Universul, februarie 1904 (Anul 22, nr. 30-58)

1904-02-01 / nr. 30

O vedere a­ orașului Port-Arthur. — (Vezi explicația) Calendar pe anul 1904 Ortodox Sâmbătă, 31 Ianuarie.— Sf. doc­tori Ciru și Ioan Catolic Sâmbătă,13 Februarie.-Benignus Soarele răsare 7.07 ; apune 5.23 ținta pentru neclintita încre­dere a acestuia. Cerem scuze cititorilor că i-am întreținut azi cu aface­rile ziarului nostru ; eram însă datori să spunem acest cu­­vânt de lămurire. București, 31 Ianuarie 1904. Ziarul nostru Nu nu e plăcut nici­odată să vorbim de noi, întâii­ pentru ca datoria unui adevărat ziar este sa se ocupe necurmat numai de interesele publice , al douilea pentru că am avut în­tot­dea­una convingerea că publicul,cu încercatul său bun simț, prețuește munca cin­stită și stăruitoare și știe să deosebească valoarea adevă­rată de aparența înșelătoare. Cerem scuze cititorilor dacă ne abatem astâ­zi de la a­­ceastă regulă. O facem numai spre a lămuri publicul asupra situației ziarului nostru și a­­supra mersului său în viitor, ceea­ ce socotim că interesează pe numeroșii noștri cititori. Moartea aceluia care a fon­dat ziarul nostru și care, prin geniul său și prin munca-i fără preget de două­zeci și două de ani, a știut să lăr­gească atât de mult câmpul presei române și să ridice ziarul «Universul» la înălți­mea unei instituțiuni—moar­tea neuitatului în veci Luigi Cazzavillan a fost pentru noi o pierdere a cărei mărime n’o putem prețui. Ori­cât de adâncă e însă du­rerea noastră,ne-am dat seamă din primul moment că avem datorii mari de îndeplinit față de publicul care cu atâta căl­dură a sprijinit opera lui Caz­zavillan cât și față de me­moria lui. Ne-am îmbărbătat deci, și, stăpânindu-ne durerea, ne-am pus la lucru cu hotărîrea ne­strămutată de a ține sus opera adânc regretatului Cazzavil­lan, mergând pe calea însem­nată de dînsul și pe care în­­tr’un lung șir de ani am în­vățat să pășim fără șovăire sub înțeleaptă lui conducere. Nu putem noi judeca dacă sforțările noastre 'și ating scopul; în această privință, atâta putem spune, că hotă­­rîrea noastră de a munci fără preget după pilda premergă­torului, e nestrămutată. Din contactul nostru zilnic cu marele public, am putut constata însă că încrederea lui în ziarul «Universul» n’a șovăit nici un moment. Aceasta e pentru noi cea mai înaltă și puternică încu­rajare, pentru care din toată inima suntem recunoscători. Din parte-ne, asigurăm pe iubiții noștri cititori că re­­dacțiunea și administrațiunea ziarului «Universul» nu vor cruța nici un sacrificiu spre a­n la înălțimea încrederii și așteptărilor publicului. D-na Cazzavillan, proprie­tara ziarului, a păstrat în­treaga organizațiune așa cum o întocmise neuitatul său soț după o îndelungată expe­riență; a păstrat personalul ales de dînsul cu atâta îngri­jire, și, pentru a-l îndemna și mai mult la lucru sîrgui­­tor, a luat măsuri pentru crearea unei instituțiuni de asigurare despre care vom vorbi la timpul cuvenit. Mai presus de toate, d-na Cazzavillan e hotărită a nu cruța nici un sacrificii­ spre a ține la înălțime opera în veci regretatului său sor și a o desvolta mai departe po­trivit trebuințelor publicului, , «arătându-și ast­fel recunoș­­t din Serbia (Corespondență parte a ziarului „Universul" Belgrad, 27 ianuarie. Noul minister După peripețiile rele mai di­verse, regele a însărcinat pe ge­neralul Gruici de a forma un minister cu Nicolae Pașicî și ra­dicali de toate nuanțele, spre a nu disolva Skupcina înainte de votarea budgetului și da regle­mentarea chestiunei miniștrilor streini și a ofițerilor Palatului, fără a vorbi de eventualitățile po­sibile în Balcani. Noul cabinet, esențialmente transitoriu, cu toate că posedând o majoritate de prieteni <­î lm Pașkcî, însărcinați cu portofoliile cele mai importante, reprezintă destul de bine imaginea Skup­­cineț, divizată în doua trunchiuri, radicali moderați și independenți fusionațî, și complectată cu un mic grup de radicali democrați nuanță jujovicî. El este prezidat de generalul Gruk­i, ministru fără portofoliu, și compus din trei grupuri de radicali : d-niî Pașicî, la aface­rile străine ; Proliéi, la interne ; Patciu, la finance ; Velim­iro­­vicî, la lucrările publice. — toți patru radicali moderați ; Davi­­dovici, la instrucție publică, și fostul titular Todorovici la co­­mercia, amendoui radicali inde­pendenți ; d. Politcevici, minis­tru al justiției, este radical de­mocrat nefuzionat; generalul Put­­nik, ministrul de războiu, este considerat ca un radical inde­pendent. Ast­fel cinci miniștri moderați cu Gruici, Pașicî în persoană și trei din­amicii săi și patru radicali extremi, numărând pe generalul Putnik. Noul minister mai prezintă o semnificație particulară din punc­tul de vedere european prin pre­­zența în sânul sef­ a lui Pașk­î, omul Rusiei prin excelență, și a generalului Putnik, capabili a­­mândouă de a regula, în sine, a­­facerea regicizilor. Biografia miniștrilor Nu avem nevoe să reamintim viața bine cunoscută a genera­lului Gruici. Cât privește pe Pa­sid, reintrarea sa în minister, prezintând caracterul unei ade­vărate reabilitări, este de prisos a mai reaminti viața sa furtu­noasă și plină de peripeții. In momentul actual el pare a fi singurul om într'adevăr capa­bil a întări, la începutul nonei domnii, situațiunea interna și ex­ternă a Serbiei , cel mai popular dintre oamenii politici, cu toate sforțările politic­­ianilor indepen­denți, om al Rusiei prin ex­celență, ceea­ ce face coferta ofi­țerilor să se teamă de el mai mult ca da ori­cine. D­irotici este actualmente din­tre toți radicalii moderați, cel mai cu însemnătate și este dis­cipol al lui Pasici. D. Velimirovici, prieten din copilărie al acestui din urmă, a fost președinte de consiliu în 1902 și președintele Skupcniei care a ales pe regele Petru I. D. Patciu, un nou venit în gu­vern, este serb din Ungaria, doctor în medicină, amic intim al lui Pastci, economist reputat, bun om politic, într'un cuvînt finan­ciar al partidului. Cei trei miniștri independenți și democrați nu au un trecut așa cunoscut. D. Dim­idovici este ac­tualmente președinte al Skupcniei și a fost profesor de gimnasie . D. Todorovici e un fost profesor al școalei superioare din Belgrad, in fine d. Politcevici este avocat. Cât privește pe generalul Put­nik, el este considerat, cu drept cuvînt, cel mai bun ofițer din­ ar­mată. Ca semn caracteristic, e foarte energic. Cabinetul în fața Skupcinei Cabinetul se va prezintă azi după amiază la Skupcina con­servând programul deja elaborat de partidul radical și îî va cere de a vota budgetul, după care, î­n szsoasa închiderea sesiune! va fi pro­nunțată până la toamnă. Pentru budget, deficitul pare inevitabil. D. Pateu renunță la impozitul de consumație asupra vinurilor și spirtoaselor , va aug­menta poate impozitele directe și se va ocupa mai ales de reor­ganizarea administrației finan­ciare. In locul lui Putnik, ca șef al statului major general, se vor­bește de colonelul Mașin, unul din principalii regicizi, ceea ce l-ar smulge de la postul prea însemnat de șef de corp de ar­mată la Belgrad. Simb­î. GROIÎCÎ FEIEMIME Un tribunal pentru copii Nu-Î nici un colțișor de lume în care condițiile civilizației să impue neamului omenesc prefa­ceri așa de curioase ca acelea ale căror manifestări se observă în Statele-UJnite, în mahalalele în­depărtate ale orașului New-York. In fie­care an năvălesc în oraș mii de imigranți veniți din Eu­ropa și Asia. Numai în ultimii 12 ani, cifra lor s'a urcat la a­­proape un milion. Ei se insta­lează, ’,și clădesc biserici,’și gătesc mâncările lor naționale. A doua zi după debarcare copiii lor merg la școlile americane. Ori­ce operă socială sită carita­bilă are de obiectiv la New­ York ceea ce se referă la copil. Printre aceste încercări e inte­resantă mai ales înființarea unui tribunal special spre a judeca de­lictele copiilor, așa numita Ju­venile Court, despre care am vorbit deunăzi pe scurt. Acum vr'o 10 ani încă, pun­gașii de buzunare și spărgătorii mai mici de 16 ani erau rari la New­ York. Să fie oare îngrămă­direa săracilor în locuințe mise­­rabile care împinge pe copiii lor pe stradă, ori izolarea morală în care trăesc și nețărmuita liber­tate ce e urmarea acestei izo­lări? Dar numărul micilor cri­minali a sporit așa de mult în­cât, în Septembrie 1902, magis­trații au făcut să se adopte la co­dul penal un amendament, în care se spune că toate delictele copiilor trebue să fie judecate în afară și separat de cele­l­ alte crime. Se spera a se vedea micșorân­­du-se pornirile criminale la ti­nerii delicvenți, ast­fel despăr­țiți de adulți și tratați cu inten­ția de a-i reforma, în loc de a-i pedepsi, cum se făcuse până a­­tunci. In timpul primului ei an de existență, noua Curte a judecat peste 7000 copii, și de­și ea a­ avea încă de­cât caracterul unei încercări, magistrații au re­cunoscut superioritatea sa asupra vechiului sistem. La temnița provizorie, unde copiii petrec 3—5 zile, paznicii sunt numai femei. Șeful ei e tot o femee, care n’are nici­odată mai puțin de 150 prizonieri, cei mai mulți băețî. Directoarea,întrebată dacă n’are nevoe câte­odată de ajutorul vreunei paznice, spre a păstra ordinea, a răspuns : — Cred că tortura­rea mea a­­supra acuzaților e mai eficace de cum ar fi aceea a unui bărbat. La greutățile ce se ivesc ne­curmat, bărbatul ar fi pornit a se servi, ca argument suprem, de puterea-i fizică. Eu­, din po­trivă, desfășur mai multă răb­dare și tact. Aci căutăm să în­țelegem firea deținuților, și în această sforțare de a salva auto­ritatea, aflăm lucruri cari ne fo­losesc atât nouă cât și copiilor. De îndată ce suntem amenin­țate cu revolta, comand prizo­nierilor de a se așeza în bata­lioane. Odată, unul din biețiî cei mai răi, a eșit din rînduri ca să mue lovească. Intr’o clipă, ca lo­vit de trăznet, el a fost culcat la pâmînt, iar aperătorul meu, până atunci unul din ceî mai nesupuși, s’a pus între mine și cel revol­tat, și a exclamat încrucișându-șî brațele : — In această casă nici un băr­bat nu va ridica vr’o dată mâna asupra unei femei!... . In cronica de mâine voiă a­­răta cum se țin ședințele tri­­bua­­lului. Silvia« Carnetul meu Politica externă, orientală In războiul de acuma Rușii ’ncep sâ’și piardă slava. Căci, pe mare, japonezii Ii amintesc,tot dându’i... tava.." Vezând turcii că japonii Ia muscalilor caimacul, A’nceput să se ’narmeze Și să caute ne... dracul... Și Bulgarii, ginte... slavă, Își iau nasul la purtare, Și voiesc război cu Turcii Că’i mănâncă in... spinare... Serbii,—ca să uite lumea De regeștile păcate,— Caută gâlcevi afară Și își vira nasu 'n toate... Macedonia e gata Ca să facă iar revoltă. Căci din lume milioane Sarafoff făcu recoltă... In sfirșit, minciuni cu când Șadevăruri­le din două Ne sosesc pe toată ziua... • • • • • • • • • •• Iar la noi, în iarnă, plouă... Illarion. O vedere a orașului Port-Arthur — Vezi ilustrația — Corespondenții noștri din străi­nătate ne-au telegrafiat amănunte despre atacul escadrei japoneze asupra fortăreței rusești Port- Arthur din Extremul­ Orient. Ilus­trația noastră de astâ­zi repre­zintă o vedere a acestui port for­tificat. Port-Arthur are trei mari for­turi prevăzute cu baterii de tu­nuri de calibru mare. Afară de aceste mai sunt și alte forturi mici. In Port-Arthur se află și un mare șantier în care se pot re­para marile vapoare de războiu. Aici este și reședința «vice-re­­gelui Asiei de est», generalul­­adjutant Alexeieff.Garnisoana din Port-Arthur numără aproape 20 mii soldat­i. Portul este în legă­tură cu marea Galbenă printr’un canal de un kilometru lungime și vre-o 400 metri lărgime. Mișcarea revoluționară ’ DIN RUSIA (Prin poștă da la corepondentul nostru particular) Iași, 29 Ianuarie. Dintr'un izvor absolut sigur, am putut afla că, din momentul isbucnirea războiului ruso-japo­­nez, mișcarea revoluționară a luat un avânt mare in principalele o­­rașe din Rusia. In multe localități jandarmeria e concentrată pe străzi, iar po­liția face nesfirșite descinderi, percheziții și confiscări de bro­șuri, manifeste și publicațiuni revoluționare. In Basarabia, până chiar și în micile tîrgușoare, se observă o agitație neobișnuită, provocată mai mult de emisari revoluționari —cel mai mulți fu­tori studenți— de­cât de războiul cu japonezii, de care masele populare, dealt­fel, nu prea știu multe. In afară de aceasta, poliția sta­bilind că se introduc din străi­nătate, în chip clandestin, sute de mii de publicațiuni revoluționare, a operat și operează nesfîrșite a­­restări începând o riguroasă pază pte tot lungul Prutului, bănuind că prin această parte se introduc publicațiunile. De asemeni, s-a înființat la toate punctele de trecere,—și în special la Ungheni—un serviciu de control pentru corespondența care vine în sau iese din Rusia. Guvernatorii tuturor provinci­ilor rusești au primit de la Țar puteri discreționare, spre a face tot ce vor crede necesar, — fără nici un aviz prealabil—ca să men­ție ordinea", de asemeni, marele Mitropolit din Moscova a ordo­nat tuturor preoților din Rusia, ca zilnic să se oficieze prin bi­serici slujbe religioase pentru iz­bânda armatei rusești, precum și cL a se ține predici, propagande poporului, prin care să se reco­mande liniște și devotament că­tre Țar. Vh­eresimi­ observă o Situația politica Internei ca unul din cei mai marcanți membri ai partidului libera! In urma ultimelor rezultate ale alegerilor parțiale și a diferitelor comentarii ce s’au făcut și se fac încă atât în public, cât și în pre­sa noastră, am căutat să avem o întrevedere cu unul din mem­brii cei mai marcanți ai partidu­lui liberal, singurul competiție să dea răspunsul la întrebările ce formulasem. Am fost rugați și am făgăduit să nu spunem numele persoanei cu care am avut întrevederea. — Care este părerea d-voastră, am întrebat pe mult stimatul nostru interlocutor,—asupra re­­zultatului pe care l’ați dat ulti­mele alegeri parțiale ? — Nu văd nimic nenormal, îmi răspunse d-sa. Ați fost opt alegeri parțiale, la cinci au eșit liberalii și la trei conservatorii: două cantacuziniști și un carpist. Alegeri libere 1 ■ — Chiar așa, rezultatul acesta nu credeți că e un succes pentru opoziție ? — Netăgăduit, mi se răspunse, și aceasta se datorește, în pri­mul rînd, faptului că alegerile au fost absolut libere. Dovadă e că nu s’a primit nici o telegramă la minister și nici nu s’a făcut vre­un protest la biuton. Cauza neisbaticei la cele trei colegii Asupra cauzelor cari au faput ca partidul liberal să piardă cele trei colegii, interlocutorul nos­tru ne dete următoarea explicație: — A isbutit la Vaslui un con­servator carpist, pentru că nu am voit să înlocuim pe prefec­tul de acolo, punând în locul său pe d. Neron Lupașcu. Știam foarte bine că o să pierdem ale­gerea, dar n’am cedat; dacă jert­feam administrația, izbuteam noi. — La Teleorman? am între­bat:—Acolo, la balotagiu, a eșit un conservator. — La Teleorman n’am voit să redăm județul d-lui Chirițescu. Am preferat mai bine să fie ales d. Disescu, de­cât să fie d. Chi­rițescu prefect. — Acelaș lucru și la Tecuciu? — La Tecuciu e tot chestie de administrație. Acolo nu am voit să punem candidatura d-lui A­­tanasiu, din care cauză a luptat pe față în­potriva candidatului nostru. Dar, trebue s’o recu­noaștem, la Tecuciu conservatorii sunt tari și chiar de­puneam candidatura d-lui Atanasiu, tot nu puteam să isbutim. Organizarea comunelor rurale Am cerut după aceea oare­care explicațiuni asupra proiectului de lege privitor la organizarea co­munelor rurale. — Nu credeți că acest proiect de lege e centralizator și că gu­vernul î și asumă o prea mare răspundere, prin îndatoririle ce își ia ? — Legea depusă acum la Se­nat nu e de loc centralizatoare. In ea se prevede sfatul satului, ceea­ ce însemnează mult, ni se răspunse. «S’a dat apoi fie­cărei comune o organizație a­parte. Ast­fel, s’a organizat serviciul sanitar, vete­rinar, paza la sate , s’a organi­zat serviciul tehnic și telegrafo­­postal. Modificarea proiectului de lege.— Desființarea sub-pre­­fecților — Proiectul de lege pentru organizarea comunelor rurale a fost modificat? — Da, și iată în ce constau modificările , au să remâe tot 3000 de comune, așa cum sunt azi, încetul cu încetul însă, se vor desființa cele inutile prin legi speciale. «Aceste, 3000 de comune se vor uni în 1300 de cercuri cu ad­ministrația pe care o prevede noua lege. «Primarii și notarii rămân tot ca azi. La unul sau două cer­curi se va numi un revizor co­munal, care va fi un agent al Statului. Acest revizor va avea îndato­rirea să execute toate legile de interes general ale Statului și să supravegheze administrația co­munală. Atât pentru revizorul comunal, cât și pentru notar, vor fi condițiuni de admisibili­tate, iar în schimb li se va ga­ranta stabilitatea. Dar dintre toate, condițiunea cea mai riguroasă este ca eî să nu se amestece în politică. — Dar sub-prefecții ce vor face? — Sub-prefecții se vor desfi­ința treptat-treptat. — Proiectul de lege, așa cum e modificat, va fi votat de Cor­purile legiuitoare?­­— Da, ca dovadă e faptul că a început să funcționeze școala de agenți sanitari, la universita­ra de medicină , școala de re­vizori de vite, la școala supe­rioară de medicină veterinară și școalele de moașe în fie­care re­ședință de județ. Viitoarele alegeri generale — Credeți d-voastră că la vii­toarele alegeri generale va pre­­sida tot guvernul liberal ? — Este indiferent care gu­vern va prezida, pe câtă vreme alegerile trebue să se facă în cea mai mare libertate. Națiunea se va pronunța, și ea este care va hotărî în privința viitorului guvern. — Dar, partidul liberal nu e încă obosit, pentru a voi el sin­gur să se retragă ? — Nu e de loc obosit și noi mai avem încă de adus reforme. — Este adevărat că se va mo­difica legea electorală ? — Da, se vor modifica câte­va dispozițiuni din legea electorală și aceasta pentru a se garanta în mod și mai complect libertatea votului. In numărul de mâine vom pu­blica un interviei­ asupra acestor chestiuni și a posibilităței unei uniri a conservatorilor, cu d-na George Gr. Cantacuzino, șeful partidului conservator - cantacu­­zinst. P. Maori. _ UN SFAT !E Zi Vinul să nu se lungească. — Pene în vin­tamin dizolvat și în urmă limpezește­ 1. W$dmsMw$M Helborn! Ruso-JaMez Telegramele «Agenției Române» Londra, 29 Ianuarie. «Agenția Reuter» spune că aser­țiunea ziarului «Novoie Vremia» cum că japonezii ar alege loca­litatea Wei-Hai-Wei ca bază a operațiunilor lor militare, este cu totul lipsită de temeiu. Londra, 29 Ianuarie. Se zice că apropierea vaselor japoneze a fost semnalată ruși­lor de un încrucișător francez. «Monitorul Oficial» din Tokio publică istoricul negocierilor cu Rusia. Japonia nu a declarat decât astă­zi războiu Rusiei. O parte din trupele japoneze, debarcate în Coreea la Chemulpo, au ocupat capitala Coreei, Seul ; alte trupe japoneze au sosit la fluviul Yalu. O ciocnire pe us­cat cu rușii este iminentă. Petersburg, 30 ianuarie. După o telegramă a amiralului Alexeyev, reparația în radub a stricăciunilor pricinuite celor 2 cuirasate «Retcisan» și «Gesa­­revicî», în lupta de la Port-Ar­thur, emige lucrări complicate, a căror durată nu se poate deter­mina. Reparațiunile crucișătoru­lui «Pallada» și a celor­l’alte cru­cișătoare vor necesita două săp­tămâni de lucru, iar a celor­l­ alte vase avariate numai trei zile. Cel mai mare număr de ră­niți s-a produs între marinarii crucișătorului «Pallada», în urma otrăvirei cu gazul desvoltat de melinită, cu care erau încărcate torpilele japoneze. Statul­ major află că linia tele­grafică prin cablu între Vladi­vostok-Nagasaki a fost ruptă. De asemenea a fost ruptă linia tele­grafică între Seul și Masampho și Seul-Gensan. Statul-major desminte zgomo­­tele răspândite în privința luptei navale de la Chemulpo, precum și asupra evenimentelor ce se pretinde că s-au petrecut pe li­nia ferată mandesuriană și de­barcarea japonezilor în Coreea. Nu sunt până acum știri cari să le confirme. (Telegramele particulare ale ziarului « Universul» Confirmarea șafrei despre o înfrângere­a rusească Roma, 30. — S’au primit amănunte asupra distrugerea năvilor rusești «Varjag» și «Korjez» la Chemulpo. «Korjez» a sărit de o dată în aer. Comandantul lui «Var­­rag», vezând că rezistența este inutilă, a dat ordin echipa­­giului să se pună la adăpost și rămas singur pe «Varjag», îl făcu să sară în aer. Nu se cunoaște soarta e­­chipagiului. Unii zic că a scăpat, alții zic că a fost fă­cut prizonier. Notă. — Această telegramă con­firmă pe aceea primită de noi erî din Londra. Un oraș japonez bombardat de roși Paris, 30. — Știri sosite aci din Ecctremul­ Orient spun că o flotă rusească compusă din 5 bastimente, provenind din Vladivostok, ar fi bombardat orașul japonez Hakodate. Se zvonește că bombardarea a pricinuit orașului mari pa­gube. Japonezii ridică forturi și își așează taberile in îm­prejurimile acestui oraș. Flota rusească din Port-Arthur ni­micită Berlin, SD. — Ziarul «Vos­­sisch­e Zeitung» primește din Yokohama știrea că cea mai mare parte din flota rusească aflătoare la Port-Arthur, este nimicită. Mai multe bastimente s-au scufundat. Vasa japoi este scufundate de ruși Vie­na. 30.—Ziarul Narodni Listy află din Petersburg, că flota rusească din Vladivostok a scufundat două mari basti­­­­mente comerciale japoneze: împăratul Coreei partizan al japonezilor Londra, 30.— Corteșă din Seul (Coreea).—Împăratul Co­reei s’a declarat pe față par­tizan al japonezilor. Mobilizarea flotei norvegiene Londra. 30. — Danemarca și Norvegia mobilizează for­țele lor navale, temându-se de complicații. Recon­vaiesc eiîîn onor răniți Berlin. 30. — O telegramă din Petersburg anunță că lo­cotenentul colonel Zajoneiow­­ski și maiorul Petrov, ușor răniți, sunt în reconvalescență. Dintre cei gravi răniți au­ murit 4, alți patru prezintă speranțe de salvare. Cea mai mare parte dintre răniți, fac parte din incrucișătorul «Pal­­lada»; ei au­ fost intoxicați de gazurile pricinuite de ex­plozia torpilelor, care erau în­cărcate cu melinită. Toți ră­niții sunt îngrijiți cu cea mai mare atențiune. 1 Un amiral rus prizonier Berlin, 30. — Ziarul «Lo­kal zuîzeiger», află din To­kio, că in bătălia «le La Port-Arthur, japonezii au făcut prizonier pe un a­­miral rus. Repararea vaselor de războiu Petersburg, 30. — O tele­gramă a guvernatorului ge­neral Alexejeff către țarul Ni­­colae zice: «Vapoarele «Cesarevic!» și «Pallada» au fost aduse în interiorul radei portului. Va­porul «Retchsan» ramâne deo­camdată afară. Repararea cu­­irasatelor cere o muncă com­plicată, a cărei durată este greu de hotărît. Vapoarele «Pallada» și «Nowik»* vor fi aduse pe rînd în docuri. După părerea mea reparația lor va dura timp de două săptă­mâni. Toate cele­l­alte va­poare ale escadrei care a luat parte la lupta de la 9 c. și au suferit avarii, au fost a­­duse în rada internă a por­tului pentru a descărca căr­buni. Ele vor fi apoi reparate. Lucrarea aceasta va dura trei zile». Mulți morți și răniți la Port Arthur Londra. 30. — Ziarul «Ti­mes» află din Cifa că la bom­bardarea orașului Port-Arthur mai multe case situate pe po­ziții mai înalte au fost dis­truse din temelii. Multe persoane au fost u­­cise sau rănite.. . Ziarul «Daily News» spu­ne că e exact că Rusia a ru­gat pe Anglia să nu se o­­pună la trecerea flotei ruse prin strîmtoarea Dardanelelor. Soldați japonezi la Chemulpo Londra, 30.—Japonezii au debarcat la Chemulpo încă 2500 soldați. Pagubele japonezilor la lupta din Port-Artimr Londra, 30. — Din lorio se telegrafului că știrile oficiale ja­poneze spun, cum că în lupta de la Port-Arthur un cuirasat și o canonieră japoneză au fost cu­fundate. Un încrucișător a fost scos din luptă. Japonezii împedicând pe ruși a se a­­provizion­a cu cărbu­ii Londra. 30.—Ziarul «Daily Express» spune că rușii au dărâmat toate casele din Port- Arthur cari se aflau pe înăl­țimi. Bastimentele japoneze încrucișează în­­ golful Pets­­chill, spre a împedica basti­mentele rusești să se aprovi­zioneze cu cărbuni. — Ziarul Dailei Telegraph confirmă știrea că în a doua bombardare a orașului Port- Arthur trei vase rusești au fost cufundate. Oraș rusesc cucerit de japonezi Berlin, 30.—Ziarul <­­Vos­­sische Zeittung» află din Yokohama cum că se zvo­­nește acolo că orașul ru­sesc Port-Arthur a fost cucerit de japonezii. Despre bombardarea unui oraș japonez. A doua bombardare a orașului Port- Arthur. Multe victime. Londra. 30.—Orașul Hako­date, care a fost bombardat de ruși, e un port la sudul insulei japoneze Yesso, la dis­tanță de 23 de ore de la Vla­divostok. Orașul era opărat de două regimente japoneze și o baterie, cari au luptat cu vigoare. Sunt multe vic­time. — Ziarul «Times» spune că amiralul japonez Togo a bombardat din nou Port Ar­thur căruia i-a pricinuit mari stricăciuni. Localul ma­re­ bănci de acolo a fost rui­nat. Sunt multe victime. Escadra amiralului japonez Togo se compune din 20 de bastimente. Noni vase rusa pentru Extremul Girant.­­Tunuri pentru Japonia. — Un torpilor japonez afundat Berlin, 30.—Se telegrafiază din Stettin că ș­apte basti­mente de răsboiu rusești au trecut pe marea Baltică, du­cându-se în Extremul­ Orient. — O depeșă din Essen spune că din fabrica de tunuri Krupp se expediază multe tunuri pentru Japonia. — «Frankfurter Zeitung« este informat din Petersburg că un torpilor japonez a fost afundat la Port Arthur. 35 de oameni au perit. Luptă cu șiretlic­ Marșul japonezilor în Coreea. Chemarea rezervelor rusești. Streinii din China în pe­tcol- ’ Paris. 30. — «New-York- Herald» (ediția pariziană) dă știrea interesantă că japonezii s’au servit în lupta de la­­ Port­ Arthur de semnalele ru­sești. Londra. 30.— «Daily Tele­graph» spune că marșul ja­ponezilor în Coreea este foarte bine regulat. Trupele debar­­­­cate la Gensan se află în con­tact cu acelea debarcate la Penkiang. Rușii s-au încercat în zadar până acum să treacă rîul Jalu. Petersburg, 30.— S’au che­mat sub arme 40 de mii de rezerviști. Londra. 30.—Ziarul «Daily Mail» este informat din Po­king că se confirmă știrea cum că agitațiunea chinezi­lor este gravă și că streinii sunt în pericol. Lupta între japonezi și coreeani. Bras aponez ruinat. Cale ferată stricați. Măcelărire de chinezi. Tunari pentru Japonia Londra, 30.—Agenția «Laf­­fan» primește din New­ York următoarele știri: Se zvonește că trupele japoneze care îna­intează în Coreea au avut o luptă cu coreeanii. — Orașul japonez Hakodat, de la sudul insulei Yesso, care a fost bombardat de ruși, e prefăcut într’o movilă de ruine. — La Nintsehwang în Man­­ciuria, au sosit trupe rusești spre a apăra acest oraș con­tra japonezilor. — Japonezii au tăiat calea ferată aproape de Port-Art­hur. Flota japoneză umblă pe lângă orașul Port-Arthur spre a întreprinde un nou atac. Rușii au așezat puter­nice mine sub­marine aproape de Dalni. — La Tientsin (China) se asigură că rușii ar fi măce­lărit pe chinezii de pa lângă rîul Liaoyang, Londra. 30. — Ziarul «Da­ily Mail» este informat că Japonia cumpără din Anglia și Francia un mare număr de tunuri. Simpatia japonezilor pentru ministrul rus. Comandantul tortelor japoneze din Coreea Londra, 30..—Ziarul «Daily Mail» află din Tokio că fos­tului ministru plenipotențiar rus, baronul Rosen," când a plecat de acolo, i­ s-au făcut ovațiuni de către mulțime. Ziarele Îi exprimă simpatie. Miradul l-a făcut un dar prețios. — Generalul Kodam­a a luat comanda supremă a tru­pelor japoneze din Coreea. O intervenire anterioară refuzată Viena. 30. — Ziarul «Ne­ues Wiener Tagblatt» află că regele Danemarcei oferise în­ainte de isbucnirea răsboiului din Extremul Orient media­­țiunea sa pentru aplanarea conflictului. Rusia ar fi primit media­­țiunea, dar Japonia a refu­­zat-o. Chinezii distrugând firele telegrafice și telefonice Londra. 30.—Ziarul «Daily Telegraph» primește din Na­gasaki știrea că poporul chi­nez de jos a stricat toate fi­rele telegrafice și telefonice din împrejurimile orașului Niutschwang, ast­fel că co­municațiile cu orașul Dalny sunt întrerupte. Capturarea unui vapor rus Londra, 30.—Știri din To­kio spun că japonezii au cap­turat marele vapor rus «Mon­golia». Banca rusească din Port-Arthur distrusă Paris. 30.­Prin depeșe so­site aci se confirmă știrea că la bombardarea orașului Port- Arthur trei încrucișătoare ruse au fost scoase din luptă. Banca rusească din acel o­­raș a fost prefăcută într-o mo­vilă de dărâmături. Din feri­cire ea pusese la loc sigur va­lorile ei. Un amiral rus ucis Berlin, 30.—Ziarul Lokal­anzeiger de aci spune că în lupte de la Port-Arthur «un amiral rus a fost ucis. Vase japoneze rei avariate Viena, 30.—Ziarului «Neue Freie Prese» i-se anunță din Londra că în noaptea de 10 Februarie st. n. (adică alaltă­ieri noapte) încrucișătoarele rusești de la Port-Arthur au căutat pe dușman în direcția de sud, însă nu s’a văzut nici un vas japonez. Se pare că stricăciunile pri­cinuite în luptă vaselor japo­neze, au fost așa mari în­cât e-au silit să se porturile lor retragă în

Next