Universul, septembrie 1903 (Anul 21, nr. 239-268)

1903-09-01 / nr. 239

W'CXFEE­UR SO PALAVRE!! I'cnts'ni orientarea aaricultorilor noștri cari că­iesc acest ziar și cari zdrobiți de atâta reclamă ce se f­ ace, nu mai știe in cotro s’o apuce când vor a­­vea nevoe d­e o RUXA SER AMATOARE» dăm mai la vale o mică statistică a vinzarilor efectuate de not in SEMĂNĂTOARELE ÎN RÎNDURI ȘI PRIN ÎMPRĂȘTIERE — .........latent Mcsonx —----------­ «­ Cage! E. Kähne Kosen, Hors contours și membru al juriului la Expoziția u­niversală din Paris de la 1900 In asm! de Introducere (1901) sum vîn­dut; * 1 bucată Domeniului Coroanei, Segarcea * 1 » Domeniului Coroanei Sadova * 1 » D-lui I. P. Nic­ulescu, Moara Domnească (Ilfov) etc. etc. etc. La anul următor (1902) am vîndut: * 6 bucăți Domeniului Coroanei Sadova * 3 bucăți Domeniului Coroanei Segarcea * 51 bucăți d-lui.G. Gr. Cantacuzino, Loco­ti bucăți d-lui D. T. Apostol, Mărculești 7 bucăți d-luî Nicolae Vasile Bolnavu, Mărculești * 3 bucăți d-luî Ioan Kalinderu, Loco 4 bucăți d-luî C. Parehhici, Giurgiu * 3 bucăți Principelui D. Știrbey, Pietroșanu * 3 bucăți d-luî Oscar Rappaport, Adjud 3 bucăți d-lui Alex. I. Marghiloman, Loco. * 2 bucăți d-luî Th. Gravides* Ciorani 2 bucăți d-lui Tudorache Mincu, Albești * 2 bucăți d-lui M. Antonescu, Boboc 2 bucăți d-lui Ghiță Găitan, Brăila >2 bucăți d-lui D. D. Bariton, Ploești * 2 bucăți d-lui D. Anagnosti­adi, G. Salcea 2 bucăți d-lui Dr. Florea Theodorescu, Domnești * 2 bucăți d-lui Const. M. Dionis, Broșteni 2 bucăți d-luî D. I. Athanasiu, Lehliu 4 bucăți d-luî Ghiță Laz­arescu, Zimnicea 3 bucăți. D-luî Inginer Zlatko, Săpunari 3 bucăți D-lui Nicolae Racotta, Storobă­neasa * 1 bucată D-luî I. P. Niculescu, Moara Domnească 1 bucată D-lui Mih. Ionescu, Pietriș 1 bucată D-luî Alex. Seulescu, Burdușelu * 1 bucată D-luî Alex. Seb. Zissu, Dâlga * 1 bucată D-luî Louis Witzel, Segărean, etc. etc. etc. In acest an — pani­ azi — am vîndut: * 28 bucăți D-luî G. Gr. Cantacuzino, Loco * 4 bucăți Domeniului Coroanei, Segarcea * 1 bucată Domeniului Coroanei, Sadova * 1 bucată D-luî Ioan Kalinderu, Loco * 4 bucăți D-lui D. Anagnostiadi, Salcea * 3 bucăți D-luî Th. Geavides, Ciorani * 2 bucăți D-luî M. Antonescu, Boboc * 2 bucat D-lui Principe D. Știrbey, Băd­eștii 2 bucăți D-lui Alexandru Cantacuzino Pașcanu, Salca 2 bucăți D-luî N. N. Demetriadi, Lămotești 4 bucăți D-luî Os­car Guttmann, Hălăucești * 2 bucată D-luî Alex. Seb. Zissu, Dâlga * 1 bucată D-lui Louis Witzel, Segarcea­ 1 bucată D-lui Corneliu Ravinsky, Scânteia 2 bucăți D-nei Lucie Cantacuzino, Popești 1 bucată D-luî G. Nicoleanu, Ardeam 4 bucăți D-lui Pavel Michin, Gioseni 2 bucăți D-lui Leon Mendelovici, Tg.­Frumos 4 bucăți D-luî H. Haller, Movileni 3 bucăți D-luî Isidor Schneyer, 1 Bărzești 1 bucată D-luî Benno Spodheim, Botoșani 1 bucată D-lui M. V. Mirică, Segarcea 2 bucăți D-lui S. Poulopoulo, Buzea î bucată D-luî Alexandru Mărescu, Craiova 1 bucată D-luî George Zissu, Olari 1 bucată D-luî G. Tissescu, Buzea 1 bucată D-lui Arhimede Maris, Vîntileanca 1 bucata D-luî Petrache Ionescu, Răcarî 1 bucată D-luî D. Negreanu, Dâlga 1 bucată D-lui Duță Ivănescu, Lupșanî 1 bucată D-luî Ștefan I. Rusănescu, Balș * 8 bucăți D-lui Isac I. Beligrădeanu fi­s, pentru Cocârgea, Du­dești, Alexeni * 1 bucată D-luî Lache Campert, Lupșanu 1 bucată D-luî Ștefan Theodor, Goslegî 1 bucată D-luî Coton Lecca, Bacău 5 bucăți D-luî Costi Plataniolis, Cilibia * 5 bucăți D-lui H. C. și B. Rappaport, Adjud 2 bucăți D-luî Orest­e Fotino, Zimnicea 1 bucată D-luî Vintilă Brătianu, Topolovenî 4 bucăți D-luî D. Nicolopulo, Aldeștî­i 4 bucăți D-lui Const. Al. Dionis, Broștenî 1 bucată D-luî D. Dobrescu, Tăcută 4 bucăți D-luî I. N. Aioman, Cioranu și Urleasca 1 bucată D-luî N­. Weisbuch, Plopana 1 bucată D-luî D. G. Christescu , A. Ackerman, Căleanî 2 bucăți D-luî Leon Popescu, Bălăciu, etc., etc., etc. însemnează, repetarea de comenzi. Pretindem deci cu drept cuvînt: Cine a cumperat odaia > Semănătoare « Kühne » -Patent Mo­soni im mai cumpăra din altă parte!! Micolae Fehér , C-ie. P Comandită Bucure­ști, str. Smârdan, 10.— Brăila, Hui. Cuza, St Craiova’la d-mi Mînovicî & Löbel, str. Cogălniceanu,­­ INSTITUTELE­ UNITE — IAȘI — Anul al 38-lea al înființarei învățămînt Ssciiadar și Primar Noua asociațiune a Institutelor, viu doritoare a păstra neatins bu­nul renume al acestei școli în toată țara, face necontenit orî­ce sorți de sacrificiu posibil, pentru menținerea instrucțiunei și educațiunea tineri­mei, care îî e încredințată, la ace­­laș nivel ca în cele mai bune insti­­tuțiuni din țară și străinătate. In­strucțiunea e predată de profesori secundari și universitari. Instituțiunnea dispune de un vast local, situat în partea cea mai să­nătoasă a orașului, fiind compusă din două corpuri de clădire cu gră­dini spațioase. Curs primar, jiacuti si clasa I-a de­­ 1-080, se află ime&lat într’un iopai Se­­parat, unde toată îngrijirea cerută de frageda vîrstă a micilor elevi e pusă sub neadormita priveghere a d-nei Aspassa X. talimus, sub al cărei control și conducere sunt puse și toate cele­l’alte servicii ale menaju­lui școalei. Pentru orî­ ce lămurire, a se adresa la d. N. Culianu, directorul Institu­­telor­ Unite și fost rector al Univer­sitatea din Iasa. 1659 INSTITUTUL de BAETI „PROGRESUJUL — PITEȘTI — Curs primar și gimnazial. Prețuri convenabile Director H. BRÂNZEU prof. la liceul I. G. Brătianu-Pitești 1832 Institutul Profes. Asociați­a DIN BRAIL­A — Subs­cția­s­cTologiei ATo. 5 Curs primar, liceal și co­mercial, conform programelor Sta­tului. Institutul este instalat în una din casele cele mai frumoase și igienice din centrul orașului, având curte spațioasă și grădină. Reputațiunea morală și pedagogică a celor zece profesori asociați ai liceului și gim­naziului și personalul didactic ales, merită toată atențiunea părinților care doresc să dea copiilor o educa­­ție morală și o instrucție serioasă, înscrierile se fac de pe acum­­ prețuri moderate. Directori: «• Draghirnicu 66/0 C. Gușaila______ I­nstitutul Francez de D-șoare „ L­A­U­R­E­N­T “ — Fondat în anul 1889 — No. 3. Șoseaua BONAPARTE, No. 3 (lângă palatul principelui Gr. M. Sturdza) Cursul (de limba română) primar și secundar complect, grădina de co­pii 4-7 ani, cursuri facultative, p 888- ție profesională de croitorie și lucru manual. Limba franceză va fi în special îngrijită (teoretică și prooă), după programul fran­cez; obține în fia­cara an rezultate strălucite. Limbile germană, engleză, greacă, faculta­tive ; pictura , piano și canto după metoda Conservatorului. Se primesc eleve interne, semi-interne și externe, in internat se mai primesc și eleve care urmează cursurile șocalelor publice din oraș. Prețurile moderate. Cursurile în­cep la 1 Septembrie. Pentru informațiuni a se adresa în fie­care zi la localul institutului, de la 5 August c., între orele 10—îl a. m. și 4—6 p. m. 6720 Institut pentru Domnișoare București, Strada Mereni’­­17 .Directoare. D-ra Ec. Mirhilesco Licențiată în științele naturale . Curs liceal complect , real, cla­sic, modern. Curs facultativ, pri­mar. Grădină de copii. Preparațiuni de Conservator. Cursurile profesio­nale, înscrierile au început. Cursu­rile încep regulat la 10 Septembrie. Informațiuni se iau la cancelaria Institutul­ 6693 Liceul ,SOLUCT‘ B­u­c­u­­resti — 5 Strada I­talia­nă 5 — Institut de foncții pus sub pa­­tronagiul și supra­veghererea mo­­rală-educativă a P. S. Arc More și Nifon Proeșteanu (anul al 3-lea), învățămînt primar secundar și comer­cial ; diviziuni speciale pentru elevii urmând în școalele Statului. Rezultatul strălucit al examenelor din Iunie a. c., a întărit reputațiunea de care se bucură liceul de la în­ființarea lui. Prospectul se trimite la cerere. Prețuri foarte reduse. înscripțiunile se primesc de la 15 August. Director : N­. L. LoJliot: 6691 PEXSSOIDATUL 85E FETE SCH. BOR,OKI Fondat in anul 1850 Si București, Calea teilor Ho. 158 Cura primar, secundar și liceal complect I cu programa statului. Curs facultativ cu studii speciale de limba franceză, germană și engleză, piano, pictură și lucru de mână artistic. Limba franceză și germană obligatoare. Localul reparat și transformat în mmod radical, având posițiunea cea mai frumoasă și sănătoasă din Capitală, cu­­ o curte și grădină vastă, îngrijire cu adevărat părintesc. Prospecte la cerere. 16616 Directoare. Iulie V. Satele?.CU Doctorul SCHÎRÎER Fost medic intern la clinica prof.­­Vollinager S’a întors din străinătate și a re­luat consultațiuni între 2-4 p. m. Esilemrul Elisabsia na. 0 6681 lui. Noi respingem ori­ce soli­daritate cu autorii măcelului de la 11 Iunie și ne declarăm sin­gurii demni a sprijini dinastia». Apelul continuă pe acest ton și apoi anunță că ofițerii au in­tentat proces în contra ziarului «Mali Journal», care ’î acuzase că sunt agenții Austriei, precum și contra lui Avakumovici, pri­­mul-ministru, care a spus că ofi­țerii din Niș agită contra dinas­tiei. Ofițerii protestează în con­tra destituirea comandantului din Niș și conchid ast­fel: «După măcelul de la 11 iunie, armata sârbească a devenit obiectul de dispreț al ofițerilor din toată lu­mea; arestarea noastră a dove­dit însă că și între noi sunt sol­dați demni de acest nume. «Nu permiteți deci ca uniforma noastră să mai fie infamată și dați Serbiei o armată onestă, dis­ciplinată și pregătită pentru vic­torii­ și strigați cu noi : "Trăiască regele anticei noastre dinastii; jos acei cari pătează uniforma de soldat sor,l)>i.* Căpitanii Liubovicî, Novaco­­vici, Longkievicî și generalul Iancovicî, fostul comandant al diviziei din Niș, au fost supuși la un interogatoriu­ de mai multe ore, înaintea ministrului de răz­­boii­. Toți au apărut în haine civile, declarând că nu vor mai îmbrăca uniforma până ce cor­pul ofițerilor sârbi nu va fi rea­bilitat. Generalul Iancovici a refuzat să răspundă ministrului, decla­rând­­ că nu vrea să-și dea seamă de acțiunile lui unui inferior (se știe că ministrul de războit­ șerbc e colonel). Cei-lalți trei ofițeri s’au declarat solidari cu cama­razii din Niș, a căror atitudine, ai­ spus ei, e inspirată de senti­mente de equitate și justiție și asigură că în armată nu se vor putea restabili condițiunile nor­male, până ce nu vor fi înde­părtați regicizii.­ Regele Petru a trimis un cu­rier Țarului, ru­gându-l de a ri­dica cât mai repede măsurile luate cu privire la ofițerii sârbi, cari, cum se știe, nu pot trece gra­nița rusească. Regele Petru crede că boicotagiul ofițerilor sârbi de către Rusia e cauza principală a revoltei ofițerilor , el face să de­pindă de hotărîrea Țarului ulte­rioara lui rămânere pe tron. -------------­UN SFAT PE ZS Ca să scoți mirosul pe­ troienim.—Se toarnă în vasul de curățat o oare­care cantitate de apă de var (după mărimea us­­tensilului), apoi se adaogă puțină clorură de var. După o jumătate de ceas se clătește cu apă rece și ori­ce urmă de miros de pe­trol dispare. Cronica seálsali CISTITE In copilărie, cistita (inflamația beșicei) este produsă sau de pie­tre vesicale, de tumori, de boli molipsitoare, sau de oftică ; la oameni în vîrstă ea are drept pricină, mai ales, blenoragia, apoi pe o scară mai joasă : oftica, calculii (pietrile) și tumorile. In sfîrșit, la bătrâni, pricina cea mai deasă e transformarea senilă a beșicei și a prostatei, cari aduc după sine incontinențe și reti­­nențe urinare și mai târziu cis­­tita prin retenție, cum vom ve­dea la vale. Guyon consideră cistitele tot­­dea­una secundare, catarul beși­ceî după el este o excepțiune în tumorile beșiceu, calculi și chiar în stricturile uretrale ; din contra însă în retenție și iu incontinențe urinare, cistita survine de regulă. In aceste cazuri, arterioscle­­roza­­ pe care am descris-o într-un număr trecut al «Universului» joacă un mare rol, ea aduce tul­­burări în circulațiune, deci în hrănirea pereților beși cei, con­stituind ast­fel o situație proprie infecțiunea. Mucoasa vesicală, în stare nor­mală se opune molipsirea; o be­­șica normală gonește repede a­­genții infecțioși, ce din întâm­plare ar fi pătruns într’însa. Mi­crobii în sine nu pot produce cistita, de­cât când există o pre­dispoziție individuală, când epi­teliul beșicei este alterat, când avem stagnarea urinei, sau când agenți infecțioși intră în număr mare în beșică ca în boale ge­nerale molipsitoare. Prin aceste consideration se explică, cum infecțiune­a beșicei se poate­ efec­tua m­ai ales : prin introducerea instrumentelor murdare sau, prin ajutorul lor, a secrețiunilor in­fectante, sau în fine prin injecții făcute în condiții rele. Am atras băgarea de­­ seamă mai cu de amănuntul asupra a­­cestor chipuri, cum se operează foarte des infecțiunea deși cea de profani în ale medicinei,fie prin abuzul injecțiilor uretrale, fie prin uzul spălaturilor vezicale, pe care unii bolnavi și le practică singuri și numai în dauna sănă­­tăței lor, cum ar fi dese­ori oca­zie de a mă convinge din clien­tela mea. Trebue să se știe că cea mai de căpetenie poartă de intrare a infecțiunea, este uretra. Se cu­noaște din cercetările lui Lust­garten și Mannaberg că nu e posibilă până azi o desinfecție ideală a uretrei, o distrugere complectă a microorganismelor, cari chiar în stare normală se află într’insa. Fie­care catet­erism deci este primejdios, căci prin el se introduce în beșică agenții infecțioși aflați în uretră ; cu cât mai mare va fi pericolul, când această operație se execută de un profan în ale medicinei, care nu cunoaște și nu urmează strict reg­ulile de asepsie și antisepsie, și când, cum e de obicei­ în ast­fel de cazuri, deși că e mai predispusă de a se îmbolnăvi! Medicațiunile interne în cin­stitele acute vor avea­­ de scop ușurarea fenomenelor subiective, totuși nu trebue a pierde nădej­dea cum că mai târziu­ vom fi în stare a transforma urina prin diferitele medicamente profane, într-un mediu­ nefavorabil des­­voltărea microbilor. Cistita acută, însă, nu se poate exclude cu totul de la un trata­ment local. Fără îndouială că prin un asemenea tratament, nu tre­bue să înțelegem spălaturile ve­­zicale, căci ele nu pot fi supor­tate de o vesică inflamată, dar am avut adese­ori strălucite re­zultate, în urma întrebuințărei prudente a instilațiilor cu nitrat de argint recomandate de Guyon în uretrita posterioară. In cistitele cronice se între­buințează astă­zi pe «o scară în­tinsă» spălaturile vesicale prin ajutorul u­nui cateter prevăzut cu un aparat de irigație ; această o­­perație pare clienților chiar așa de simplu, că dese­ori, cum avum ocazie a observa, și le fac sin­guri. Fostul meu profesor Frisch, după experiența d-sale, însă, a­­junge la concluzia că în multe cazuri în loc de a aduce o schim­bare în bine, modificăm prea puțin ba chiar vătămăm. In unele cicldte cronice, zice eminentul medic vienez, aceste spălaturi sunt cu totul contra­indicate. Ne întrebăm, zice dr. Frisch, la ce­­ ar folosi spălaturile vesi­cale? De obicei, se susține că ele ar avea o acțiune desinfac­­tantă și astringentă. Dacă însă am cerceta cu dea­­menuntul, am vedea, că din acest punct de vedere, spălaturile ve­­zicale nu au multă valoare. Sin­gurul desinfectant puternic, su­blimatul, e greu suportat de ve­zica bolnavă și poate fi rezorbit; indicații pentru spălaturi vezicale sunt puține, așa în cazuri de cis­lite purulente, etc., cât însă pentru evacuarea puroiului se poate întrebuința apă călduță curată. Vedem deci că numai medicul poate să decidă și singur efec­tua în condiții anumite spălarea beșicei, iar acei profani cari cred că aceasta e o operație ino­fensivă, putând s'o practice și singuri, se înșeală amar pe cos­­tul sănătăței. M’am putut convinge din în­delungata mea practică de exac­titatea celor susținute de fostul meu profesor vienez Frisch, că instiluțiile practicate în mod pru­dent și cu soluții anumite de ni­trat de argint sunt încoronate de succes în tratamentul cislitelor cronice., Restul de 500 însă l’au împăr­țit între dînșii Vasile Cladic Țancu Petrescu și cumnatul lui Cerce­luș, Ștefan Tănăsescu. In urma acestei declarațiuni, ei au fost aduși imediat la in­strucție și după un scurt intero­gator, d. judecător a declarat a­­restați pe Ștefan Tănăsescu și pe Iancu Petrescu.—Cladic a fost lăsat liber, dar va fi dat jude­­căței­ împreună cu cei­ l’alți, ca tain­ui­tor. Tot era a fost arestată și sora lui Cerceluș, anume Lina Mari­nescu, de­oare­ce s’a constatat că ea a primit de la fratele său juvaericale și bani proveniți din furturile comise de acesta. Toți cei arestați vor fi aduși Miercuri înaintea tribunalului, spre a li se confirma mandatele. Grefier. ...I .... x w * V Asigurări de i­n­c­e­n­diu, Grin­d­i­­nă, Transport Asigurări asupra vieții în tote com­­binațiunile Asigurări de accidente cu res­tituirea tuturor p­rimelor plan­te Prospecte la cerere Sediul Societăței Str.Corăbiei No. 8 A­G­E­N­Ț­II IX TOATA ȚARA Capital social deplin versat Lei 3.000.000 — Fonduri de garanții în total Lei 17.051.583 — Reclama­t sufletul comerțului DV­ D. AT. Poîsmsiheim, Iași. Carter Judiciar (TRIBUNALELE CIVILE! Afacerea vestitului spărgetor G. M­­a­­rinescu, zis Cerceluș Am arătat la timp că parche­tul de Ilfov a arestat și depus la Văcărești pe C. Marinescu, zis Cerceluș, un vestit spărgător, numai în etate de 13 ani. Acesta, în interval de câte­va săptămâni, a comis vre-o 9 spar­geri,, dintre cari cea mai îndrăz­neață a fost aceea de la d-na A­­ritta Conduri, din str. Lupan, de unde a furat, pe lângă ju­vaeri­­care, și suma de 1860 lei. Odată cu el au mai fost a­­restați și complicii sei Marin Zamfir­oaie, Fitevschi și Mitică Dobrescu. Cu instruirea afacerei a fost însărcinat de judecător de ins­trucție al cab. 4. Arestarea altor complic« Cerceluș a fost adus erî din nou înaintea d-lui judecător de instrucție. . » La întrebarea ce i s’a pus că ce a făcut cu banii furați de la d-na Conduri, el a declarat că 200 lei i-a dat pungașilor Gh. Petre Papardin, zis Emancipatul, și Gheorghiță Andrei Duluș, cari au fost arestați acum câte­va zile. Afară de aceasta el a mai de­clarat că între banii furați fiind și o hârtie de 1000 lei, a dat’o cumnatului seu Ștefan Tanase ca s’o schimbe. Acestuia fiindu-i frică s’o schimbe la vre-un zaraf, s'a dus împreună cu un prieten al seu anume lancu Petrescu la Vasile Cladic, din str. Teilor, care a schimbat’o dându-le numai 500 lei, cari au și fost remiși lui Cerceluș. Tribuna Liberi înlesnirii pentru corpul di­dactic S’au redus salariile membrilor corpului didactic, cum s’au re­dus ale tuturor funcționarilor. Nu se putea face alt­fel , dar membrii corpului didactic au o sumă de îndatoriri pe cari nu le au alți funcționari, și cu sala­riile lor de acum e foarte greu să le poată îndeplini. Un mem­bru al acestui corp propune să se facă următoarele înlesniri : «Pe calea ferată prețul să fie redus la jumătate pentru grupe de câte 5 cel mult și 2 cel mai puțin, iar nu câte 25 după cum s’a reglementat, și aceasta e interesul vizitării tuturor lo­calităților care prezintă un in­teres științific , suprimarea re­ducerilor pentru cei cu un sin­gur salariu și menținerea curbei pentru dascălii cu două sa­larii, unde și el și soția fac parte din budget, ba cei mai mulți din această categorie au și direcția școalei­ și ca atare profită de casă, lemne și servitor; scutirea de taxele școlare pentru toți copiii dascălilor, a căror medie e cel puțin­­ și în fine reglementarea în sensul, ca autorii, librarii și directorii de reviste pedagogice, literare și științifice, să reducă la jumătate prețul cărților pentru dascăli. «Ori­ce membru al corpului didactic este soldatul, vecinie la dispoziția ministerului instruc­țiunei, însărcinat să lupte zilnic contra ignoranței și a tuturor re­lelor sociale și pentru a fi bine înarmat trebue să aibă îmbună­tățirea stărei materiale, fără care nu se poate face nici un pas.» Paza stradelor Un cititor, ocupându-se de fur­turile prin spargere ce s’au fă­cut în vara aceasta, când multă lume a fost dusă la băi, ne scrie între altele : «S’a vorbit și s’a scris mult despre stabilitatea funcționarilor publici ; toată lumea este de a­­cord în a recunoaște că, dacă funcționarii noștri de toate cate­goriile, de la cei mai înalți până la cei mai de jos, ar fi inamo­vibili și stabili în sluja lor, ei ar face cu mult mai multă treabă și ar aduce servicii cu mult mai bune. «Dar acest principiu al stabi­lității nu se respectă nici când este vorba de siguranța vieții și averii cetățenilor. Cel mai de jos slujbași însărcinați cu apărarea averii și vieții noastre sunt fără îndouială sergenții de oraș. Eu îmî închipuesc,—nu știu, dacă așa o fi în realitate,—că în­tr’un stat civilizat un sergent de oraș, ca să-și poată îndeplini cu succes sarcina sa, trebue să cu­noască bine partea orașului unde păzește și cu deosebire în stra­dele care îi sunt încredințate lui spre pază, trebue să fie ca la el acasă. Ar trebui să cunoască bine pe toți proprietarii, toate casele particulare, toate localurile pu­blice, pe toți oamenii și cei cins­tiți și cei necinstiți, dar mai cu seamă pe pungași. «Pentru ca să ajungă însă la o asemene pricepere și iscusință, sergenții trebuesc lăsați la locul lor, iar nu mutați de la o cir­cumscripție la alta. Mai ales în timpul verei, nu ar trebui să fie mutați. Analiza grâului din România D. C. Roman, șeful stațiunei agronomice, a înaintat ministe­rului de domenii raportul seu asupra analizei făcute asupra probelor de grâu­ din întreaga țară, trimise stați­unei agrono­mice. Din acel raport rezultă că : Grâul din recolta 1903 este, sub raportul caii țâței, în unele județe egal cu cel din anul tre­cut, iar în altele ceva mai infe­rior , în toată țara însă este su­perior grânelor din recolta ani­lor 1900 și 1901. Cu toate ploile și cu tot timpul nefavorabil, sa putut constata că în toate jude­țele se găsesc în abundență grâne sticloase, cu bobul plin și bine formate, de aspect și culoare fru­moasă. Județele cuprinse între Siret și Prut, afară de jud­. Dorohoiu, care în acest an se prezintă cu grâne în mare parte spălăcite, ai­ de astă­ dată cele mai bune grâne. Așa avem în județele Iași și Fâlciul grâne cu o greutate hectolitrică medie de aproape 80 kgr. și în jud. Români Vasluiu, Tutova, Tecuciui și Covurluiu grâne cu o greutate heelolitrică medie de peste 80 kgr. In spe­cial aceste județe din urmă au trimis cele mai bune probe din toată țara, și se prezintă cu a­­ceeașî calitate de grâne ca și a­­nul trecut și slaű în fruntea tu­turor județelor cu grâne bune. Județele din basonul Dunărei, cami dat­ contingentul cel mai mare în producții­,nea țării, au­ de asemenea grâne, cărora le lip­sește puțin ca să poată fi nume­rate printre grânele superioare, având toate o greutate hectoli­­trică medie de peste 79 kgr.; es­­cepție fac numai județele Tele­orman și Romanați de unde s'au­ semnalat, cele mai multe­ grâne căzute din cauza ploilor. Dar și greutatea heelolitrică medie este de 77,3 kgr. în Teleorman și de 78 kgr. în Romanațî. Intre județele de șes ale Mun­teniei cele mai bune grâne se găsesc în județele Brăila și R.­­Sărat. E de remarcat că județul R.­Sărat se distinge de un șir de ani prin grâne de calitate aproape constantă. In partea muntoasă a Moldovei județul Neamțu a pro­dus cele mai grele și mai fru­moase grâne, de o greutate hep­­tolitrică medie de peste 100 kgf. Ca comparație, în raportul se­­țiunei agronomice sunt trecute și date referitoare la calitatea grânelor ungurești din acest an, extrase din datele oficiale ale mi­nisterului de agricultură ungu­resc. Din acele date re­se că me­dia greutăței hectolitrice a grâ­nelor ungurești este numai de 77.5 kgr, pe când a celor româ­nești este de 79.0 kgr. Județele care au grâne de gre­utate heelolitrică medie de 80 kgr. sunt: Roman, Vasluiu, Tu­­tova, Tecuciu, Covurluiu, Neamț și R.­Sărat. Din totalul grânelor asupra cărora s-au făcut cercetări, St. agronomică a găsit că : 38.9 3,0 aii gr. hect. 80 kgr. 34.7 0 0 aü gr. hect. 78 și 80 kgr. 20.0 °/0 aü gr. hect. 76 și 78 kgr. 5.4 °/o aü gr. hect. 74 și 76 kgr. 1.0 % aü gr. hect. 74 ’ kgr. Intru­cât privește producțiunea la hectar, Stațiunea agronomică constată, după datele primite din județe, că media producțiunii la hectar ar fi de 17.5 hi., variind după diferitele județe între 10.5 hi. și 23.9 hi. Știri din străinatate — Prin •postâ — D. Etienne, vice-președintele Camerei deputaților francezi și fost ministru al coloniilor, pre­­coniseară în «Figaro» o alianță între Franța și Anglia. * * * Alegerile parlamentare se vor face în Bulgaria la 5 Octombrie. * * Ziarul «Magyar Szo» află că niște necunoscuți făcători de rele au spart și jefuit templul israe­lit din orașul Késmárk. * * «Times» spune că insurgenții macedoneni au înamagazinat în munți o mare câtime de previ­ziuni și că ei plănuesc o campa­nie de iarnă.* Numeroase cazuri de holeră au fost constatate la Sangai prin­tre călătorii și ofițerii vapoarelor de cabotaj. * * * In comuna Longpréles-Corps- Saints, din Franța, întreaga fa­milie Filmarche s’a înecat din pri­cina miserici. Tatăl era în vîrstă de 35 ani, iar cei 3 copii de 8, 6 și 2 anî. * Guvernul austriac va începe la toamnă nouă tratative, spre a îm­păca pe germani cu cehii. Co­mitetul de patru al partidelor germane a promis că va da tot concursul guvernului. * * * O mare nenorocire s'a întâm­­plat în spitalul din Maria The­­resiopol. O călugărița a dat la două copii din greșeala, în loc de medicament, câte o linguriță de acid fenic. Amândouă copii­ au murit. S’a deschis o anchetă se­­­veră. * * Din Saarbrücker (Alsacia) se anunță că alaltă­ erî a fost deca­pitat cu ghilotina lucrătorul Trou­vatu, care și-a asasinat soția. * Din Essek (Ungaria) se anunță că un incendiu­ violent a prefă­cut în cenușă moara Engl din comuna Vinkovce. Pagubele sunt, de peste 100.000 coroane. * «Rafoel» din Paris anunță că guvernul Statelor­ Unite pregă­tește în tăcere anexarea repu­blicei Haiti și a republicei Do­minicane. Nu e vorba de­cât de a se folosi de cel dintern pretext. * Din Viena se anunță ca co­mandantul vaporului «Valeria», căpitanul Stand, s’a împușcat cu revolverul. Nu se cunoaște mo­tivul acestei fapte disperate. * * Poliția din Oradea­ Mare a a­­restat pe șefii socialiști Eh­renfeld și Kiss, cari cu ocazia ultimelor demonstrațiuni socia­liste, au lofu­at grav pe un gardist. La acele demonstrațiuni au fost sparte 200 de geamuri și 71 de felinare de pe strade. •* La spitalul din New­ York a fost adus un om înebunit din cauza fumatului. Acest nenoro­cit, care era pompier, nu putea să stea fără să fumeze; el con­suma până la 400 de țigarete pe zi, adică vre-o 40 pe oră. El a fost intoxicat într’atâta, în­cît și-a perdus memoria și inteligența. ¥ * Poarta a informat Puterile cari au consult la Monastir, că s’au dat ordine ca sentinelele să facă onoruri militare consulilor. Poli­ția va face front la trecerea con­sulilor.* * X Lordul Roberts, generalisim al armatei engleze, a publicat o or­­dine de zi în contra luxului prin«­tre ofițeri ; ordinea de zi ame­­nință pe comandanți cu licenția­ rea dacă nu vor lua măsuri ca să poată rămâne în armată și o­­fițerii în modeste condițiuni eco­nomice, interzicând ofițerilor bo­gați de a desfășura un lux prea excesiv. Acest ordine de zi era într’adever necesar ; unii ofițeri superiori ajunseseră să favorizeze boicotațiul subalternilor cari n­u erau în pozițiune a duce o viață­ de risipă, constrângându-i ast­fel să iasă din armată. * X X Citim următoarele în ziarul «Budapesti Hírlap». Principele Ferdinand al Bulgariei în timpul șederei sale în Ungaria a vizitat și ruinele fortăreței Murany. In registrul de acolo a scris următoarea frază în limba bul­gară: «Adio voue munți și văi neuitate, și vouă albelor ziduri ale fortăreței Murany. Principele Ferdinand».* X X Langoff, primul­­ redactor a ziarului «Vecerna Poșta » din­ Sofia, a trecut granița în Ma­­cedonia, în fruntea unei bande de 120 oameni. * X X Un ziar opozițional maghiar a­firmă că împăratul Francisc­ Io­­sef a zis următoarele către un bărbat politic maghiar : Lăsați« mă în pace, nu vreau să mai aud de concesiuni». X­X Dr. Buchler, directorul ziaru­lui elvețian «Bund», a fost nu­mit profesor la catedra de zia­ristică instituită la Universitatea din Berna. ■n X­X La Malta au avut loc primele alegeri generale pentru consiliul guvernului după promulgarea nouei constituții de la 22 iunie, care a redus numărul membrilor electivi de la 13 la 8. Au fost aleși toți cei opt dintre candidații naționaliști, cari susțin limba ita­liană în Malta. De îndată ce au fost aleși, ei au făcut o protes­tare contra nouei Constituții, pro­testare pe care o vor prezintă guvernului și apoi vor demisiona. * Pe calea ferată electrică sub­terană a fost un început de in­cendiu întocmai ca la trenul Me­tropolitan din Paris, dar care n’a avut același trist efect grație sângelui rece al englezilor. In tren se aflau 200 de pasa­geri și când a început incendiul, aceștia nu s’au mișcat din va­goane prin ce conductorii nu le-au spus să iasă și atunci au eșit unul cate unul fără să se producă nici o învălmășeală. * X x Comitetul «Pro Armenia și Ma­cedonia», din Milan, a trimis un apel în toată lumea în care se exprimă dorința ca Europa să recheme Turcia la respectul le­gilor umanitare­ ; ca o constitu­ție autonomiei să pacifice în Ma­cedonie elementele de diferite naționalități și să se asigure Ma­cedoniei beneficiile ordinei și păcei. X­ * „ X­X * XX Premiile gratuite Administrația noastră, pe lângă toate premiile ce le oferă săptă­mânal la abonații și cititorii zia­relor Universul, Veselia și Uni­versul Literar și marile premii semestriale, oferă și în fie­care lună trei premii, tot gratis, prin tragere la sorți. Aceste premii constau în obiecte de valoare. La tragerea ce se va face mâine, 1 Septembrie, se vor oferi ca premii obiectele următoare : Premiul I. — O frumoasă za­­harniță de argint plaque. Premiul II.—Două coșulețe de cristal. Premiul III.— Șease cuțite și șease furculițe pentru desert. I.­ PROVERB PE ZI Din apăsare naște ispita. (German). SATANELLA sau MÂNA MOARTE! Mare roman istoric-social de CAROLINA INVERNIZIO PARTEA IV Supliciul nevinovaților X — Așa singură? Nu ȚI era frică ? Cu toată preocuparea sa, Nice sbucni de rîs. Expresiunea feței ei era înfiorătoare. — Mie, frică? Eu, d-ta nu me cunoști încă. Uite, e­i îmi făceam deja o plăcere gândindu-me să privesc fețele lor slăbite, cu o­­ch­ii adânciți și cu privirea rătă­cită. — Destul! esclamă contele, nu am trebuință să cunosc aceste groaznice amănunte , spune-mî numaî ce am găsit la întoarcerea ta la vilă. — Am găsit deschisă ușa ca­merei unde îi închisesem ; cui­bul era gol; camera lui Simon și a mea erau în desordine ; hârtiile, și toate valorile dispăru­seră. Contele o apucă d’o dată de braț. — E adevărat ceea ce ’mi spui? întrebă dânsul cu o voce flueră­­toare, privind­ o țintă în ochi. Sau vrei să me tragi pe sfoară cum m’am tras și cu Fernand ? — Cu Fernand? repetă Nice cu un așa accent de adevărată uimire, în­cât bănuelile contelui dispărură. Ce vrei să zici ? Lasă morții în pace. — Morții? Poți tu să afirmi că pictorul e mort ? — Ei, cum să nu pot? Nu i-am trântit cu un glonte în cap ? Nu­­am aruncat apoi în subte­rana lipsită de aer și lumină de unde strigătele lui nu puteau fi de nimeni auzite? — Minți ! minți ! Nice făcu o mișcare bruscă. — Mă rog, nu ne jucăm aci. Nu te înțeleg, — Cum poți tu să spui că Fernand e mort, când în dimi­neața aceasta el o să se bată în duel cu fiul meu. Nice a ținti asupra contelui o privire rătăcită. — Ei, conte, d-ta nu ești în toate mințile în noaptea asta. — Ce bine ar fi dacă ai avea dreptate; însă nu ; eu sunt în toate mințile. Fernand e viu­ și sănătos și în dimineața aceasta se va bate cu fiul meu. Nice, care cu câte­va mo­mente înainte afirma că nu știe ce este frica, avea acum pe față toate semnele spaimei. Și aceste semne erau așa vă­dită, așa adeverate. Sa cât con­tele fu convins de nevinovă­ția ei. — Mi se pare că sunt eu ne­bună esclamă dînsa, cum se poate ca­ Fernand să fi fugit din­ închi­­soarea lui ? —L-o fi ajutat Simon. — Nu, zise Nice, nu e cu pu­tință, pentru că Simon îl ura mai mult de­cât mine. Dânsul credea că el e amantul Moetei. — Atunci nu mai înțeleg ni­mic. — Dar nu s’ar putea să te în­șeli ? Cu adevărat, Mul d-tale ți-a spus că o să se bată în duel cu Fernand? Pentru ce ? Contele povesti atunci cu voce înăbușită evenimentele zilei, Nice părea foarte preocupată, descurajată. Contele terminase de vorbit și pe când fosta sa camerieră voia să răspundă, auziră zgomot de pași în coridor. Contele se îngălbeni ca un­ mort. — Retrage-te acolo, îî zise dîn­­sul încet arătându-i perdelele groase și duble ale unei feres­tre. Dînsa alergă după perdele. Cine­va se oprise cu adevărat lângă ușa salonului. — Cine e? întrebă contele. — Sunt eu, tată, răspunse vo­cea lui Lionel. Contele coborî flacăra prea vrea lam­pei și se duse să deschidă. — Tu, la ora aceasta ? zise dînsu­l cu uimire. Ai oare a’mî anunța vr'o altă nenorocire ? — Nu , alungă'țî temerea, răs­punse Lionel , treceam pe aci spre a me urca în apartamentul zeui și văzând lumină pe gaura broaștei, am bătut în ușă, gân­dindu-me,că ești deștept. — Da, nu’m’ era somn și m’am coborît aci pentru ca să fumez puțin. Contele nu invit­ pe fiul seu să ia loc, însă tînerul era așa o­­bosit în­cât se lăsă pe un fo­­toliu. Contele fu silit să șcadă și dînsul. — Am fost la mama ta ? în­trebă dînsul privind cu spaimă fața palidă și schimbată a lui Lionel. Acesta se silea în zadar sa se arate liniștit. — Da, răspunse dînsul cu greu­tate. Contele se uita mereu țintă la fiul seu. — Lionel, zise dînsul d’odată cu un accent de înduioșare, tu’mî ascunzi ceva. Tînerul tresări. — Eu ? Te înșeli. — Privirea unui tată se în­­șală foarte rar ; ești palid, tur­burat. — Mă gândesc la sora mea. — Da... înțeleg... e mare ne­norocire, însă t­u trebue să fii preocupat și de alt­ceva. Maî înainte ’mi spuneai tot ce aveai. Lionel aftă și ochii ’i se um­plură de lacrimi. Contele îî apucă mâinile șiile strînse într’ale sale. — Spune-mî de ce suferi ? îi zise. Inima lui Lionel păru a sbucni. — O, fata, tată ! esclamă ciru­sul ne­maî putându-se ,stăpâni, sunt foarte nefericit. Contele făcu un gest de mi­­mizare. — Și nu mi-ai spus nimic până acum, zi e dînsul. — La ce-ar fi folosit, tată ? Ai fi suferit și tu fără să’mî poți schimba­­ soarta. — De ce ? Numai moartea nu are leac, încolo se poate găsi la ori­ce îndreptare. Atunci Lionel, încuragiat de cuvintele tatălui seu, povesti ceea ce se petrecuse în casa Satanelei. Coptele ce ridicase și ’și în­crucișase brațele pe pept. — Și tu n’am ucis pe vinovați ? esclamă dînsul bătând din pi­cior. — Mi-a fost frică de scandal.­­ ! însă cu Fernand­o să am un duel de moarte. —­ Dar dacă dînsul te ucide, nenorocitule ? — Atunci vei rămânea d-taoa să mă răsbune. — Dar eu, Satane'ei nu i-aî zis nimic ? Lionel povesti convorbirea ce avusese cu nevasta sa și pe care contele o cunoștea în parte. Acesta simți un fior de moarte când Lionel îî spuse că era cât pe aci să omoare pe Satanei­, insă în acel moment îî fu­brică pârân­­du-i-se a avea înaintea-i un ge­­niu infernal iar nu o femee. (Va urma) 176

Next