Universul, februarie 1904 (Anul 22, nr. 30-58)
1904-02-01 / nr. 30
I Știre neconfimată Berlin, 30.—«Vossische Zeitung» anunță din Yokohama ca vestea despre cucerirea orașului Port-Arthur de către japonezi nu este confirmată până acum. Papa pentru creștinii din extremul orient Roma, 30. — Papa Piu al X-lea, prin mijlocirea nunțiului apostolic din Paris, a rugat pe Japonia să protejeze pe creștinii cari se află în ținuturile de acolo. Japonia a răspuns consimțind la această cerere. Italia neutrală Roma. 30. — S-a svonit că Italia mobilisează flota spre a întări escadra pe care o are în Extremul Orient. Se desminte în mod oficial acest zvon, Statele Unite dăruind Japoniei un vas de război. Londra. 30.—Telegrame sosite aci din New-York spun că în toate Statele Unite domnește un mare entusiasm pentru victoriile repurtate de japonezi. S'a deschis la New- York o listă de subscripție spre a se oferi Japoniei un bastiment de războiu. țarul supărat. Presa rusă acuzând pe germani Berlin, 30.— Ziarul «Frankfurter Zeitung» află din Petersburg următoarele: împăratul Nicolae este foarte supărat și se crede fals informat de partidul războiului, care a dus lucrurile așa încât războiul trebuia să se nască, s’a priceput însă întotdeauna să fie pe țar în credința că lucrurile nu vor ajunge până la un răsboiu. După serviciul divin de la Palatul de iarnă, și înainte de iscălirea manifestului de răsboiu, se aștepta ca Țarul să fie o cuvîntare. Faptul că Țarul nu a ținut nici o cuvîntare a făcut o impresie deprimantă. Cei inițiați afirmă ca perderile din luptele de până acum sunt mult mai mari decât s’a făcut cunoscut la Petersburg. Caracteristică este și tendința de a face răspunzătoare pe Germania și în special pe împăratul Wilhelm pentru situațiune , precum înainte «Novoje Vremja», așa acum ziarul «Russ» acuză direct pe germani că au împins pe ruși spre Asia răsăriteană, pentru ca să poată lucra în lertate în Asia Mică. A se citi alte amémmíe la itJllinia Ova». * ¥ * la institutul antirabio din Berlin. * Un ziar italian primește din Santiago știrea că Japonia ar fi cumpărat de la guvernul republicei Chili cuirasatul «Căpitanul Prut» iu 12 tunuri: crucișătorul «Chiieabuco» și avisul torpilor «Amiral Condell». Aceste vapoare vor fi echipate și vor pleca în curînd în apele japoneze. * * Ziarul polon «Slowo Polskie» din Lemberg publică un articol sub titlul «Punctul nostru de vedere față de războiul ruso-japonez», în care se ocupă cu atitudinea pe care trebue să o observe polonii față de Rusia. Numitul ziar avertisează pe poloni să se ferească de a se folosi de războia pentru a provoca o revoluție în Polonia rusească. * * La Londra s’a întâmplat primul caz de căsătorie între un membru al unei familii de patricieni americani și o japoneză din Yokohama. Nepotul milionarului Pierpont Morgan s’a căsătorit de curând cu domnișoara Yuki Kato aparținând unei bune familii japoneze. ~ O CUGETARÎE" PE ZI"* Decepțiunile, înfrumusețate de amintiri, ne dau regrete. Gummi io provinde De la coresp. noștri particulari Pe ziua de 29 Ianuarie 1904 Botoșani Febra aftoasă. — In oraș s’a declarat epizootia de febră aftoasă. Boala s’a ivit la mai multe vite la moara de la Popouțî. De aci s’a propagat, încă în alte nouă părți, tot din suburbia Popouțî. Cele mai severe măsuri pentru împedicarea contagiului s’au luat de către medicul veterinar al orașului, d. Neagu, împreună cu celel’alte autorități. Conferințele ateneului. — Duminecă 1 Februarie la orele 2 d. a. d. Vasiliu își va desvolta în aula liceului Laurian, conferința anunțată despre «magnetism» și «sugestiune». Aceasta e a doua conferință din ciclul de conferințe anunțate de ateneul local. Statul funcționarilor.—Se fac mari pregătiri pentru balul pe care cercul funcționarilor publici din localitate, de sub președinția d-lui G. Caniola, directorul prefecturei, îl va da in sala teatrului Splendid, la 7 Februarie. Coresp $tiri din strainatate — Prin vești — Lucrătorii de diamante din Anvers s’au pus în grevă, refuzând a primi pe ucenici în ateliere. * * * Vr’o 1000 de cetățeni americani au ars Luni pe un rug, la Dodsville (statul Mississipi), două negri, o femee și cu bărbatul ei, acuzați că au omorît un plantator alb.* * * Ducele de Devonshire a ținut Luni la Londra un mare discurs în favoarea liberului schimb, ca răspuns la acela ținut acum vreo 15 zile de către Chamberlain.* * * Ziarul «Magyar Szo» anunță ca un copil de 13 ani din orașul Kassa a omorît pe un camarad al său în vârstă de 14 ani. Precocele criminal a fost arestat. * * * Din Deva (Transilvania) se anunță că locot. Jancovici, reformat din cauza unor fapte incorecte, s’a împușcat. * * * Din Agram se anunță că Dieta Croației va fi închisă astăzi printr’un decret regal. Sesiunea viitoare se va deschide în luna iunie.* * * Ziarele vieneze anunță că regele și regina Suediei vor sosi la Viena în ziua de 24 Februarie, și vor face o vizită împăratului Francisc Josef, iar apoi se vor duce la Abhazia unde vor petrece vre-o două luni. * * * Ziarele franceze anunță ca marii duci Alexandru și Nicolaü Mihhailovici ai Rusiei, au plecat din Cannes la Petersburg. Mulțimea din capitala Rusiei le-a făcut ovațiuni. * » Din Paris se anunță moartea generalului Davoust, duce de Auerstaedt, fost cancelar al Legiunei de onoare, în vîrstă de 73 ani. Defunctul era nepotul celebrului mareșal al împăratului Napoleon I.♦ * * Papa a hotărît să șteargă din calendar pe următorii sfinți: sf. Sixt, sf. Hippolyt și sf. Felix. * « Marele duce de Baden continuă a fi grav bolnav și în vederea bătrâneței sale, starea lui inspiră serioase îngrijiri. k ¥ * Ziarul «Tägliche Rundschau» din Berlin anunță că generalul de cavalerie Sohiasen, șeful marelui stat-major al armatei germane, va fi trimis în Africa germană de sud-vest ca să reprime revolta Hereroșilor. * * * * Din Salzburg (Austria) se anunță că în mina de la Taxenbach s’a întâmplat o exprosie. 2 lucrători au fost omorîți, iar mai mulți răniți.* * * bazele germane anunță că în opașul Lublin Uz de lângă Breslau au fost mușcate de câini turbați, 19 persoane. 2 dintre ele au murit, celel alte au fost transportate Buzeü Stragulare.»Eri, șeful secției de jandarmi din Pârscov a înștiințat telegrafic parchetul că sub un pod din sus zisa comună, mai mulți locuitori au descoperit strangulat un soldat din reg. 7 artilerie, din localitate. S’a constatat că nenorocitul soldat era de fel din Trestia. Mort din băutură.Primarul din Simileasca, comunică autorităților că nopțile trecute a încetat subit din viață Radu Baba. S’a constatat că nenorocitul a murit dintr’un exces de băuturi alcoolice. In jurul unei morți.—Cititorii «Universului» își amintesc desigur despre o corespondență în care vorbeam despre moartea cârciumarului G. Negoițescu. Existând bănueli că la mijloc a fost o otrăvire, d. procuror a făcut o anchetă la fața locului. El i s’a înaintat institutului chimic, mai multe sticle cu băuturi spirtoase din care a băut sus-zisul, precum și intestinele mortului. Concert.Pentru Luni 2 c., baritonul operei din Capitală, d. Corfescu, anunță ultimul său concert în orașul nostru. De aci, d. Corfescu va face un turneu prin Moldova și apoi va trece în Galiția. (îamiro. curor a ordonat punerea numitei sub pază. Astă-seară, în urma telegramei parchetului local către poliția de siguranță a Capitalei de a face o percheziție la domiciliul funcționarului comercial cu care Stăncuța avusese relații de dragoste, el a sosit în localitate și va fi interogat la parchet spre a se stabili partea sa de vinovăție. Otrăvire. Astă seară o tînără italiancă, anume Valentina Reuter, sosită în localitate de 2 zile, a înncercat să se sinucidă luând 5 pastile de sublimat corosiv. Dusă în grabă la spitalul județian, i s’au făcut spălaturi stomacale și infecțiuni cu eter, fiind în stare gravă. Mâine voia da amănunte. Dunăreanul. Mizil Greva brutarilor. — Brutarii din Mizil, fiindcă s’a scumpit făina cu. 2.50 sacul, au vrut să vânză cu 5 bani mai mult bucata de pâine. Primăria nedându-le voie ei au încetat de a mai scoate pâine. E vorba, că dacă vor menține greva, să se aducă pâine din altă parte. Victor Craiova înecat in fântână. —Nicolae Tudor Miron, din Risipiți, și-a găsit moartea în urma unei nesocotite prinsori pe care a făcut-o cu alți flăcăi din satul lui. Ducendu-se la fântână pentru apă, Nicolae s’a prins că sare, în mai multe rînduri după o parte a ghizdurilor pe ceal’altă. De la prima săritură chiar, a alunecat și a căzut în puț de unde n’a putut fi scos decât după două ore, mort. Împușcat din greșeală. — Voind să curețe un revolver, Marin R. Pandelescu, din str. Mărgăritarului, a atins din greșeală trăgaciul și, arma descărcându-se, a rănit la un picior pe un frate al acestuia, anume Radu. Dispărut.—De mai multe zile a dispărut din casa părinților săi copilul Manole, fiul lui Tănase Nicola, din corn. Adunați. 8*piîțe protestate.—În cursul ultimelor 15 zile s’au protestat la tribunalul de comercia 79 de polițe. Cea mai mare este pentru suma delei 1i.664.20. Cerere respinsă.— Meseriașii chipieri au cerut să fie alipiți pe lângă corporația croitorilor, iar nu pe lângă a plăpumarilor în care contează acum. Camera de comerț le-a respins cererea, înființarea unei școli de meserii. In urma unui referat al d-lui Ștefan Safta, secretar al Camerei de comerț, s’a aprobat înființarea unei școli de meserii pentru perfecționarea adulților, care funcționează în localul școalei comerciale de gradul I. rVerejgUlarUăți 8» corporația. tipografilor.—Camera de meserii, sesizată de reclamațiunea făcută de d. David Benvonisti, patron tipograf, și a altor 50 de meseriași, prin care a semnalat mai multe nereguli la corporația respectivă, a delegat pe d-nii inginer Șt. Constantinescu și M. Vasilescu,comptabil, să verifice întreaga gestiune a acestei corporații. Conferință militară. Azi după amiază, la cercul militar, d. maior Nestorian din vînători a ținut o conferință despre «Mijloacele actuale de luptă». Lucîlius. Ploești Crimă îngrozitoare.—Alaltăeri, locuitorii Ilie Turcu, de 70 ani și Dumitru Ilie Baciu, de 40 ani, ambii din Maneciu-Ungureni, luându-se la ceartă pentru niște lăstar care se află pe răzorul locurilor iar, într’un moment de furie, cu un topor ce-l avea asupră-î, Ilie Turcu aplică o lovitură în capul lui Dumitru de Baciu, care căzu scăldat într’un lac de sânge. Transportat la spitalul județean din Vitlenii-de-Munte, cu tot ajutorul dat de către d. medic Al. Suceveanu, Baciu a încetat ori din viață, fiind grav atins la creier. Criminalul, după săvîrșirea faptului, s’a predat plutonului de jandarmi rurali din flăleni care l’a înaintat astăzi parchetului. întrunire. — Pentru Luni, 2 E februarie, la orele 3 d. a., toți pensionarii civili și militari sunt convocați la o întrunire, care se va ține în sala liceului vechiu. — Duminecă, 8 Februarie, la orele 2 d. a., membrii corporațiunea mecanicilor vor ține o adunare generală în sala școalei de băeți No. 1, la ordinea zilei fiind : a) examinarea și aprobarea socotelilor, b) votarea dărei de seamă pe anul trecut, c) votarea membrilor căser de ajutor și d) votarea modificărea statutelor și a regulamentului anexat la statut. Diverse. — • La întrunirea pe care comercianții au ținut’o criseară, în sala liceului vechiu, s’a discutat asupra legei licențelor și a comerțului ambulant, luându-se resoluția ca o comisiune din sînul comercianților să se prezinte în cel mai apropiat timp Corpurilor legiuitoare. încercare de sinucidere.— Femeia Leana Tudor, din Vadu-Săpat, a fost găsită ori, spânzurată de grinda coșarului de vite. Fiind surprinsă însă, și dându-i-se ajutorul la timp, ea este în afară de ori ce pericol. Dispariție.S’a reclamat autorităților că a dispărut servitorul Nae Dumitru, furînd de la stăpânul său, cârciumarul Ioan Ionescu, din com. Poiana, suma de 170 lei. Nenorocire.—Trecând roata unui vagon peste piciorul drept al lucrătorului V. Giurea, i s’a sdrobit grav. incendiu. — Se comunică din Predeal că un puternic incendiu a distrus mai multe căpițe cu fîn, proprietatea obștei Statului. Se crede că focul a fost pus. Kăuire gravă. — Muncitorul Ghiță Apostolescu, din str. Vălenilor, a fost grav rănit cu un cuțit dintr’o ceartă de cârciumă de către fierarul Nicolae Țiganu. Bal. — Sâmbătă 31 c. se va da în sala teatrului «Cooperativa» balul societăței funcționarilor publici, sub patronagiul d-lui prefect Al. Mișu. Diverse. — Cercul corpului didactic din Prahova a organizat Sâmbăta trecută în saloanele sale o frumoasă serată pentru serbarea zilei de 24 Ianuarie. D. Gr. Niculescu, profesor la liceu, a ținut o conferință ocazională. Apoi s-a dansat hora Unirea. Petrecerea a durat până noaptea târziu. Copii. Giurgiu Crima din strada Cucului. Nouă amănunte. — Am arătat că în strada Cucului No. 3, fata Stăncuța C. Burilescul a născut un copil, pe care l’a omorît și l’a îngropat în pivnița caselor părintești. Stăncuța susținea însă că a născut un copil mort, pe care l’a îngropat. După multe interogatorii, a mărturisit crima, declarând că Str’adever a născut un copil viu, pe care imediat l’a aruncat în latrină unde a murit și că mai apoi scoțându-l de acolo, l’a îngropat, de teamă, în pivniță. Față cu aceste mărturisiri d- pre f.Severin 1), inspector-sanitar Apostoleanu, care se află de mai multe zile, aci, a vizitat și spitalele rurale din Baia-de-Aramă și din Strehaia. Vizitând piața, însoțit fiind în acest drum de un sub-comisar, s’au confiscat mai multe pâini lipsă la cântar, precum și niște opinci. Fostul director al poliției, I. Monastireanu, a depus azi jurămîntul și a plecat la Baia-de-Aramă, unde este numit ca intendent al spitalului de acolo. Cota apelor. De ozi până azi, apele Dunărei au crescut cu 35 c.m. Azi cotam 288 c.m. asupra etiagiului. Dacă timpul frumos se va menține, probabil că navigațiunea va fi înainte de vreme deschisă. Dunărea e liberă de sloiuri de ghiață. Simeșanul. Tîrgoviște Slugă necredincioasă.—Dumitru Angelescu, de fel din Potloga, angajat la brutăria d-lui Marin Dumitrescu, din Podul Bărbierului, a dispărut din serviciul stăpânului său, luând cu sine un portofel cu 37 lei și 50 bani și mai multe obiecte. Sanitare. La un copil al d-tei Elena Bâltărețu s’a constatat angina difterica. Condeia, sistat de d-niî avocați Take Ionescu, P. Grădișteanu, B. Păltineanu, P. Sfetescu, N. Mitescu și I. Th. Florescu. Ministerul de justiție a fost reprezentat prin d. avocat Dobrescu. D-sa a susținut că ministerul e in drept să ceara «plul ares», deoarece închirierea s’a făcut fără să se respecte legea comptabilităței Statului. D. P. Grădișteanu spune că dacă nu s’a respectat legea nu poate fi făcut respunzător d. Mihalcea. D. Mihalcea,spune d-sa, a respectat toate condițiunile prevăzute în contract. D. R. Păltineanu cere tribunalulului chemarea la interogator a ministerului spre a arăta în ce mod n’a respectat d. Mihalcea clausele din contract. De asemenea a cerut și comunicarea unor acte. Tribunalul a admis cererea d-lui Păltineanu și a amânat procesul pentru ziua de 6 Februarie. Grefier UN PROVERB PE 71 Via frumoasa Mrăstruguri nu face parale. (Francez). Gibier Judiciar (TRIBUNALELE CIVILE) Consimmarea, a mind atutal de arestare a escrocului V.Nițescu Am arătat în numărul precedent al ziarului, că a fost depus la Văcărești V. Nițescu, din Capitală, care a escrocat o mulțime, de proprietari luându-le acte de hipotecă fara a senumera sumele pentru cari el și-au hipotecat imobilele. Nițescu a fost adus d înaintea secției a 3-a a tribunalului Ilfov, pentru a i se confirma mandatul de arestare. Tribunalul, față cu gravitatea faptului comis de acest escroc, a confirmat mandatul. ¥ ¥ Procesul dintre ministerul de justiție și d. I. Mihalcea Înaintea secției I-a a tribunalului Ilfov a venit ori judecarea opoziției făcută de d. I. Mihalcea contra sentinței aceluiaș tribunal prin care s’a anulat contractul de Închinarea bufetului din palatul de justiția. D. Mihalcea s’a prezentat erar și smochine. După băile dinainte de amiază mănâncă un puiu întreg și câteva curmale. îndată ce femeia arabă a ieșit din baie i se face fricțiuni cu esență de parfum și după aceea mănâncă shorbe-el-nishhisah (un fel de mâncare de perfect și caise îndulcite cu zahăr. In fine, puțin timp înainte de a se culca, femeea arabă bea un lichid preparat din extras de gumă și zahăr, în care se pune și puțină tinctură de opiu și apoi se stropește cu apă de micșunele. De ele Băncea Agricole Am primit raportul Consiliului de administrațiune, către Adunarea generală a acționarilor Băncei Agricole,, pe care regretăm de a nu-1 putea publica pe larg, din cauza cadrului restrîns al ziarului nostru. Am observat însă, că prevederile noastre din articolul întitulat : «Bilanțul Băncei Agricole» pe care l’am publicat în No. 27, din 28 Ianuarie s’au realizat în totul , deoarece, Consiliul de administrațiune declară prin acest Raport către acționarii Băncei Agricole, că, în cazul când nu se va putea constitui Adunarea generală extraordinară, și prin urmare nu se va putea aproba reducerea capitalului social cu câte 50 lei de acțiune, atunci dividentul anunțat de lei 16,25 de fiecare acțiune nu se va mai putea distribui. In cazul acesta toate beneficiile anului 1903 vor servi la amortisarea creanțelor liquidate prin Profit și Perdere. Cum însă reducțiunea capitalului social este reclamată de interesul propriu al acționarilor acestei Bănci, căci numai astfel se va putea clarifica situațiunea Băncei Agricole, suntem siguri că acționarii se vor grăbi a și depune acțiunile lor înscriindu-se în cât mai mare număr pentru Adunarea generală din 8 Februarie a. c.—Depunerile de acțiuni pot fi făcute în mod valabil numai până la 3 Februarie a. c. Uraniu». Lefuiri din toată lumea Un restaurator invențios.Intr’un oraș venise o trupă teatrală Ungurească, care însă nu era deloc sprijinită. Directorul era foarte necăjit, fiindcă nu putea să plătească artiștilor leafa și rămase dator și la restaurator pentru sală și întreținerea trupei. S’au făcut intervenții pe lângă fruntașii maghiari din oraș să cumpere bilete, însă în zadar. Teatrul tot gol rămânea. Atunci restauratorului îi veni o idee. A pus sechestru pe biblioteca și garderoba trupei. Și s’au potrivit lucrurile așa, că sechestrul s’a pus tocmai când era sa se înceapă representația, așa că publicul, care venise la teatru, a văzut pacostea ce a dat peste actorii maghiari și au dus vestea în tot orașul. Din acea zi teatrul a fost în fiecare seară plin. Ceea ce nu s’a putut face cu rugăminte și apeluri, s’a făcut prin mila ce a produs’o sechestrul. Restauratorul și-a ajuns scopul, iar directorul trupei nu numai că a putut plăti toate datoriile, dar a putut să plece în mod cinstit în alt oraș. Istoria aceasta s’a întâmplat în Brașov și restauratorul invențios este d. Fr. Schmidt de la Gewerbeverein. Din țara liliecilor și a gâștelor. — Călătorul german Hinde istorisește următoarele din călătoria sa în Congo: «Pe când urcam un deal de lângă rîul Kassai, într’o zi pe la amiază, cerul fu de odată întunecat de lilieci în așa mare număr, încât oamenii vaporului, au ucis o mulțime cu bastoanele. Pe fiecare copac, pe insule și pe maluri liliecii se lăsau să se odihnească. Am măsurat mai mulți din ei cu aripile întinse și am găsit că aveau o lungime de 66 centimetri. Servitorii de pe bord și oamenii de echipagiu mâncară mai mulți lilieci și declarară carnea lor ca fiind delicioasă. Când ne aflam în bălțile afluentului Lucuga, gâștile cu pinteni păreau a se reuni în grupuri mari spre a face călătorii. Ceasuri întregi am înaintat prin cel mai mare cârd de paseri ce am văzut în viața mea. Rîul, malurile, insulele și câmpiile, cât ținea privirea, erau peste tot acoperite de gâște. Nici o altă pasere însă nu se putea vedea». Un praf de dinți antic. —Un filolog a descoperit între scrierile unui medic roman Scribonius Largus, care a trăit pe timpul împăratului Nero, rețeta pentru prepararea unor prafuri de dinți, pe care le întrebuința faimoasa Messalina, a treia soție a împăratului Claudius, și cărora avea a mulțumi albeața minunată a dinților ei. Prafurile aceste aveau o compoziție ciudată, deoarece constau din două uncii coarne de cerb pulverisate, o uncie mastică din insula Chios și dintr’o jumătate uncie sahniac. Femeile arabe. Arabii, mai cu seamă semințiile egiptene, zic că este urîtă femeia aceea care se distinge printr’o conformație swelist a corpului, deoarece intre noțiunile lor de frumusețe este un fel anumit al grosimei corpului. Pentru ca să ajungă la aceasta, femeia arabă din clasa de elită se scaldă înainte și după aminzi de trei ori în apa căldieică, parfumată cu lindturi de Jasmin și esență de trandafir. In fiecare baie stă cam dea o jumătate la o oră și după aceea la fiecare zece minute si câte-va linguri de supă de pin în care s’au fost migdale, curmale CORPURILE LEGIUITOARE Ședința de la 30 ianuarie 1904 Se deschide la orele 2 și 10 d. a. sub președinția d-lui T. Protopopescu. Prezenți 120 d-nn deputați. Banca ministerială e ocupată de d-nii Dimitrie Sturdza, Sp. Haret, Gianni. Se repetă votul rămas nul în ședința trecută relativ la modificarea art. 11 din legea asupra perceperii veniturilor și justificărei cheltuelilor C. F. R. și se admite. Se ia în discuțiune proiectul de lege prin care se declară facultativă purtarea robei avocaților, pe timp de un an. D. Al. Djuvara cere părerea guvernului în privința robei avocaților. D. G. Disescu spune că, deși s’ar părea că cestiunea aceasta face parte din domeniul regulamentar al unei simple corporațiuni, ea are și un caracter politic. Aceasta ne-o dovedește discursul ce d. prim-ministru l’a ținut în Senat și în care s’a discutat cestiunea de existență a unei pături sociale, a avocaților. D-sa spune că și Napoleon ura pe avocați, dară nu-î ura personal, cum o face d. Sturdza. Motivul pentru care baroul avocaților a luat măsura aceasta, n’a fost ca să-l disciplineze după cum spune d. Sturdza, ci pentru ca să deie demnitate acesteia două magistraturi. Roba reprezintă o tradiție ; acei cari nu țin seamă de tradiții și împrumută obiceiurile ușoare de la francezi, nu sunt continuatorii datinelor strămoșești. Pretindem că suntem un baron model la nivelul celui francez, dar nu ținem seamă că în Franța nimeni nu spune că toga e de prisos. D. Dim. Sturdza spune că d-sale personal îi e foarte indiferentă roba avocaților. Crede că trebue să ne ținem de trecutul cel bun și să ne lepădăm de cel rău. Nimeni nu poate să invoce acest din urmă trecut și nici d. Disescu n’ar mai purta gugiumanele acelea de tristă amintire. Grija noastră ar fi să ne gândim la împrejurările interne și mai cu seamă cele externe ale situațiunii noastre politice. In loc să ne preocupe lucruri secondare ca cestiunea tobei, mai bine să ne gândim la faptul că nu se știe ce va aduce ziua de mâine, cât va dura resboiul din Extremul Orient. Cestiunea robei este de ordine regulamentară; prin urmare, nu e de demnitatea Parlamentului ca să se mai discute în finul lul. D-sa roagă pe susținătorii proectului să se gîndească că nu trebuisc discutate în Parlament ce stimă de o importanță așa de mică. D. Epurescu declară că dacă l’ar fi înțeles pe d. prim-ministru, și-ar fi retras iscălitura de pe acest proiect de lege. D. Toma Stelian e de părere ca se amâne votul pe mâine pentru a se putea studia mai bine cestiunea. Adunarea admite propunerea d-lui Stelian. Ședința se suspendă pentru zece minute. La redeschidere, d. Spiru Haret roagă Camera a admite intrvetirea ordinei de zi pentru a se vota un proect de lege prin care se modifică câteva articole din legea casei de economie a corpului didactic. Pus la vot, proectul este admis. Se votează recunoașterea d-lor Aur. Scurtu, G. Anastasescu, I. State și P. Baltă. Ședința se ridică la orele 4. 10. SSII Tuâiuri XTXI Ședința de la 30 ianuarie 1904 Ședința se deschide la orele 2,55 p. m., sub președinția d-lui P. S. Aurelian. Pe banca ministerială se află d-ni: C. Sturdza, prim-ministru și Em. Porumbaru, ministru lucrărilor publice, V. Lascar, ministru de interne, și I. Brătianu, ministru de externe. Prezenți 81 d-ne senatori. Se citește sumarul ședinței precedente și se aprobă. D. Em .Porumbaru depune pe biuroul Senatului câteva proiecte de lege pentru indigenare. Se trece la ordinea zilei : Raportul comitetului delegaților de secțiuni relativ la reducerea fondului de rezervă al căilor ferate de la 10/0 la/* la % pentru exercițiul 1904—1905. Se dă cuvîntul d-lui general Manu, care spune că nu trebue să se primească acest proiect de lege. Ministerul ca să arate la finele anului că are excedente, vine cu astfel de proiect , dar măsura e dezastroasă și d-sa roagă pe d. ministru să renunțe la proiectul de lege. D. Em Porumbaru răspunde d-lui general Manu spunând că vrea să se dea administrației căilor ferate un fond de excedente și acest fond poate ajunge după 3 ani de excedente de la 2 milioane până la 4 milioane. Intențiunea legiuitorului de la 1889 a fost foarte lăudabilă, deoarece era vorba de un fond de rezervă, spre a nu se mai recurge la împrumuturi și emisiuni de renta. D. Th. Rosetti zice că deoarece partidul liberal a putut ajunge la excedente în budgetele Statului, nu e nici coievoa să se creeze excedentul căilor ferate. D. D. Sturdza răspunde d-lui Rosetti, zicând ca fondul de rezervă s’a făcut pentru a surveni la toate necesitățile căilor ferate. Prin legea de azi se tinde a se produce excedente, cari vor fi foarte folositoare, căci nu trebuesc să se facă cheltueli nechibzuite și de aceea e nevoe să se reducă aceea ce e de prisos. Legea pusă la vot, se admite cu 67 bile albe și 8 negre. D. raportor N. Crătunescu citește raportul comitetului delegaților de secțiuni relativ la adăogirea unor aliniate la art. 74 și 514 din codul de producă civilă și la art. 19 din legea pentru autentificarea actelor. D. Ion Lahovary, declară în numele partidului conservator, că admite acest proiect de lege, deoarece membrii partidului d-sale sunt partizanii progresului clasei țerienești, dar această lege are o mulțime de lacune și ar ruga Senatul să ajungă la o soluțiune, rectificând greșelile. Vorbește și despre Casa rurală, un proiect foarte reu, căci prin el se tinde a ațâța pofta țăranii de a deveni proprietari de pămire, care nu e al lor și această măsură tinde la un războiu civil. In ce privește legea de procedură de azi, spune că nu a fost redactată In mod complect și judecătorii nu se vor putea pronunța asupra acelor lacune. Ar fi trebuit să se fi mărit numărul articolelor din lege. D. Gr. Macri începe făcând o descriere a casei rurale in Rusia și Prusia, zicând că reforma aceasta nu e socială, ci economică. Prin Casa rurală s’ar aduce un real folos proprietarilor din Moldova, care prin această reformă vor vinde o parte din moșia lor, iar pe cea rămasă vor face îmbunătățiri raționale. Venind la proiectul de lege în discuție, oratorul spune că solidaritatea dintre membrii unei asociații nu poate constitui o cauză de nenorociri pentru ea și dă câte-va exemple din care rezultă că convenția intervenită într’o asociație a fost respectată de membri și ratele plătite exact la Credit, încheie spunând că legea de azi e prima ce se face și îi pare bine că noi am fost cei d’intâi cari am venit cu o asemenea lege, care e foarte bună. Cere ca să fie votată de Senat. Ședința se ridică la orele 5 și 10 minute, anunțându-se cea viitoare pentru azi, la orele 2, rămasă vacantă la Conservatorul din Iași, prin moartea lui Gavril Muzicescu, oștiri milita r © . «Monitorul Oficial» de erî publică o lungă listă de soldații grațiați pe ziua de 1 Ianuarie.’ * S’a aprobat pe ziua de 25 Ianuarie a. c., înființarea la reg. 10 călărași a unei fanfare, a cărei întreținere să se plătească din angajerile de cântări ce va face. * A fost înaintat la gradul de sub inginer în marina militară, pe ziua de 16 Ianuarie, sergentuladjutant sub-mecanic Lupu Gheorghe Alexandru, absolvent al școalei de geniu maritim din Franța, la arsenalul marinei, însumându-se la vacanța ce există la consiliul de războiu al corpului III de armată. ^ In cursul lunei Februarie a. c. urmând a se face viza livretelor milițienilor, reserviștilor și concediaților, toți oamenii din aceste elemente proveniți din toate armele și înscriși la depozitul de recrutare București, precum și aceia, cari, deși nu sunt înscriși, totuși locuesc temporar pe teritorul acestui deposit și fac parte din conting. 1890—903 pentru reg. de cetate și de la 1892—1903 pentru toate celelalte corpuri, se vor prezintă cu livretele pentru viză 1« comp. a 10-a din reg. Mihaiü Viteazul No. 6, cazarma Guza, în tot cursul lunei Februarie, în toate zilele de la 8 — 12 dim. și de la 12 jum. până la 5 d. a. STIRI JUDCARE * Proxeneții Pavel Petrescu și Maria I. Goșariu, ale căror mandate au fost confirmate de secția 2-a a trib. Ilfov, au făcut apel la camera de punere sub acuzare. * Am arătat că a fost înaintat parchetului de Ilfov geandarmul Nicu Stănciulescu, autorul crimei din str. Paulina din București, și despre care am vorbit În timp. D. prim-procuror Hamangiu, constatând că geandarmul n’a comis crima în calitate de auxiliar al poliției judiciare, a dispus ca afacerea să se defere instanțelor militare,conform art. 33 din legea geandarmeriei și art. 91 din codul de justiție militară. Geandarmul a și fost înaintat parchetului militar. * Secția 3-a a Curtei de apel a condamnat era la 15 zile închisoare pe Chiriac Anulescu, primar în comuna Slobozia-Moara (Dâmbovița), pentru că a ultragiat și bătut pe agenții regiei, cari voiau să facă o perchiziție la el acasă. "știri artistice’" ♦?La Teatrul Național se va da Luni, 2 Februarie, orele 2 p. m., o reprezentațiune extraordinară de către elevii conservatorului de muzică pentru sporirea fondului școalei. Se vor reprezintă : «Hero și Leandru» (actul al IIl-lea) și «Poetul romantic»,piesă într’un act de M. Mille, Va fi și concert. <» Vineri seară, 6 Februarie, se va da la Teatrul Național, o reprezuvtație de binefacere a «Leagănului Sf. Ecaterina». * Pentru ridicarea unui monument pe mormântul regretatului artist V. Iîașnaș, se va da în seara de Luni, 16 Februarie, piesa «Norămea». Cronica teatrală Teatrul Național. — Scrisoarea pierdută, comedie în 4 acte, de Caragiale După cum s’a zis că sunt oameni cari intră de vii în istorie, se poate zice că sunt și opere cari devin clasice fără concursul unui șir de veacuri. Așa mi se pare a fi „Scrisoarea pierdută“. E piesa noastră clasică, e lucrarea dramatică cea mai desăvîrșită din literatura românească, e opera neîntrecută și fără cusur, afară poate, de cusurul firesc al oricărui tablou de moravuri, că nu-i eternă. Peste o sută de ani, câți vor mai putea gusta pe onorabilul dom’ Nae Cațavencu sau pe amicul Tache Farfuridi... «dacă-s trădare s’o știm și noi», câți vor mai putea înțelege șireata tînguire a bietului Pristanda, polițaiul care ’și... rectifică, mica remunerație «după budget» cu steagurile pe cari «le dă vîntul jos» , încurcăturile politice și familiare ale venerabilului domn Zaharia Trahanache sau chinuitoarea incertitudine a cetățeanului deopotrivă de turmentat de alcool ca și de nesiguranță situațiunei sale civice ! De aceea s’ar cuveni ca «Scrisoarea Pierdută» să nu lipsească niciodată din repertoriul stagiunea, și, atât timp cât publicul o mai poate gusta, să se reia cât mai des. Subiectul ? Cine nu-l cunoaște ? O mică dar foarte ingenioasă temelie susține tot edificiul. In ajunul unor alegeri de deputat, prefectul «unui iudeț de munte» pregătește o tragere pe sfoară a unui candidat, un năbădăios de avocățel care-i face opoziție locală. Dar spre nenorocul prefectului, candidatul opozant pune mâna pe o scrisoare de dragoste pe care o trimesese soției venerabilului prezident al comitetului permanent, care habar nu avea de vechile relațiuni amoroase ale soției sale. Cu această scrisoare pierdută opozantul terorizează pe nefericitul prefect, și-i declară că dacă vrea să evite un scandal public,să-l proclame pe față candidatura sa. Ce situație pe capul prefectului ! Noroc însă că autorul îi vine în ajutor, face ca scrisoarea pierdută să revină în mâinile lui, și dejucând astfel strategia adversarului său, să aleagă deputat pa candidatul guvernului. Și în jurul acestei fabule așa de simple, noi vedem, în lumina celei mai vii realități, toate tipurile vieței noastre politice de acum câteva decenii, prinse cu acea rară pătrundere și redate cu iresistibila vervă a celui mai spiritual dintre scriitorii noștri. Cu același entusiasm, fără rezervă, am plăcutul de și nu tocmai obicinuitul prilej, a vorbi și de interpretare. Piesa se știe pe din afară și se joacă admirabil. D. Nottara în rolul prefectului, păstrează o notă mai serioasă, și prin aceasta și mai adeverată, ca d. Al. Demetriad, pe care l’am vezut odată în acelaș rol. D-nil Al. Garopol în Farfuridi, splendida sa creațiune, d. I. Niculescu în Cațavencu, și N. Soreanu îr. polițaiul Pristanda, au stîrnit nenumărate hohote de rîs. Foarte bine de asemenea d-na Levenda-Crissenghy și d-nii G. Achii în don Zaharia (afară de jobenul care era prea modern și î sta și pe vîrful capului), G. Carusso, un Brânzovenescu foarte potrivit, și Th. Petrescu, zăpăcitul candidat improvizat. D. I. Brezeanu a fost, însă, eroul serei. Cine nu l-a vezut în cetățeanul turmentat, pierde desigur cea mai frumoasă creasiune a acestui artist plin de talent. Păcat numai că ploaia torențială de aseară a lăsat lojile aproape goale. C. Xeni. Cezărescu va prezida mâine alegerea epitropilor bisericei armenești din București. ♦ Proprietarii din Capitală vor ține mâine o întrunire publică în sala Eforiei. ♦ La Teatrul Național se va da Joi, 5 Februarie ... Marele bal mascat al «Sindicatului ziariștilor». Iată bogatul program: Ceata lui papuc, intrare napoliană a d-rei Zepilli și a d-lor Sarcoli și Beltramo , monstre bătăi cu confetti și serpentine , erupțiuni de cete mascate în bal. Biletele se găsesc de vînzare la casa Teatrului Național și la agenția teatrală a ziarului «ITndépendance Roumaine». ♦ Iată programa conferințelor, ce se vor ține în amfiteatrul gimnazului din Tecucin, de către profesorii secundari: Duminecă 1 Februarie, d. loan Popescu «Școalele Vechi»; Duminecă, 8 Februarie, d. Em. D. Nemiș, «Sugestiune»; Duminecă 15 Februarie, d. Zota, «Poesia Populară»; Duminecă 22 Februarie, d. Brândușanu, «Concepția evolutivă a frumosului»; Duminecă 29 Februarie, d. G. Alexandrescu, «Foloasele gimnasticei»; Duminecă 7 Martie, d. Bedreag, «Fanarioții»; Duminecă 14 Martie, d. Brândușanu, «O lacrămă fierbinte», începutul la orele 3 după amiază.—Intrarea liberă. ® Ministerul instrucțiunei publice a înaintat ori arhivei Statului Patenta domnească din 14 Decembrie 1869, pentru inaugurarea Universitatea din București spre a fi păstrată în dosarele arhivei. ♦ D. S. Haret, ministrul instrucțiunei publice, a primit ori în audiență. ♦ Comitetul de advocați delegați de baroul din Capitală pentru asistența judiciară a celor lipsiți de mijloace, s’a constituit în modul următor pentru luna Februarie : Președinte d. N. Mitescu , membrii d-niî advocați stagiari : Oprea Berceanu, G. Ercule, Carol Nirecher și Al. Gastris. ♦ Eli s’a împărțit la Cameră proiectul de lege prin care guvernul este autorizat a ratifica și, dacă va fi trebuință, a face să se execute conversiunea asupra protecțiunii proprietății mărcilor de fabrică și de comerciu încheiată între România și Italia la 24 Mai 1903. Profesorul A. L. Hickman a compus un tablou despre «raporturile naționalităților în armata comună austro-ungară». Din acest tablou vedem că românii sunt reprezentați în regimentele de infanterie în modul următor : regimentul 64 (Orăștie) 90'/6 ; 43 (Caransebeș- SU’/6; 63 (Bistrița) 75 °/0 ; 50 (Alba- Iulia) 70%; 51 (Clujiü) 70% ; 31 (Sibiu) 65% ; 33 (Arad) 60% ; 37 (Oradea-mare) 45% ; 61 (Târgui- Mureșului) 45%; 41 (Gernăuți) 40%; 61 (Temișoara) 30% ; 2 (Brașov) 25% ; 5 (Sătmar) 25 °/„ ; 85 (Sig.Marmației) 25% ; 29 (Becichereculm.) 15% ; 82 (Odorheiul-sec.) 10% ; 6 (Neoplanza) 5% ; 101 (Brchiș-Giaba) 50 °. La infanterii românii dau peste tot un contingent de 7,'° (12 080 feciori) ; la vînători 3% (495 feciori); la cavalerie 1% (458 feciori) ; la artilerie 4% R.518 feciori) ; la pionieri nici 1% ; la căruțași (Traia) 3% (108 feciori) ; la trupele sanitare 2% (83 feciori) ; la honvezime 5% (15.063 feciori); la marină nici 1%Cu totul, 29.801 feciori români în armata austro-ungară. ♦ D. și d-na Sturdza vor da poimâine un prânz diplomatic, urmat de recepțiune. ♦ Astă-seară, la orele 9, se va da, în localul «Uniune!», obicinuita serată artistico-dansantă. ♦ A sosit în Capitală d. N. Fleva, ministrul țerei la Roma. ♦ Astă-seară la orele 8 și jum., studenții în științe de Stat se vor întruni la sediul societăței din str. Clemenței No. 1. ♦ La societatea pentru învățătura poporului român din str. Sf.Ecaterina No. 2, se va ține licitație în ziua de 26 Februarie ora 10 a. m. pentru închirierea următoarelor proprietăți: Casele cu tot locul lor în mărime aproximativă de 8.000 m. p. situate în str. Cazărmei, 71; pivnița cu prăvălia și locul din față din str. Stirbeiu-Voda No. 31. Doritorii de a lua cu chirie aceste proprietăți se vor prezenta în ziua și ora fixată mai sus la cancelaria societății, însoțiți de o garanție de 10 la sută, din prețul, ce vor vor a oferi. ♦ Din causa timpului nefavorabil ziarul studențesc «Tribuna» a amânat serata de ori, Vineri anunțând-o pentru astă-seară, Sâmbătă, când se va ține irevocabil în sala clubului german. Corporația tâmplarilor, perierilor și cuferarilor, în urma deciziunei comitetului, a delegat o comisiune de control compusă din d-ni. Gheorghe Ștefănescu, vice-președinte,N. T. Dumitrescu și Vasile Ionescu controlorii corporațiunii, pentru a inspecta toate atelierile ce țin de această corporațiune și a vedea dacă s’au conformat legea meseriilor și statutelor corporațiunei. " 'S T 1 Fi i ^ 5 c"O L Ä RÍ~* ♦ Consiliul permanent, în ședința sa de eri, a avizat ca d. dr. Manicatide, de la facultatea de medicină din Iași, care e agregat definitiv la catedra de clinică și patologie infantilă, să fie înaintat la gradul de profesor universitar pe lângă acea facultate. In urma judecărei de către consiliul permanent, a maeștrilor de muzică,C. Cernicaru de la gimnaziul din Giurgiu și I. Baston, de la acel din Fălticeni, ministerul a decis transferarea d-lui Cernicaru la gimnaziul din Fălticeni, în locul d-lui I. Baston, care trece la gimnaziul din T.Jiiî, drept pedeapsă , iar suplinitorul de la T.Jiu, fl. Avramescu, trece la aceeași calitate la gimnaziul din Giurgiu. ♦ D. licențiat în litere C. I. Ștefănescu a fost numit profesor de istorie la liceul din Brăila, în locul d-lui L. Moldoveanu, demisionat. O D. Wachmann va prezida juriul concursului ce se va ține mâine la București, pentru ocuparea catedrei de armonie și car. La ofițerul starei civile : — D-r. Amelia Pănescu, iei de bună voe pe d. Iosiescu ? — Da, pentru că măgarul ell’alt m’a lăsat și nu-mi rămâne altul. tem*TM--------------------—-KW»-----------------------— INFORMATION! % SÂMBĂTĂ ® Bugăm pe cUHorii raoș—cărora !i s’as* inicipla, ca ees éníĭ de la cuies«urî ziarul «Universul» să li se răspundă că numai este — să bine-voiască a ne înștiința despre aceasta, pe orî ce cale. Acei cari vor bine-voi să la această osteneală, vor primi de la administrația ziarului, ca premiu, un Frumos roman. * Azi, fiind a 23-a aniversare de la înființarea societăței funcționarilor publici, se va oficia un Te-deum în biserica Albă, din calea Victoriei, la 10 dimineața. ♦ D. N. Furculescu, proprietar în jud. Teleorman, a donat gimnaziului «Sf. Haralambie» din T.Măgurele, suma de, lei 60, pentru înființarea unei biblioteci școlare. D. Ștefan Vereș, arendașul moșiei Frățești. (Vlașca) a donat băncei populare «Frăția» din acea comună, suma de leî 324, și lt. dr. Vrânceanu, a donat lei 4, bani 35. o Tragându-se loteria organizată în folosul orfelinatului corpului didactic, a eșit numărul câștigător 0.981. Posesorul a cestui număr se va prezintă la minister spre a i se da obiectul lucrat în lemn de preotul Aramă: «Domul din Milan». • D. prim-ajutor de primar I scooluxu l Vinul Nourry priește tot atât de bine ca și ulei de ficat de moron, ferul și chinohina la convalescenți, anemia, limfaticismul și mai departe. XNTAXPX.ARI «le» «KitUata Moarte subită din noapte a încetat subit din viață, la spitalul Colentina, un anume Tănase Popa, supus otoman, în vârstă de 55 ani. El fusese bolnav și noaptea trecută fu găsit mort în patul său. Tănase Popa are o magherniță cu cereale în șoseaua Ștefan cel Mare No. 100. Când a plecat la spital, bietul Onu presimțise ca o să moară, căci și-a lăsat cheile de la magherniță la un vecin al său, Vasile Ghenciulescu. Focul din strada Săgeți Aseară, la orele 10 și un sfert, un incendiu a isbucnit la proprietatea d-lui Ioan Tistivan, din strada Săgeți Noi. A ars bucătăria și acoperișul caselor. Focul a luat naștere de la bucătărie. D. Gesărescu, prim-ajutor de primar, care locuește în apropiere, văzând flăcări, imediat a înștiințat telefonic postul central de pompieri, care sosind la fața locului împreună cu postul de la Foișor a localizat focul. Au sosit la fața locului din Saita, prefectul poliției Capitalei, inspectorii Cantuniari și Burma, comisar Periețeanu, inspector de serviciu, căpitan Crețeanu, comandantul sergenților și Gondopol, ajutorul comandantului de sergenți. La orele 11 noaptea focul a fost stins. Serviciul telegrafic al ziarului „Universul“ Din România Telegramele particulare ale ziarului UNIVERSUL Humă denaturată—invățător* nenorocit. — Escrveherte. — înaintării. — Serbarea de la Seminar.—Crimă neisbutUâ. Serbare.Cererea diaconilor Iași. 30. — Copilul D. A. Ciornei a fugit din casa mamei sale din Șipote, refugiându-se la Sulița. Autoritățile l’au convins că pricina dispariției e tratamentul barbar la care era supus copilul de către mama sa. Victima era ținută zile întregi fără de hrană, mereu bătuta, sechestrată și schingiuită. Ancheta urmează: — Învățătorul Mihai Damir a înebunit pe când se afla în clasă cu elevii soi. — Comerciantul A. Braunștein a denunțat r»'v><»ționarul din *«b&văr»în/rec. ..‘zarovschi, V - v A V