Universul, noiembrie 1903 (Anul 21, nr. 300-329)

1903-11-01 / nr. 300

revolverul­­« Cișmegist», zice d. Manu și am­ regretat de a doua zi, căcî credeam că s’o gâsi ceva contra Domnitorului, din potrivă friss, nu s'au găsit de­cât s­ecte cari învederau un mare patrio­tism. Spune că Napoleon­­ trimisese răspuns că-î va da ajutor spre a trece in Transilvania și că d. Sturdza a anunțat pe consulii din București despre aceasta. Discursul d-lui Crista Oratorul face un scurt istoric al domniei lui Cuza-Vodă, ară­tând faptele fostului Domnitor. Atacă pe acei cari se opun ri­dicării unei statui, apoi citește pasagii din istoria d-lui Xenopol , cari se vorbește de Unirea Principatelor, de alegerea unui Domn strein etc. D. Negoescu spune că după detronare s-a dus la Cuza con­­sulul francez și i-a spus că are ordinul de la Suveranul său, Napoleon, să-i pue la dispoziție toate mijloacele necesare spre a-l restabili pe tron. Cuza a refuzat insă răspunzând că nu poate să se mai urce pe tronul de la care a abdicat în mod formal. Vorbește de secularizarea mo­șiilor bisericești, zicând că s’a dat prin aceasta tarei 50 de mi­lioane venit pe an. Amintește d­espre împroprietărirea țărani­lor, antocraefalia bisericei, ete. Vorbind despre d. Sturdza, spune că daca nu se iartă lui Cuza Vodă d’a fi fost condus de camarilă, iar nu de partide, de ©e d. Sturdza se încearcă acum să distrugă partidul conservator ? Oratorul termină zicând că dacă 8’a ridicat o statue lui Ion Bră­­liatiu, trebue să se ridice cel puțin una la fel și lui Cuza. Discursul d­-lui Emil N­icolau D. Nicolau, redactor la ziarul «Țara», zice că vine ca lift al Ga­­lațului să înfiereze pe acei cari calomniază pe Domnitorul Cuza. D-sa arată, în câte­va trăsuri, faptele fostului Domnitor, atacă ziarul «Voința Națională», zicând că trebue să nu mai existe, să nu mai apară. Discursul d-lui Popovici-Căcăciune D. Popovici-Răcăciune­­ începe prin a ataca pe d. Sturdza. Spune, între altele, că atunci când Cuza era gata să intre în Transilvania, d. Sturdza l-a de­nunțat ungurilor.­­ Continuând pe această cale, <j. R.căeiune vorbește despre de­tronarea Mitropolitului Ghena­­die, despre chestia profesorilor, d­espre criză, etc. Oratorul termină propunând ca mâine să meargă toți la poștă și să trimeită câte un left d-lui­­ Șerban, casierul comitetului pen­tru ridicarea statuei lui Cuza. Discursul d-lui Dobrescu­­l­r­ahova Chestia statuei lui Cuza, zice d. D­obrescu-Prahova, trebue să răscolească întreaga conștiință na­țională. Arată cum s’a născut ideia ri­­di­cărei acestei statui și atacă zia­rul «Voința Naționala». Despre Cuza spune că a fost și constitutionl­ și neconstituțio­­nal. Când a făcut lovitura de ȘUI, a fost neconstituțional, dar a săvirșit prin aceasta fapte a Cătrei glorie numai lui se revin. Constituțional a fost apoi că s’a înconjurat de bărbați luminați și patrioți. Arată apoi că Cuza a avut pro­puneri să-și reia tronul, el însă a stat la o parte, a sacrificat persoana sa în interesul țării. D. Dobrescu termină reco­mandând celor da față să nu se escesa eșind de la în­trechea sa­­­tr­unire. Discursul d-lui Aurel Iliescu Oratorul spune că a venit la întrunire ca simplu cetățean și nu știe dacă partidul din care face parte i-ar fi zis să nu vie,­r fi putut să asculte: «înainte ea fi conservator, zice d-nu Iliescu, sunt român». Arată după aceea meritele dom­nitorului Cuza, zicând că me­moria lui trăește în toate ini­mile, iar poporul, care știe că a murit Cuza, tot așteaptă să mai vie un Cuza. La urmă, d. Iliescu citește a­­ceastă moțiune, care e aclamată: Moțiunea «Noi, cetățenii Capitalei, adu­nați în sala «Dacia», după apelul «Comitetului Național». In seara de 30 Octombrie 1903, declarăm că in inimile noastre fiind sădită memoria faptelor săvirșite de marele Domnitor român Cuza în scurta-­ domnie ; «Vâzcud ot it io» le cei s’afl adus persoanei și faptelor sale mărețe și mai ales am­nințuri d’a pone­gri și mai mult memoria Sa, prin organul guvernului, ne luăm­­ angajam­entul d’a veșteji pe toți vrărjitorii și a înălța, prin toate mijloacele, mărirea faptelor ma­relui Domnitor Cuza, spre a da dovadă că suntem o națiune pă­­­trunsă de recunoștința faptelor sale patriotice, înmortalizându-le prin ridicarea unei statui, care să re prezinte și figura sa mă­reață și gloria faptelor sale». întrunirea s’a terminat la orele­­ 11 seara. Publicul s'a împrăștiat la liniște. P. Muci­i, din care mare parte va fi con­sacrată la înzestrarea armatei cu un echipament modern. Serbia va da ca chezășie veniturile căi­lor sale ferate și ale monopolului tutunului.* ¥ ¥ Intr’o cursă de automobile, pornită din orășelul Gaillon, 3 contra-maeștrii au­ fost omorîțî și alte 5 persoane au­ fost rănite greu. ¥ ¥ La Berlin obține succese mari un mic ungur, anume Franz von Veczey, care n’are de­cât 10 ani și amintește precocitatea lui Pa­ganini prin talentul său de vio­lonist.* * * Ziarul Kölnische Volkszeitung anunță că fabrica Krupp a pri­mit de la Poarta otomană o co­mandă de tunuri în valoare de 13 milioane lei. Toate atelierele pentru material de răsboiű ale acestei fabrici sunt ocupate pe un timp mai îndelungat. * * * O știre din «Daily Mail» : Doc­torul Neiden din Ne­w-York face cunoscut prin anunțuri că e dis­pus să dea 25 mii de franci pen­tru o ureche dreaptă. Cumpărarea se face pentru un milionar care și-a perdut pe a lui acum 5 ani și care dorește s-o înlocuiască înainte de a se însura.­­ ¥ Din Cernăuți se anunță că dieta provincială a Bucovinei a fost prorogată pe timp nedeterminat. * ¥ ] Ziarele maghiare anunță că a­­dunarea generală a bisericei re­formate din Transilvania, de sub președinția baronului Banffy, a șters din­ cărțile de rugăciuni re­formate un psalm care se cânta încă de pe vremea absolutismu­lui austriac, după imnul impe­rial austriac (Gott erhalte­­). . . ¥ La Varșovia a murit, în vîrstă de 80 ani, celebrul romancier polonez Adam Plug.­­ ¥ Ancheta asupra crimei din Aix- les-Bains a stabilit că Ladermann și femeia Gir­al nu erau­ sin­guri în vila Solms în noaptea crimei. Eduard Ladermann însoțea pe fratele său. S’a dat deci un mandat de a­­ducere contra lui Eduard, care e inculpat de complicitate.­­ Reprezintanții împăratului Sa­­harei vor să alcătuiască o flotă ; în acest scop ei au­ cumpărat mai multe bastimente și au­ an­gajat numeroși marinari. Din Paris vine știrea că Luni s’a fi întrunit «colo profesorii Co­legiului de Franța, pentru a a­­lege un succesor al defunctului Gaston Paris, ca director al a­­cestui Colegiu­. A fost ales Jo­seph Bédier, elevul de predilec­ție al defunctului Gaston Paris. * ¥ ¥ Am dat știrea telegrafică a co­respondentului nostru din Viena, că regele Petre I al Serbiei a contractat un împrumut de un milion la «Länder Bank» de acolo. Ziarul «Daily Chronicle» a­daugă că regele Serbiei a reușit a contracta acest împrumut, ipo­tecând lista sa civilă ■* ¥ * . Ziarul parizian «Gil Blas» spune că d-na Loubet nu va însoți pe președintele Loubet la Roma. * * ¥ Generalul Franțois de Bour­bon, duce d’Anjou, văr al re­gelui Spaniei, îșî reclamă dreptu­rile sale la coroana Franței. S-a format un comitet, intitu­lat «Comitetul național al mare­lui partid regal din Franța», care a lansat un manifest invitând pe toți francezii să adereze la noul partid. Generalul de Bour­bon e gata a-șî revendica chiar prin forță drepturile sale la co­roană. Principalii semnatari ai mani­festului sunt: deputatul Jasses, fostul deputat Charles Bernard, generalul Rebillot, etc. O CUGETARE PE ZI Ca să păstrezi fericirea, trebue mai întâist să fii fericit. Curier Judiciar (TRIBUNALELE CIVILE) IVocesssl umil maniac re­ligios Am arătat că Curtea de apel, sec­ția 2-a din București,amânase acum vre-o 3 săptămâni judecarea apelu­lui făcut de un oare­care Ion Du­­m­itrescu, condamnat de tribunalul Ialomița la 3 ani închisoare pentru că a comis mai multe furturi prin bis­erici. Cauza pentru care s-a amânat a­­tunci procesul a fost că apără­tori­i lui Dumitrescu a cerut Curții nu­mirea unei comisiuni medicale spre­ a constata starea lui mintală. In adevăr, acest Dumitrescu nu fura alt­ceva din biserici de­cât cărți sfinte și iconițe, pe cari le purta atârnate pe piept. Curtea admițând cererea apărăto­rului inculpatului, pe de o parte a numit o comisiune medicală com­pusă din d-nii d-rn Stoenescu, Ne­­delcu și Gruiescu, care să exami­neze pe Dumitrescu, iar pe de alta a amânat judecarea procesului pînă după depunerea raportului medici­lor. Eri comisiunea medicală a depus raportul Conchizând la iresponsabi­litatea lui Dumitrescu și la interna­rea luî intr’un ospicii­ de alienați. In urma depunerea acestui raport, Curtea a fixat ziua de 18 Noembrie pentru a se pronunța asupra ape­lului. Probabil că va reforma sentința tribunalului și va dispune deținerea lui Dumitrescu într-un ospiciu de alienați. Deocamdată el e internat ia sec­ția alienaților de la spitalul din Vă­cărești. ¥ • Ordonanța definitivă la afa­cerea dramei di­n strada P­opa-Tata Brî­d. Mumuianu, judecător de instrucție la cabinetul 4 și prin de­legație și la cabinetul 3, a dat or­donanța definitivă în afacerea dra­mei din str. Popa-Tatu. In ordonanță d-sa stabilește că faptele s’au­ petrecut ast­fel : intre d-ra . Maria Teodoru și d. Al. Li­bert existau rasa buni Iacă de acum 4 ani și că chiar se logodiseră. In timpul din urmă însă d. Libert a început să-și zărească vizitele la d ra Teodoru și aproape o părăsise. Din cauza aceasta d-ra­ Teodoru se impacientează și se hotărește să se sinucidă. înainte însă de a-și pune în apli­care acest plan sinistru, se gândește să mai facă o ultimă încercare pe lângă logodnicul său­, scriindu-i să vina la dânsa. Avusese însă grija să-șî cumpere mai întâi un revolver pentru cazul când ori­ce speranță ar fi nimicită. Libert s’a executat și a venit, dar la întrebarea ce i s’a pus de Maria Teodoru dacă voește sau nu s’o ia în căsătorie, el îi dă răspunsuri e­­vasive îi aruncă fotografiile pe masă și o bruschează. Atunci Maria Teo­dorul, surescitată, pune mâna pe re­volver și trage asupra lui două fo­curi, rănindu-l grav, apoi trage și asupra ei tot două focuri unul în cap și altul în piept și cad ambii jos scăldați în sânge. Se știe că ambii fiind duși îndată la spitalul Brâncoveneasa, a fi scăpat cu viață. D-ra Teodoru, prin această ordo­nanță, este trimisă în judecata Curții cu jurați pentru omor cu voință, crimă săvîrșită dar neisbu­­tită,­în conformitate cu art. 225, 254 uit. al. și 38 al. 2 din codul penal. Dosarul afacerei a fost înaintat chiar era parchetului spre a sesisa Curtea cu jurați. Procesul se va judeca în sesiunea de Decembrie. Grefier. Negoesca * ¥ ¥ §tirl ám st­reimUate — Prin­­ posti — Doctorul Chantemesse, de la institutul Pasteur din Paris, a gat Un ser contra febrei tifoide. In­ timpul perioadei de incer­ta­re, cifra vindecărilor prin acest aer a fost de 97 la sută. † † Pa când Franța se plânge de despopuliție, olandezii se vaită, țît ,java, că creșterea nu­mă­­rului nașterilor e «îngrozitoare», după expresia unui statistician olandez.* * * Agenția «Reuter» publică uc­­«Utoarea depeșă din Belgrad . După declarații oficioase,’ guvt­i* știi »orb caută să în­­ lise un îm­­pi’uuiut de ibö milioane franci, Grăbiți-ve! La 15 N­oembrie viitor are loc negreșit tragerea celor 18 premii acordate gratuit abonaților noștri și notate in aminciui ’de pe pag­­i­a zbirului de azi, între cari 2000 lei în bani, cercei și inele de diamant, ceasorsiice de aur, etc. Să se grăbească a fa­ce un abonament la «Universul» care dorește a concura în mod gratuit la tragerea acestor pre­mii, care vor avea loc ne­greșit la 15 Noembrie vii­tor. Vor lua parte la tra­gere și a beni­fii cari se vor abona cu în­copție de la 15 Noembrie 1903. Abonații pentru­ 3 luni primesc­ gratuit 2 bilete spre a concura la trage­rese obiectelor de anul sus, abonații pentru 6 luni pri­mesc 5 bilete, iar abo­nații pentru un an pri­mesc 12 bilete. Abonamentul pentru 3 luni este lei 6, pentru­ 6 luni lei 11.50 și pentru un an lei 22.50. Mișcara In magistratură M. S. Regele a iscălit decre­tele pentru următoarele permu­tări, înaintări și numiri in ma­gistratură : D. Al. D. Oprescu, procuror la Curtea de apel din Iași, în a­­ceeașî calitate la Curtea de apel din București.­­ D. Sohina, membru de ședință la trib. Ilfov, a fost înaintat pre­ședinte la secția II a tribunalului din Iași. D. D. Negulescu, supleant la trib. Ilfov, membru de ședință in locul d-lui Sohina. D. Meitani, ajutor de judecă­tor la ocolul III București, a fost numit supleant la tribunalul Ilfov, In locul d-lui Negulescu. D. Corbescu a fost numit a­­jutor de judecător, în locul d-lui Meitani. D. Al. Lupișcu a fost numit inspector al portăreilor, în locul d-lui I. Protopopescu, demi­sionat. D. Emilian Dragomir, actual cap de portărei la trib. Ialomița, în aceiași calitate la trib. Vasluiu, în locul d-lui Traian .Alexescu, care trece în podul ocupat de d. Emilian Dragomir, după ce­rerea ambilor magistrați.­­Iun­eral­io provocie De la coresp. noștri particulari — Pe­ ziua de 29 Octombrie — Brăila Aniversare, banchet. — Azi fiind aniversarea naștere­ regelui Italiei, colonia italiană a sărboto­­rit-o cu m­are solemnitate. Astă-seară s’a dat, la orele 7 și jumătate, un banchet la restauran­tul francez. A fi luat parte d-in­ mar­chiz Papalopore, consul­ general din Galați, Dafin, președintele societă­­ței de bine-facere din Galați, Raza, vice-consul din localitate, Coratiune, președintele societăței din localitate, Pasilaqu», Pessamo Graziano, Colin Volupesta, Valentin, Carivelli, Bu­­diati, Bracho Ei­ éles, Ionna, în to­tal 35 persoane. S’au­ ridicat mai multe toasturi în sănătatea Regelui și Reginei Italiei, și a MM. II. Regele și Reginei Ro­mâniei. Jefuire.—Alaltă­ seară, pe rând femeea Ruxandra Fata, din Gazasu, era dusă la unele din rudele sate, necunoscuți făcători de rele s’a fi in­trodus prin spargerea ușei în casă. E! a fi furat 500 lei, precum și o­­biecte de 1000 lei. Epidemie. —In comuna Ridu- Voda s’a ivit anghina, febra­ tifoidă în Ciocile, scabia și pojarul în Ianca. A încetat pojarul în Silistraru, angina in Roșiori, Strimbu și Ju­­g­ureanu. De la Lățimi. B­ii 7.011 M­esioi­och­e. — Erî, pe la orele 10 dimineața, întreg cazinul fu a­­dînc emoționat de o scenă, care a înduioșat pe toți cei de față. . Iată­­ ce se întâmplase , misilul Marcu Avram, în etate ca de 75 ani, căzu jos în mijlocul cazinului, fiind lovit de o paralizie generală. Intr’o stare de plâns fu dus acasă. Col­esi». Coral­­­a Cristiii din Grojdsbod­. — Lo­cuitorul Mitra Ivan Brodea, ducân­­du-se alaltă­ erî seară la cârciuma Trănoaicâ­, din acea comună, a găsit acolo pe sătenii Florea Bă Id­escu­, Nicolae îladu Petrișoru,Ștefan Vasile Mitcu Staicu, Ștefan și Ion Tudor Petru Petcu. Din vorbă în vorbă au­ ajuns la ceartă și aproape ca numiții să ia la bârne, chiar la cârciumă pe Mitru Ivan Predea. Cârciumă­­reasa, vâzând că se îngroașe cearta, i-a dat pe toți afară, închizând pră­vălia. Puțin după aceea vecinii au­ziră un țipăt sfișietor și, alergând cu toții, găsiră pe sărmanul Mitru trântit jos înaintea cârciumei, abia mai dând semne de viață. Imediat s’afi anunat autoritățile comunale, cari și sosiră la fața locului și, vă­­zându-se gravitatea stăreî muribun­dului, d. primar N. Rusănescu a luat imediat dispozițiuni ca el să fie dus la spitalul județean din Co­rabia, procedând tot de o dată la arestarea celor de mai sus. Adus la Corabia, nenorocitul Mitru Ivan Pre­dea a sucombat la spital, neputând a-și veni în fire spre a declara pe omorîtor. Cazul se instruește, iar astă­zi se va face autopsia cadavrului. Volcu. 2 — Craiova întrunirea de la Cer­cul me­dico-farmaceutic.—Aseară Cer­cul medico - farmaceutic a ținut prima ședință ordinară în acest an. S’a procedat mai întâii la alege­rea comitetului. Președinte a fost ales d. general dr. Vel­cescu , vice-președinți, d-nii d-r. Milstici și Nicolaid. Secretari au­ fost numiți d-nii d-ri Vernescu și Augustin : casier, d. dr. Ștefă­­nescu, iar bibliotecar, d. dr. Ilirsch. După alegerea comitetului, d. dr. I. Augustin a făcut o prea intere­santă comunicare asupra unui caz de «obstrucție vaginală cu anomalie uteroovațiană», prezintând și bol­nava In cestiune. Ora fiind Înaintată, discuția asu­pra acestei comunicări a rămas să se facă în ședința viitoare, care va fi Lunî. Achitarea locotenentului P Paul Iliescu.­Denunțat de niște calomniatori, locotenentul Paul Ili­escu, din artilerie, a fost tradus a­­cum 3 luni înaintea consiliului de reformă pentru greșeli grave contra onoarei ca militar și ca om. Consiliul de atunci, înaintea că­ruia a compărut ofițerul, a pronun­țat reformarea. Contra acestei sentințe de locote­nent Paul Iliescu a făcut recurs. Consiliul de revizie a casat sentința dată și a trimis afacerea să se ju­dece din nou, tot de consiliul de re­formă al corpului I de armată, care astă­zi a fost compus după cum urmează : Președinte d. colonel C. Gheor­­ghiu membri d-nn­ colonel­ Russo, Costescu, Oprișan și Vlădescu. Ședința s-a deschis la orele 10 și jumătate. D. locotenent l­iescu a nimicit toate capetele de acuzație ce i­ se a­­duc, și­­ a reușit să convingă de nevinovăția sa consiliul, care, după o scurtă deliberare, a adus un ver­dict de achitare. Trimiterea lui Ispășoift la Doftan­a.—Azî, cu vagonul peni­tenciar, atașat la trenul de 12, con­damnatul Gheorghe Ispășoift a fost trimis la Doftana. Lucilius. Focșani Accideu­l nenorocit.— J Lucră­­torul Vilio Antal, de la fabrica de zahăr din Mărășești, ridicând capa­cul de la cuptorul de var al fabri­cii, gazele isbucnind, l’aft asfixiat. Dus la infirmierii fabricei, a înce­tat din viață, împreună cu Antal aut fost asfixiați alți două muncitori, cari lucrau în apropiere. Aceștia însă, în urma îngrijirilor date, au­ fost readuși la viață. De la Milcov. Ploești Incendiu.— Un puternic incen­diu a distrus, era noapte, întreaga locuință a săteanului Vasile Trauu, din Salcia, cauzând pagube însem­nate. Focul a provenit din neglijență. Sanitare.— S’afi ridicat măsu­rile de poliție veterinară din Vlă­­deni, unde bântuia hemoglobinuria protozoară , Hom­orâciu, unde bân­tuia pneumonia infecțioasă printre porci , Balta Doamnei și Tîrgșoru- Noft,­ unde bântuia brânca i­nfec­­țioasă. — In oraș scarlatina merge spre descreștere așa că peste câte­va zile, ea va fi declarată stinsă. Cocii, Caracal Epidemii.—Da cât­va timp bân­­tue cu furie pojarul și scarlatina în comunele Trai­an, Gostavgțu, Ianca, Viișoara, Pârșcoveni și Obârșia. Medicii respectivi activează măsu­rile pentru stingerea boalei. S’au­ luat dispozițiuni pentru înființye de infirmerii în acele comune, dar din n­puă ele camere, dispoziția n­u a putut fi îndeplinită. Gody. T.-Severin Griftoíre. — D­na Maria Barbo­­rescu, văduvă, de disperare că a perdut un proces la Craiova, a luat alaltăeri pe la orele 4 jum. d. p. otravă cu scop de a se sinucide. Medicul primar al orașului, d. dr. Gârdăreanu, i-a dat antidote. Pari orele 10 seara doctorul, pre­cum și directorul poliției, a fi plecat lăsând pe d-na Barborescu mai bine. A doua zi poliția află cât d na a luat a doua oară otravă. Ea fu de urgență trimisă la spital deja învi­nețită. Se speră că va scăpa și de astă dată cu viață. D-na Barborescu spune că a luat cocaină, pe care și-a procurat-o de la o farmacie din Craiova. Someșanul. Intre doui bărbați. — Ei, Bartolomei, ce mai face soacră­ la ? — E mai bine, mult mai bine ! Dar, totuși, nu sunt perdute încă toate speranțele !... TGFgovitte !Venoi’ucis­e. — Din Băleni-Ro­­mant se anunță că femeia Ioana Matei Stan, în etate de 38 ani, a­ Crus câte­va seri, umblând cu o lampă plină de gaz, lampa a luat foc, spărgându-se. Gazul vârsându-se pe ea, a ars’o grav pe picior, pe mâna stângă și abdomen. Ea a fost adusă era la spitalul județean. Suiții are. — Ia Perșinari s’aut constatat mai multe cazuri de va­riolă. Di­spar­iție.—Fata Nița, în etate de 16 ani, a locuitorului Tănase Ion, din Mărunțișu, a dispărut de la domiciliul părintesc de o lună de zile, fără a i se ști de urmă. Condeiii. HIV SFAT PE ZI Elixir dentrifice. — Sa se plă­mădească 15 zile și apoi sa se strecoare : alcool, 1 litru ; ana­­son verde 50 gr. ; cuișoare, 50 gr. ; esență de mentă, 20 pică­turi ; Cocheniile, 4 grame. Lucruri ilin toată lumea O promisiune a Papei.— In urna unei vizite pe care pro­fesorul Pastor a făcut-o zilele trecute Papei Piu a­ X-lea,spre sechestrat de a-i oferi un exemplar din lucrn- scist' ^fi­rea șa «Istoria Papilor», Piu­s a promis în mond formal că va lăsa ar­hivele Vaticanului des­chisa căutătorilor și că a dat deja ordin­a iu aașimiJ privință. — Este o …roare, a spus Pon­­tefkele, de a voi cine­va sa as­cundă documente de ochii stu­dioșilor,—ori­cărei religiuni ar a­­parținea el — căci aceste docu­mente aparțin înainte de toate istoriei. Adevărul trebue să-șî croiască calea singur, și e slăbi­ciune de spirit de a se teme cine­va de dînsul! Ast­fel se ridică consemnul se­ver dat de Piu al IX-lea, care nu permitea de a se deschide volu­mele arh­ivelor secrete ale Va­ticanului. Cale ferată de la Paris la N­ew­ York.—Transsiberia­nul nu s’a terminat încă, și iată că se vorbește a’l face să treacă prin Asia și America pentru a’l lega cu liniile americane. Dacă vre­ o dată acest proiect s’ar rea­liza, într’o zi ne-am putea duce de la Paris la New-York­ cu dru­mul de fer, fără a schimba tre­nul, trecând prin Moscova, Ir­­koutsk, și pe urmă în Ame­rica, prin Alaska și Canada. Dar acest proiect este realizabil ? Dacă aruncăm o privire pe o hartă a Asiei, vom vedea că Si­beria nu este despărțită de A­­merica de­cât prin strîmtoarea Behring, a căreia lărgime nu în­trece 60 de kilometri. A săpa un tunel sub­marin și a stabili în el o cale ferată, nu e lucru imposibil pentru inginerii de as­­tă­zi, cu atât mai puțin că în a­­ceastă strîm­toare adâncimile nu întrec 50 de metri și că există acolo, la mijloc, o mică insulă, ceea­ ce ar permite de a începe tunelul din patru părți deodată. Acest tunel n’ar avea de alt­fel de­cât 20 kilometri mai mult ca acel care se proiectează a se sta­bili între Scoția și Irlanda. Tunelul săpat și calea stabilită, restul devine, s’ar putea zice, o jucărie de copii. Pentru a sta­bili o linie Paris-New-York, nu ar trebui de­cât să se unească calea sub­marină de o parte cu Transsiberianul la Irkoutsk, iar pe de altă cu linia Pacificului, trecând prin Alaska și Canada. Este adevărat că ast­fel com­plectată linia nu ar măsura mai puțin de 15.000 kilometri lun­gime. Scopul acestei linii e de a se pune în exploatare regulată bo­gățiile minerale ale Nordului Si­beriei și ale Alaskei, cari sunt amândoue foarte bogate în stra­turi de aur și aramă. Crima din calea Șerban-Vodă Instrucția de erî Brî­d, judecător Munteanu a continuat instrucția în această a­­facere la palatul de justiție. Pentru erî a fi fost citate fe­meile Sevastița Tonescu, Maria Hariton și d-na Manolescu, soția brutarului Manolescu, precum și d. G. Tricup și fratele lui Mără­­cineanu. Instrucția a început la ora 1 după am­iazi. Au­ fost ascultate mai înteie fe­meile Sevastița Ionescu și Maria Ilarilon, cari au­ făcut aceleași declarațiuni ca și la poliție, anume că recunosc în Mărăcineanu pe ucigaș. Maria Hariton, văzând pe fra­tele lui Mărăcineanu stând pe o bancă din fața cabinetului de­ in­­instrucție, ■ a început sâ tremure și, adresându-se d-nei Manolescu, a exclamat : «Pare că acesta e u­­cigașul !» Acest frate al lui Mărăcineanu seamănă perfect cu el. De asemenea, și d-na Mano­lescu și-a menținut declarația fă­cută la poliție. Iuterogistorul d-lu­l C. Tricup In numărul de eri am arătat că a fost chemat telegrafic ca informator un d. Tricup din Pi­tești. D sa a și sosit alaltă­ ori dimi­neață în Capitală și, prezentân­­du-se d­lui judecător, i-s’a luat numai un scurt interogator ră­­m­âind ca să fie ascultat erî din nou. D. Tricup e student la drept și nu e—după cum anunțase unele ziare,—rudă cu Spirache Proto­­popescu, presupusul complice al lui Mărăcineanu. D-sa a declarat erî că cunoaște de mult pe Mărăcineanu, de oare­ce a copilărit cu el, stând pe aceeași stradă. In ce privește comiterea cri­mei, d-si a declarat că n’are nici o cunoștință. întrebat dacă Mărăcineanu a­­vea obiceiul să se tundă mărunt, d-sa a declarat că de când o cu­noaște, Mărăcineanu purta părul mare și se miră cum i­a venit a­­cum să se tundă mărunt. D. Tricup a mai declarat că fiind în București cu vre-o două trei zile înainte de comiterea crimei, a văzut pe Mărăcineanu eșind din Cișmigiu împreună cu Spirache Protopopescu și că purta o cravată roșie, întrebat asupra relațiunilor lui Mărăcineanu cu familia Bobo­­cescu, d-sa a spus că d-na Bo­­bocescu îi interzisese de mult de a mai veni pe acolo. D. Tricup va fi ascultat și azi. Ascultarea informatorilor a du­rat până la orele 5 și jumătate. Interogatorul tist Miîră­­eii­can­u După ascultarea informatorilor, Mărăcineanu a fost introdus în cabinetul judecătorului. El era escortat de 4 jandarmi. La întrebările puse de jude­cător el a răspuns că nu știe nimic. Somat ca să arate unde sunt bunele cu cari a fost îmbrăcat in seara comitetei crimei, el a spus că n’are alte haine de­cât cele de pe el și că pardesiul parchet­e al fra­Interogatorul lui Mărăcineanu a durat până la ora 7 seara. O probă y­ di­obiloara contra lui­­ Mai­ stcäpeass« Sa giie că Arghir a fost în­junghiat cu un stilet și că lângă cadavru s’a găsit numai vlrful acelui pumnal. Instrucția a căutat să afle dacă Mărăcineanu poseda vre­ un pum­nal și un adevăr a reușit a sta­bili că Mărăcineanu a primit cadaut de la un tovarăș al său de închisoare un cuțit foarte fin cu lama de oțel și cu mânerul de argint. Acest cuțit apoi el l-a transformat în pumnal. Acest pumnal a fost văzut și de d. Tricup la Mărăcineanu, înainte de comiterea crimei. Arătându-se erî d-lui Tricup vîrful de pumnal găsit lângă ca­davrul lui Arghir, d-sa ar fi de­clarat că acel vîrf pare a­ fi de la pumnalul ce­va văzut la Mă­răcineanu. Acum instrucția caută să afle cine a transformat cuțitul în pumnal.* ¥ ¥ La orele 7 jum., Mărăcineanu a fost retrimis la Văcărești, iar Protopopescu tot la poliție, de­oare­ce nu i s’a luat încă inte­rogatorul. Tamasiu­t UN PROVERB PE ZI La tatăl blajin, copil îndrăzneț. (Spaniol). Finanțe, agricultură și comerciă București, 30 Octombrie. Fluat­țe Cola valorilor la bursa din Bucureș­ l­ Renta­ție 1881-38­5»/, lei 99'/«— 99*/,­ id. 1892-93­5», lei lOC/g­BM1/«, ic. de 32'/, mii. 4 °/, lei 88 — 88'/«, id. de 50 mii. 4“/, lei 8S­'8—SS id. de 274 mii. 4 °/, lei 88%—89. Obligațiuni com. București 4 °/, lei 857,­86. Oblig. Cred. jud. și com. 5'/, lei 98*­,­98%. Func. rural» 5% lei 101% — 102, id. de 4’» lei 90%—9% Urbana Bu­curești 5% lei 91*/»—91 Vt, idem Iași 5 °,, lei 85%— 86. Acțiuni : Banca Națională 2340 — 2350 lei Banca Agricola lei 242—245, Banca de Scont iei 106—110. Socie­tăți de asigurare : Dacia-România lei 428—43­ X Naționala leî 430—432. Monede : Napoleonul leî 20.05. Cor. germană lei 24.70. Florinul leî 2.10. Rubla leî 2.65. Sconturi și avansuri : Banca Na­țională 5—6%,Banca Agricolă 6-8%, Casa de depuneri 5%­­. Devise : cek Londra 25.18,/, ; cek Paris 100.20 ; cek Viena 105.20; cek Berlin 123.35 ; cek Belgia —. — Treî lunî: Londra 24.92Paris 99.40. Berlin 122.20. Belgia Cota valorilor române in strKn&iat­e Frankfurt. — Renta de 5% 99.90, idem 4* , 87.20. Paris.—Renta de 5% 101.50, id. da 4% 87.40. Berlin. — P­enta de 1892—93 5% 99.90, idem de 1890 4*/0 87.30, id. de 1894 4% 87.—, id. de 1896 4«/, 87.—, id. de 1898 4 °/, —.—. Comu­nale București 97.10. Cota valorilor streine Consol, engleze 87.69 Renta fran­ceză 98.20, renta italiană —. —. Banca otomană 590, loturi otomane 140.50 Cer­ cale Scăderea cursurilor în bursele a­­mericane­ se accentuiază. Pe lângă motivele carî contribue la această scădere și pa care le-am expus în diferite rîndurî, se mai vorbește de vînzarea unei marî cantități de grâu strîns de morari în vederea unei urcări a prețurilor fărncî care însă nu s’a realisat. Prețurile grâului au­ sosit și azî cu o scădere de mai mult de 1 cent la New-York, și V» de cent la Chi­cago. Porumbul de asemenea a per­dut aproape 1 cent pe bushel. Fluctuațiile piețelor europene sunt neîsemnate. Tendința lor este mai slabă. La Brăila s’aft vîndut erî următoa­rele cereale : Graft de 77—771­, kgr. cu 1—15 % corpuri străine hect. 24.3000 cu lei 9.65—10.30 hect. Grâu de 801/, kgr. cu '/,% corpuri străine hect 2100 cu lei 14.50 suta de kg. și vag 45 de 73—79*/, kg. cu lei 12.50 — 14.45­/, kg. Porumb de 77 — 78% kg. hect 9458 cu lei 7.80 h. și­­ 17 cu lei 7.90 — 9.15 suta kg. Po­rumb colorat de 81­/, kg. hct. 480 cu lei 9 h. și vag. 14 de­ 79—80 kg. cu tei 11—11.90 suta kg. Cincuao­tina de 78 — 81 kg. vag. 32 cu lei 11—11.25 suta de kg. Secara de 72 jumătate kg. hect. 1680 cu lei 7­ h. Ovăz de 41 kg. h. 4000 cu lei 9.15 suta de kg. și vag. 34 de 46 kg. cu lei 8.70—9.40 suta de kg­. Orz de 55—66 kg. vag. 28 cu lei 8 — 9 și 15 suta de kg. Orzoaica 65—56% kgr. vag. 17 lei 9.071­,—10 suta de kgr. Fasole vag. 27 cu lei 18.500/6 de kgr. Rapița vag. 8 cu lei 7.25 suta de kgr și săm­înța de cânepă vag. 2 cu lei 16 suta de kgr. Ultime de peșt Cota cerealelor­in străinătate (Telegramele noastre particulare) Budapesta, 29 Octombrie. Grâu de Apr. cor. 7.77 invariabil Secară,, ,, ,, 6.71 urc. 2 h. Ovez ,, ,, ,, 5.52 invariabil Porumb ,, ,, 5.29 ,, Cob­a de Aug. ,, 11.80. ,, Berlin, 29 Octombrie. Graft de Oct. Mar. 160.75 scă. 25 c. , Secară de , ,, 133.— ,, 50 c. Paris, 29 Octombrie. Graft de Ianuar. fr. 20.90 invariabil Făina ,, ,, ,, 28.80 urc. 15 c. Uleift de cofta „ 51.25 invariabil New-York, 29 Octombrie. Graft disp. cent. 84% scă. IV» c. Grâu de Dec. ,, 83% ,, 1*/» c. Porumb ,, ,, 47% „ % e. 19 Octombrie. 16»", scă. *­, c. Chicago, Graft de Dec. cent. Grâu de Mai Porumb VINERI * Toate persoanele cari vor cumpăra «Universul» ce apare mâine, Sâmbătă 1, și poimâine, Duminecă 2 Noembrie cor., și vor trimite cupoanele No. 19 și 20 din acele două numere, vor concura in mod gratuit, prin tragere la sorți, la următoarele premii : Un frum­­os ceas de aur' pentr­u­ bărbat. O asilerie pentru sobe. Șense cuțite și 6 furcu­lițe de deșert. O zah­arnică de argint plaque­t și cristal. * Duminecă, 2 Noembrie, este aniversarea căsătoriei Suvera­nilor noștri. * M. S. Regele a primit în audiență la castelul Pe­leș și re­gan, fostul secretar general al minis, de justiție și actual mem­bru la Curtea de apel din Iași. ♦ V. Mih. Bucureanu, actual ajutor de sub-prefect al plășei Hârșova, și d. Scarlat Dumi­trescu, actual ajutor de sub-pre­­fect și plășea Medgidia, din ju­dețul Constanța, sunt transferați unul în locul altuia. In interes de serviciul. ♦ Baronul Guillaume a fost numit ministru plenipotențiar al Belgiei la Haga. Se știe că ba­ronul Guillaume are de soție pe compatriota noastră, născută Gră­­dișteanu, fosta d-șoară de o­­noare a M. S. Regina României. ♦ La 1 Decembrie I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei va începe inspectarea tuturor mânăstirilor și schiturilor din eparhia sa. ¥ D. C. Conțescu, secretar la legațiunea română din Paris, care se afla în congedist la București, a plecat era la postul sec. ♦ D. I. Trandafirescu, giran­tul consulatului român din Rus­­ciuk, se află în Capitală în vir­tutea unei permisiuni. ♦ D. dr. Polizer, șef de labo­rator la institutul de chimie, a depus proectul de regulament asupra fabricarei petroleului lam­­pant, pe care a fost însărcinat să-l elaboreze. D. dr. N. Manolescu, directo­rul general al serviciului sanitar, se ocupă acum cu revizuirea a­­cestui proect, pe care -l va su­pune apoi aprobărea consiliului sanitar superior. ♦ Mâine va începe la minis­terul de interne, examenul de capacitate pentru ocuparea pos­turilor de sub-comisar­. ♦ La primăvară serviciul sil­vic­ din ministerul de domenii va face noul plantațiune de pă­duri, pe o întindere de­­ 7 peri­metre comunale comasate; aceste plantațiuni vor cuprinde o su­prafață de 4400 de hectare. Până azi s’a fi împădurit în Do­­brogea 1000 hectare, pe când în acest an s'a fi împădurit numai 4 perimetre. Pentru aceste nouă împăduriri ministerul a destinat suma de 180.000 lei, cari se vor lua din fondul depus pentru acest fel de lucrări la Casa de depuneri, fond care se alimentează în fie­care an cu venitul produs din aren­darea acestor terenuri (23.000 ectare). Pieții, necesari acestor plan­tați­uni de păduri, sunt furnizați de cele 6 pepiniere comunale existente în Dobrogea ce dispun acum de 5 milioane de pieți. ♦ Noaptea trecută a nins pe munți la Sinaia și Rucăr. ¥ Erî s’a întors în Capitală d. ministru Stoicescu. ♦ In virtutea unui concediu, a sosit în Capitală d. C. Kogâlni­­ceanu, consulul țârei la Cernăuți. ♦ Consiliul comunal al Capi­talei se va întruni în cursul săp­­tăm­ânei viitoare. Intre chestiu­nile cari vor veni în disensiune în ședința aceasta, va fi și ce­rerea companiei electrice din Bu­curești de a i se permite să ilu­mineze cu electricitate unele in­stituții particulare. ♦ in’junul pentru concursul de medici secundari, care începe Sâmbătă 1 Noembrie, consiliul sanitar a delegat ca membri pe d-nii profesori dr. Gr. Râmni­­ceanu și dr. I. Cantacuzino­. D. prof. dr. general Teodori a fost delegat din partea mi­nisterului de interne. ♦ Ministerul de comerț a tri­mis o circulară, tuturor Camere­lor de meserii din țară, prin care le invită a p­une în vederea cor­porațiilor de meseriași, că nicî un patron nu poate angaja ca elev pe un tîner ce n’a împlinit încă vîrsta de 14 ani, de­cât cu avisul favorabil al Camerei me­seriilor, respectivă. De asemenea un patron nu poate angaja un lucrător, al cărui contract cu alt patron n’a expi­rat. In cazul contrariu ambii vor fi răspunzători solidari față de patronul părăsit.­­ Se știe că ministerul de in­­terne va înființa o medalie spe­cială, spre a răsplăti serviciile a­genților și ofițerilor de poliție Medalia va fi de trei clase : de aur, argint și bronz, avănd pe o parte efigia M. S. Regelui iar pe alta inscripția «Răsplata mun­cei și devotamentului». Dimensiunea medaliei va fi de 30 milimetri. Panglica va fi­­ de 30 milimetri, formată din bande de câte 10 milimetri, mij­­locu roșu și laturile albastre­. Ministerul de interne a îna­intat, consiliului de miniștri spre aprobare modificarea budgetului primăriei Capit­alei, în sensul de a se face reduceri de 59 mii lei. Această sumă, împreună cu cei 30 mii lei aflați disponibili la paragraful extraordinar, va servi la acoperirea cheltuelilor curente ale primăriei, care se urcă la suma de 75 mii lei. ♦ S’a încuviințat strămutarea reședinței judecătoriei ocolului Bârca, din județul Dolj, în co­­mun­a Bârlești, același județ. In urma acestei strămutări de reședință, s-a făcut, în interesul justițiabililor, următoarea modi­ficare în circumscripțiunile jude­cătoriilor din județul Dolj: Comunele Ghighera, Nedea, Măceșu-de-Jos și Măceșu-de- Sus au­ fost trecute din circums­­cripțiunea judecătoriei Bârca, în aceea a judecătoriei Bechet. Comunele Caloperu și Segar­­cea, din circumscripțiunea jude­cătoriei Bârca, în aceea a jude­cătoriei ocolului 1 Craiova. Comuna Gubancea, din circa ocolului I Craiova, în aceea a judecătoriei Bârca. Comuna Călugăreni, din circa judecătoriei ocolului­­ Craiova, în aceea a judecătoriei ocolului Cala­fat. Comunele Vârtopu, Rudari, Galicea-Mare, Caliciuca și Giu­­bega, din cirp. judecătoriei oco­lului Calafat, în aceea a ocolului Bârca.­­ S’a prelungit cu 45 zile con­cediul d-lui George Bengescu, consulul general al României la Constantinopol.­­ In darea de seamă a Expo­ziției din Brăila s’a omis a se face mențiune de produsele fer­mei Copăceni, proprietatea d-lui Al. Ciursu, care a expus și peleași produse ca și la Expoziția din București, și despre care «Uni­versul» a vorbit pe larg. Produsele d-lui Ciurcu au­ ob­ținut la Expoziția din Brăila «Me­dalia de aur». ♦ O telegramă din Sibifl­ia anunță că erî, Jouî, s’aut pus cu solemnitatea cuvenită crucile pe turnurile bisericei catedrale, în prezent« I. P. S. S. Mitropoli­tului Mețianu, asistat de toți membrii consistorului, de frun­tașii parochieî și de un numeros public.­­ Ziarele din Viena anunță că baronul român, dr. Ion de Stâr­cea (Bucovina), din corpul diplo­matic austro-ungar, a fost avan­sat la gradul de secretar de le­­gațiune cl. II. * De la Ligă: Ni se scrie din Ploești, că erî după amiazî s’au­ întrunit în sa­loanele «Clubului Tinerimea» mai mulți cetățeni fruntași și vechi legiști, cari în urma unei con­sfătuiri avute cu d. Petre Gră­­dișteanu și Alex. D. Florescu, delegații comitetului central al Ligei Culturale, au­ pus baza u­­nei secțiuni a Ligei în oraș. Nu­meroasele adesiuni ce se fac sec­țiunea—după cum ne afirmă co­mitetul de inițiativă—ne îndrep­tățește în credința că în cursuri se vor putea mândri și P­o­­eștenii cu o puternică secțiune a Ligei Culturale.­­ D-nii abonați din provincie ai ziarului Universul sunt ?•«­­Dați, un caz de schimbare de do­miciliu, a ne recunoștiința ime­diat, trimițându-ne, împreună cu noua adresă, și vechea ce se gă­sește lipită zilnic pe ziar, intrun plic, sau lipită pe o carte poș­tală, și asta spre a nu suferi în­târzieri cu primirea Universului la noul domiciliu. SYIRI ȘCOLIHS * învățătorul Al. Timotescu, din Cocioc (Ilfov), a fost suspen­dat pe 6 luni. ȘTIRI JUDICIARE ♦ înalta Curte de casație a sta­bilit următoarea jurisprudență : Legea, prin art. 1307 din Co­dul civil, prohiba vînzarea între soți, și numai în mod excep­țional, acest articol permite o asemenea vînzare nu tre­ anumite cazuri de lichidare, și prin lichi­dare nu se poate înțelege ori­ce lichidare a dar averilor bărbatului, ci numai lichidarea datoriilor so­țului către soție, cari datorii nu pot fi de­cât acele preexistenta vînzăreî. — Gestiunea de a sa ști dacă într’un caz anume dat există saft nu o cauză legitimă de a se admite de bună o vân­zare făcută între doui soți, care­­stitue judecarea unei cestiuni de drept, căci această judecare colk sistă în interpretarea art. 1307 din Codul civil, și în aplicarea acestui articol la faptele consta­tate de instanța de fond, și prin urmare judecarea acestei cestiuni intră în atribuțiile Curtei de cat»­sație. Sptlrl rasuilitsaure ♦ Căpitanul farmacist Cris­­tescu Stamate a reușit la e­­xamenul de maior, al căpitani­lor sanitari din corpul II de ar­­mată.­­ Cu ocazia inspecției pe cara d. general Borănescu, loc­țiitor­­al corpului 11 de armată, a fă­­cut’o la compania de jandarmi pedeștri din Capitală, a fost tre­cut în fruntea tabloului pentru recompense, sergentul major Mi­hail Petrescu. Tu­bî­r CCIO M ICK ’ în minist ¥ D. președinte al consiliului, D. Sturdza, ministru al lucră­rilor publice ad-interim, a apro­bat proiectul de budget al a­­cestui departament pe exercițiul 1904—1905. Budgetul a fost încheiat pe suma de 4 425.000 lei—cu o eco­nomie de 1.425.000 lei față cu alocațiunea budgetului în curs. Această economie provine din faptul că pentru serviciul fluvial și șantierul de la T. Severin, ministerul lucrărilor publice va prezinta un proiect de lege și un budget separ­at.­­ La primă­vară județele Brăileț și Constanța vor înființa câte o școală de sericicultură, în felul al cetora cari ați funcționat vara a­­ceasta la București și Mizil.­­ In intervalul de la 26 — 31 Octombrie a. c., timpul a fost în toată țara ploios și friguros. Pretutindeni s’a terminat cu­lesul porumbului, iar semănătu­rile de grau­ și orz se continua­ cu activitate în județele unde s’aut început mai târziu­. Rapița și grâul de toamnă, semănate mai de timpuriu­ prin unele ju­dețe, au­ început să răsară. In județul Ilfov semănăturile au­: următoarea întindere : Grâul 117.053 hectare, rapița 17.519 hectare și orzul 3.581 hectare. In acest județ locuitorii se ocupă acum cu semănatul grâului și ca dijmuitul porumbului. Im­așurile s’au­ îndreptat în cele mai multe județe din țară, în urma ploilor. ȘTIR­I SANITARE­. Pe ziua de erî aui fost, în spitalele Eforiei, din București, 177 bolnavi de scarlatină. ȘTIRI AIVÎISTICE­ ♦ «Consolarea», societate pentru ajutorarea copiilor sâracî, va da Du­minecă, 2 Noembrie, o mare serați dansantă pentru imbricarea copii­­­lor săracî în sala «Liedertafel». Cronica teatrală Teatrul Național.— In clește, piesl in 3 acte de Paul Herinteu; Cancer la inimă, un act de H. G. Lecca Frumoasa dramă cu care s’a des­chis spectacolul de aseară, a fost reprezentată pentru întâia oară la Paris în 1894 și e a treia operă de teatru a tinerului academician, des­pre­ care s’a­ vorbit atât de mult acum un an, când i s’a jucat «Enig­ma». E o piesă modernă în care autorul a vroit mai mult să-și ex­pună teoriile sale asupra divorțului, de­cât să ofere o intrigă bogată și pasionată. Subiectul e foarte simplu. Solii Fergan (d. C. Costescu Șt­eăi&) Lucia Sturza-Golescul due 76% 51% Anvers 29 Octombrie. Colza disp. cent. Naveta 21% invariabil 20»/« INFORffiâȚIDNI

Next