Universul, septembrie 1903 (Anul 21, nr. 239-268)
1903-09-01 / nr. 239
W'CXFEEUR SO PALAVRE!! I'cnts'ni orientarea aaricultorilor noștri cari căiesc acest ziar și cari zdrobiți de atâta reclamă ce se f ace, nu mai știe in cotro s’o apuce când vor avea nevoe de o RUXA SER AMATOARE» dăm mai la vale o mică statistică a vinzarilor efectuate de not in SEMĂNĂTOARELE ÎN RÎNDURI ȘI PRIN ÎMPRĂȘTIERE — .........latent Mcsonx —---------- « Cage! E. Kähne Kosen, Hors contours și membru al juriului la Expoziția universală din Paris de la 1900 In asm! de Introducere (1901) sum vîndut; * 1 bucată Domeniului Coroanei, Segarcea * 1 » Domeniului Coroanei Sadova * 1 » D-lui I. P. Niculescu, Moara Domnească (Ilfov) etc. etc. etc. La anul următor (1902) am vîndut: * 6 bucăți Domeniului Coroanei Sadova * 3 bucăți Domeniului Coroanei Segarcea * 51 bucăți d-lui.G. Gr. Cantacuzino, Locoti bucăți d-lui D. T. Apostol, Mărculești 7 bucăți d-luî Nicolae Vasile Bolnavu, Mărculești * 3 bucăți d-luî Ioan Kalinderu, Loco 4 bucăți d-luî C. Parehhici, Giurgiu * 3 bucăți Principelui D. Știrbey, Pietroșanu * 3 bucăți d-luî Oscar Rappaport, Adjud 3 bucăți d-lui Alex. I. Marghiloman, Loco. * 2 bucăți d-luî Th. Gravides* Ciorani 2 bucăți d-lui Tudorache Mincu, Albești * 2 bucăți d-lui M. Antonescu, Boboc 2 bucăți d-lui Ghiță Găitan, Brăila >2 bucăți d-lui D. D. Bariton, Ploești * 2 bucăți d-lui D. Anagnostiadi, G. Salcea 2 bucăți d-lui Dr. Florea Theodorescu, Domnești * 2 bucăți d-lui Const. M. Dionis, Broșteni 2 bucăți d-luî D. I. Athanasiu, Lehliu 4 bucăți d-luî Ghiță Lazarescu, Zimnicea 3 bucăți. D-luî Inginer Zlatko, Săpunari 3 bucăți D-lui Nicolae Racotta, Storobăneasa * 1 bucată D-luî I. P. Niculescu, Moara Domnească 1 bucată D-lui Mih. Ionescu, Pietriș 1 bucată D-luî Alex. Seulescu, Burdușelu * 1 bucată D-luî Alex. Seb. Zissu, Dâlga * 1 bucată D-luî Louis Witzel, Segărean, etc. etc. etc. In acest an — pani azi — am vîndut: * 28 bucăți D-luî G. Gr. Cantacuzino, Loco * 4 bucăți Domeniului Coroanei, Segarcea * 1 bucată Domeniului Coroanei, Sadova * 1 bucată D-luî Ioan Kalinderu, Loco * 4 bucăți D-lui D. Anagnostiadi, Salcea * 3 bucăți D-luî Th. Geavides, Ciorani * 2 bucăți D-luî M. Antonescu, Boboc * 2 bucat D-lui Principe D. Știrbey, Bădeștii 2 bucăți D-lui Alexandru Cantacuzino Pașcanu, Salca 2 bucăți D-luî N. N. Demetriadi, Lămotești 4 bucăți D-luî Oscar Guttmann, Hălăucești * 2 bucată D-luî Alex. Seb. Zissu, Dâlga * 1 bucată D-lui Louis Witzel, Segarcea 1 bucată D-lui Corneliu Ravinsky, Scânteia 2 bucăți D-nei Lucie Cantacuzino, Popești 1 bucată D-luî G. Nicoleanu, Ardeam 4 bucăți D-lui Pavel Michin, Gioseni 2 bucăți D-lui Leon Mendelovici, Tg.Frumos 4 bucăți D-luî H. Haller, Movileni 3 bucăți D-luî Isidor Schneyer, 1 Bărzești 1 bucată D-luî Benno Spodheim, Botoșani 1 bucată D-lui M. V. Mirică, Segarcea 2 bucăți D-lui S. Poulopoulo, Buzea î bucată D-luî Alexandru Mărescu, Craiova 1 bucată D-luî George Zissu, Olari 1 bucată D-luî G. Tissescu, Buzea 1 bucată D-lui Arhimede Maris, Vîntileanca 1 bucata D-luî Petrache Ionescu, Răcarî 1 bucată D-luî D. Negreanu, Dâlga 1 bucată D-lui Duță Ivănescu, Lupșanî 1 bucată D-luî Ștefan I. Rusănescu, Balș * 8 bucăți D-lui Isac I. Beligrădeanu fis, pentru Cocârgea, Dudești, Alexeni * 1 bucată D-luî Lache Campert, Lupșanu 1 bucată D-luî Ștefan Theodor, Goslegî 1 bucată D-luî Coton Lecca, Bacău 5 bucăți D-luî Costi Plataniolis, Cilibia * 5 bucăți D-lui H. C. și B. Rappaport, Adjud 2 bucăți D-luî Oreste Fotino, Zimnicea 1 bucată D-luî Vintilă Brătianu, Topolovenî 4 bucăți D-luî D. Nicolopulo, Aldeștîi 4 bucăți D-lui Const. Al. Dionis, Broștenî 1 bucată D-luî D. Dobrescu, Tăcută 4 bucăți D-luî I. N. Aioman, Cioranu și Urleasca 1 bucată D-luî N. Weisbuch, Plopana 1 bucată D-luî D. G. Christescu , A. Ackerman, Căleanî 2 bucăți D-luî Leon Popescu, Bălăciu, etc., etc., etc. însemnează, repetarea de comenzi. Pretindem deci cu drept cuvînt: Cine a cumperat odaia > Semănătoare « Kühne » -Patent Mosoni im mai cumpăra din altă parte!! Micolae Fehér , C-ie. P Comandită București, str. Smârdan, 10.— Brăila, Hui. Cuza, St Craiova’la d-mi Mînovicî & Löbel, str. Cogălniceanu, INSTITUTELE UNITE — IAȘI — Anul al 38-lea al înființarei învățămînt Ssciiadar și Primar Noua asociațiune a Institutelor, viu doritoare a păstra neatins bunul renume al acestei școli în toată țara, face necontenit orîce sorți de sacrificiu posibil, pentru menținerea instrucțiunei și educațiunea tinerimei, care îî e încredințată, la acelaș nivel ca în cele mai bune instituțiuni din țară și străinătate. Instrucțiunea e predată de profesori secundari și universitari. Instituțiunnea dispune de un vast local, situat în partea cea mai sănătoasă a orașului, fiind compusă din două corpuri de clădire cu grădini spațioase. Curs primar, jiacuti si clasa I-a de 1-080, se află ime&lat într’un iopai Separat, unde toată îngrijirea cerută de frageda vîrstă a micilor elevi e pusă sub neadormita priveghere a d-nei Aspassa X. talimus, sub al cărei control și conducere sunt puse și toate celel’alte servicii ale menajului școalei. Pentru orî ce lămurire, a se adresa la d. N. Culianu, directorul Institutelor Unite și fost rector al Universitatea din Iasa. 1659 INSTITUTUL de BAETI „PROGRESUJUL — PITEȘTI — Curs primar și gimnazial. Prețuri convenabile Director H. BRÂNZEU prof. la liceul I. G. Brătianu-Pitești 1832 Institutul Profes. Asociația DIN BRAILA — SubscțiascTologiei ATo. 5 Curs primar, liceal și comercial, conform programelor Statului. Institutul este instalat în una din casele cele mai frumoase și igienice din centrul orașului, având curte spațioasă și grădină. Reputațiunea morală și pedagogică a celor zece profesori asociați ai liceului și gimnaziului și personalul didactic ales, merită toată atențiunea părinților care doresc să dea copiilor o educație morală și o instrucție serioasă, înscrierile se fac de pe acum prețuri moderate. Directori: «• Draghirnicu 66/0 C. Gușaila______ Institutul Francez de D-șoare „ LAURENT “ — Fondat în anul 1889 — No. 3. Șoseaua BONAPARTE, No. 3 (lângă palatul principelui Gr. M. Sturdza) Cursul (de limba română) primar și secundar complect, grădina de copii 4-7 ani, cursuri facultative, p 888- ție profesională de croitorie și lucru manual. Limba franceză va fi în special îngrijită (teoretică și prooă), după programul francez; obține în fiacara an rezultate strălucite. Limbile germană, engleză, greacă, facultative ; pictura , piano și canto după metoda Conservatorului. Se primesc eleve interne, semi-interne și externe, in internat se mai primesc și eleve care urmează cursurile șocalelor publice din oraș. Prețurile moderate. Cursurile încep la 1 Septembrie. Pentru informațiuni a se adresa în fiecare zi la localul institutului, de la 5 August c., între orele 10—îl a. m. și 4—6 p. m. 6720 Institut pentru Domnișoare București, Strada Mereni’17 .Directoare. D-ra Ec. Mirhilesco Licențiată în științele naturale . Curs liceal complect , real, clasic, modern. Curs facultativ, primar. Grădină de copii. Preparațiuni de Conservator. Cursurile profesionale, înscrierile au început. Cursurile încep regulat la 10 Septembrie. Informațiuni se iau la cancelaria Institutul 6693 Liceul ,SOLUCT‘ Bucuresti — 5 Strada Italiană 5 — Institut de foncții pus sub patronagiul și supraveghererea morală-educativă a P. S. Arc More și Nifon Proeșteanu (anul al 3-lea), învățămînt primar secundar și comercial ; diviziuni speciale pentru elevii urmând în școalele Statului. Rezultatul strălucit al examenelor din Iunie a. c., a întărit reputațiunea de care se bucură liceul de la înființarea lui. Prospectul se trimite la cerere. Prețuri foarte reduse. înscripțiunile se primesc de la 15 August. Director : N. L. LoJliot: 6691 PEXSSOIDATUL 85E FETE SCH. BOR,OKI Fondat in anul 1850 Si București, Calea teilor Ho. 158 Cura primar, secundar și liceal complect I cu programa statului. Curs facultativ cu studii speciale de limba franceză, germană și engleză, piano, pictură și lucru de mână artistic. Limba franceză și germană obligatoare. Localul reparat și transformat în mmod radical, având posițiunea cea mai frumoasă și sănătoasă din Capitală, cu o curte și grădină vastă, îngrijire cu adevărat părintesc. Prospecte la cerere. 16616 Directoare. Iulie V. Satele?.CU Doctorul SCHÎRÎER Fost medic intern la clinica prof.Vollinager S’a întors din străinătate și a reluat consultațiuni între 2-4 p. m. Esilemrul Elisabsia na. 0 6681 lui. Noi respingem orice solidaritate cu autorii măcelului de la 11 Iunie și ne declarăm singurii demni a sprijini dinastia». Apelul continuă pe acest ton și apoi anunță că ofițerii au intentat proces în contra ziarului «Mali Journal», care ’î acuzase că sunt agenții Austriei, precum și contra lui Avakumovici, primul-ministru, care a spus că ofițerii din Niș agită contra dinastiei. Ofițerii protestează în contra destituirea comandantului din Niș și conchid astfel: «După măcelul de la 11 iunie, armata sârbească a devenit obiectul de dispreț al ofițerilor din toată lumea; arestarea noastră a dovedit însă că și între noi sunt soldați demni de acest nume. «Nu permiteți deci ca uniforma noastră să mai fie infamată și dați Serbiei o armată onestă, disciplinată și pregătită pentru victorii și strigați cu noi : "Trăiască regele anticei noastre dinastii; jos acei cari pătează uniforma de soldat sor,l)>i.* Căpitanii Liubovicî, Novacovici, Longkievicî și generalul Iancovicî, fostul comandant al diviziei din Niș, au fost supuși la un interogatoriu de mai multe ore, înaintea ministrului de războii. Toți au apărut în haine civile, declarând că nu vor mai îmbrăca uniforma până ce corpul ofițerilor sârbi nu va fi reabilitat. Generalul Iancovici a refuzat să răspundă ministrului, declarând că nu vrea să-și dea seamă de acțiunile lui unui inferior (se știe că ministrul de războit șerbc e colonel). Cei-lalți trei ofițeri s’au declarat solidari cu camarazii din Niș, a căror atitudine, ai spus ei, e inspirată de sentimente de equitate și justiție și asigură că în armată nu se vor putea restabili condițiunile normale, până ce nu vor fi îndepărtați regicizii. Regele Petru a trimis un curier Țarului, rugându-l de a ridica cât mai repede măsurile luate cu privire la ofițerii sârbi, cari, cum se știe, nu pot trece granița rusească. Regele Petru crede că boicotagiul ofițerilor sârbi de către Rusia e cauza principală a revoltei ofițerilor , el face să depindă de hotărîrea Țarului ulterioara lui rămânere pe tron. -------------UN SFAT PE ZS Ca să scoți mirosul pe troienim.—Se toarnă în vasul de curățat o oarecare cantitate de apă de var (după mărimea ustensilului), apoi se adaogă puțină clorură de var. După o jumătate de ceas se clătește cu apă rece și orice urmă de miros de petrol dispare. Cronica seálsali CISTITE In copilărie, cistita (inflamația beșicei) este produsă sau de pietre vesicale, de tumori, de boli molipsitoare, sau de oftică ; la oameni în vîrstă ea are drept pricină, mai ales, blenoragia, apoi pe o scară mai joasă : oftica, calculii (pietrile) și tumorile. In sfîrșit, la bătrâni, pricina cea mai deasă e transformarea senilă a beșicei și a prostatei, cari aduc după sine incontinențe și retinențe urinare și mai târziu cistita prin retenție, cum vom vedea la vale. Guyon consideră cistitele totdeauna secundare, catarul beșiceî după el este o excepțiune în tumorile beșiceu, calculi și chiar în stricturile uretrale ; din contra însă în retenție și iu incontinențe urinare, cistita survine de regulă. In aceste cazuri, arterioscleroza pe care am descris-o într-un număr trecut al «Universului» joacă un mare rol, ea aduce tulburări în circulațiune, deci în hrănirea pereților beși cei, constituind astfel o situație proprie infecțiunea. Mucoasa vesicală, în stare normală se opune molipsirea; o beșica normală gonește repede agenții infecțioși, ce din întâmplare ar fi pătruns într’însa. Microbii în sine nu pot produce cistita, decât când există o predispoziție individuală, când epiteliul beșicei este alterat, când avem stagnarea urinei, sau când agenți infecțioși intră în număr mare în beșică ca în boale generale molipsitoare. Prin aceste consideration se explică, cum infecțiunea beșicei se poate efectua mai ales : prin introducerea instrumentelor murdare sau, prin ajutorul lor, a secrețiunilor infectante, sau în fine prin injecții făcute în condiții rele. Am atras băgarea de seamă mai cu de amănuntul asupra acestor chipuri, cum se operează foarte des infecțiunea deși cea de profani în ale medicinei,fie prin abuzul injecțiilor uretrale, fie prin uzul spălaturilor vezicale, pe care unii bolnavi și le practică singuri și numai în dauna sănătăței lor, cum ar fi deseori ocazie de a mă convinge din clientela mea. Trebue să se știe că cea mai de căpetenie poartă de intrare a infecțiunea, este uretra. Se cunoaște din cercetările lui Lustgarten și Mannaberg că nu e posibilă până azi o desinfecție ideală a uretrei, o distrugere complectă a microorganismelor, cari chiar în stare normală se află într’insa. Fiecare cateterism deci este primejdios, căci prin el se introduce în beșică agenții infecțioși aflați în uretră ; cu cât mai mare va fi pericolul, când această operație se execută de un profan în ale medicinei, care nu cunoaște și nu urmează strict regulile de asepsie și antisepsie, și când, cum e de obicei în astfel de cazuri, deși că e mai predispusă de a se îmbolnăvi! Medicațiunile interne în cinstitele acute vor avea de scop ușurarea fenomenelor subiective, totuși nu trebue a pierde nădejdea cum că mai târziu vom fi în stare a transforma urina prin diferitele medicamente profane, într-un mediu nefavorabil desvoltărea microbilor. Cistita acută, însă, nu se poate exclude cu totul de la un tratament local. Fără îndouială că prin un asemenea tratament, nu trebue să înțelegem spălaturile vezicale, căci ele nu pot fi suportate de o vesică inflamată, dar am avut adeseori strălucite rezultate, în urma întrebuințărei prudente a instilațiilor cu nitrat de argint recomandate de Guyon în uretrita posterioară. In cistitele cronice se întrebuințează astăzi pe «o scară întinsă» spălaturile vesicale prin ajutorul unui cateter prevăzut cu un aparat de irigație ; această operație pare clienților chiar așa de simplu, că deseori, cum avum ocazie a observa, și le fac singuri. Fostul meu profesor Frisch, după experiența d-sale, însă, ajunge la concluzia că în multe cazuri în loc de a aduce o schimbare în bine, modificăm prea puțin ba chiar vătămăm. In unele cicldte cronice, zice eminentul medic vienez, aceste spălaturi sunt cu totul contraindicate. Ne întrebăm, zice dr. Frisch, la ce ar folosi spălaturile vesicale? De obicei, se susține că ele ar avea o acțiune desinfactantă și astringentă. Dacă însă am cerceta cu deamenuntul, am vedea, că din acest punct de vedere, spălaturile vezicale nu au multă valoare. Singurul desinfectant puternic, sublimatul, e greu suportat de vezica bolnavă și poate fi rezorbit; indicații pentru spălaturi vezicale sunt puține, așa în cazuri de cislite purulente, etc., cât însă pentru evacuarea puroiului se poate întrebuința apă călduță curată. Vedem deci că numai medicul poate să decidă și singur efectua în condiții anumite spălarea beșicei, iar acei profani cari cred că aceasta e o operație inofensivă, putând s'o practice și singuri, se înșeală amar pe costul sănătăței. M’am putut convinge din îndelungata mea practică de exactitatea celor susținute de fostul meu profesor vienez Frisch, că instiluțiile practicate în mod prudent și cu soluții anumite de nitrat de argint sunt încoronate de succes în tratamentul cislitelor cronice., Restul de 500 însă l’au împărțit între dînșii Vasile Cladic Țancu Petrescu și cumnatul lui Cerceluș, Ștefan Tănăsescu. In urma acestei declarațiuni, ei au fost aduși imediat la instrucție și după un scurt interogator, d. judecător a declarat arestați pe Ștefan Tănăsescu și pe Iancu Petrescu.—Cladic a fost lăsat liber, dar va fi dat judecăței împreună cu cei l’alți, ca tainuitor. Tot era a fost arestată și sora lui Cerceluș, anume Lina Marinescu, deoarece s’a constatat că ea a primit de la fratele său juvaericale și bani proveniți din furturile comise de acesta. Toți cei arestați vor fi aduși Miercuri înaintea tribunalului, spre a li se confirma mandatele. Grefier. ...I .... x w * V Asigurări de incendiu, Grindină, Transport Asigurări asupra vieții în tote combinațiunile Asigurări de accidente cu restituirea tuturor primelor plante Prospecte la cerere Sediul Societăței Str.Corăbiei No. 8 AGENȚII IX TOATA ȚARA Capital social deplin versat Lei 3.000.000 — Fonduri de garanții în total Lei 17.051.583 — Reclamat sufletul comerțului DV D. AT. Poîsmsiheim, Iași. Carter Judiciar (TRIBUNALELE CIVILE! Afacerea vestitului spărgetor G. Marinescu, zis Cerceluș Am arătat la timp că parchetul de Ilfov a arestat și depus la Văcărești pe C. Marinescu, zis Cerceluș, un vestit spărgător, numai în etate de 13 ani. Acesta, în interval de câteva săptămâni, a comis vre-o 9 spargeri,, dintre cari cea mai îndrăzneață a fost aceea de la d-na Aritta Conduri, din str. Lupan, de unde a furat, pe lângă juvaericare, și suma de 1860 lei. Odată cu el au mai fost arestați și complicii sei Marin Zamfiroaie, Fitevschi și Mitică Dobrescu. Cu instruirea afacerei a fost însărcinat de judecător de instrucție al cab. 4. Arestarea altor complic« Cerceluș a fost adus erî din nou înaintea d-lui judecător de instrucție. . » La întrebarea ce i s’a pus că ce a făcut cu banii furați de la d-na Conduri, el a declarat că 200 lei i-a dat pungașilor Gh. Petre Papardin, zis Emancipatul, și Gheorghiță Andrei Duluș, cari au fost arestați acum câteva zile. Afară de aceasta el a mai declarat că între banii furați fiind și o hârtie de 1000 lei, a dat’o cumnatului seu Ștefan Tanase ca s’o schimbe. Acestuia fiindu-i frică s’o schimbe la vre-un zaraf, s'a dus împreună cu un prieten al seu anume lancu Petrescu la Vasile Cladic, din str. Teilor, care a schimbat’o dându-le numai 500 lei, cari au și fost remiși lui Cerceluș. Tribuna Liberi înlesnirii pentru corpul didactic S’au redus salariile membrilor corpului didactic, cum s’au redus ale tuturor funcționarilor. Nu se putea face altfel , dar membrii corpului didactic au o sumă de îndatoriri pe cari nu le au alți funcționari, și cu salariile lor de acum e foarte greu să le poată îndeplini. Un membru al acestui corp propune să se facă următoarele înlesniri : «Pe calea ferată prețul să fie redus la jumătate pentru grupe de câte 5 cel mult și 2 cel mai puțin, iar nu câte 25 după cum s’a reglementat, și aceasta e interesul vizitării tuturor localităților care prezintă un interes științific , suprimarea reducerilor pentru cei cu un singur salariu și menținerea curbei pentru dascălii cu două salarii, unde și el și soția fac parte din budget, ba cei mai mulți din această categorie au și direcția școalei și ca atare profită de casă, lemne și servitor; scutirea de taxele școlare pentru toți copiii dascălilor, a căror medie e cel puțin și în fine reglementarea în sensul, ca autorii, librarii și directorii de reviste pedagogice, literare și științifice, să reducă la jumătate prețul cărților pentru dascăli. «Orice membru al corpului didactic este soldatul, vecinie la dispoziția ministerului instrucțiunei, însărcinat să lupte zilnic contra ignoranței și a tuturor relelor sociale și pentru a fi bine înarmat trebue să aibă îmbunătățirea stărei materiale, fără care nu se poate face nici un pas.» Paza stradelor Un cititor, ocupându-se de furturile prin spargere ce s’au făcut în vara aceasta, când multă lume a fost dusă la băi, ne scrie între altele : «S’a vorbit și s’a scris mult despre stabilitatea funcționarilor publici ; toată lumea este de acord în a recunoaște că, dacă funcționarii noștri de toate categoriile, de la cei mai înalți până la cei mai de jos, ar fi inamovibili și stabili în sluja lor, ei ar face cu mult mai multă treabă și ar aduce servicii cu mult mai bune. «Dar acest principiu al stabilității nu se respectă nici când este vorba de siguranța vieții și averii cetățenilor. Cel mai de jos slujbași însărcinați cu apărarea averii și vieții noastre sunt fără îndouială sergenții de oraș. Eu îmî închipuesc,—nu știu, dacă așa o fi în realitate,—că într’un stat civilizat un sergent de oraș, ca să-și poată îndeplini cu succes sarcina sa, trebue să cunoască bine partea orașului unde păzește și cu deosebire în stradele care îi sunt încredințate lui spre pază, trebue să fie ca la el acasă. Ar trebui să cunoască bine pe toți proprietarii, toate casele particulare, toate localurile publice, pe toți oamenii și cei cinstiți și cei necinstiți, dar mai cu seamă pe pungași. «Pentru ca să ajungă însă la o asemene pricepere și iscusință, sergenții trebuesc lăsați la locul lor, iar nu mutați de la o circumscripție la alta. Mai ales în timpul verei, nu ar trebui să fie mutați. Analiza grâului din România D. C. Roman, șeful stațiunei agronomice, a înaintat ministerului de domenii raportul seu asupra analizei făcute asupra probelor de grâu din întreaga țară, trimise stațiunei agronomice. Din acel raport rezultă că : Grâul din recolta 1903 este, sub raportul caii țâței, în unele județe egal cu cel din anul trecut, iar în altele ceva mai inferior , în toată țara însă este superior grânelor din recolta anilor 1900 și 1901. Cu toate ploile și cu tot timpul nefavorabil, sa putut constata că în toate județele se găsesc în abundență grâne sticloase, cu bobul plin și bine formate, de aspect și culoare frumoasă. Județele cuprinse între Siret și Prut, afară de jud. Dorohoiu, care în acest an se prezintă cu grâne în mare parte spălăcite, ai de astă dată cele mai bune grâne. Așa avem în județele Iași și Fâlciul grâne cu o greutate hectolitrică medie de aproape 80 kgr. și în jud. Români Vasluiu, Tutova, Tecuciui și Covurluiu grâne cu o greutate heelolitrică medie de peste 80 kgr. In special aceste județe din urmă au trimis cele mai bune probe din toată țara, și se prezintă cu aceeașî calitate de grâne ca și anul trecut și slaű în fruntea tuturor județelor cu grâne bune. Județele din basonul Dunărei, cami dat contingentul cel mai mare în producții,nea țării, au de asemenea grâne, cărora le lipsește puțin ca să poată fi numerate printre grânele superioare, având toate o greutate hectolitrică medie de peste 79 kgr.; escepție fac numai județele Teleorman și Romanați de unde s'au semnalat, cele mai multe grâne căzute din cauza ploilor. Dar și greutatea heelolitrică medie este de 77,3 kgr. în Teleorman și de 78 kgr. în Romanațî. Intre județele de șes ale Munteniei cele mai bune grâne se găsesc în județele Brăila și R.Sărat. E de remarcat că județul R.Sărat se distinge de un șir de ani prin grâne de calitate aproape constantă. In partea muntoasă a Moldovei județul Neamțu a produs cele mai grele și mai frumoase grâne, de o greutate heptolitrică medie de peste 100 kgf. Ca comparație, în raportul sețiunei agronomice sunt trecute și date referitoare la calitatea grânelor ungurești din acest an, extrase din datele oficiale ale ministerului de agricultură unguresc. Din acele date rese că media greutăței hectolitrice a grânelor ungurești este numai de 77.5 kgr, pe când a celor românești este de 79.0 kgr. Județele care au grâne de greutate heelolitrică medie de 80 kgr. sunt: Roman, Vasluiu, Tutova, Tecuciu, Covurluiu, Neamț și R.Sărat. Din totalul grânelor asupra cărora s-au făcut cercetări, St. agronomică a găsit că : 38.9 3,0 aii gr. hect. 80 kgr. 34.7 0 0 aü gr. hect. 78 și 80 kgr. 20.0 °/0 aü gr. hect. 76 și 78 kgr. 5.4 °/o aü gr. hect. 74 și 76 kgr. 1.0 % aü gr. hect. 74 ’ kgr. Intrucât privește producțiunea la hectar, Stațiunea agronomică constată, după datele primite din județe, că media producțiunii la hectar ar fi de 17.5 hi., variind după diferitele județe între 10.5 hi. și 23.9 hi. Știri din străinatate — Prin •postâ — D. Etienne, vice-președintele Camerei deputaților francezi și fost ministru al coloniilor, preconiseară în «Figaro» o alianță între Franța și Anglia. * * * Alegerile parlamentare se vor face în Bulgaria la 5 Octombrie. * * Ziarul «Magyar Szo» află că niște necunoscuți făcători de rele au spart și jefuit templul israelit din orașul Késmárk. * * «Times» spune că insurgenții macedoneni au înamagazinat în munți o mare câtime de previziuni și că ei plănuesc o campanie de iarnă.* Numeroase cazuri de holeră au fost constatate la Sangai printre călătorii și ofițerii vapoarelor de cabotaj. * * * In comuna Longpréles-Corps- Saints, din Franța, întreaga familie Filmarche s’a înecat din pricina miserici. Tatăl era în vîrstă de 35 ani, iar cei 3 copii de 8, 6 și 2 anî. * Guvernul austriac va începe la toamnă nouă tratative, spre a împăca pe germani cu cehii. Comitetul de patru al partidelor germane a promis că va da tot concursul guvernului. * * * O mare nenorocire s'a întâmplat în spitalul din Maria Theresiopol. O călugărița a dat la două copii din greșeala, în loc de medicament, câte o linguriță de acid fenic. Amândouă copii au murit. S’a deschis o anchetă severă. * * Din Saarbrücker (Alsacia) se anunță că alaltă erî a fost decapitat cu ghilotina lucrătorul Trouvatu, care și-a asasinat soția. * Din Essek (Ungaria) se anunță că un incendiu violent a prefăcut în cenușă moara Engl din comuna Vinkovce. Pagubele sunt, de peste 100.000 coroane. * «Rafoel» din Paris anunță că guvernul Statelor Unite pregătește în tăcere anexarea republicei Haiti și a republicei Dominicane. Nu e vorba decât de a se folosi de cel dintern pretext. * Din Viena se anunță ca comandantul vaporului «Valeria», căpitanul Stand, s’a împușcat cu revolverul. Nu se cunoaște motivul acestei fapte disperate. * * Poliția din Oradea Mare a arestat pe șefii socialiști Ehrenfeld și Kiss, cari cu ocazia ultimelor demonstrațiuni socialiste, au lofuat grav pe un gardist. La acele demonstrațiuni au fost sparte 200 de geamuri și 71 de felinare de pe strade. •* La spitalul din New York a fost adus un om înebunit din cauza fumatului. Acest nenorocit, care era pompier, nu putea să stea fără să fumeze; el consuma până la 400 de țigarete pe zi, adică vre-o 40 pe oră. El a fost intoxicat într’atâta, încît și-a perdus memoria și inteligența. ¥ * Poarta a informat Puterile cari au consult la Monastir, că s’au dat ordine ca sentinelele să facă onoruri militare consulilor. Poliția va face front la trecerea consulilor.* * X Lordul Roberts, generalisim al armatei engleze, a publicat o ordine de zi în contra luxului prin«tre ofițeri ; ordinea de zi amenință pe comandanți cu licenția rea dacă nu vor lua măsuri ca să poată rămâne în armată și ofițerii în modeste condițiuni economice, interzicând ofițerilor bogați de a desfășura un lux prea excesiv. Acest ordine de zi era într’adever necesar ; unii ofițeri superiori ajunseseră să favorizeze boicotațiul subalternilor cari nu erau în pozițiune a duce o viață de risipă, constrângându-i astfel să iasă din armată. * X X Citim următoarele în ziarul «Budapesti Hírlap». Principele Ferdinand al Bulgariei în timpul șederei sale în Ungaria a vizitat și ruinele fortăreței Murany. In registrul de acolo a scris următoarea frază în limba bulgară: «Adio voue munți și văi neuitate, și vouă albelor ziduri ale fortăreței Murany. Principele Ferdinand».* X X Langoff, primul redactor a ziarului «Vecerna Poșta » din Sofia, a trecut granița în Macedonia, în fruntea unei bande de 120 oameni. * X X Un ziar opozițional maghiar afirmă că împăratul Francisc Iosef a zis următoarele către un bărbat politic maghiar : Lăsați« mă în pace, nu vreau să mai aud de concesiuni». XX Dr. Buchler, directorul ziarului elvețian «Bund», a fost numit profesor la catedra de ziaristică instituită la Universitatea din Berna. ■n XX La Malta au avut loc primele alegeri generale pentru consiliul guvernului după promulgarea nouei constituții de la 22 iunie, care a redus numărul membrilor electivi de la 13 la 8. Au fost aleși toți cei opt dintre candidații naționaliști, cari susțin limba italiană în Malta. De îndată ce au fost aleși, ei au făcut o protestare contra nouei Constituții, protestare pe care o vor prezintă guvernului și apoi vor demisiona. * Pe calea ferată electrică subterană a fost un început de incendiu întocmai ca la trenul Metropolitan din Paris, dar care n’a avut același trist efect grație sângelui rece al englezilor. In tren se aflau 200 de pasageri și când a început incendiul, aceștia nu s’au mișcat din vagoane prin ce conductorii nu le-au spus să iasă și atunci au eșit unul cate unul fără să se producă nici o învălmășeală. * X x Comitetul «Pro Armenia și Macedonia», din Milan, a trimis un apel în toată lumea în care se exprimă dorința ca Europa să recheme Turcia la respectul legilor umanitare ; ca o constituție autonomiei să pacifice în Macedonie elementele de diferite naționalități și să se asigure Macedoniei beneficiile ordinei și păcei. X * „ XX * XX Premiile gratuite Administrația noastră, pe lângă toate premiile ce le oferă săptămânal la abonații și cititorii ziarelor Universul, Veselia și Universul Literar și marile premii semestriale, oferă și în fiecare lună trei premii, tot gratis, prin tragere la sorți. Aceste premii constau în obiecte de valoare. La tragerea ce se va face mâine, 1 Septembrie, se vor oferi ca premii obiectele următoare : Premiul I. — O frumoasă zaharniță de argint plaque. Premiul II.—Două coșulețe de cristal. Premiul III.— Șease cuțite și șease furculițe pentru desert. I. PROVERB PE ZI Din apăsare naște ispita. (German). SATANELLA sau MÂNA MOARTE! Mare roman istoric-social de CAROLINA INVERNIZIO PARTEA IV Supliciul nevinovaților X — Așa singură? Nu ȚI era frică ? Cu toată preocuparea sa, Nice sbucni de rîs. Expresiunea feței ei era înfiorătoare. — Mie, frică? Eu, d-ta nu me cunoști încă. Uite, ei îmi făceam deja o plăcere gândindu-me să privesc fețele lor slăbite, cu ochii adânciți și cu privirea rătăcită. — Destul! esclamă contele, nu am trebuință să cunosc aceste groaznice amănunte , spune-mî numaî ce am găsit la întoarcerea ta la vilă. — Am găsit deschisă ușa camerei unde îi închisesem ; cuibul era gol; camera lui Simon și a mea erau în desordine ; hârtiile, și toate valorile dispăruseră. Contele o apucă d’o dată de braț. — E adevărat ceea ce ’mi spui? întrebă dânsul cu o voce fluerătoare, privind o țintă în ochi. Sau vrei să me tragi pe sfoară cum m’am tras și cu Fernand ? — Cu Fernand? repetă Nice cu un așa accent de adevărată uimire, încât bănuelile contelui dispărură. Ce vrei să zici ? Lasă morții în pace. — Morții? Poți tu să afirmi că pictorul e mort ? — Ei, cum să nu pot? Nu i-am trântit cu un glonte în cap ? Nuam aruncat apoi în subterana lipsită de aer și lumină de unde strigătele lui nu puteau fi de nimeni auzite? — Minți ! minți ! Nice făcu o mișcare bruscă. — Mă rog, nu ne jucăm aci. Nu te înțeleg, — Cum poți tu să spui că Fernand e mort, când în dimineața aceasta el o să se bată în duel cu fiul meu. Nice a ținti asupra contelui o privire rătăcită. — Ei, conte, d-ta nu ești în toate mințile în noaptea asta. — Ce bine ar fi dacă ai avea dreptate; însă nu ; eu sunt în toate mințile. Fernand e viu și sănătos și în dimineața aceasta se va bate cu fiul meu. Nice, care cu câteva momente înainte afirma că nu știe ce este frica, avea acum pe față toate semnele spaimei. Și aceste semne erau așa vădită, așa adeverate. Sa cât contele fu convins de nevinovăția ei. — Mi se pare că sunt eu nebună esclamă dînsa, cum se poate ca Fernand să fi fugit din închisoarea lui ? —L-o fi ajutat Simon. — Nu, zise Nice, nu e cu putință, pentru că Simon îl ura mai mult decât mine. Dânsul credea că el e amantul Moetei. — Atunci nu mai înțeleg nimic. — Dar nu s’ar putea să te înșeli ? Cu adevărat, Mul d-tale ți-a spus că o să se bată în duel cu Fernand? Pentru ce ? Contele povesti atunci cu voce înăbușită evenimentele zilei, Nice părea foarte preocupată, descurajată. Contele terminase de vorbit și pe când fosta sa camerieră voia să răspundă, auziră zgomot de pași în coridor. Contele se îngălbeni ca un mort. — Retrage-te acolo, îî zise dînsul încet arătându-i perdelele groase și duble ale unei ferestre. Dînsa alergă după perdele. Cineva se oprise cu adevărat lângă ușa salonului. — Cine e? întrebă contele. — Sunt eu, tată, răspunse vocea lui Lionel. Contele coborî flacăra prea vrea lampei și se duse să deschidă. — Tu, la ora aceasta ? zise dînsul cu uimire. Ai oare a’mî anunța vr'o altă nenorocire ? — Nu , alungă'țî temerea, răspunse Lionel , treceam pe aci spre a me urca în apartamentul zeui și văzând lumină pe gaura broaștei, am bătut în ușă, gândindu-me,că ești deștept. — Da, nu’m’ era somn și m’am coborît aci pentru ca să fumez puțin. Contele nu invit pe fiul seu să ia loc, însă tînerul era așa obosit încât se lăsă pe un fotoliu. Contele fu silit să șcadă și dînsul. — Am fost la mama ta ? întrebă dînsul privind cu spaimă fața palidă și schimbată a lui Lionel. Acesta se silea în zadar sa se arate liniștit. — Da, răspunse dînsul cu greutate. Contele se uita mereu țintă la fiul seu. — Lionel, zise dînsul d’odată cu un accent de înduioșare, tu’mî ascunzi ceva. Tînerul tresări. — Eu ? Te înșeli. — Privirea unui tată se înșală foarte rar ; ești palid, turburat. — Mă gândesc la sora mea. — Da... înțeleg... e mare nenorocire, însă tu trebue să fii preocupat și de altceva. Maî înainte ’mi spuneai tot ce aveai. Lionel aftă și ochii ’i se umplură de lacrimi. Contele îî apucă mâinile șiile strînse într’ale sale. — Spune-mî de ce suferi ? îi zise. Inima lui Lionel păru a sbucni. — O, fata, tată ! esclamă cirusul nemaî putându-se ,stăpâni, sunt foarte nefericit. Contele făcu un gest de mimizare. — Și nu mi-ai spus nimic până acum, zi e dînsul. — La ce-ar fi folosit, tată ? Ai fi suferit și tu fără să’mî poți schimba soarta. — De ce ? Numai moartea nu are leac, încolo se poate găsi la orice îndreptare. Atunci Lionel, încuragiat de cuvintele tatălui seu, povesti ceea ce se petrecuse în casa Satanelei. Coptele ce ridicase și ’și încrucișase brațele pe pept. — Și tu n’am ucis pe vinovați ? esclamă dînsul bătând din picior. — Mi-a fost frică de scandal. ! însă cu Fernando să am un duel de moarte. — Dar dacă dînsul te ucide, nenorocitule ? — Atunci vei rămânea d-taoa să mă răsbune. — Dar eu, Satane'ei nu i-aî zis nimic ? Lionel povesti convorbirea ce avusese cu nevasta sa și pe care contele o cunoștea în parte. Acesta simți un fior de moarte când Lionel îî spuse că era cât pe aci să omoare pe Satanei, insă în acel moment îî fubrică pârându-i-se a avea înaintea-i un geniu infernal iar nu o femee. (Va urma) 176