Universul, iunie 1903 (Anul 21, nr. 147-176)

1903-06-01 / nr. 147

Paris, 30 Maiü. Durerea mamei regelui Ziarul «Petit Journal» spu­ne că regina Natalia, când a primit teribila veste despre o­­morîrea fiului său, a rămas ca împietrită de groază, și s’a îngălbenit foarte tare, ne­putând să rostească nici o vorbă. Apoi a isbucnit într’un plâns cu hohot esclamând: — Nefericitul! De ce s’a însurat cu acea femee ?! Ea a fost peirea lui! După aceasta, a sărutat în­delung medalionul cu por­tretul din copilărie al fiului său. A telegrafiat la Belgrad cerând să i-se predea corpul fiului său și a declarat că e gata să se ducă la Belgrad. Dînsa e încă sguduită de fri­guri. * • A se vedea alte amănunte In pagina IIl-a. ... ....­*■ 11 ■'«■ [UNK] [UNK] [UNK]—ww» Curier Judiciar (TRIBUNALELE ROMANE) Crimă de tâ­lifir­e comisă de un minor Minorul Cos­ti­că Apostol Gătej, din Ploești, a fost condamnat de tribunalul Prahova la 3 luni închi­soare, pentru crima de tâlhărie ia drum public. Această pedeapsă fiind prea mică, parchetul de Prahova a făcut apel, care a fost admis de Curtea de apel, secția a II-a, din București, și In consecință l’a condamnat la un an închisoare. Iată în ce constă faptul pentru care a fost condamnat: Acest minor observând că două femei de la țară vin zilnic în Plo­ești cu diferite articole spre vân­zare și că se întorc singure acasă, își puse în gând să le jefuiască, și în adevăr acum căte­va luni le iese înainte înarmat cu o pușcă și le-a răpit toți banii ce aveau asupra lor. Faptul el­­ a mărturisit atât la tribunal, cât și ieri înaintea Curiei, francia și Anglia sumele de­­puse acolo de regina Draga, având a reține din ele su­mele luate din casa Statului sârbesc. Ar fi la mijloc o sumă de mai multe milioane. Viena, 30 Maiü. Presimțirea suveranilor Ziarului «Fremdenblatt» i se comunică din Belgrad că 66 de ofițeri, dimpreună cu Cei sosiți într’adins din pro­vincie, au­ luat parte la con­­jurațiune. Regele și regina schimbau des camera de culcare, temân­­du-se să nu fie asasinați. Viena, 30 Maiü. Serbii viind republică O depeșă din Belgrad spune c­ă unele ziare de acolo spun că cel mai bun lucru dintre toate, pentru Serbia, ar fi re­publica. Viena, 30 Maiü. Regele prevestit de primejdie Alte amănunte sosite aici spun că regele Alexandru fusese înștiințat de credin­cioșii săi că se pregătește un atentat contra lui. Pentru asta dînsul îndoise gazdele. Când regele a auzit detu­năturile, a alergat la fereastră. Văzând trupele, a crezut că ele au alergat ca să­­ scape. Insă, la strigătele sale de ajutor, soldații au răspuns cu acest strigăt: — Trăiască Karagheorghe­­tici! Atunci a văzut dînsul că e perdut. Viena, 30 Maiö. Fuga suveranilor prin palat- Conjurații întrebuințând dinamita Depeșă din Belgrad . Goana dată de conjurați în­tru căutarea regelui și regi­nei, prin palat, a durat o oră, în care timp s’au spart multe uși. Regele se baricadase în buduarul reginei d’împreună cu dînsa, cu zăvoare și cu drugi, însă conjurații au spart tot, cu dinamită. Budapesta, 30 Maiü. Gartîizoîia din Nisch mergeai contra Belgradului Ziarului Budapesti Hírlap­i se telegrafiază din Mș că trupele cari formau gar­­­nizona acestui oraș m­erg contra Belgradului, spre a răzbuna ocofirea re­gelui Alexandru. Viena, 30 Main. Moștenitorii reginei Braga trebui să ocupe Belgradul. Insă pretutindeni e liniște în Serbia și nu se va întâmpla nimic.­­ Ex-regina Natalia, care se află la Paris, cere să i se trimită corpul fiului său. Viena, 30 Main. iniMMtarea regelui, reginei și a primului ministru Ziarului «Wiener Tagblatt» i se comunică din Belgrad că soldații, punând mâna pe re­gina Draga, au violentat-o, sugrumând-o pe jumătate, apoi au ucis-o. Regele a fost făcut în bu­căți. De aceea, corpurile rege­lui și reginei au fost îngro­pate curând. Se crede că ex­­regina Natalia va renunța de­ a veni la Belgrad ca să vadă corpul fiului său, cu atât mai mult că corpul e deja înmor­­mîntat. Publicul care s’a dus să vadă cadavrele, le dădea lo­vituri de picioare și scuipa asupra lor. Astă-noapte, la 2 ore, un furgon de doliu a dus cada­vrele la mormintele Obreno­­vicilor. Noul preoți le-au dat bine­cuvîntarea. Mitropolitul n’a voit să vină. S’a renunțat la funeralii fiind temere că poporul o să sfâșie cadavrele. Funeraliile lui Markovici și Naumovici s’au făcut azi cu onoruri militare. Viena, 30 Main­­eiis va ocupa tronul sârbesc Depeșă din Belgrad . Armata vrea de rege pe Karagheorghievici; o parte din popor ar vrea de rege pe prințul Mirko al Muntenegru­­lui. Intelectualii Serbiei ar voi republica. Rusia ar voi să vadă pe tronul sârbesc pe George Karagheorghievici, fiul lui Petre; Austria ar prefera pe tatăl acestuia. Viena, 30 Maiü. Oribila priveliște a cadavrelor regelui și regi­nil Se depășează din Belgrad că medicii cari au făcut au­topsia cadavrelor regelui și reginei, spun că ele erau de nerecunoscut, erau mutilate, sdrobite, acoperite de răni, de gloanțe și de pumnal. In căderea cadavrelor cari, după cum se știe, au fost a­­runcate pe fereastră, li­ se rup­­seseră­șirele spinare­. O telegramă din Belgrad anunță că sosesc acolo mulți radicali cari au fost expulsați sau cari au fugit. Moștenitorii reginei Draga, care depusese două milioane la banca Franciei, sunt cum­natul ei, director de bancă, și fiul acestuia. Amândou î­l urau pe Draga, refuzând ori­ce raporturi cu dînsa. Viena, 30 Maiü. Regale tem&idu se mereu de atentat Știri sosite aici spun că prințul Alexe Karagheorghe­­vici a renunțat la pretențiu­­nile sale asupra tronului Ser­­biei, în favoarea vărului său, Petre Karagheorghevici. Din Semfin se vestește că sosesc acolo,din Belgrad, mulți fugari, partizani ai dinastiei Obrenovici, temându-se să nu fie măcelăriți. Aici, în Viena, au sosit doar generali sârbi și două foști mi­niștri ai Serbiei, partizani ai prințului Karagheorghevici, spre a aștepta trecerea aces­tuia și a-l însoți la Belgrad. Dînșii povestesc că regele Alexandru se temea mereu de un atentat și pentru acea­sta intreise leafa gardei sale. Dînsul nu mai eșea din palat și tremura de ori­ce scrisoare amenințătoare. Paris, 30 Main. Franța și masterele sârbești Ministerul de externe Del­­cassé, fiind intervievat, a zis că Franța nu se amestecă în afacerile interne ale Serbiei. Ministrul speră că se vor în­drepta lucrurile fără tur­bu­­rare, spre a fi ca și mai îna­inte. Viena, 30 Maiü. Respunsul lui Karaghiorghevici Depeșă din Belgrad. Cadavrele regelui Alexan­dru și reginei Draga au fost deja îngropate lângă mormin­tele familiei Obrenovici, în sfcrturi simple, de metal. — Prințul Karagheorghe­­vici a telegrafiat șefilor ar­matei că primește coroana dacă Scupcina îl va alege în unanimitate și dacă Puterile îl vor recunoaște. Până atunci stă la Geneva, ne­vrând ca lumea sâ-l considere de com­plice la aceste fapte. Viena, 30 Maiü. Trăiască Republica! Se depeșează din Belgrad că mulțimea care circulă pe strade a început să intoneze și strigătul de: Trăească re­publica ! Se pare că în adu­narea națională se va discuta și chestiunea privitoare la proclamarea republicei. Viena, 30 Maiü. Austria amenințând cu ocuparea Belgradului După o știre din Belgrad, atașatul legațiunei austro­­ungare de acolo, Dumba, a înștiințat pe noul prim-mi­­nistru sârbesc, Avakumovici, că dacă străinii din Serbia vor fi în jperigol, Austria­­­a O ultimă telegramă din Belgrad spune că noul mi­nister a ținut un consiliu în care s-a discutat cu mare a­­prindere. Ministrul de externe a susținut că trebue să se proclame republica. Consiliul a hotărît la urmă să se lase deciziunea pe sea­ma Camerei. Ziarul «Zeit» primește din Belgrad următoarea depeșă: Bucuria pentru omorîrea regelui, reginei și a celor­­l­alți, a trecut, începe a se înțelege seriositatea situațiu­­nei in vederea neînțelegerilor privitoare la alegerea regelui Pe mormintele regelui și reginei s’au pus două cruci simple de lemn avînd înscrise pe ele numele de Alexandru Obrenovici și Draga Obre­­novici. Funerariile celor­l’alți uciși s’au făcut repede, înainte de revărsatul zilei. Rudele lor au fost oprite de a veni la în­mormântare. Stradele erau o­­cupate de trupe până la ci­mitir. Surorile reginei Draga au fost conduse la Panciova. Fostul ministru de finanțe Marinkovici a fost arestat;el a fost găsit ascuns în podul casei. Paris, 30 Main. Starea o­riginii Natalia Ex regina Natalia, de când a aflat despre omorîrea fiului său, regele Serbiei, are fri­guri și delir. Sora sa, principesa Ghica, a trimes la Belgrad o coroană de flori, spre a se depune, în numele Nataliei, pe morm­în­­tul lui Alexandru. Roma, 30 Maiü. Ci­pron avea regele Alexandru Câte­va ziare de aici con­firmă știrea dată de ziarul «Times» din Londra cum că regele Alexandru al Serbiei voia să proclame ca succesor al tronului pe prințul Mirko al Munte­negrul­ui. — O telegramă din Paris, sosită aici, spune că regina Natalia care locuește la Ver­sailles cu sora sa, principesa Ghica, soția ministrului ro­mân la Paris, se află într'o stare care inspiră milă. Dînsa a declarat că se va duce la Belgrad ca să plângă pe mor­­mintul fiului său, Londra, 30 Maiü. Asigurarea pe viață a regelui Ziarele de aici povestesc că regele Alexandru al Serbiei, după mari greutăți, a găsit o compa­nie olandeză care s’a însărcinat să ’i facă o asigurare pe viață pentru un premiu foarte mare. Insă rata n’a fost plătită și re­gele a fost șters din registre. Paris. 30 Main. O declarație a lui Karagheorghevici O depeșă din Geneva a­­nnunță că prințul Karagheor­­ghievici, fiind din nou inter­vievat, a zis că deploră foarte mult masacrele de la Belgrad ; s-ar fi putut expulsa suveranii pur și simplu. «Dacă vom­ fi ales rege al Serbiei, a adăogat dînsul, voi­ domni sprijinindu-mă pe popor. Am învățat în Elveția că este fi epigerația», Viena, 30 Main. Bucuria sârbească potolită Viena, 30 Main Un consiliu de miniștri lângă prefectura județului spre a lua cele mai energice măsuri pentru ca faptele să nu se mai repete. Aflu că s’au făcut câte­va arestări. Grefier. L­­ SFAT PE 7.1 Petele de rugină, din rufe se curăța spălându-se cu săpun prost și punând peste ele soro beală albă. Se freacă bine și se usucă la soare. Examenele Conservatorului Clasă de operă a d lui G. Stephanescu E o clasă nouă, creată numai de anul acesta, și care numără abia 3 eleve și 2 elevi cu niște voci de o putere foarte moderată. E o clasă de operă care -și așteaptă adevărații elevi. Ca o cam­dată însă, d. G. Ștefă­­nescu, distinsul muzicant care e profesor titular, a preparat, potrivit cu capacitatea vocală a nouilor d-sale elevi, fragmente din opere de «mezzo carastere . Mireasa vân­dută» de Smetana și «Martha» de Flotow. Din această din urmă operă s’au cântat chiar două acte întregi. Acompaniate de orchestră, ceea­­ce dă o mai mare impunere aces­tui debut, bucățile au fost studiate cu multă stăruință și îngrijire. Cea ce însă d-l Ștefanescu nu poate face, e să dea voci mai puternice elevilor d-sale. Ele păreau intr’adevĕr miti­tele pe scena Theatrului Național și deasupra sonorităților orches­trale . Această probă a făcut’o mai în­­tei­ d-șoară O. Hintz într’o romanță care urmează frumosului sextet— bine esecutat — din «Mireasa vîn­­dută» ; aceasta au mai probat-o d-rele Bârsescu și Theodorescu care se țineau cât de bine ca glasul să nu le dispară în quartetul vârtelni­țelor din «Martha». De altmintrelea, d-ra Bârsescu, în romanța «rosei» din duetul ur­mător, zisă cu simțire, s’a arătat ca o plăcută «divetă» care nu cere de­cât să facă esperiență, de aseme­nea și d-ra Theodorescu, care nu e o contraltă. Cât despre d-nii Stănescu și Pa­­naitescu, unul tenor și altul bas, pentru niște începători, s’au com­portat destul de bine pe scenă. Vo­cile lor, încă plăcute, îmi par niște copii, mai palide, a vocilor d-lor Băjenaru și Theodorescu. Laude se cuvin dar și profesoru­lui și elevilor pentru această nouă încercare. Nu roe îndoesc că ne­clintitul comitet al Conservatorului, care înlocuește comisiunile speciale din alte părți, va fi premiat cum se cuvine pe acești tineri și va fi fă­cut, de astă dată cel puțin, de­plină dreptate. Zi o deplină dreptate, fiind-că după o scrisoare furibundă ce primesc, un anonim se plânge că, în clasele de declamațiune, s’ar fi dat premiul de tragedie unui artist care de 9 ani, n’a jucat prin toată țara de­cât drame ! Nu­ e așa că e ceva mon­struos ? !!) M. C. Tj. Cum scapă Sarafofi de ur­măririle turcilor «VESELIA», care a apărut astă­zi, Sâmbătă, 31 M­­a­i și cor., cuprinde, pe lângă o materie va­riată și foarte hazlie și o fru­moasă ilustrație reprezintând mo­dul «Cum scapă Sarafoff de urmăririle turcilor». VESELIA se vinde cu 10 bani în toată țara. tJniversu­l la provincie De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 29 Maiü — Craiova Un tren atacat cu pietre.— V’am telegrafiat că trenul cu No. 289, ce a plecat aseară din Craiova spre Calafat, a fost atacat cu pietre de niște țărani aflați lângă linie, în dreptul kilometrului 251-1­8, în a­­propiere de Craiova. Câte­va geamuri de la un vagon au fost sparte, iar un călitor rănit. Inspecția 1 de exploatare a C. F. R., în urma acestui atentat, care de alt­fel pu­s primul, a intervenit pe Constanța Punerea pietrei fundamen­tale a sinagogei.­­ Astă­zi, la orele 3 d. a., s-a oficiat un serviciu divin, în asistența d-lui prefect Sc. Vârnav, a șefilor autorităților locale și a unui numeros public, pentru punerea pietrei fundamentale a si­­nagogei israelite de rit spaniol din localitate. După acest serviciu religios, can­torul B. Tuvi a ținut un discurs bine simțit, în care între altele, a a­­mintit despre prezicerile profetului Ieremia că națiunea israelită va de­veni fără patrie și rege și că Evreii sunt datori ca acolo, unde s’au sta­bilit, să se roage pentru pacea gu­vernului și viață lungă Regelui care­­ guvernează, considerând acea­ țară ca țara lor proprie. D. prefect. In răspunsul său, arată că se simte fericit că cultul în a­­­cest județ a început a face mari progrese și că astă­zi a putut să a­­siste la punerea pietrei fundamen­tale a unui templu. D. N. N­. Jerusalmi, dând ci­tire pergamentului, s’a procedat la așezarea lui în piatra de foundație de către d. prefect, secondat de d. Sântu, ajutorul de primar și de e­­pitropii comitetului, conform tradi­­țiunilor. D. Jaques Ciprul vorbi în numele comunității spaniole, arătând mul­țumirea ce simte colonia pentru so­licitudinea guvernului, reprezintat prin d. prefect și a îndemnat pe spanioli să nu înceteze nici­o dată de a respecta această țară, Indice aducând omagii Dinastiei și guvernului. Pe când se servea șampanie, d. Sântu a ținut o lungă și călduroasă cuvântare Întreruptă de dese aplause și aprobări, relevând meritele și neobosita stăruință a epitropilor cari n’au cruțat nici un sacrificiu pen­tru realizarea scopului lor. D. B. Cipru­, președintele comi­tetului, face o mică dare de sea­mă asupra situației fondurilor și a activităței comitetului,îndemnând pe coreligionari să-I sprijine pentru a­­ducerea la bun sfârșit a acestei o­­pere. Apoi s’a dat citire telegramei de omagii ce s’a trimis M. S. Regelui. Cereale.—Azi la obor s’au vân­dut următoarele cereale : Grâu arnăut 96 hectolitri cu lei 7.60-10.80 hectolitrul ; orz 84 hect. cu lei 5.20-5.80 hect.; rapiță sălba­tică 12 hect- cu lei 6.50 hect. ; po­rumb 192 hect. cu lei 8-9.20 hect. misterioasa crimă din lo­calitate. — Azi dimineață, pe la orele 5 jum., într’o vale isolaU, In apropierea târlei d-lui C. Gheorghiu, din marginea orașului, s’a găsit ca­davrul unui individ care, în urma cercetărilor, s’a constatat că este al ciobanului Sali Bin Sali. Cadavrul a fost găsit cu fața în­ sus, acoperit cu o ghebă ; —capul sdrobit de o puternică lovitură cu un corp dur, laringele tăiat, de a­­semenea la pântece o tăietură, care du­pă părerea d-lui medic al orașu­lui­, a fost făcută în urmă. Asupra cadavrului s’au găsit, pe lângă actele lui de legitimare, și mai multe scrisori în limba greacă. De asemenea, s’a mai constatat că lipsește un ceasornic al victimei. După afirmațiunea d-lui medic, crima s’a comis cu câte­va ore mai înainte, eaci cadavrul era cald încă. Până acum nu s’au putut desco­peri autorii acestei monstruoase crime. Victima, in vîrstă de 20 ani, era originar din Clisura (Macedonia). . Coco, Călărași Inspecții m­ilitare. — D. ge­neral larca, comandantul diviziei 5-a infanterie, a sosit în orașul nos­tru pentru inspecția trupelor din garnizoană. El­ a inspectat trupa reg. 5 Ialomița No. 22, de sub co­manda d-lui colonel Cocea. După inspecție s'a dat via la sol­dați. De la Ostrov. Giurgiu Alergări de cai.­­ In urma timpului nefavorabil, alergările ce erau anunțate pentru Luni 26 Marții s’au amânat pentru Duminecă 1 Iu­nie, când se vor efectua pe hipo­dromul «Smârda». Aceste alergări se fac din iniția­tiva d-lui Socot.-colonel Bâjescu, co­mandantul reg. 10 de cavalerie, și a d-lui prefect Ion T. Ghica, ca și anul trecut. Vor fi trei premii și anume : Premiul Vla­șea (3 curse), a­­lergare plată, la care vor alerga că­lărași cu schimbul din con­gentul 1900 pe caii de serviciu. Distanța 1400 m.? greutate liberă, premiul 1 100 lei și al 11-lea 25 lei, oferiți de consiliul județean. Premiul ministerului de război ș­.—La care vor alerga d-niî: sub-locot Scărișoreanu pe calul Der­vis, locot. Sion pe calul Mirai, locot. Georgescu pe calul Branson, locot. Nicorescu pe calul Lagăr, locot. Motaș pe calul Grand. Distanța 2100 metri , premiul 1 400 lei și premiul 11 200 lei, ofe­riți de ministerul de războiu. Premiul de primăvară.­­ Aceasta este cea mai interesantă a­­lergare, prin faptul că vor lua parte și cai cunoscuți, deja ca excelenți de la hipodromul din București. Steeple-Chase pentru armăsari, epe și jugani de ori­ce proveniență, de 4 ani și mai sus. Pentru ofițeri ținuta militară și eșarpe distintive, pentru civili ținuta de jockey este obligatorie. Distanța 2100 metri , premiul I 600 lei, premiul II 125 lei. Vor alerga d­ nnî: sub­locot Scă­­rișoreaniu pe calul Dervis,­ căpitan Perelz pe calul Moulins la Marche, locot. Sion pe calul Mimi, locot. Georgescu pe calul Branson, sub­­locot. Soutzo pe calul Carollus, sub­­locot. Soutzo pe calul La Duse, sub­­locot. Alexandrescu­ pe calul Turtu­rica, d. Ioanidi Nicolae pe calul Tize-Lene. Se prevede o mare aglomerație și un succes desăvârșit. Dunăreanul. Lucilius. Lucruri din toată lumea Fabricatorii de medalii. —Vroiți să știți cum se fabrică monedele și medaliile vechi ? E un lucru foarte simplu. Vin rătorii de obiecte arheo­logice, cari exercitează această ciudată indu­strie, iau s monedele și medaliile, pe care le toarnă într’o formă că aceea a monede­lor lui Tiberiu sau Caligula, sau a vre­unui alt împărat roman și le dau la găini să le înghită. După cât­va timp aceste pa­seri restituesc monedele, tre­când prin stomac și dând de su­curile gastrice și intestinale, a­­ceste monede seamănă foarte mult cu cele învechite de oxida­­țiunea secolelor. Dacă șederea în corpul găinei a fost de prea scurtă durată, se pune moneda să facă o nouă că­­­torie și se repetă aceasta până când moneda a luat un aspect care să nu ridice nici o îndouială asupra autenticității sale. Cum vedeți, procedeul e foarte simplu și costă puțin. ■ ni .! —.................... I Intre amorezați, pe mare, la Constanța. Ei.—N’avea teamă, sunt lopă­­tar experimentat și pot să te conduc... Ea.—Și chiar străbătând ma­rea vieții ? EL—Oh, nu ! Nu mă aventu­rez, pentru­ că pe marea aceea femeile țin cârma. Ploești Rănite din gelozie. — Maria Stănescu și Fana Popescu, din calea Oilor, luându-se la ceartă din pri­cina unei vechi gelozii, au tăbărît una asupra alteia, lovindu-se și ră­­nindu-se reciproc. Beligerantele abia au putut fi des­părțite, și—într’o stare gravă—am­bele au fost transportate la spital. Copi­ii. In T &­MP LA HI ” SHii­­»in­lnía Furiosul de la spitalul Filan­tropia Un anume Giuseppe Becero. In vîrstă de 58 ani, sculptor In strada Șerban-Voda No. 25, a fost dus zi­lele trecute la spitalul Filantropia, fiind bolnav. Era, nenorocitul fu apucat de o manie furioasă, din cauza alcoolis­mului cronic de care era lovit. Direcția spitalului a înștiințat po­liția că nu poate să-l mai fie acolo, de­oare­ce ar putea să facă rău bol­navilor și a cerut internarea lui în­­tr’o casă de nebuni. O moarte subită D. Ion Stup, cismur, domiciliat în curtea bisericei Cuțitu de Argint, a făcut cunoscut e­l poliției că o fe­mee Roza, de naționalitate ungară, în vîrstă de vre-o 55 de ani, ve­nise la dânsul și-l rugase ca să se adăpostească la el. Dimineața Roza a fost găsită moartă în magazia ca­selor. Furtul din str. Sf. Apostoli Un pensionar, Băican Alexandru, din strada Sf. Apostoli No. 14, cul­­cându-se noaptea trecută cu gea­murile deschise, niște hoți au intrat înăuntru și î-au furat hainele. Poliția caută acum pe hoți. Furtul din biserica Sf. Gheorghe D. Teodor Șurdan, primarul co­munei Tămădău, aflându-se la 28 ale acestei luni in biserica Sf.Gheor­­­ghe­, un pungaș i-a băgat mâna în buzunarul de dinăuntru al hainei și i a focut­ portofelul cu 40 lei, fără ca dl Șurdan să fi băgat de seamă. Furtul din calea Moșilor Un muncitor, Mihalache Dumitru, din com. Dridu, jud. Ilfiv, trecând ori pe calea Moșilor, în dreptul bise­­ricei Sf. Gheorghe, i s’a furat din buzunar o batistă în care erau le­gați 39 de lei. Poliția începând cercetările, a gă­sit pe hoț. El e un recunoscut pun­gaș Iorgu Stănescu, care era înso­țit de alți pungași. Aceștia din ur­mă au dispărut. Spargerea din strada Bi­­bescu-Vodă D. Leon Gutmann, din strada Bi­­bescu-Vodă No. 13, s’a plâns era poliției că în timpul nopței niște hoți au spart ușa de la podul casei și, intrând înăuntru, au forțat un cufăr de unde au furat diferite pânze, olandă, sifon, etc., în valoare de 500 lei. S’au luat mesuri pentru prinde­rea hoților. Agriculură și Comsroiă -București, 30 Maiü. Cercare Fluctuațiunile piețelor americane sunt astă­zi neînsemnate. Sub in­fluența raportului oficial din Was­hington care dă o estimație mai in­ferioară pentru recoltele statelor din Sud-Est cursurile se mențin ferme. Porumbul e de asemenea susținut. Se depășează din­ New­ York că semănăturile acestui product au fost prea întârziate din cauza ploilor și că în mai multe districte plantele fiind stricate se va proceda la o re­­semănare generală. Tendința piețelor europene e mai slabă asta­zi La Brăila afacerile de ieri au fost cu totul neînsemnate. S’au­ vândut : Grâu de 77* s—80 kigr. cu 3 — 8 °­ 0 corp. str. hect. 6600 cu loi 11.07*/* hect. Porumb de 73 k­gr. hect. 10,500 cu lei 7,85 hect. și vag. 3 de 75 kigr. cu lei 10.70—11 sula kigr. Porumb roșu de 77 klgr. vag. 3 cu Iii 12,45 — 13 suta k­gr. Cincuan­­tină de 78—79*/* klgr. vag. 3 cu Iei 11,80—12,25 suta kgr. și ovézvag. 1 cu iei 9,40 suta klgr.’ Ultime de peșt­iola cerealelor în străinătate (Telegramele noastre particulare) Budapesta. — Sărbătoare Berlin, 29 Maiü. Grâu de Iulie mr. 165.50 scă. 25 c. Secară de , ,, 137.50 urc, 50 c. Paris, 29 Main. Grâu de Iulie fr. 24.10 scă. 15 c. Făină ,, ,, ,, 33.05 scă. 5 c. Ureiă de cobza ,, 53.50 invariabil New-York, 29 Main. Grâu disp.­cent ,, 85*/, invariabil Grâu de Iulie ,, 81*/, invariabil Porumb Iulie ,, 56*/* arc. V* c- Chicago, 29 Maiü. Graü de Iulie cent. 75e,­* scă. */, c. Porumb „ .. 48** urc. */* c. U­­FHOWEim Z’E ZI Mulțumește-te cu stăpânul pe care ’1 ai să nu dai de altul mai reu. (Arab). INFORMAȚIUNI SAMBATA. (Din ediția I­a de azi dimineață pen­tru Capitală) * Astă­zi, Sâmbătă, la orele 6 d. a., va apare ediția III-a a Universului, cu telegramele sosite până la acea oră asupra grave­lor evenimente din Belgrad, ul­time informațiuni și depeși din țară. Azi sperăm de a primi telegrame din Belgrad de la reporterul nos­tru, d. Mestugean, care a plecat acolo. • S’au făcut următoarele nu­miri : d-nii A. Dumitriu și P. Ștefănescu, agenți la biuroul de servitori de la poliția orașului Tulcea. vii, care aparțin țărilor cu care avem încheiate convențiuni co­merciale, nu mai trebuesc o­­bligațî a dovedi individual drep­tul de reciprocitate, această do­vadă fiind considerată ca făcută prin însu­și, faptul că avea» in­­cheiată convențiunea». "IffiOONJlEfcS ♦ Pentru a învinge o stare de moliciune și de osteneală, aler­gați la Hapurile de Lecit­ine Clin care formează un reconstituant puternic. ................ 11 "m11­. D. P. Arlinescu și Radu Ion, copiști la prefectura Tulcea. D. C. Dragoș, sub-comisar cl. III, la poliția orașului Tulcea, a fost revocat din postul sef. ♦ Iată numele celor ce au re­ușit ieri la examenul pentru co­misar­ : Francisc Czarnecki, Nicolau C. Theodor, Șerbănescu N. Traian, Călinescu D., Orighen Carp, Const. Gheorghian, Masarini B., și Popa G. A. ♦ S’a contestat alegerea mem­brilor comitetului breslelor unita din Constanța. ♦ «Universul Literar co­lorat»* care va apare mâine* Duminecă, 1 Iunie 1903, va cuprinde, pe lâmbă o materie variată și foarte interesantă, și o prea frumoasă ilustra­ție, reprezintând: Vizita M. O. Regelui la tirgul Moșilor. «Universul Literar colo­rat» se vinde cu 5 bani in toată țara. ♦ Mecanicul M. Popovici ne scrie din Pașcani, că nu dînsul e vinovat de ciocnirea de tre­nuri din gara Tîrgul-Frumos, ci impiegatul de mișcare Munteanu și acarii. ♦ Mâine, Duminecă, orele 10 dimineața se va ține la societatea studenților în științe de Stat, șe­dință publică în localul său din str. Clemenței No. 12, elogiul de sus. ♦ Consiliul de administrație al Casei de economii, credit și a­­jutor a corpului didactic se va întruni în primele zile din iunie, spre a se ocupa cu rezolvarea tuturor cererilor de împrumut, venite de la diferiți membri din țară. ♦ Ministrul de finanțe a cerut celui de interne să-i desemneze un delegat pentru întocmirea sistemei de comptabilitate și for­mularelor de registre necesare comunelor urbane și rurale din țară. ♦ I. P. S. S. Mitropolitul Pri­mat va pleca mâine seară la Kis­­singen. ♦ Ziarul «Pester Lloyd», pe care l’am primit er», publică ur­mătoarea telegramă din Zimony (Semiin), pe care i-o comunică «Biuroul maghiar de corespon­dență telegrafică». «După cum se afirmă în cercu­rile bine informate, s’au înțeles deja cabinetele din Belgrad și București în privința vizitei la Belgrad a regelui Carol al Ro­mâniei. Vizita aceasta a fost fi­xată pentru luna Septembrie». ♦ Cei 60 ofițeri ai școalei de aplicație, cu 18 elevi din anul II ai școalei militare de artilerie și geniu, sub direcția a 15 profesori militari și sub comanda d-lui lo­­cotenent-colonel N. Popovici, di­rectorul acestor școale, s’au în­tors în Capitală, venind de la câmpul de tir Dadilov. Acești ofițeri și profesori au stat 20 zile la acel poligon, unde au executat pe teren diferitele exerciții de artilerie, de fortifi­cație pasageră și de teme tactice. ♦ « Universul » »părut erl in 3 ediții cuprinzând o profuziune de ame­­nunte sensaționate asu­pra teribilei’ drame din Belgrad, s’a vindut intr’un mod colosal. Mașinile noastre, cu toate că au funcționat in continuu­, n’au fost în stare să satisfacă nume­roasele cereri ce ne-au sosit de pretutindeni. ♦ Ministerul instrucțiunei a luat dispoziția ca în caz când cursurile de chimie, mineralogie și geologie din clasa IV secun­dară au fost predate de două profesori, examenele de fine de an să fie făcute de ambii profe­sori, iar în matriculă se va trece media notelor obținute. ♦ Astă­zi, Sâmbătă, la ora 4 d. a., va avea loc o mică ser­bare școlară la «Institutul Pom­­pilian»­ în marea sală de reuniune a elevelor, care se va inaugura cu această ocasiune. ♦ Camera de punere sub a­­cuzare de pe lângă Curtea de apel din București, a respins eli apelul făcut de R. Bally contra încheerei tribunalului Ilfov,secția 2-a, care i-a reconfirmat man­datul de arestare. Tot elî Camera a amânat ju­decarea apelului făcut de Beirur contra aceleiași închieri. ♦ Curtea de casație,secția 2-a, a stabilit iert jurisprude rvța că copiii streinilor cari au luat parte în campania de la 1877 și care s’au născut după războiu, dar înaintea de apariția decretului de împămintenire, nu se pot bucura de drepturile politice.­­ Inspectorii și medicii vete­rinari, cari se află în județele unde bântue febra aftoasă, au fost convocați să se întrunească mâine, Duminecă,la ministerul de interne spre a discuta asupra mij­loacelor pentru stingerea acestei epizootii. ♦ Toate d­epeșile parti­­culare ale ziarului nostru sunt expuse la magazinul de muzică Jean Feder, din calea Victoriei. ♦ In ziua de 29 Mai­ s’a în­casat la vama Filaret suma de 17.044 lei și 80 bani, iar la vama Poștei suma de 3614 lei și 15 bani. ♦ In prima ședință a Camerei de comerț din Capitală, se va comunica darea de seamă despre lucrările celui de-al V-a congres al Camerelor de comerț,—spre a se lua notă de ele. ♦ In ziua de 8 Iunie se va da la Ateneu o serbare școlară, în folosul cantinelor școlare, sub partonagiul d-nei Ana Sp­ Ilaret. La această serbare va cânta și micul pianist Alfred Alexandre­­scu, mai multe compoziții ale sale, din care una este dedicată micului prinț Carol. ♦ Valabilitatea biletelor de băi cu preț redus pe căile ferate, în­cetează la 1 Septembrie acest an. Aceste bilete sunt valabile numai între 15 Mai­ și 1 Sep­tembrie. ♦ Toți antreprenorii care nu vor poseda un certificat de lu­crările ce­ au executat, nu vor fi primiți la licitații. ♦ Procesul intentat de către profesorul A. Frunza, asocia­ției Noului Institut Liceal de Domnișoare din Iași, pentru căl­care de contract, s’a amânat, de­oare­ce la înfățișare nu s’a pre­­zintat de­cât consocratul E. Brin. ♦ Azi se va întruni la Camera de comerț din Capitală comite­tul «Uniune! generale a indus­triașilor din țară», spre a lua în studiu raportul d-lui secretar Jak Calz, cu privire la tarifele va­male. Președinte al comitetului este, după cum se știe, d. G. G. Assan. ♦ Mai mulți patroni cofetari s’au dus ori la ministerul dome­niilor să se plângă că corporația cofetarilor n’a fost constituită conform art. 91 din regulament, care prevede că votarea statute­lor trebue făcută în adunare spe­cială, iar nu în adunare generală. Delegația compusă din d-nnî cofetari Toma Constantinescu, N. Ionescu, Murgășeanu, Stănescu și T. Dumitrescu negăsind pe d. ministru, s’a întors la minister, la orele 4, când a fost primită de d. Stoicescu. Ministrul domeniilor a ascul­tat plângerea și a făgăduit plân­gerea și că se va interesa de cererea patronilor cofetari. ♦ Mai multe serii de mărci poș­tale românești, emisiunea nouă, s’au vîndut la Bruxelles și Berna cu 25—â0 lei seria complectă, de la 1 ban până la 5 lei.­ ♦ D-niu Botard­ și Cezar Geor­­gescu vor fi numiți ca președinți a doua comisiuni pentru amena­jarea pădurilor Statului. ♦ Cu începere de Luni, 2 Iunie, orele de serviciu la mi­nisterul instrucțiunei, vor fi de la 7—12 jum. din zi, iar după zilele de sărbători de la 2—6 d. a. D. ministru va primi in au­diență, până la alte dispozițiuni. Vinerea de la 10—12 dim., iar d. secretar general, Lunea, Mer­­curea și Vinerea, de la 11—12 jum. dim. ♦ Conferințele profesorilor se­cundari din țară pentru studiul limbelor streine, au continuat ezc. De dimineață au făcut lecțiuni model d­in­ Escouffier pentru limba franceză, Ghiță Popp pen­tru limba Germană care a sus­ținut metoda veche cu multă gra­matică, — și Condeescu pentru limba italiană, care a arătat cu succes o metoadă de memori­zare imediată a secțiunilor. D. ministru Sp. Haret a luat parte la aceste secțiuni. După amiază au urmat discu­­țiuni asupra metodelor predate, la care au luat cu­vîntul de pro­fesor Meissner, profesori­ care au prezintat nouile metode în ședința de dimineață și d-ra Ma­­nasian. ♦ Ministeru! instrucțiune! a delegat câte un profesor de la școalele comerciale, spre a con­trola comptabilitatea școalei, în special situația comandelor și a veniturilor și a da sfaturi direc­țiunilor școalelor de modul cum trebue să țină comptabilitatea și registrele, după metoada cea mai nouă. ♦ D. C. Banu, inspectorul în­vățământului particular, a trimis o circulară tuturor președinților comisiunilor examinatoare pentru cursul secundar, prin care se a­­trage atențiunea a pune în ve­derea d-lor membrii care vor fi dat lecțiuni la școalele particu­lare, să se retragă din comisione. Acei cari au fost la școalele particulare de băeți și in comi­­siune au fost numiți pentru exa­menele de fete, nu vor intra în această categorie. Ministerul s’a conformat dis­­pozițiunea de a nu da curs cere­rilor de înscriere cari nu au fost însoțite de certificatul de stud și de recipisa de plata taxei. Ex­­cepțiune s’a făcut numai pentru elevii cari au cerut scutire sau reducere de taxă, și pentru cel care trebue să treacă examene de diferență. Toți elevii netrecuți în catalog, rămân să se prezinte la examen în Septembrie, dacă până atunci își vor regula situația. Examenul prevăzut de art. 117 va fi sumar, pentru care elevul va proba că, în linii mari, stăpâ­nește încă materia clasei prece­dente. In ce privește întocmirea pro­gramei ținerea examenelor, se va ține în seamă dispoziția art. 71. De asemenea d. inspector Bann le mai atrage atențiunea ca să procedeze la examene și la lucrări, conform dispozițiuni­­lor regulamentului. • ^ «Biblioteca econo­mică a « Universului, care va apare mâine Dumine­că 1 iunie, va cuprinde continuarea și sfirșitul frumoasei scrieri . Ultimele zile ale Ierusalimului. «Biblioteca economică a Uni­vers»­lui» se vinde cu 20 bani exemplarul. ♦ Elevii pregătiți in particular care nu posedă certificate de el. 1 V-a secundară și vor să urmeze cursul superior al școalei comer­ciale, vor trebui să treacă exa­menul cursului inferior de liceu în Iumie de materiile : limba ro­mână, franceză, germană, geo­grafii și matematici, iar în Sep­tembrie examenul de cl. I co­mercială superioară. Examenele de gimnaziu se vor face de com­isiunea clasei a IV-a, iar examenul de cl. I comercială superioară de către comisiunea respectivă. După trecerea examenului de gimnaziu, nu se va elibera nici un certificat. Acest examen dă drept de ad­mitere numai la examenul de cl. I comercială superioară. ♦ Camera de comerț din Ca­pitală a trimis următoarea circu­lară secțiunilor sale din pro­vincie : «Adesea am fost întrebați de diferitele corporațiuni cum tre­­buesc să aplice dispozițiunele articolului 4 din legea meseriilor cu privire la dovedirea dreptu­lui de reciprocitate de către me­seriașii streini, spre a satis­face aceste întrebări, vă fa­cem cunoscut că după inter­pretarea dată de ministerele de externe și de comerț aceste­ ces­iuni, recită ții meseriașii stră­al ziarului „Universul“ Din România Telegramele particulare ale ziarului UNIVERSUL Explozia din Stroești. —Des­­­coperire sinistra.— Declara­ție importantă. Iași. 30.— Din Stroești se a­­nunță că la o mașină de trier, cazanul a făcut explozie și a ucis pe femeea Anica Movilă, care se afla in apropiere. De asemeni a fost grav rănit săteanul Gavril Gheorghieș, retezându-i-se mâna dreaptă. Rănitul a fost dus la spital.­­ Locatarii din str. Baciu, observând că unul din mahala­gii numit Sandu Roșu nu se mai vede, s’au dus la locuința sa.A­­colo, spre groaza lor, au desco­perit, trântit pe jos, cadavrul nenorocitului. Imediat autorită­țile au fost avizate. — Marele bancher Z. Salmo­­nica, întîlnindu-se pe stradă, mi-a declarat că foarte curând va face ca dar spitalului israelit somptuoasele sale case din strada de Jos. In acest scop se face a­­cum restaurarea clădirei. Diata cerealelor. — Comerț de carne vie.—Sinucidere. — Succesul «Universului».—A­­pele Dunărei Bra­la, 30. — Deși din Ame­rica se anunță urcări de */, cent, la grâu și porumb, totuși piața lo­cală continua a fi calmă. Prețurile în scădere și fără cumpărători. Orețurile și orzurile se mențin la prețurile de până acum, de alt­fel neînsemnate. Astă­zi au sosit numai 52 va­goane. In port staționează 19 va­poare. — A fost arestat Hagi Miha­lache, găsit vagabondând pe stră­zile orașului. — Femea Aneta Florescu, cu­noscută conrucătoare de minore, încercând să plece cu vaporul cu o fată anume Anghela Grigore, a fost oprită de a-și săvîrși mi­­șeleasca-i faptă, tocmai în mo­mentul când se urca pe ponton. La interogatorul ce i s’a luat, a denunțat ca complice pe un oare­care Lore Zilberman. S’a deschis o anchetă. — Petre Adrian din Ciocole s’a sinucis într’un mod oribil, spintecându-și pântecele cu un cuțit. — Telegramele ziarului «Uni­versul», afișate ori și astă­zi la librăria Costomyris, anunțând gravele evenimente din Serbia, au produs o senzație enormă. O mulțime imensă se strînse în fața librăriei pentru a se citi. Toată lumea laudă iuțeala cu care «Universul» ține în curent pe cititorii săi asupra tuturor faptelor importante din lumea întreagă. — Apele Dunărei au scăzut cu 1 centimetru. Cota 3 m. 33 de asupra etiagiului. Localuri de școli.—Inspecție militară.—Judiciare.—Din port Galați, 30. — D. general Ma­­karovici, care a sosit aci, a în­ceput azi inspecția batalionului de vânători. După aceasta d-sa va inspecta regimentul Siret No. 11 cum și cele­lalte r.g. aflătoare în oraș. —D-na Elena Veros, din Brăila, a făcut opoziție la Camera de punere sub acuzare contra or­donanței judecătorului de instruc­ție din Brăila, care a închis do­sarul în afacerea comerciantului Badea Jipa, acuzat de fapte imo­rale. — In port e o oare­care ani­mație. Au­ sosit mai multe va­poare care încarcă mari cantități de cereale. Evenimentele din Serbia. noul ministru de interne al Serbiei student ieșean.—Ne­norocire. — Delapidator m­­­înării Iași. 30. — Evenimentele din Serbia urmează să agite enorm pe ieșeni. Chiar după miezul nop­­ței o mare mulțime staționa pe străzi, dizcutând întâmplarea.Di­mineața, la sosirea Universului, pachetele au fost luate cu asalt. Chiar de la orele 10 miile de foi au­ fost epuizate. Afirmându-se că Stoian Pro­lici, noul ministru de interne al Serbiei ar fi locuit odată în Iași, cercetând, am aflat că părintele său, doctor, ar fi locuit la Iași și București. Căutând în ar­­h­iva Univer­si­tăten din Iași, am găsit că studentul Stoian Pro­lici a urmat un scurt timp cursu­rile facultății de științe din Iași și apoi a plecat. Probabil că a­­cesta e actualul ministru de in­terne al Serbiei. — Mihnea Averescu, din com. Chiperești, s’a împușcat din gre­șeală,rănindu-se mortal. El a fost dus la spital. — Poliția austriacă a cerut prinderea lui Mihail Micșinel, autorul unei delapidări de 95 mii coroane, savîrșită la Buda­pesta. E bănuială că el s-ar fi re­fugiat în Iași. Proces în suspensie. — Sosi­rea d-lui Take Ionescu Galați. 30.—Curtea de apel a pus in suspensie procesul dintre principele Emanoil Vegoride și Jean Veron, pentru plata sumei de 108.000 lei cuvenită cehi dinte!. — Vînzătorul «Universului» a­nume Pasou a fost atacat azi di­nqrgeața de «Rue Gostache Tei Serviciul telegrafie

Next