Universul, ianuarie 1904 (Anul 22, nr. 1-29)

1904-01-01 / nr. 1

1 — JDU11 IANUARIE 1904^ I­tele și anunțurile se primesc la: 1 . Bi’^zoiatiu 11 CELE DIN URMA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA REDACȚIA : Strada Brazoianu, 11. București Telefon.—Adresa telegrafică «Universul», București /cadrul conflictului ruso-japonez. — (Vezi explicația) 1. I ascunză și de unde dirijează o­­perațiunile lor fără multă frică. In conflict a căzut ucis, pe când se lupta voinicește cu briganzii, agentul de poliție Anton Viletti: el era de 32 de ani și era năs­cut la Mistretta. Inmormîntarea acestei victime a datoriei s’a fă­cut cu mare pompă. Brigandul Mirto era urmărit de mult de autoritățile locale, dar, fiind de o inteligență rară, a știut în­tot­dea­una să scape din încurcătură. Acum însă îi s’a înfundat. Mama brigandului Mirto tră­­ește încă , de­oare­ce nnsa e foarte gr­a bolnavă, nu a fost până a­­cum înștiințată de tristu­l sfirșit al unicului ei fiu. Anlîs zon. e anul 1908 orio d­­ecembrie.—Cuv. tolie­nuarie 1904.­Bap- S 7.52: amine 4.56 »♦oaiwM—■»—> 3 / Decembrie, toatelor zilele trecute o altă broșură da­­nedie legist­or­ iei, având cati­­i alimentare și râ», de care se ocupă tot în lucrarea iuden­ială una importante, târnă iu cea mai anitatea, adecă­­ s­thim al omu­­,teres public de sa ne îngrijim se hrănește pe­aceasta,e­vide­nt că nu stăm î­rbunas cu mult larelor civilizate. România, zi re d­­a lucrarea d-saie, vicilul de poliție bază modernă a ătre venerabilul și or de igienă d. dr. c­or »l serviciului I. Această urga­­­ntă în principiu, plica în toată ri­­sa e pe de o parte la­ care să supra­­lus igienic iar pe cetățenii nu știm și nu ce supu­­care sunt create apărarea sănătății­­murești, cu o po­ Dape 300.000 le- i vorbesc de pro­­ate asemenea m­e­­nesc—nu cu daui sanitari se poate ocaluri, magazine ampe de vinuri, pește, etc., etc., I probele de cer­­i sunt localuri cari i poate de joc n’au * agenții sanitari occident, chiar vorbesc de ote­­l*'aminuntul vizi­­un ci, vedere al ,,a. piețe ch­iar ncioase, vțc păși a, la ușile pava­tei de alim­enț­e ii și băligarului alimente ca icre, sărat, lapte bătut, conserve, murături sunt nu doar din acele care mai înainte de a fi ingerate ,“ vor spăla ori fierbe, ci cari se consumă de a dreptul». Autorul constată că, în mare parte, cetățenii nu sunt de­prinși cu controlul și se su­pară când agenții sanitari vor să-l exercite. Mai ales, zice d-sa, trebue să ne ridicăm în contra influențelor politice și contra toleranței prea din cale afară a autorităților cari a­­desea ori trec cu vederea sau pedepsese cu circum­stanțe a­tenuante asemenea abateri, numai în vederea conjunctu­rilor politice. «Nu e vina guvernelor în a­­ceasta, zice d. dr. Minovici, căci e la mijloc o chestiune da edu­cație, na­rele obiceiuri trecute, ca sa zicem așa, in singe, ci în­dreptarea ce ti’pbue să vie, nu poate veni numai de la autori­tăți, căci vina nu e numai de partea acestora. Trebue s’o înțe­leagă și cetățeanul odată că dacă legea îi impun­e lui ceva ce­ i se pare incomod, sunt­ multe cazuri unde pentru protejarea lui s'a t­ impus norme, cari sunt tot, atât de incomode altor cetățeni. Or dacă aceștia s’ar abate sau ar fi tolerați să ocolească legea, ce ar mai zice, cetățeanul nostru cu a­­limentele falsificate ? Trebue deci făcută și cetățeanului educa­țiu­­nea în­ sensul ca să se cbicinu­­iască a respecta legea, căci nu­mai atunci se vor stârpi abate­rile de la lege, în favoarea sau defavoarea alnui cetățean, ce se mai comit de unii membri ai au­torităților. «Afară de aceste măsuri edu­cative și de domenii­ mai gene­ral, se impune, însă să se ia mă­­suri, ca comunele urbane să facă tot posibilul pentru a organiza ori­cât de modest câte un ser­viciu chim­ic-igienic, un serviciu de control al alimentelor și să aibă în permanență, mai ales in hale, agenți sanitari pentru su­pravegherea cornurilor. Să luăm pildă de la Germania care este cea dintâi țară în ce privește lu­area de măsuri igienice; legile ei sunt de o severitate extraor­dinară contra falsificatorilor și debutanților de alimente stricate. De aceea această țară progre­sează ca sănătate, ca vigoare și viață regulată. Este adevăratul popor, care știe ce vrea, care știe pentru ce trăește și cum trebue să’și prețuiască și să'­și păstreze sănătatea. «E momentul cred ca să ce­rem celor în­ drept și presei să înscrie în programul lor de ac­tivitate, alăturea de o regenerare a moravurilor, și pe aceea a re­genera­rea fisive și igienice a neamului nostru». Are deplină dreptate de me­­dic-legist Ml novici. Din­ parte ne, precum în­tot­dea­una ne-am făcut da­toria în această chestie de interes general, așa ne-o vom face și în viitor. Din Italia (Corespondență parte a ziarului »Universul») Roma, 27 Decembrie 1903. Aniversarea morței lui Victor Emanui­l Astă­zi, cu ocazia aniversarei morței lui Victor Emanuel al 11-lea, pe edificiile publice și pe multe ca«» private, flutura stea­gul de doliu­. Pe piața Píiitheonului, azi,di­­mineață, multă lume aștepta so­sirea Suveranilor și a reginei mame, cari sosiră, escortați de cuirasieri, nu suitele respective, și fură primiți la intrare de d-nii Orlando, ministrul instrucțiunei publice, senatorul Massarucci, întreg comitetul veteranilor și re­­prezezentanții asociați­unilor mi­litare și ai com­­unei. Regina Margherită s-a rugat mult timp pa­ mormintul regem! Umberto. . . Terminându-se­­ slujba religi­oasă, foarte simplă, Suveranii, urmați de veterani și de repre­zentanțe, se înapoiază la palat. Din multe orașe italiene au­­­ sosit și asistat la­ aceasta come­morare mulți verehipi, trimiși de concetățenii lor respectivi. O sută de jandarmi, în mare ținută, cu ofițerii respectivi, au prezentat onoa­ie la Pantheon, înșirați de ambele laturi ale in­trare­ în biserică. In general s’a­­ dat acestei a­­niversari toată solemnitatea pe care o merita și Italienii au­ știut să facă bine lucrurile pentru «marele» lor rege. Gravele inundații din Sicilia Din Sicilia ne sosesc zilnic cei știri grave despre enormele pa­gube pe cari le-au cauzat acolo torențialele ploi căzute în ultimele timpuri. Apele rîului Simieto s-au re­vărsat, înecând toată zona des­tinată semănaturilor pe o întin­dere de mai mulți kilometri pa­tru fi. Hidrometrul arată că înălțimea apelor în unele părți e de doun metri. Autoritățile centrale au loat măsuri, serioase și întinse pen­tru a veni în ajutorul victimelor acestor inundații, cari din neno­rocire sunt multe. Circulația trenurilor e între­ruptă în multe puncte, și aceasta contribue mult la întârzierea a­­ducerea ajutoarelor. . Totuși,grație prevederilor luate, se speră că victimele nu vor su­feri mult după urma furiei divine. Ploaia continuă a cădea neîn­cetat. Anieuimie »supra uciderea brigandului Mirto Conflictul dintre forță armată și banda­­ brigandului­ Mirto, des­pre care vi s’a telegrafiat, s‘a ivit pe teritoriul Roccameuia, în­ una din acete cărți caracteristice ale Sicili­ei, perduîe printre munți, unde briganzii, pot ușor să se CRONICI F £ SEM­NE Jucăriile prinților Copiii sunt niște mi­i regi, iar­­ miiul regi sunt copii. Se trebue d­oi jucării, ca și la cei­l’alțî CODII. Micile altețe de azi întrebuin­țează în sbordâlniciile lor ace­leași jocuri ca și copiii celorr­’alțî muritori. Păpușa, calul mecania, sabia de lemn, rată, ce se poate zări în apartamentele copiilor din marile palate ale Europei. In privința lor rai se ține seam­ă de eticheta și de protocol. Ast­fel, la curtea Austriei, ti­nerii arhiduci se amus a cum vor. împăratul Frantz Josef—unul din betrânii Suveran­, a cărui inimă a fost mai mult rănită—nu vrea să se oprească sburdălniciile și izbucnirile de veselie ale prinți­­șorilor cari ’i înconjoară: «Prin ei, spune împăratul, intră o rază de soare in marea pădure tristă a Habsburgilor». Despre un strănepot al lui Frantz Iosif se povestesc urmă­toarele : După o boală destul de grea, i s’ar fi făgăduit să­ i se acorde orice va vrea. După ce se gândi, ceru să­ i se­ d-a voe să se ros­togolească pe o grămadă de fin ce se afla in curtea unei ferme. In fața acestei­ ciudate cereri, s’a referit împăratului, care răs­punse : — Dați-în voe să facă ce vrea , bunicul său Rudolf a dormit mai adesea pe pat de­cât în patul sc îi moale... 1. Regele­ Spaniei. .‘pe când era copil, a avut mai puțin noroc cu o cerere ce a făcut mamei sale, voia să se joace cu niște ștren­gari cari se tăvăiau în r­ozom și umblați în rut;, jocul acesta îl ispitea,după cum ne ispitește și pe noi, copii și oameni mari, tot ce n’am gustat încă ! Curtea Germaniei e mai fami­liară de­cât cea a Austriei. Co­piii se joacă sub supravegherea directă a părinților lor. Această supraveghere e mai curând o necurmată supunere . Prințul Henric de Prusia se juca cu bieții săi când erau mici. In acest timp micile surori stejeau într’un­­ colț brodând și cusând. Fiii împăratului Germaniei nu visau­ de­cât lupte și cavalcade. La Curtea Angliei tinerii prinți sunt foarte războinici. Prințesa Alice d’Albany, care a devenit acum ,o mare prințesă frumoasă, ’și adora păpușa și—î atribuia o mulțime de virtuți în închipui­­rea­­ copilărească, Intr'o zi păpușa, un superb bélé, dar al reginei Victoria, a căzut pe parchet și și-a sfârîmat brațul drept. Mica prințesă a scos strigăte îngrozitoare și fugă pe doica ei să cheme pe cele­brul dr. Mackensie. Doica obiec­tând că celebrul medic h’o să se deranjeze pentru o păpușă, prințesa exclamă cu un accent tragic: — What a shame â. Ce ru­șine ! moartea ei va recădea a­­supra capului d-sale. și ve­­a disprețuită de poporul englez. La curtea Angliei toate micile prințese și toți prințișorii au o grămadă da ji’r­irii. Copiii ducelui de Gonnaught și micii Battenberg] posedă mai multe jucării de­cât magazinele cele mai bune asortate și numai copiii președintelui Roosevelt pot rivaliza cu ei. Alți viitori regi și regine «in spe» au mai mult gust pentru stu­diu ș­i le place să muncească. Aceștia se «mută făcându-și te­mele și lecțiile. Silvia. Teatrul conflictului ruso­­japonez —­ Vezi ilustrația — Ilustrația noastră de astă­­zi re­prezintă o hartă a teatrului,con­flictului iscat între Rusia și Ja­ponia, pentru Coreea. Privind această bază, cetitorii noștri își vor putea face o idee despre po­ziționar geografică în care se află Rusia și Japonia: Tribuna militară Armata Japonezii Ultimele noutăți sosite din Ex­­tremul­ Orient par a a'ăta că Ru­sia și Japonia ar fi in divinul prmi- rezboiu. E drept că situația Ru­iei în­ Manciuria, și aceea a­ Japoniei în Coreea a ajuns, la o criză când pretențiunile reciproce nu se mai rezolva de­cât cu tunu, când ambele State vor vor să se discute serios. Aceste considerațiuni, cari se raportă la vecina noastră Rusia,, mă indreptățesc a face aci o scurtă expunere a organizarei pr­in« iei japoneze.' .­­Japonia e o țară foarte favori­zată­ prin poziția sa geografică, b­ogăția naturală a solului ei și o climă excepțională. Cele 46 mi­lioane de locuitori ai Japoniei sunt împărțiți în 3850 de insule a­­ căror suprafață gobaă e de.. 400.000 k­m, pătrați întinzân­­du-se de la «rhiacb'gol Filipine­­lor până­­ la Kam­ciatka. Etnografii nu sunt incă de a­­cord asupra originei japonezilor, c­ii­ din multe puncte de privire dif­r de rasa galbenă. Raporturile Japoniei cu Eu­ropa datează de mult; ele însă au­ luat un caracter definit de la 1997, când guvernul japonez a început­ să adopte civilizațiunea europeană. La acea epocă japonezii che­­m­ează la el o misiune franceză pentru organizarea generală a armatei lor. După 1978, prestigiul Franței scăzu mult, așa că japonezii s’au adresat germanilor, cari au or­ga­nizat’o așa cum e azi. Armata japoneză se compune din O armată permanentă, o ar­mată teritorială, o miliție națio­nală și din trupe speciale pro­venind din insulele Hokkaido, Tson, Sunna, etc. In întregul lor, aceste forțe reprezintă în timp de pace 8.000 ofițeri și 120.000 oamenii ; pe picior de război, 12 000 ofițeri și 350 000 oameni cu 82 500 cai ,și 1116 guri de foc. Trupee de ocupațiune ale For­­mosei formează un grup auto­nom cuprinzând: 12 batalioane da infanterie, 3 escadroane de cavalerie și 3 baterii,, în total, 9.100 de oameni.­­I­­nfa­nteria activă e armată cu pu­șca Midgide, o iu­țeală inițială de,725 metr­i; ar­mata teritori­ală , ș­i milițiile au pușca Muralli, iar cavaleria are carabina Midgi. Artileria­a activă e arm­ală cu tunul Arisaka­dfi.,oțel..da,75m­­ m­­întrebuințând pulberea,fără fum. Instrucția tehnică, a armatei japoneze e la înălțimea.celor Eu­ropene. O mar­e parte din ofițerii japonezi, și-au,­­făcut, studiile în școalele militare din Europa. Moralul armatei e susținut prin un mare spirit patriotic, întărit prin tradițiunile unui trecut de glorie, de ambiție foarte­ mare și un adine dispreț de moarte. Organizat,lupta,militară a teri­toriului e specială : Țara e împărțită in 12 circum­­scnpțiuni trebuind­ să dea fie­care un­cas de mobiliiare­, 4 re­gimente de infanterie, 4­­ bata­lioane de deposit și 4 regimente de infanterie teritorială. Cavaleria și­ armele­ speciale să recrutează pe tot teritoriu. Organizarea satului-major și reglementele sunt acelea ale ar­matei germane. Oli­țerii să recru­tează din ,o școala militară­ și,de la front. In ceea­ ce privește, flota japo­neză, ea posedă, .actualmente cu vase capabile, prin armamentul,, viteza și organizația lor., .de a lua parte la o luptă navală,­ 6 cui­­rasate mari de la 12.,până la 15 mii tone fie­care ; 6 incrucișă­­toare cuirasate ,­de­ 10 mii tone și 14 crucișătoare prologiate de, o capacitate variabilă de la 2700 până la 4300­­ ton­ e. Armata și flota rusiei în în­tregul eî ,e cu, mult superioară celei Japoneze, dar pe teatrul de operație din­ Extremul­­ Orient, du­pă toate infoi­m­ațiile rușii sunt azi inferiori, japonezilor. Nu tre­bue uitat că, di­stanțele ce au de parcurs rezervele­ ruse, pentru a ajunge din Europa în Nordul A­­siei sunt colosale , și că ele tre­­buesc concentrate pe drumul de fer Transiberian, ce p­are de­­cât o cale și care po­t­ organizat pen­tru ast­fel de transporturi. Mai trebue încă recunoscut că japonezii au arătat în timpul ul­­timulu războiu din China o in­teligență vie, cunoștințe teh­nice solide, o forță de rezistență și o soliditate foarte mare, tot calități chemate să servească acțiun­a militară a­­ acestui popor patriot și care are cunoștință de forța lui. ________M. Moartea lui Mihail Paleologu Era dimineață, la orele 9, a în­cetat din viața în locuința sa din str Paleologu No 5, în urma unei răceli fee-a căpătat în zilele Crăciunului. M'hail Pal'ologu, membri­ la înalta Curte de casare. M'h‘l Pa­­plogu are 56 de ani, el e fiul lui Nicolae, Palologu, fost judecător de Curte. După ce și-a făcut studiile la Paris, ve­nit în țară, a fost numit procu­ror. La 1880 a demisionat din magistratură­ și a fost numit di­rector al ziarului «Tripul» pro­fesând și avocatura. La 1890 a fost numit procuror general și apoi consilier la Curtea d»­­pal. In ziua de 1 ianuarie 1903, a fost numit consilier la înalta Curte de casație. Înmormântarea se va face Jeul, 1 ianuarie-196Oâ, la, orele 2 după amiază, la cimitirul Bellu Mihail Paleologu Mihail paleologu­ a murit de o­ congestie pulmonară și lasă în urma lui o­ soție nemângâiată și două copii. IJtirí <im strauidtattí — Prin vești: — O depeșă­­ din New­ York a­­nunță că Guadalagara, în Mexic, a fost Vineri teatrul unei­ îngro­zitoare explozii de­­ dinamită în­­tr-o mină. 20 oameni au fost omorîți; 40 alții sunt m­ai mult ori mai pu­țin greu răniți. Ziarul «Neue Freie Presse»" 'află că s’fur suspendat tratativele­ a­ustro-maghiare asupra ■ procedu­reii penala militare, de­oare­ce s’a dovedit impasibil de a se a­­junge la o înțelegere între mi­nistrul­ comun de războiu și în­tre guvernul maghiar în chestia limbei în care se vor judecă procesele. * *» Papa a­­ scris decanului corpu­lui diplomatic din Roma, minis­trul Portugaliei,­ca nu mai vrea să vadă doamne decoltate la re­cențiunile Vaticanului. * ■ Perinelle, poreclit Chariot, a­restat în afacerea crimei din Aix­ies-Ruins, a fost­ dus în libertate. ** ■­ * * Zi­a­r­u­l «M­agya­r Szó » a­flă că fostul guvernator­ al orașului Fiume, contele Szapáry, ames­tecă­t in­ afacerea­ corupțiunei par­­lamentare, va întreprinde zilele aceste o călătorie cu vaporul,șeii, ce­re va dura trei sau­ pa­tru­­ ani. El va fi însoțit de fostul căpitan din marina de războiu, Dittrich. * Se anunță ca arhiepisconul aus­triac Kobn, acuzat că nu a res­­pectat secretul spovedaniei, a fost invitat de Pana să renunțe la scau­nul său ar­hiepiscopal din Olmütz. Cei 498 buzi­ cari refuzau să recunoască pe englezi ca stă­pini în Transvaal și cari erau ținuți ca prizonieri în India, s’au îm­barcat Sâmbătă spre a se în­toarce în Africa de Sud. * * Ziarele germane anunță­ că principele ereditar de Hohenlo­­h­e-Langenburg, regentul duca­tului de Saxa-Coburg și Gotha, a sosit împreună cu familia, în localitatea Davos din Elveția.­­ Ziarul englez «Times» primește din­­ Montevideo știrea că Uru­­guayul se află în stare de­ răz­boiu civil. S'au întâmplat mai multe ciocniri,­fiind morți și ră­niți. Toate trupele garnizoanei au părăsit capitala spre a se duce în interior. Părăsirea forțată a lucrărilor agricole causeazâ populațiunea ru­rale grave prejudicii. A fost a­­runcat în aer un pod al drumu­lui de fer­« * » . Din Paris vine știrea că con­tinuă a circula acolo zvonuri a­­supra boalei lui Waldeck-Rous­seau. Ziarul «L’întransigeant.» spune că fostul președinte de consiliu este bolnav de cancer la float,și că are numai vr’o 15 zile de trăit.* Corespondentu!*nostru din Pa­ris ne-a telegrafist despre fali­mentul bancherului Reynaud lată oare­cari amănunte: Mary R­ynaud, a mai dat deja de două ori faliment în ultimii 20 de ani, încurcând și pe clienții săi și a fost condamnat la închi­­soare , după ce și-a făcut pe­deapsa, a deschis pentru a treia oară casa sa de banca. Acum el sa ruinat din nou și a fugit lă­sând un pasiv considerabil și o scrisoare in care spune că pleacă la Transvaal, țara aurului, pen­tru a face avere și a se reîn­toarce în urmă în Franța. An condamnat la moar­te refugiat la Iași (Prin poștă de la corespondentul nostru particular) înșî, 29 Decembrie. Am isbutit azi să descoper un caz într’adevăr senzațional, de­și autoritățile au luat cele mai în­tinse măsuri ca el să fie cât mai ascuns. Amănuntele ce urmează, re­date în chipul cel mai concis și grabnic, sunt absolut exacte, is­­butind să capet confirmarea lor de la însuși eroul senzaționalei afaceri. Eroul se numește Alexandru Neculăevici Spiridon, e în vîrstă de 25 ani, și e student la facul­tatea de drept din Kiev. Acum câte­va zile el a fost surprins de sentinelele noastre, postată pe malul Prutului, în mo­mentul când­ încerca să se refu­gieze pe pământul României. Adus la Iași, Alexandru Nico­­laevici a fost înaintat autorități­lor. Aci, fără a tăgădui ceva­ ilar vizibil emoționat, tînărul student a declarat că e un refu­giat politic din Rusia, că a fost condamnat la moarte­ de justiția rusească ,și că, dacă mai întâr­zia trei ceasuri in temnița ru­sească,­ astă­zi­ ar fi fost executat. La început, autoritățile noastre n’au crezut afirmațiunile tînăru­­lui student. Cercetându-se însă grabnic. S'a putut­­ constata că Alexandru Nicolaevic­i Spiridon a încercat un atentat revoluțio­nar la Kiev, a fost prins și ju­decat acolo, și a fost condamnat la moarte prin spânzur­are.­­In ajunul execuției însă, pe la orele 2 din noapte­, un număr de 80,­­studenți au­ atacat închisoa­rea, au­ spart carcera în care se afla nenorocitul lor coleg și iau scăpat. Sărmanul, deghizat în fel de feluri și în special ca femee, a străbătut pe jur mal tot drumul de la Kiev până aproape da­­ fin­gkent, u­nde­ în toiul nap­ei, de­și era un ger năprasnic, s­a a­­runcat in Prut, și înot a trecut in România. Aci a fost prins și depus la penitenciar. Ara putut vedea pe nenoroci­tul tiner. Are o înfățișare sim­patică, energică, cu cehi mari și vii. E foarte citit, vorbește ru­sește, franțuzește, nemțește și românește. Printre altele, stu­dentul Neculăevici mi-a spus : Preotul mă și împărtășise, spân­zurătoarei» era ridicată... Colegii m’au salvat... Marți, bietul tînăr, îmbrăcat într'un frac subțire, dar fără palton, va fi condus de jandarmii noștri, spre a fi expulzat în Aus­tria ca vagabond... Imiorenna O UMILTARE !»K. ZI Fericiți sunt «ceia cari pot su­feri fără să murmure. Onmism in provincie De la coresp. noștri particulari Pe ziua de 29 Decembrie­­ 90S lîcioșani Foc.— Un puternic incendiu s’a declarat ori noapte la cazarma ba­talionului 3 vînători. Focul a dis­trus cu desăvârșire un grajd Grație grabnicei intervenții a soldaților și a pompierilor, forul nu s’a întins mai departe, cu toate că foarte ușor putea să cuprindă și corpul cazăr­­mei.Pagubele sunt mici. Infi­anire.­La 3 Ianuarie se va ține o întrunire a membrilor clu­bului liberal din localitate. In a­­ceastă întrunire se vor lua mai multe decisiuni importante. Coresp. Craiova Crimă misterioasă. — O cri­mă, care de­sigur va da mult de lucru justiției, s’a făptuit a treia zi de Crăciun în Livezi, în împreju­rările următoare . Isprăvnicelul Costica M. Pestrițu, însoțit de pândarul An­ Ef­t, ple­case pe seară, conform obiceiului, să facă inspecție pe moșie. In timp ce dînșii vorbeau de una de alta, în drumul lor, se aude o detunătură și Aii cade jos mort. Pestrițu, grozav de înspăimîntat, se întoarce să vază cine este acela care a tras cu ăima , din cauza în­­tunerecului togă n’a putut distinge de­cât o­ siluetă care se pusese pe goană. Frica l’a împiedicat să urmă­rească pe criminal. După ce primul moment de groază a trecut, Pestrițu s’a întors în sat unde a făcut cu­noscut primarului crima. La început s’a crezut că chiar isprăvnicelul ar fi asasinul, cerce­tările ce au urmat însă, au stabilit că acesta n’avea nici un motiv să comită acest omor, care nu poate­­ rezultatul de­cât al unui act de răzbunare. —D. procuror Virg­i B­oscarcuu f*­ at plecat în anchetă la fața locului. Altă crimă. — Ion Constantin Vârban, din Terpezița, apucându-se la ceartă cu un consătean a­­séu, anume Ion Dumitru Băzăvan, pen­tru o datorie de 2 lei, și-a înjun­ghiat adversarul cu un cuțit pe care-l purta la brio. Dus la spitalul din Brabova, Băzăvan a încetat a doua zi din viață. Criminalul a fost arestat și înain­tat parchetului. Lucilius Constanța Pentru săraci.­­ Ca­mu toți anii, primăria iocală a distribuit a­­jutoare la săraci, dar cura suma de care dispunea comuna era mică, un comitet de doamne și domnișoare, în cap cu d-na Vârnav, au dat o serbare în salonul Elpis. Reușita a­­cestei serbări, din toate punctele de vedere, a fost satisfăcătoare. Rezultatul serbărei e de 2200 lei, din care parte s’a distribuit, iar parte se va distribui cu ocazia a­­nului nou. Bal.­In ziua de 6 Ianuarie Liga meseriașilor de bresle teh­nice din Constanta, va da un bal pentru spo­rirea fondului ligei, sub patronagiul d-lui Sc. Vârnav, prefectul jude­țului. Mișcarea portului.—De­oare­ce navigațiunea pe Dunăre este în­chisă, toate vasele comerciale, ce trebuiau să încarce cereale, vor sosi în curând în portul nostru. Acum se află în port următoarele vapoare­­: «Serpia» încărcând cereale, «Phosplops»,încărcând petroleț , «Da­vid» obsearcând cărbuni. Afară de «eesrce»,­­­s­­e mai găsesc în portul nostru/ brital «Mircea», care ier­nează aci, corn­ și vaporul german de salvare «Bertilde». Bu­rsa.—iată prețurile cerealelor vîndute la obor : Grâu arnăut 9.20—10.10 ; orz 4.70 -5.30 ; in 12.20-13 20 ; văz 9- 9.60; rapiță 4.50—6.40; porumb a.60 —7.20 ; m­eia 4 60. In total s’au vîndut 11.890 hecto­litri grâne. Tim­pul friguros ; pe alocuri a dat zăpadă mare. Călărași filtru. Clima.—Eri, pe la orele 2 d. a., individul Florea ilie Covaci, ferar BSTIM P. MANET IY V­INTEIA mii de fr­uncî, leprevezate pen­­și sconarî, roș­­­u liniște, ajuns? la o , cărticică de să 416 mii de i­o «a­tie îndes­­toate ventur­­o știi că, în mai pot sa iau ori­ ce­­a de deposit, de Jure are cont cu­­saiut, d-­e Uy­Garam­e și din cabinetul pro­curatorului și porni spre casie­rie, a cărei ușă o deschise cu cele gone chei, încăperea casieriei era în de­plină ordine. Registrul-cassa stă­tea deschis pa contuar, condeiul era rezimat pe călimara și toate c­­­e­ 1­a Iu obiecte la ro­nii lor. Canderul își scoase paltonul greu, îl puse în cter și se apro­pia da casă a­ cărei chee era a­­tarnatâ la lanțul ceasornicului său. Puse în mișcare sistemul care scotea la iveală gaura cheei și care nu era cunoscut de cât de dins­­ 1 și de Gef­feure. Băgă cheia în gaură și după o sosi­re de un număr de ori determinat, ușa casei se deschise d'o­dată, îm­­p n­­ă fiind de un resort puternic. üarnn fficase toate «stea cu liniștea ooîk înmlâ iisă de îndată . Și arnt LCA rsrivirea ?n kriloriA. oreio. — Unde dracu îmi era mintea eri când am închis casa? De-aș avea obiceiul d'a bea, aș crede că am fost er­. beat. Ia te uită ce desordine ? In adevĕr, totul era răscolit în casa de fier. Portofoliul cel mare, care conținea valori mari, era deschis și aruncat în colțul unuia dintre cele două compar­timente, monezile da aur erau risipite încolo­ și încolo. Insă ui­mi’’ea lui se schimbă în groază, când luând portofoliul în mână spre a’l pune la locul lui, simți că era așa ușor ca și cum ar fi fost gol. De uită în el și dădu un strigăt de spaimă : cu adevărat portofoliul era gol. Luă un alt portofoliu care tre­buia de aspri»a[a să conțină, o sumă consid­rabilă : era și el gol. i i... _. făcu pe amploiați să’șî rădice ca­petele aplecate asupra lucrului. — Ce s’a întîmplat? Oare se omoară cine­va aici? se întrebau funcționarii îngrijorați. Un ușier intră în casierie fără sa bată la ușă și cum zări pe Garcin strigă : — Soru­­l D. Garcin a înebu­nit. Procura­torul nu așteptă esp­ria­­țiuni și se repezi spre bincoul casieriei, urmat de aproape de alți impiegați. Bătrânul casier părea cu ade­­vărat înebunit: făcea gesturi mari, se sbuciuma, plângea și își bătea capul cu pumnii. — Ge s’ăe întâmpla!, d-le Gar­cia? întrebă Pignate, apucându’i de umeri în momentul când era să’șî isbesc­că capul de un părete. — Am fost jăfuit! jăfuiți re-Pignatel făcu un semn celor­­l’alți impiegați c­a și pentru a­„a­­râta, ca sărmanul Garcia își per­­duse cu adevărat mințile și cu o voce, dulce, cu acel ton care se întrebuințează, cu copiii ca­­pricioși, zise casierului : —■ Ia să vedem, scumpe Gar­cin. Poate că l­-am înșelat. Ține-țî cumpătul. —' Am fost jăfuÎL! nu , mai e nimic, în ca­sa, de fer, .il­urmură bătrânul care părea că o pă­leș­ ne. — Ian dai voia să observ și eu ? zisa Pignate.. . — Poftim, răspunse Garcin bă­­tându-.Și manila în­ păr. Procura­torii se ap­r­­opia de classir, luă în mână cele done portofolii sa uită în cale două despărțituri și murmură și dinsul spălmân­at. •­­. •—.Day,tot ce era, aici a fost escarasitî de groază și de turbare și se priviră cu un oare­care aer de neîncredere. — D­le Garcin, vine’sî în­ fire pentru numele lui D-zeu.. .adu­­nă-țî ideile, și încearcă a nu spune ce s'a întîmplat, zicea în vremea asta ce­­l’alt procurator, d. Bu­­chalet, care sosia în acel moment. — Nu mai e nimic înăuntru,, nu mai e nimic și eu sunt răs­punzător. - Să nu exagerăm, d-ie Gar­cin , fii mai r­ce, aceasta e ne­cesar pentru liniștea tuturor Garcin își smulsa guler­­ 1 și respira cu sgdmoi părea ca to­nul care e amenințat să moară de înăbușire. Se uita când la unul, că,>u la altul­­ cu un aer : -dá. íntripapie­nt își frângea mâiiie. — Haide, d-ia Garcin. iniș­trebue să desco^.er'.-n ton sever. .aceste cuvinte produseră un efect imediat. Bătrânul casier își îndreptă sta­tura. S­­oase un oftat Suog, îșî trecu mâna pe frunte și mur­mură . . — Da 'îndată pe­­ hoț. Se apropia ,de cassă,, îî exa­­m'nă interiorul cu băga­r de sah.ăv ridică, un capac de ie și băgă mâna într’o artă despă­ți­­tură. — Tot a luat, tot! el clamă tinsul,­­ până și bij­uteriile d-.șta­­reî sui­ bure ! — E ■> ‘—iare nep­r­­cire, zise Pi­gnatel; îns ă, ea se p­ate re­para daca,vom isputi să găsim pe hol. Supuneuul, d-­a G.ur’in, ușa biure,iiiu­ fi-tide, era încuia­t. . —­.D», era, și­­ pentru­­ c* s’o discuii, a trebuit «a să. *ntr»ba — Cassa de fer era și ea în­cuiată ? — Da. — Și numai d-ta și d. Lefe­bvre poseda ,­ cheile și secretul pentru deschiderea ei. — D., numai noi doi, nimeni altul. — Gândeș.e-te bine, d-le Gar­cin, nai uitat sau nai râceți vre-o dată cheea d-tale ? — Nici o­ data. — Prin urmare este evident, ca hoțul s’a servit de cheea care se afla la d. Lef­bure și care trebue să fi fost­ rătăcită. — Se puatt, răspunse casierul. Insă „ise iar îndată . — Di­.! cine să fi spus hoțului sec-noi pentru deschiderea cas­­si, de­oare­ce numai cu cheea or se z­bate descuia? — F­ șd o vii rât, răspunse Pig­­ue­ enind gânditor

Next