institute științifice din regat, e prezidat de senatorul Pasquale Vidari. I>uclil franco-italian Brettmayer și Lusciez, martorii lui Merignan și Kirsehoffer, au plecat la Neapole, însoțiți de un fotograf al revistei «Illustration)". Breitmaer a declarat că dacă autoritățile italiene îi vor opri de a trece granița, se vor reîntoarce îndată la Paris, înștiințând pe martorii maeștrilor italieni. In acest caz adversarii vor fi constrânși de a se duce la Paris, dacă vor vroi ca afacerea să se termine. El a declarat apoi că nu se poate conforma dorinței lege f franco-italiane, de a schimba lucrul într’un turneu, căci în cazul actual e vorba de un duel nou val de chestiuni cu totul private. Sinucidere oribilă. In casa unui avocat de aci se fia ca servitoare o femee anume Josefina Sourzekal, de 32 ani, de o fire nervoasă și sensibilă. Deonăzî ea se certă cu bucăreasa casei, ceea ce o irită așa se tare încât o hotărî să se uidâ și puse în execuție planul ei. Ducându-se în fundul curței, ie o movilă, îșî vărsă pe corp benzină și-i dădu foc. Trecătorii văzând focul de dearie, alergară și stinseră floăriie. Nenorocita femee fu dusă la pital în stare foarte gravă, dar u e speranță că va putea scăpa o viață. Antigon. 131.e., ci numai regatele de salubritate. O cameră de culoare ideală trebue să fie situată spre sudest și mai înainte de toate trebue să fie luminoasă și aerată. De aceea nu trebue să punem perdele groase și alte draperii. O cameră de culoare, în adevăr higienică, nu mai trebue să fie tapetată, ci numai simplu zugrăvită. Tapetele niciodată nu pot fi ținute curat — ele nu se pot spăla, ci numai curăța cu pâine și cu benzină. Tot așa se poate spune și despre covoare. Linaleul și vopseaua uleioasă se pot curăța cu o ușoară soluțiune de lusol, care nimicește toți bacșilii primejdioși. Tot cu această soluție să se spele și păretele. Să întrebuințăm perdele albe de dantelă. Ele nu împedecă intrarea aerului și luminei și afară de aceea trebue spălate des, ceea ce e de mare folos din causa primejdiei de infecțiune. Camera ideală de culcare trebue să cuprindă numai mobilele strict necesare, ca pat, somn, lavoar, măsuță de noapte, toaletă și câteva scaune. Toate aceste mobile să fie cât se poate de simple, fără podoabe. Puiul să fie de metal, foarte lung și lat, cu somieră și cu saltea. Perinele să fie de păr de cal, iar albiturile fără dantele. Se recomandă foarte mult păturile de flanelă. Bine că au eșit din modă paturile cu pologuri, cari impiedecau circulația aerului. Ca vase se recomandă cele de tinichea, cari sunt mai trainice, prin urmare strațiilepotice. După cum se vede, o astfel de cameră de culcare ideală nu este costisitoare. Olimpia. CRONICI FEMENINE Camera ideală de culcare In camera de culcare petrece mai mult ca a treia parte in viața noastră și de aceeaste lucru lămurit că aranjarea trebue să aibă cea mai mare fluență asupra bunăstărelioare corporale și spirituale. La alegerea unei camere de floare nu trebue să decidă moda o considerațiune asupra sociei Trei ani de războiu — de — Generalul Ch. Dewet începem publicarea acestei scrieri interesante a generalului boer Christian Devet. Iată introducția pe care însuși autorul o face lucrarea sale : Această carte nu este a unui scriitor, dar a unui om convins că războiul angajat de micul nostru popor, pentru apărarea libertatii și a justiției, n’are de loc notorietatea pe care o merită. Am crezut deci de datoria mea de a povesti mișcătoarele peripeții ale acestui războiu. Ele merită ca nu numai poporul africanier, dar lumea întreagă să le cunoască. Dacă am luat, de altfel, această sarcină, e că am fost înauragiat de oamenii eminenți ai țarei mele și ai altor națiuni, și chiar de ofițerii englezi. Nu se va găsi deci în această carte nici un ornament literar, destinat să înfrumusețeze faptele. Numai ele vor vorbi pentru mine și mai bine decât mine. Ele vor spune tot adevărul asupra unui războiu care nu trebue să se șteargă din memoria oa- CAP. I SIS ține la comandosul meu ca simplu burghez înainte de a povesti evenimentele dureroase la cari am luat parte în timpul lungului războiu în care s’a pierdut libertatea noastră, să-mi fie permis de a spune câteva cuvinte asupra legei de recrutare care era în vigoare în Statul Orange. Aceasta prescria, de la 16 —20 ani, de a fi în oricare moment gata de a lupta pentru patrie. Ei trebuiau în momentul apelului de a-și procura un cal, o șea, harnașament, o pușcă și 30 de cartușe și hrană pentru 8 zile. Cele 30 de cartușe puteau fi înlocuite prin 30 de capsule, 30 de gloanțe și o jum. kgr. de iarbă de pușcă. In ceea ce privește hrana, legea nu fixa nici o speță, nici cantitatea, dar era biceiul ca ea să fie compusă din carne uscată, sărată și pipărată, cârnați și pâine. In luna Septembrie 1899 am primit ordinul de a fi gata să plecăm în cel mai scurt timp posibil. Puțin timp după aceea, la 2 octombrie, ordinul de convocare apărea în Statul Orange, și voicicomețiții erau însărcinați de a-i face să se execute.Supunendu-mă legilor țereî mele, am plecat ca simplu cetățean, luând cu mine pe cei trei fii: Kootie, Isaac și Cristian. Aparțineam atunci burgului din Krom-Ellenboog, în arondismentul Heilbron. Cu concetățenii mei ne-am dus la Elandslaagte, și ne era locul de adunare, sub inducerea veldcornetului Marthinus Els. Noi ne-am format atunci în comandos (’) sub ordinele lui Lucas Steenekamp. De la Elandslaagte am primit ordinul de a pleca, arzând popasurile, împreună cu cetățenii din Vinde, Harmsmith, Bethlehem, Winburg și Kroonstad către frontiera Natalului. Noi ne-am adunat la Harsmith. Timpul de adunare ne luă opt zile, in timpul cărora cetățenii trebuiau să îngrijească de nevoile lor. De atunci, guvernul a început să ne aprovizioneze, și viața de comandos începu. Cred de oarecare interes ca sectorul să fi repede inițiat. Afară de zahăr, cafea, făină și celelalte mâncăruri reci, trebuie ca împărțeala să fie egală pentru toți și tot în același chip se făcea și în armata engleză. La început nu primeam decât carne crudă ; noi trebuia să o fierbem. Apoi bucățile nu erau nici egale, nici de aceeași calitate. Și nu era lucru ușor pentru «caporalul de ordinar» improvizat, să facă o repartiție echitabilă. Animalul ucis la vânătoare, era lungit pe pâmânt și se faceau dintr’însul atâtea bu câți câți burghezi erau apoi cu spatele întors, distribuitorul aștepta să se facă apelul oamenilor și, la fiecare nume, desemna câte o parte. Această distribuție, pe care se silea să o facă echitabilă, avea mulți nemulțumiți. Și trebuia multă răbdare cetățeanului însărcinat de a distribui hrana, spre a nu se înfuria la nedreptele reproșuri ce’i se făceau. El se inrăța cu această funcție ingrată, așa că celo ce î se spunea intrată pe o ureche spre a eși pe ?,ea i’alta Cetățenii pretenție, și recunoșteai ringuri vina lor și a- 7.. I._. deveni pentru noi o primă lecție de abnegație și de toleranță, de care, vai ! am avut în urmă o reală nevoe. Carnea împărțită, fiecare gătea în chipul său. Cea mai mare parte pe niște grătare improvizate din fire de fer sau din ramuri de arbori înegrite la foc Cu făina cetățenii faceau niște paste numite stormjagers sau magbommen. Englezii, nu adoptară chipul nostru , de a viețui decât când trăiră din vitele noastre. Ei înlocuiră atunci carnea conservată prin carne proaspătă. In acest moment, ei crezură chiar interesant de a risipi această carne ce nu le aparținea și pe care o jefuiau. Astfel, adesea, când surprindeam campamente engleze, găseam cartiere întregi de boi, de porci și de păsări în cantitate, cari fuseseră lăsate la o parte. (Va urma). (TRIBUNALELE MILITARE) Recursul locotenentului Teotecn Nicolae Consiliul permanent de revizie al armatei a judecat ieri recursul făcut de locotenentul Teodorescu Nicolae, din reg.8 Gorj, contra sentinței consiliului de războiu al corpului IIV de armată, prin care a fost condamnat la 7 luni închisoare pentru lovirea interiorului. Deschiderea ședinței.Citirea raportului Ședința s-a deschis la orele îl a. m., din cauză că consiliul judecase înainte alte procese. Consiliul a fost compus din d. colonel Boteanu M., președinte, colonei Năsturel și Zotu, maiori M. Vasilescu și Simionescu Staur,membri. Fotoliul ministerului public a fost ocupat de d. comisar regal colonel M Stroescu. Recurentul, locotenent Teodorescu a fost reprezintat prin d. avocatlocotenent Teodorescu și d. căpitan Gătuneanu. înainte de a se da citire raportului, d. avocat Teodorescu a pus în vederea consiliului că orele sunt înaintate și consiliul să decidă dacă trebue să se înceapă acum judecarea recursului sau sa se amâne pentru după masă sau pentru altă zi. Consiliul a decis ca recursul să se judece imediat. După aceasta d. maior Simionescu a dat citire raportului, din care rezultă că faptul ce se impută d-lui locotenent Teodorescu s’a comis în următoarele împrejurări : In ziua de 3 Iunie a. c. soldatul Giurcă Petre din reg. 18 Gorj, care se găsea de planton la grădina de zarzavat a regimentului, a fost găsit grav bătut și având pe corp mai multe răni provenite din lovituri de sabie. S’au început cercetări. Soldatu bătut, la primele cercetări a declarat că a fost bătut de un ofițer scurt și negricios, dar nu știe cum îl cheamă. Comandantul regimentului a dat imediat ordin ca sa se strângă la un loc cu toți ofițerii din regiment, între care și locotenentul Teodorescu, și aducând pe soldatul bătut a întrebat dacă recunoaște pe vreunul din cel de față că ar fi acela care l'a bătut. Soldatul a declarat că nu recunoaște pe nici unul. Ori în acea zi, dintre ofițeri lipsind numai de sub-locotenent Niculescu, bănuiala a căzut asupra d-sale, dar în urma a fost înlăturată prin ancheta făcută de d. colonel Cica, și din care a rezultat că adevăratul vinovat e rt. locotenent Teodorescu Nicolas. înainte de ancheta făcută da d. colonel Cica, se mai făcuse și alte anchete de diferiți ofițeri. Unii arătau ca vinovat pe locotenentul Teodorescu, iar alții pe sub-locotenentul Niculescu. Desvoltarea motivelor de casare D. advocat-locotenent Teodorescu, mai înainte de a începe desvoltarea motivelor de casare, a făcut declarațiunea că convingerea d-sale e că autorul bătiei nu poate fi un ofițer, ci vreun sergent-major. D-sa, prin 19 motive de casare, a susținut că decisia consiliului de resboisi a fost dată prin exces de putere violarea dreptului de apărare și reaua constituire a consiliului de resboisi. Intre alte motive, d. Teodorescu a susținut și nulitatea instrucțiune făcută de d. col. Cica, în urma căreia d. locot. Teodorescu Nicolae a fost trimis în judecata consiliului de răsboifi. D-sa a susținut că s’a violat art. 77 și 78 din God. J. M., deoarece d. colonel Cica, fiind ca președinte titular al consiliului de războiu al corpului I, nu putea fi întrebuințat și ca ofițer al poliției judiciare. D. Teodorescu a terminat cerând consiliului casarea decisiunea fără trimitere. După ca d. căpitan Gătuneanu a desvoltat ultimile 2 motive de casare, consiliul a dat cuvîntul d-lui comisar regal M. Stroescu în combaterea motivelor. D-sa a susținut că decisiunea consiliului de războiu a fost dată în conformitate cu legea și fără a se viola nici un text al lege! și prin urmare motivele de recurs sunt neîntemeiată. A terminat cerând respingerea recursului. După ce a mai vorbit în replică de advocat Teodorescu, la ora 1 și jum. desbaterile s’au declarat închise. Consiliul, după o lungă deliberare, în unanimitate, a casat decisiunea consiliului de războiu din Craiova și a trimis ca afacerea să se judece din nou de consiliul de rezboiu din București. Totodată s’a hotărit să se facă și o nouă instrucție. * Condamnat pentru ultragarea membrilor consiliului de războiu al corpului II de armată Soldatul Musceleanu AL, din regimentul 1 de geniu, a fost trimis în judecata consiliului de războiu al corpului II de armată pentru dezertare, risipire de efecte militare și furt de bani publici. Consiliul, sub președinția d-lui colonel Boteanu Romulus, constatând faptele pe deplin dovedite, l'a condamnat la 10 ani reclusiune, înainte însă de pronunțarea decisiunei, președintele l-a întrebat : — Acuzatule, mai ai ceva de spus? Acuzatul.—Vam spus că am avut de spus, dar vădi că nu mă credeți. Președintele.—Va să zică nu mai am nimic de spus ? Acuzatul.—Ba da, și după aceasta a început să înjure pe membrii consiliului într-un mod trivial. Consiliul, considerând aceasta ca un ultragiu adus în ședință, a condamnat imediat pe Musceleanu încă la 5 ani închisoare pe lângă cei 10 ani reclusmae. Tamasia. Sentința Curier Judiciar (TRIBUNALELE ROMANE) Liberarea pe cauțiune a comisarului Gârbea Erî a venit înaintea Curței de apel, secția I, judecarea apelului făcut de fostul comisar D. Gârbea, de la secția 19 din Capitală contra jurnalului tribunalului Ilfov, secția I-a, prin care i-a respins cererea de punere in libertate pe o cauțiune de 200 lei. Se știe că comisarul Gârbea a fost arestat și e dat judecății pentru faptul că într’o seară din luna trecută a furat unul veral sau suma de 1000 lei. Ieri,înaintea Curței, dânsul a fost asistat de d. advocat S. Moscuna. Curtea, întrucât la punerea în libertate nu s’a opus nici d. procuror, a admis cererea și a ordonat punerea sa în libertate. * * * Procesul moștenitorilor Sturdza, cu societatea «Generala» de asigurare Moșiile Cristești și Drăgănești, aparținând succesiunei defunctului principe Sturdza și cari sunt hipotecate la societatea «Generala» de asigurare pentru suma de un milion 200 mii lei, au fost scoase la vânzare înainte de termen, pe motiv că actul de hipotecă a devenit exigibil prin faptul că se devastează pădurile de pe ele. Contra învestire cu formula executorie a actului de hipotecă, moștenitorii au făcut contestație. Judecarea acestei contestațiuni a venit ieri înaintea tribunalului Rfov, secția de notariat. Moștenitorii Sturdza au fost reprezintați prin d-nii avocați V. Antonescu, V. Miclescu și N. Mitescu, iar societatea ,,,Generala“ prin d-nii AL Constantinescu și Safta. Din cauza orelor înaintate, procesul a rămas să se judece în continuare. Grefier. *) Veldcornet era un ofițer care avea misiunea de a aduna, în caz de apel la arme, burghezii din cantonul seu. Ia comandos el se supunea comandantului ales. 2) Guvîntul comandos nu arată o unitate regulată de luptă. Nu e nici o companie, nici un batalion, nici un regiment. El poate fi format atât din 80 oameni ca și de 3000. Comandorul e numai o trupă care se supune unuiaf Bulevardul Independenței din Ploești . Vezi ilustrația — Ilustrația noastră de azi reprezintă o vedere a bulevardului Independenței din Ploești, care are o lurime de două kilometru și jumătate, făcând comunicația între gară și centrul orașului. El a fost început și terminat sub primariatul defunctului Radu Stamati și al d-lui G. T Grigorescu și are frumoase plantațiuni: trotuarele sunt de asfalt. De ambele părți ale sale se ridică cele mai frumoase clădiri din oraș Tot pe acest bulevard se află și Monumentul Vânătorilor și al răposatului primar Radu Stanian. Carnetul met Noaptea sfînți lui Andrei Parcă cu, în astă noapte, — Pe când stelele pe cer Tremurau,—tot dând lumină, De atâta mare crer, — Dirdând ele ger și frică, Rătăceam, ca ‘ntr'un pustiu, Pe-o câmpie ’nzăpadită... Care fosta ?.. Nu mai știu!.. Cu zapada, pâri la glezne Me luptam, pe cât puteam, Și mergeam,mergeam într’una Unde, insă Nu știam... De tovarăși, aveam frică Ș'apoi luna de pe cer, Ce părea și ca că simte, Ne-induplecatul ger !.. Rătăcind, Incoa și ’ncolo, Ajunsesem la Picscrucî, sinele stai în loc ca prostul Că nu știi pe un' s'apuci!.. Urlete îngrozitoare Me făcură om-ncom Și, de spaimă, luși!.. băete Me urcasem într’un fom... Lupi flămânzi, venind în haite Lângă pom sosină mereu Și stati locului acolo ba trimeșî de D-zeu... Deodată o tăcere Se întinde intre ei, Și pe un cal apare Sfintul, Cel stăpân pe ei, Andrei... Sfintul zise unei haite : —« Voi, plecați ca să mâncați « Pe acei ce sunt în lume «Cu săraci ne 'nduplecați!..» Porni haita !.. Altei haite zise iar sfintul Andrei: —« Voi, plecați că sunt ai voștri «Toți tâlharii și mișei!..» Porni ș’asta, ș'atte- haite zise sfintul:—«Pentru voi «Sunt ca parte cămătarii, «Jupuiții ca pe oi..» Și porni și asta ’n lume Șalici haite zise iar: —« Partea voastra e acuma «Ori și care om avar!..» S’a dus ș’asla... Altei haite Andrei sfintul zise iar: — «Pe neveste ce sfintele «Și ursuze, ve dau âar !..» Porni ș’asla... Ș’altei haite Singura ce-a mai rămas, Zise :—«Dau pe soacra celui «Ce ascultă al meu glas!..» S’arăta spre pom, la mine, Unde tremuram mereu, Și porni ca o nălucă Și s’a dus cu D-zeui Pe când cu eram în ceruri Bucuros că scap de ea, Cine ’n zori de dimineață Mă sculă, azi Soacra-mea !.. Marion. Știrl din străinătate — Prin poștă — Ziarul portughez «O Imparțial», care duce o violentă campanie contra politicei Portugaliei favorabile Angliei, a fost suprimat arbitrar din ordinul guvernului. Redacția și tipografia au fost sigilate. Un al ziar, anume «O Mundo», a fost confiscat.* * * Din Aschaffenburg (Austria) se anunță că femeea Dietz, plecând de acasă, a lăsat pe cei 4 copii ai săi singuri. Aceștia jucându-se cu focul, s-a aprins casa. Toți copiii au pierit în flăcări. * « Ziarele maghiare anunță că la regimentul I de honvezi din Budapesta s’au sinucis de la 1 Octombrie 6 soldați recruți. Autoritățile militare cercetează să afle motivul acestor fapte disperate. Se afirmă că motivul ar fi maltratarea din partea superiorilor.* * *■ «Figaro» anunță că Regele Siamului va vizita pe regele Italiei în Martie și că se va duce și la Paris.* * * Guvernul rusesc a dat un milion de ruble spre a se face față marei mizerii care domnește în unele guvernătirnle din Finlanda. Țarul a dat în acest scop 100 mii ruble. Cea mai mare parte din ziarele rusești adună bani, cari sunt trimeși guvernatorului general Bobrikov, la Helsingfors. A fost refuzată orice sumă de bani trimisă din Suedia. * * * In Griez, lângă Bozen, în Austria, a murit cel mai bătrân ofițer din armata austro-ungară,maiorul conte Kcenigi, în vârstă de 99 ani. In cimitirul din Agram s’a împușcat la mormântul copiilor săi, procuristul societăței comerciale croată. Nenorocitul suferea de o boală de inimă incurabilă. Noul Abonament cu premii la „UNIVERSUL Costul abonamentului Pentru 3 luni lei . . . 6 » 6 » » . . . 11.50 » un an lei . . 22.50 Premiile Cu începere de la 1 Decembrie 1903, Universul deschide un nou abonament, cu următoarele premii ce se acordă gratuit abonaților prin tragerea sorți : 1) O vilii la Sinaia, (întradins construită anul acesta). 2) O mie de lei în bani. 3) O pianină. 4) Un tandem pentru damă și bărbat. 5) O pereche de cercei cu turcoase, înconjurate cu diamante, în valoare de 500 lei, 6)500 lei în bani. 7) O brațară, lanț de aur, cu 1 safir înconjurat de diamante, în valoare de lei 400. 8) Un briloc mare de aur cu oglindă, împodobit cu diamante, rubine, smaragde și perle, în valoare de lei 350. 9) Un ceasornic remontoir de aur cu 2 capace, pentru bărbat. 10) Un ceasornic de aur cu 2 capace, pentru damă. 11) O mașină de cusut. 12) Un bilet, dus și întors la Veneția. 1?) Un bilet, dus și întors, la Roma. 14) Un mare vas artistic lucrat, de porțelan, pus pe o coloană tot de porțelan, pictat. 15) Un ceas de bronz aurit, pentru masă, în valoare de 130 de lei. 16) O mare lampă de atârnat. 17) 2 candelabre de bronz aurit. 18) O oglindă de masă, de lemn sculptat. Abonații pentru 3 luni primesc gratuit 2 bilete spre a concura la tragerea obiectelor de mai sus, abonații pentru 6 luni primesc 5 bilete, iar abonații pentru un an 12 bilete. Toți abonații la Universul primesc gratuit și almanahul Universului pentru anul 1903 precum și Universul literar colorat pe tot timpul cât sunt abonați. Toți abonații la «Universul», mai concurează, gratuit, prin tragere în sorți, la cele 3 premii ce se ac ordat în fiecare lună. Universul Ia provincie De la caresi. noștri particulari — Pe ziua de 28 Noembrie — Craiova Aniversarea Uiărel Plevnei. — Cu mare pompă a fost sărbătorită ziua de 28 Noembrie și în orașul nostru. La orele 10 dimineața, s-a slujit un parastas pentru odihna celor morți Ii, resboiul pentru independență, în biserica catedrală Madona- Dudu.După terminarea parastasului, care a fost oficiat de Arhimandritul Hanton Mateescu, confesorul garnizoanei, s'a oficiat Te-Deumul de către protoereul Săndulescu, în prezența d-lor generali M. Popescu, comandantul corpului I de armată, Petre Gigurtu, comandantul diviziei II-a de infanterie, Constantin Cica, comandantul diviziei III-a și d. general Șomănescu, comandantul brigăzei de artilerie. Dintre persoanele oficiale asistau: d. Vrăbiescu, prefectul județului, d. Isvoranu, primprocuror, d. Boboc, prefectul poliției și mulți magistrați și funcționari superiori. După terminarea Te-Deumului d. general Mihail Popescu a primit defilarea, care s'a făcut în ordinea următoare : Compania școalei militare, comandată de d. locot. Pleșoianu; o compania din bat. 1 vînători cu drapel, comandată din d. căpitan Țiuleanu; o companie cu drapel și muzică din reg. Doj No. 1, comandată de d. căpitan Marin Constantinescu, una din reg. Rovine No. 26, comandată de d. căpitan Mitu Economu, câte o baterie din reg. 1 și 9 de artilerie și un escadron din reg. 5 roșiori. Seara a fost o recepție militară la «C-cul militar». Sinucidere. — Angelina Marca Văduva, din Padea, suferind de mai mult timp de o boală incurabilă, pentru a scăpa de suferințe, și-a pus capăt zilelor spânzurându-se de un pom din grădină, Lucilius. Focșani Crimă.— Șeful secției de grandarmî din Panciu a încunoștiințat telegrafic prefectura, că Pavel Buca, luându-se la ceartă cu un prietin al său, Costache Nedelcu, l’a înjunghiat cu un cuțit. Se așteaptă acum amănunte asupra acestei crime. Mâncat de lupi.—Pe teritoriul com. Mera s’a găsit cadavrul, pe jumătate mâncat de lupi, al unui bărbat. După îmbrăcăminte cadavrul pare a fi al unui cerșetor. Se fac cercetări pentru stabilirea identităței. Accident nenorocit.Pe când țăranul Ilie Gheorghiaș, din Vulturul, curăța zapada de pe acoperișul casei sale, alunecând, a căzut jos de la o înălțime de peste 3 metri, rupându-șî coloana vertraeblă. Intr’o stare muribundă, el a fost internat în spital.De la Sliicov. Dorohoiu Soț ucigaș. — Văcarul Toader Gobinatu, din Corlăteni, primind de la stăpânii s5i o suma însemnată de bani, veni cu dînsa în oraș și o bău toată. Sosind acasă beat tun, se luă la ceartă cu nevasta sa, apoi o luă la batie, omorînd’o.1 In urma acestei isprăvi, dispăru. A fost însă prins și arestat. Procurorul a fost la Corlăteni, unde a anchetat aezul. Moarte misterioasă.—In ziua de 24 Noembrie, niște trecători au descoperit, pe drumul ce duce la Herța, cadavrul locuitorului Toader Vasiliu, din Buda. Marius. Giurgiu Victimele mizeriei. — Găsindu-mă In localul poliției, spre a lua ultimele știri din cursul zilei, la un moment dat apare d. Filodor, secretarul legațiunei noastre din Sofia (Bulgaria) și d. polițai G. lonescu ii relată un cas de miserie a femeiei Maria A. Dogariu, din str. Oinacului. D. Filodor lasă o sumă spre a sevenii în ajutorul acelei nefericite femei. Curios să vad cele descrise de d. Ionescu, mă dusei în zisa stradă și iată ce am observat: O căsuță mică, cu geamurile sparte, era adăpostul acelei femei și a celor 5 copilași ai ei, a căror etate varia între 1 jum., și 7 ani, înăuntru un miros greu, nici o mobilă, nici măcar un pat sau vr’o rogojină. Copiii și nefericita lor mamă, goi, dormeau pe niște paie împrumutate da la o vecină, iar de plapămă sau pătură de învelit nici vorbă nu era !... Nefericita Maria A. Dogariu, tresări la Vederea mea și plângându mi descrise în niște culori vii și impresionabile starea în care se găsea,, adăugând că uneori se culcă cu toții nemâncați, și că bărbatul ei se găsește bolnav grav, în spitalul județean, înduioșat peste măsură, m’am retras gândindu-me da a face o listă, de subscripție prin coloanele acestui ziar, fiind sigur că mulți vor contribui cu ori ce sumă spre a veni în ajutor nefericitei Maria A. Dogariu și a copilașilor ei. Te-Deum». — Astăzi fiind aniversarea luărei Plevnei, un Te-Deum s’a oficiat în catedrala orașului, de către protoereul Econom Pandele Popescu, înconjurat de clerul din oraș. Onorurile militare au fost date de reg. 5 Vlasin cu drapel și muzică, sub comanda d-lul maior Orășanu, de un escadron de cavalerie cu drapel, sub comanda d-ui căpitan Botez, și de secția de pompieri din reg. 10 artilerie, sub comanda d-lui locotenent Stoenescu. Pentru Invalizi. — Din inițiativa d-lui colonel Cruțescu, șeful reg. 5 de infanterie, in seara zilei de 7 Decembrie cor., se va da in salonul hotelului Paris un frumos bal, al cărui fond a destinat pentru Palatul Invalizilor. Potimulire. — Se anunță că în ziua de 22 Noembrie e., vaporașul «Gestică», sub pavilon român,de sub comanda căpitanului Spiru Galinico, în drumul său spre susul Dunărei mergând spre Calafat, a găsit la bancul «Jasomi», mai sus de «Cetatea» vaporul «Dunărea», al serviciului hidraulic, înămolit cu un ponton. Imediat îl remarcă căpitanul vaporului «Gostică», și, dându-i ajutor, îi salvă. Ateneul local. — Luni, 2 Decembrie c., are loc in salonul «Imperial» conferința d-lui P. Simionescu, care tratează despre «Studiul psihologic asupra caracterelor». Cununie. —■ Alalbieri, Jouî, la orele 2 p. m. s’a celebrat în catedrala Sf. Gheorghe, cununia d-lui Aurel Scurtu, colaborator al ziarului «Universul», cu gentila d-șoară Maria Caragea, fiica d-lui Caragea Mihail, președintele comitetului permanent. Nași au fost d. senator Filipescu și cu d-na Algiu. A asistat un public numeros și distins. Am remarcat în treacăt pe d-nii : general Crăiniceanu, colonel Paraschivescu, deputați: Iepurescu, Pascal; magistrați, funcționari, ofițeri, proprietari, etc. Sexul frumos a fost foarte bine reprezintat. Dunăreanul. Ploești Arderea conductului «Aurora». — Secția jandarmilor din Buștenari anunță că, pe când oamenii din serviciul conductului «Aurora» se câsneau sâ desghețe conductul, spre a înlesni circulația, păcura din conduct a luat foc, arzând mai mult de un vagon. Numai grație ajutorului dat la timp, focul a fost localizat, evitându-se astfel pagube mai mari. Militare.Se fac mari pregătiri pentru ziua de 11 Decembrie, când A. S. Ilegală Principele Ferdinand va veni să inspecteze reg. 6 de călărași. Accident nenorocit.Era scară, cupeul-sauie în care se afla d-na general C. Candiano, resturnându-se pe bulevardul Independenței, a fost sfărîmat. Din fericire, d-na gen. Candiano a scăpat ca prin minune fără să fia atinsă. Inundarea unnei comune. Iazul care trece prin apropierea comunei Vlădeni, debordând, a inundat întregul cătun Zahanaua, din care pricină s’au înecat o mulțime de animale. Tot din această pricină, podul de peste apa Cricovul dulce, din apropierea comunei Mărgineni (Haimanalele), peste care se face comunicația între Ploești și Târgoviște, este amenințat să se prăbușească. Copii. R.-Verica Un polițai bătut.—Deoarece la 3 Noembrie nu s’a putut face alegerea comunală la Ocnele-Mari, din cauză că s’a întâmplat scandal între alegătorii liberali și cei conservatori, urma să se facă Dumineca trecută o nouă alegere. Alegătorii ambelor partide, adunați în fața primăriei, au început scandalul și bătaia din mun. D. Bruciu, polițaiul orașului, voind a restabili liniștea, a fost crunt băluit de locuitori, partizani ai d-lui Constantinescu, capul listei conservatoare, cu mare greutate s’a putut restabili liniștea.