Universul, februarie 1904 (Anul 22, nr. 30-58)

1904-02-01 / nr. 30

I Știre neconfim­ată Berlin, 30.—«Vossische Zei­tung» anunță din Yokohama ca vestea despre cucerirea orașului Port-Arthur de către japonezi nu este confirmată până acum. Papa pentru creștinii din extremul orient Roma, 30. — Papa Piu al X-lea, prin mijlocirea nun­­țiului apostolic din Paris, a rugat pe Japonia să protejeze pe creștinii cari se află în ținuturile de acolo. Japonia a răspuns consim­țind la această cerere. Italia neutrală Roma. 30. — S-a svonit că Italia mobilisează flota spre a întări escadra pe care o are în Extremul­ Orient. Se des­­minte în mod oficial acest zvon, Statele­ Unite dăruind Japoniei un vas de război. Londra. 30.—Telegrame so­site aci din New-York spun că în toate Statele­ Unite dom­nește un mare entusiasm pen­tru victoriile repurtate de ja­ponezi. S'a deschis la New- York o listă de subscripție spre a se oferi Japoniei un basti­ment de războiu. țarul supărat. Presa rusă acuzând pe germani Berlin, 30.— Ziarul «Frank­furter Zeitung» află din Peters­burg următoarele: împăratul Nicolae este foarte supărat și se crede fals informat de partidul războiului, care a dus lucrurile așa în­cât războiul tre­buia să se nască, s’a priceput însă în­tot­dea­una să fie pe țar în credința că lucrurile nu vor ajunge până la un răsboiu. După serviciul divin de la Pa­latul de iarnă, și înainte de is­­călirea manifestului de răsboiu, se aștepta ca Țarul să fie o cuvîntare. Faptul că Țarul nu a ținut nici o cuvîntare a făcut o impresie deprimantă. Cei inițiați afirmă ca perderile din luptele de până acum sunt mult m­ai mari de­cât s’a făcut cunoscut la Petersburg. Caracteristică este și tendința de a face răspunzătoare pe Ger­mania și în special pe împă­ratul Wilhelm pentru situațiune , precum înainte «Novoje Vremja», așa acum ziarul «Russ» acuză direct pe germani că au împins pe ruși spre Asia răsăriteană, p­entru ca să poată­ lucra în l­­ertate în Asia Mică. A se citi alte amémmíe la itJllinia Ova». * ¥ * la institutul antirabio din Berlin. * Un ziar italian primește din Santiago știrea că Japonia ar fi cumpărat de la guvernul repu­blicei Chili cuirasatul «Căpitanul Prut» iu 12 tunuri: crucișătorul «Chiieabuco» și avisul torpilor «Amiral­ Condell». Aceste vapoare vor fi echipate și vor pleca în curînd în apele japoneze. * * Ziarul polon «Slowo Polskie» din Lemberg publică un articol sub titlul «Punctul nostru de vedere față de războiul ruso-ja­­ponez», în care se ocupă cu ati­tudinea pe care trebue să o ob­serve polonii față de Rusia. Nu­mitul ziar­ avertisează pe poloni să se ferească de a se folosi de războia pentru a provoca o revo­luție în Polonia rusească. * * La Londra s’a întâmplat primul caz de căsătorie între un mem­bru al unei familii de patricieni americani și o japoneză din Yo­kohama. Nepotul milionarului Pierpont Morgan s’a căsătorit de curând cu domnișoara Yuki Kato apar­ținând unei bune familii japoneze. ~ O CUGETARÎE" PE ZI"* Decepțiunile, înfrumusețate de amintiri, ne dau regrete. Gummi io provind­e De la coresp. noștri particulari Pe ziua de 29 Ianuarie 1904 Botoșani Febra aftoasă. — In oraș s’a declarat epizootia de febră aftoasă. Boala s’a ivit la mai multe vite la moara de la Popouțî. De aci s’a pro­pagat, încă în alte nouă părți, tot din suburbia Popouțî. Cele mai severe măsuri pentru îm­pedicarea contagiului s’au luat de către medicul veterinar al orașului, d. Neagu, împreună cu cele­l’alte autorități. Conferințele ateneului. — Duminecă 1 Februarie la orele 2 d. a. d. Vasiliu își va desvolta în aula liceului Laurian, conferința anun­țată despre «magnetism» și «suges­­tiune». Aceasta e a doua conferință din ciclul de conferințe anunțate de a­­teneul local. Statul funcționarilor.—Se fac mari pregătiri pentru balul pe care cercul funcționarilor publici din lo­calitate, de sub președinția d-lui G. Caniola, directorul prefecturei, îl va da in sala teatrului Splendid, la 7 Februarie. Coresp­ $tiri din strainatate — Prin vești — Lucrătorii de diamante din Anvers s’au pus în grevă, re­fuzând a primi pe ucenici în a­­teliere. *­­ * * Vr’o 1000 de cetățeni ameri­cani au ars Luni pe un rug, la Dodsville (statul Mississipi), două negri, o femee și cu bărbatul ei, acuzați că au omorît un planta­tor alb.* * * Ducele de Devonshire a ținut Luni la Londra un mare discurs în favoarea liberului­­ schimb, ca răspuns la acela ținut acum vre­o 15 zile de către Cham­berlain.* * * Ziarul «Magyar Szo» anunță ca un copil de 13 ani din orașul Kassa a omorît pe un camarad al său în vârstă de 14 ani. Pre­cocele criminal a fost arestat. * * * Din Deva (Transilvania) se a­­nunță că locot. Jancovici, refor­mat din cauza unor fapte inco­recte, s’a împușcat. * * * Din Agram se anunță că Dieta Croației va fi închisă astă­zi prin­­tr’un decret regal. Sesiunea vii­toare se va deschide în luna iunie.* * * Ziarele vieneze anunță că re­gele și regina Suediei vor sosi la­­ Viena în ziua de 24 Februa­rie, și vor face o vizită împăra­tului Francisc Josef, iar apoi se vor duce la Abhazia unde vor petrece vre-o două luni. * * * Ziarele franceze anunță ca marii duci Alexandru și Nicolaü Mi­­hhailovici ai Rusiei, au plecat din Cannes la Petersburg. Mul­țimea din capitala Rusiei le-a făcut ovațiuni. * » Din Paris se anunță moartea generalului Davoust, duce de Auerstaedt, fost cancelar al Le­giunei de onoare, în vîrstă de 73 ani. Defunctul era nepotul celebrului mareșal al împăratului Napoleon I.♦ * * Papa a hotărît să șteargă din calendar pe următorii sfinți: sf. Sixt, sf. Hippolyt și sf. Felix. * «­­ Marele duce de Baden conti­nuă a fi grav bolnav și în ve­derea bătrâneței sale, starea lui inspiră serioase îngrijiri. k ¥ * Ziarul «Tägliche Rundschau» din Berlin anunță că generalul de cavalerie Sohiasen, șeful ma­relui stat-major al armatei ger­mane, va fi trimis în Africa ger­mană de sud-vest ca să reprime revolta Hereroșilor. * * * * Din Salzburg (Austria) se a­­nunță că în mina de la Taxen­­bach s’a întâmplat o exprosie. 2 lucrători au fost omorîți, iar mai mulți răniți.* * * bazele germane anunță că în opașul Lublin Uz de lângă Breslau au fost mușcate de câini turbați, 19 persoane. 2 dintre ele au mu­rit, cele­l­ alte au fost transportate Bu­zeü Stragu­lare.»­Eri, șeful secției de jandarmi din Pârscov a înștiin­țat telegrafic parchetul că sub un pod din sus zisa comun­ă, m­ai mulți locuitori au descoperit strangulat un soldat din reg. 7 artilerie, din loca­litate. S’a constatat că nenorocitul soldat era de fel din Trestia. Mort din băutură.­Primarul din Simileasca, comunică autorită­ților că nopțile trecute a încetat su­bit din viață Radu Baba. S’a cons­tatat că nenorocitul a murit din­­tr’un exces de băuturi alcoolice. In jurul unei morți.—Citito­rii «Universului» își amintesc de­si­gur despre o corespondență în care vorbeam despre moartea cârciuma­­rului G. Negoițescu. Existând bă­­nueli că la mijloc a fost o otrăvire, d. procuror a făcut o anchetă la fața locului. El i s’a înaintat institutului chimic, mai multe sticle cu băuturi spirtoase din care a băut sus-zisul, precum și intestinele mortului. Concert.­Pentru Luni 2 c., ba­ritonul operei din Capitală, d. Cor­­fescu, anunță ultimul său concert în orașul nostru. De aci, d. Cor­­fescu va face un turneu prin Mol­dova și apoi va trece în Galiția. (îamiro. curor a ordonat punerea numitei sub pază. Astă-seară, în urma telegramei parchetului local către poliția de si­guranță a Capitalei de a face o per­­cheziție la domiciliul funcționarului comercial cu care Stăncuța avusese relații de dragoste, el a sosit în lo­calitate și va fi interogat la parchet spre a se stabili partea sa de vino­văție. Otrăvire.­ Astă­ seară o tînără italiancă, anume Valentina Reuter, sosită în localitate de 2 zile, a înn­cercat să se sinucidă luând 5 pas­tile de sublimat corosiv. Dusă în grabă la spitalul județian, i s’au făcut spălaturi stomacale și infecțiuni cu eter, fiind în stare gravă. Mâine voia da amănunte. Dunăreanul. Mizil Greva brutarilor. — Brutarii din Mizil, fiind­că s’a scumpit făina cu. 2.50 sacul, au vrut să vânză cu 5 bani mai mult bucata de pâine. Primăria ne­dându-le voie ei au în­cetat de a mai scoate pâine. E vorba, că dacă vor menține greva, să se aducă pâine din altă parte. Victor­ Craiova înecat in fântână. —Nicolae Tudor Miron, din Risipiți, și-a gă­sit moartea în urma unei nesoco­tite prinsori pe care a făcut-o cu alți flăcăi din satul lui. Ducendu-se la fântână pentru apă, Nicolae s’a prins că sare, în mai multe rînduri după o parte a ghiz­­durilor pe cea­l’altă. De la prima săritură chiar, a alunecat și a că­zut în puț de unde n’a putut fi scos de­cât după două ore, mort. Împușcat din greșeală. — Voind să curețe un revolver, Marin R. Pandelescu, din str. Mărgărita­rului, a atins din greșeală trăgaciul și, arma descărcându-se, a rănit la un picior pe un frate al acestuia, anume Radu. Dispărut.—De mai multe zile a dispărut din casa părinților săi co­pilul Manole, fiul lui Tănase Nicola, din corn. Adunați. 8*piîțe protestate.—În cursul ultimelor 15 zile s’au protestat la tribunalul de comercia 79 de polițe. Cea mai mare este pentru suma de­lei 1i.664.20. Cerere respinsă.— Meseriașii chipieri au cerut să fie alipiți pe lângă corporația croitorilor, iar nu pe lângă a plăpumarilor în care contează acum. Camera de comerț le-a respins cererea, înființarea unei școli de meserii. In urma unui referat al d-lui Ștefan Safta, secretar al Ca­merei de comerț, s’a aprobat înfiin­țarea unei școli de meserii pentru perfecționarea adulților, care func­ționează în localul școalei comerciale de gradul I. rVerejgUlarUăți 8» corpora­­­ția. tipografilor.­—Camera de me­serii, sesizată de reclamați­unea fă­cută de d. David Benvonisti, patron tipograf, și a altor 50 de meseriași, prin care a semnalat mai multe ne­reguli la corporația respectivă, a delegat pe d-nii inginer Șt. Con­­stantinescu și M. Vasilescu,compta­­bil, să verifice întreaga gestiune a acestei corporații. Conferință militară.­­ Azi după amiază, la cercul militar, d. maior Nestorian din vînători a ținut o conferință despre «Mijloacele ac­tuale de luptă». Lucîlius. Ploești Crimă îngrozitoare.—Alaltă­eri, locuitorii Ilie Turcu, de 70 ani și Dumitru Ilie Baciu, de 40 ani, ambii din Maneciu-Ungureni, luân­­du-se la ceartă pentru niște lăstar care se află pe răzorul locurilor iar, într’un moment de furie, cu un to­por ce-l avea asupră-î, Ilie Turcu a­­plică o lovitură în capul lui Dumitru de Baciu, care căzu scăldat într’un lac de sânge. Transportat la spitalul județean din Vitlenii-de-Munte, cu tot aju­torul dat de către d. medic Al. Su­­ceveanu, Baciu a încetat ori din via­­ță, fiind grav atins la creier. Criminalul, după săvîrșirea fap­tului, s’a predat plutonului de jan­­darmi rurali din flăleni care l’a îna­intat astă­zi parchetului. întrunire. — Pentru Luni,­ 2 E februarie, la orele 3 d. a., toți pensionarii civili și militari sunt convocați la o întrunire, care se va ține în sala liceului vechiu. — Duminecă, 8 Februarie, la o­­rele 2 d. a., membrii corporațiunea mecanicilor vor ține o adunare ge­nerală în sala școalei de băeți No. 1, la ordinea zilei fiind : a) exami­narea și aprobarea socotelilor, b) votarea dărei de seamă pe anul tre­cut, c) votarea membrilor căser de ajutor și d) votarea modificărea sta­tutelor și a regulamentului anexat la statut. Diverse. — • La întrunirea pe care comercianții au ținut’o cri­­seară, în sala liceului vechiu, s’a discutat asupra legei­­ licențelor și a comerțului ambulant, luându-se­ re­­soluția ca o comisiune din sînul comercianților să se prezinte în cel mai apropiat timp Corpurilor legiu­itoare. încercare de sinucidere.— Femeia Leana Tudor, din Vadu-Să­­pat, a fost găsită ori, spânzurată de grinda coșarului de vite. Fiind sur­prinsă însă, și dându-i-se ajutorul la timp, ea este în afară de ori­ ce pericol. Dispariție.­S’a reclamat auto­rităților că a dispărut servitorul Nae Dumitru, furînd de la stăpânul său, cârciumarul Ioan Ionescu, din com­. Poiana, suma de 170 lei. Nenorocire.—Trecând roata u­­nui vagon peste piciorul drept al lucrătorului V. Giurea, i s’a sdrobit grav. incendiu. — Se comunică din Predeal că un puternic incendiu a distrus mai multe căpițe cu fîn, proprietatea obștei Statului. Se crede că focul a fost pus. Kăuire gravă. — Muncitorul Ghiță Apostolescu, din str. Văle­nilor, a fost grav rănit cu un cuțit dintr’o ceartă de cârciumă de către fierarul Nicolae Țiganu. Bal. — Sâmbătă 31 c. se va da în sala teatrului «Cooperativa» ba­lul societăței funcționarilor publici, sub patronagiul d-lui prefect Al. Mișu. Diverse. — Cercul corpului di­dactic din Prahova a organizat Sâm­băta trecută în saloanele sale o fru­moasă serată pentru serbarea zilei de 24 Ianuarie. D. Gr. Niculescu, profesor la li­­ceu, a ținut o conferință ocazională. Apoi s-a dansat hora Unirea. Pe­trecerea a durat până noaptea târziu. Copii. Giurgiu Crima din strada­ Cucului. Nouă amănunte. — Am arătat că în strada Cucului No. 3, fata Stăncuța C. Burilesc­ul a născut un copil, pe care l’a omorît și l’a îngropat în pivnița caselor părintești. Stăncuța susținea însă că a năs­cut un copil mort, pe care l’a în­gropat. După multe interogatorii, a mărturisit crima, declarând că S­­­tr’adever a născut un copil viu, pe care imediat l’a aruncat în latrină unde a murit și că mai apoi sco­­țându-l de acolo, l’a îngropat, de teamă, în pivniță. Față cu aceste mărturisiri d- pre­­ f.­Severin 1), inspector-sanitar Apos­­toleanu, care se află de mai multe zile, aci, a vizitat și spitalele rurale din­­ Baia-de-Aramă și din Strehaia. Vizitând piața, însoțit fiind în acest drum de un sub-comisar, s’au confiscat mai multe pâini lipsă la cântar, precum și niște opinci. Fostul director al poliției, I. Monastireanu, a depus azi jură­­mîntul și a plecat la Baia-de-Aramă, unde este numit ca intendent al spitalului de acolo. Cota apelor.­­ De ozi până azi, apele Dunărei au crescut cu 35 c.m. Azi cotam 288 c.m. asupra e­­tiagiului. Dacă timpul frumos se va menține, probabil că navigațiunea va fi înainte de vreme deschisă. Du­nărea e liberă de sloiuri de ghiață. Sim­­eșanul. Tîrgoviște Slugă necredincioasă.—Du­mitru Angelescu, de fel din Potloga, angajat la brutăria d-lui Marin Du­­mitrescu, din Podul Bărbierului, a dispărut din serviciul stăpânului său, luând cu sine un portofel cu 37 lei și 50 bani și mai multe o­­biecte. Sanitare.­­ La un copil al d-t­ei Elena Bâltărețu s’a constatat angina difterica. Condeia, sistat de d-niî avocați Take Ionescu, P. Grădișteanu, B. Păltineanu, P. Sfetescu, N. Mitescu și I. Th. Flo­­rescu. Ministerul de justiție a fost re­prezentat prin d. avocat Dobrescu. D-sa a susținut că ministerul e in drept să ceara «plul ares», de­oare­ce închirierea s’a făcut fără să se respecte legea comptabilităței Statului. D. P. Grădișteanu spune că dacă nu s’a respectat legea nu poate fi făcut respunzător d. Mihalcea. D. Mihalcea,spune d-sa, a respec­tat toate condițiunile prevăzute în contract. D. R. Păltineanu cere tribunalu­­lului chemarea la interogator a mi­nisterului spre a arăta în ce mod n’a respectat d. Mihalcea clausele din contract. De asemenea a cerut și comuni­carea unor acte. Tribunalul a admis cererea d-lui Păltineanu și a amânat procesul pentru ziua de 6 Februarie. Grefier UN PROVERB PE 71 Via frumoasa Mră­struguri nu face parale. (Francez). Gibier Judiciar (TRIBUNALELE CIVILE) Consimmarea, a mind atutal de arestare a escrocului V.­­Ni­­țescu Am arătat în numărul precedent al ziarului, că a fost depus la Vă­cărești V. Nițescu, din Capitală, care a escrocat o mulțime, de pro­prietari luându-le acte de hipotecă fara a se­numera sumele pentru cari el și-au­ hipotecat imobilele. Nițescu a fost adus d­­ înaintea secției a 3-a a tribunalului Ilfov, pentru a i se confirma mandatul de arestare. Tribunalul, față cu gravitatea fap­­tului comis de acest escroc, a con­firmat mandatul. ¥ ¥ Procesul dintre ministerul de justiție și d. I. Mihalcea Înaintea secției I-a a tribunalului Ilfov a venit ori judecarea opoziției făcută de d. I. Mihalcea contra sen­tinței aceluiaș tribunal pr­in care s’a anulat contractul de Închinarea bu­fetului din palatul de justiția. D. Mihalcea s’a prezentat er­­a­r și smochine. După băile dinainte de amiază mănâncă un puiu în­treg și câte­va curmale. îndată ce femeia arabă a ieșit din baie i se face fricțiuni cu e­­sență de parfum și după aceea mănâncă shorbe-el-nish­hisah (un fel de mâncare de perfect și caise îndulcite cu zahăr. In fine, puțin timp înainte de a se culca, femeea arabă bea un lichid preparat din extras de gumă și zahăr, în care se pune și puțină tinctură de opiu și a­­poi se stropește cu apă de mic­­șunele. De ele Băncea Agricole Am primit raportul Consiliu­­lui de administrațiune, către A­­dunarea­­ generală a acționarilor Băncei Agricole,, pe care regre­tăm de a nu-1 putea publica pe larg, din cauza cadrului restrîns al ziarului nostru. Am observat însă, că prev­ederile noastre din articolul întitulat : «Bilanțul Băncei Agricole» pe care l’am publicat în No. 27, din 28 Ianuarie s’au realizat în totul , de­oare­ce, Consiliul de adminis­trațiune declară prin acest R­aport către acționarii Băncei Agricole, că, în­ cazul când nu se va putea constitui Adunarea generală ex­­tra­ordinară, și prin urmare nu se va putea aproba reducerea capitalului social cu câte 50 lei de acțiune, atunci dividentul a­­nunțat de lei 16,25 de fie­care acțiune nu se va mai putea dis­tribui. In cazul acesta toate be­neficiile anului­­ 1903 vor servi la amortisarea creanțelor liquidate prin Profit și Perdere. Cum însă reducțiunea capita­lului social este reclamată de in­teresul propriu al acționarilor a­­cestei Bănci, căci numai ast­fel se va putea clarifica situațiunea Băncei Agricole, suntem siguri că acționarii se vor grăbi a­ și depune acțiunile lor înscriindu-se în cât mai mare număr pentru Adunarea generală din 8 Februa­rie a. c.—Depunerile de acțiuni pot fi făcute în mod valabil nu­mai până la 3 Februarie a. c. Uraniu». Lefu­iri din toată lumea Un restaurator inven­­țios.­Intr’un oraș venise o trupă teatrală Ungurească, care însă nu era de­loc sprijinită. Directorul era foarte necăjit, fiind­că nu putea să plătească artiștilor leafa și rămase dator și la restaurator pentru sală și întreținerea trupei. S’au făcut intervenții pe lângă fruntașii maghiari din oraș să cumpere bilete, însă în zadar. Teatrul tot gol rămânea. Atunci restauratorului îi veni o idee. A pus sechestru pe biblioteca și garderoba trupei. Și s’au po­trivit lucrurile așa, că sechestrul s’a pus tocmai când era sa se înceapă representația, așa că pu­blicul, care venise la teatru, a văzut pacostea ce a dat peste ac­torii maghiari și au dus vestea în tot orașul. Din acea zi teatrul a fost în fie­care seară plin. Ceea­ ce nu s’a putut face cu rugăminte și apeluri, s’a făcut prin mila ce a produs’o seches­trul. Restauratorul și-a ajuns sco­pul, iar directorul trupei nu nu­mai că a putut plăti toate dato­riile, dar a putut să plece în mod cinstit în alt oraș. Istoria aceasta s’a întâmplat în Brașov și res­tauratorul invențios este d. Fr. Schmidt de la Gewerbeverein. Din țara liliecilor și a gâștelor. — Călătorul german Hinde istorisește următoarele din călătoria sa în Congo: «Pe când urcam un deal de lângă rîul Kas­sai, într’o zi pe la amiază, cerul fu de odată întunecat de lilieci în așa mare număr, în­cât oa­menii vaporului, au ucis o mul­țime cu bastoanele. Pe fie­care copac, pe insule și pe maluri li­liecii se lăsau­ să se odihnească. Am măsurat mai mulți din ei cu aripile întinse și am găsit că a­­veau o lungime de 66 centime­tri. Servitorii de pe bord și oa­menii de echipagiu mâncară mai mulți lilieci și declarară carnea lor ca fiind delicioasă. Când ne aflam în bălțile aflu­­entului Lucuga, gâștile cu pin­teni păreau­ a se reuni în gru­puri mari spre a face călătorii. Ceasuri întregi am înaintat prin cel mai mare cârd de paseri ce am văzut în viața mea. Rîul, ma­lurile, insulele și câmpiile, cât ținea privirea, erau peste tot a­­coperite de gâște. Nici o altă pa­sere însă nu se putea vedea». Un praf de dinți antic. —Un filolog a descoperit între scrierile unui medic roman Scri­­bonius Largus, care a trăit pe timpul împăratului Nero, rețeta pentru prepararea unor prafuri de dinți, pe care le întrebuința faimoasa Messalina, a treia soție a împăratului Claudius, și că­rora avea a mulțumi albeața mi­nunată a dinților ei. Prafurile aceste aveau o compoziție ciu­dată, de­oare­ce constau din două uncii coarne de cerb pulverisate, o uncie mastică din insula Chios și dintr’o jumătate uncie sahniac. Femeile arabe.­­ Arabii, mai cu seamă semințiile egiptene, zic că este urîtă femeia aceea care­ se distinge printr’o confor­mație swelist a corpului, de­oare­ce intre noțiunile lor de frumu­­sețe este un fel anumit al gro­simei corpului. Pentru ca să a­­jungă la aceasta, femeia arabă din clasa de elită se scaldă înainte și după aminzi de trei ori în apa căldieică, parfumată cu lindturi de Jasmin și esență de trandafir. In fie­care baie stă cam de­a o jumătate la o oră și după a­­ceea la fie­care zece minute si câte-va linguri de supă de pin în care s’au fost migdale, curmale CORPURILE LEGIUITOARE Ședința de la 30 ianuarie 1904 Se deschide la orele 2 și 10 d. a. sub președinția d-lui T. Protopo­­pescu. Prezenți 120 d-nn deputați. Banca ministerială e ocupată de d-nii Dimitrie Sturdza, Sp. Haret, Gianni. Se repetă votul rămas nul în șe­dința trecută relativ la modificarea art. 11 din legea asupra perceperii veniturilor și justificărei cheltueli­­lor C. F. R. și se admite. Se ia în discuțiune proiectul de lege prin care se declară facultativă purtarea robei avocaților, pe timp de un an. D. Al. Djuvara cere părerea gu­vernului în privința robei avocaților. D. G. Disescu spune că, de­și s’ar părea că cestiunea aceasta face parte din domeniul regulamentar al unei simple corporațiuni, ea are și un caracter politic. Aceasta ne-o­ do­vedește discursul ce d. prim-mi­­nistru l’a ținut în Senat și în care s’a discutat cestiunea de existență a unei pături sociale, a avocaților­. D-sa spune că și Napoleon ura pe avocați, dară nu-î ura personal, cum o face d. Sturdza. Motivul pentru care baroul avocaților a luat măsura aceasta, n’a fost ca să-l disciplineze după cum spune d. Sturdza, ci pen­tru ca să deie demnitate acestei­a două magistraturi. Roba reprezintă o tradiție ; acei cari nu țin seamă de tradiții și împrumută obiceiu­rile ușoare de la francezi, nu sunt continuatorii datinelor strămoșești. Pretindem că suntem un baron mo­del la nivelul celui francez, dar nu ținem seamă că în Franța nimeni nu spune că toga e de prisos. D. Dim. Sturdza spune că d-sale personal îi e foarte indiferentă roba avocaților. Crede că trebue să ne ținem de trecutul cel bun și să ne lepădăm de cel rău. Nimeni nu poate să invoce acest din urmă trecut și nici d. Disescu n’ar mai purta gu­­giumanele acelea de tristă amintire. Grija noastră ar fi să ne gândim la împrejurările interne și mai cu seamă cele externe ale situațiunii noastre politice. In loc să ne preocupe lucruri se­condare ca cestiunea tobei, mai bine să ne gândim la faptul că nu se știe ce va aduce ziua de mâine, cât va dura resboiul din Extremul­ Orient. Cestiunea robei este de ordine regulamentară; prin urmare, nu e de demnitatea Parlamentului ca să se mai discute în finul lul. D-sa roagă pe susținătorii proectului să se gîn­­dească că nu trebuisc discutate în Parlament ce stim­ă de o importanță așa de mică. D. Epurescu declară că dacă l’ar fi înțeles pe d. prim-ministru, și-ar fi retras iscălitura de pe acest pro­iect de lege. D. Toma Stelian e de părere ca se amâne votul pe mâine pentru a se putea studia mai bine cestiunea. Adunarea admite propunerea d-lui Stelian. Ședința se suspendă pentru zece minute. La redeschidere, d. Spiru Haret roagă Camera a admite intrvetirea ordinei de zi pentru a se vota un proect de lege prin care se modi­fică câte­va articole din legea casei de economie a corpului didactic. Pus la vot, proectul este admis. Se votează recunoașterea d-lor Aur. Scurtu, G. Anastasescu, I. State și P. Baltă. Ședința se ridică la orele 4. 10. SSII Tuâiuri XTXI Ședința de la 30 ianuarie 1904 Ședința se deschide la orele 2,55 p. m., sub președinția d-lui P. S. Aurelian. Pe banca ministerială se află d-ni: C. Sturdza, prim-ministru și Em. Porumbaru, ministru lucrărilor pu­blice, V. Lascar, ministru de in­terne, și I. Brătianu, ministru de externe. Prezenți 81 d-ne senatori. Se citește sumarul ședinței pre­cedente și se aprobă. D. Em .Porumbaru depune pe biu­­roul Senatului câte­va proiecte de lege pentru indigenare. Se trece la ordinea zilei : Ra­portul comitetului delegaților de secțiuni relativ la reducerea fon­dului de rezervă al căilor ferate de la 10/0 la­­/* la % pentru exercițiul 1904—1905. Se dă cuvîntul d-lui general Manu, care spune că nu trebue să se pri­mească acest proiect de lege. Mi­nisterul ca să arate la finele anului că are excedente, vine cu ast­fel de proiect , dar măsura e dezastroasă și d-sa roagă pe d. ministru să re­nunțe la proiectul de lege. D. Em Porumbaru răspunde d-lui general Manu spunând că vrea să se dea administrației căilor ferate un fond de excedente și acest fond poate ajunge după 3 ani de exce­dente de la 2 milioane până la 4 milioane. Intențiunea legiuitorului de la 1889 a fost foarte lăudabilă, de­oare­ce era vorba de un fond de rezervă, spre a nu se mai recurge la îm­prumuturi și emisiuni de renta. D. Th. Rosetti zice că de­oare­ce partidul liberal a putut ajunge la excedente în budgetele Statului, nu e nici c­oievoa să se creeze exce­dentul căilor ferate. D. D. Sturdza răspunde d-lui Ro­setti, zicând ca fondul de rezervă s’a făcut pentru a surveni la toate necesitățile căilor ferate. Prin legea de azi se tinde a se produce excedente, cari vor fi foarte folositoare, căci nu trebuesc să se facă cheltueli nechibzuite și de aceea e nevoe să se reducă aceea ce e de prisos. Legea pusă la vot, se admite cu 67 bile albe și 8 negre. D. raportor N. Crătunescu citește raportul comitetului delegaților de secțiuni relativ la adăogirea unor aliniate la art. 74 și 514 din codul de producă civilă și la art. 19 din legea pentru autentificarea actelor. D. Ion Lahovary, declară în nu­mele partidului conservator, că ad­mite acest proiect de lege, de­oare­ce membrii partidului d-sale sunt partizanii progresului clasei țerie­nești, dar această lege are o mul­țime de lacune și ar ruga Senatul să ajungă la o soluțiune, rectificând greșelile. Vorbește și despre Casa rurală, un proiect foarte reu, căci prin el se tinde a ațâța pofta țăranii­­ de a deveni proprietari de pămire, care nu e al lor și această măsură tinde la un războiu civil. In ce privește legea de procedură de azi, spune­ că nu a fost redac­tată In mod complect și judecătorii nu se vor putea pronunța asupra acelor lacune. Ar fi trebuit să se fi mărit numărul articolelor din lege. D. Gr. Macri începe făcând o des­criere a casei rurale in Rusia și Prusia, zicând că reforma aceasta nu e socială, ci economică. Prin Casa rurală s’ar aduce un real folos proprietarilor di­n Mol­dova, care prin această reformă vor vinde o parte din moșia lor, iar pe cea rămasă vor face îmbunătă­țiri raționale. Venind la proiectul de lege în dis­cuție, oratorul spune că solidarita­tea dintre membrii unei asociații nu poate constitui o cauză de neno­rociri pentru ea și dă câte-va exem­­ple din care rezultă că convenția intervenită într’o asociație a fost respectată de membri și ratele plă­tite exact la Credit, încheie spunând că legea de azi e prima ce se face și îi pare bine că noi am fost cei d’intâi cari am venit cu o asemenea lege, care e foarte bună. Cere ca să fie votată de Senat. Ședința se ridică la orele 5 și 10 minute, anunțându-se cea viitoare pentru azi, la orele 2, rămasă vacantă la Conservatorul din Iași, prin moartea lu­i Gavril Muzicescu, oștiri milita­ r © . «Monitorul Oficial» de erî publică o lungă listă de soldații grațiați pe ziua de 1 Ianuarie.’ * S’a aprobat pe ziua de 25 Ianuarie a. c., înființarea la reg. 10 călărași a unei fanfare, a că­rei întreținere să se plătească din angajerile de cântări ce va face. * A fost înaintat la gradul de sub­ inginer în marina militară, pe ziua de 16 Ianuarie, sergentul­­adjutant sub-mecanic Lupu Gheorghe Alexandru, absolvent al școalei de geniu maritim din Franța, la arsenalul marinei, în­­sumându-se la vacanța ce există la consiliul de războiu al corpu­lui III de armată. ^ In cursul lunei Februarie a. c. urmând a se face viza livre­telor milițienilor, reserviștilor și concediaților, toți oamenii din aceste elemente proveniți din toate armele și înscriși la­ depo­zitul de recrutare București, pre­cum și aceia, cari, deși nu sunt înscriși, totuși locuesc temporar pe teritorul acestui deposit și fac parte din conting. 1890—903 pentru reg. de cetate și de la 1892—1903 pentru toate cele­­l­alte corpuri, se vor prezintă cu livretele pentru viză 1« comp. a 10-a din reg. Mihaiü Viteazul No. 6, cazarma Guza, în tot cursul lunei Februarie, în toate zilele de la 8 — 12 dim. și de la 12 jum. până la 5 d. a. ST­I­R­I J­U­D­CARE * Proxeneții Pavel Petrescu și Maria I. Goșariu, ale căror mandate au fost confirmate de secția 2-a a trib. Ilfov, au făcut apel la camera de punere sub acuzare. * Am arătat că a fost înaintat parchetului de Ilfov geandarmul Nicu Stănciulescu, autorul cri­mei din str. Paulina din Bucu­rești, și despre care am vorbit În timp. D. prim-procuror Hamangiu, constatând că geandarmul n’a co­mis crima în calitate de auxiliar al poliției judiciare, a dispus ca afacerea să se defere instanțelor militare,conform art. 33 din legea geandarmeriei și art. 91 din co­dul de justiție militară. Geandarmul a și fost înaintat parchetului militar. * Secția 3-a a Curtei de apel a condamnat era la 15 zile închi­­soare pe Chiriac Anulescu, pri­­­mar în comuna Slobozia-Moara (Dâmbovița), pentru că a ultra­giat și bătut pe agenții regiei, cari voiau să facă o perchiziție la el acasă. "știri artistice’" ♦?La Teatrul Național se va da Luni, 2 Februarie, orele 2 p. m., o reprezentațiune extra­ordinară de că­­tre elevii conservatorului de muzică pentru sporirea fondului școalei. Se vor reprezintă : «Hero și Lean­dru» (actul al IIl-lea) și «Poetul ro­mantic»,piesă într’un act de M. Mille, Va fi și concert. <» Vineri seară, 6 Februarie, se va da la Teatrul Național, o reprezu­v­­tație de bine­facere a «Leagănului Sf. Ecaterina». * Pentru ridicarea unui monu­ment pe mormântul regretatului ar­tist V. Iîașnaș, se va da în seara de Luni, 16 Februarie, piesa «Noră­­mea». Cronica teatrală Teatrul Național. — Scrisoarea pierdută, comedie în 4 acte, de Caragiale După cum s’a zis că sunt oameni cari intră de vii în istorie, se poate zice că sunt și opere cari devin cla­­sice fără concursul unui șir de vea­curi. Așa mi se pare a fi „Scrisoa­rea pierdută“. E piesa noastră cla­sică, e lucrarea dramatică cea mai de­­săvîrșită din literatura românească, e opera neîntrecută și fără cusur, afară poate, de cusurul firesc al ori­cărui tablou de moravuri, că nu-i eternă. Peste o sută de ani, câți vor mai putea gusta pe onorabilul dom’ Nae Cațavencu sau pe amicul Tache Far­­furidi... «dacă-s trădare s’o știm și noi», câți vor mai putea înțelege șireata tînguire a bietului Pristanda, polițaiul care ’și... rectifică, mica re­­munerație «după budget» cu stea­gurile pe cari «le dă vîntul jos» , încurcăturile politice și familiare ale venerabilului domn Zaharia Traha­­nache sau chinuitoarea incertitudine a cetățeanului de­o­potrivă de tur­mentat de alcool ca și de nesigu­ranță situațiunei sale civice ! De aceea s’ar cuveni ca «Scrisoa­rea Pierdută» să nu lipsească nici­odată din repertoriul stagiunea, și, atât timp cât publicul o mai poate gusta, să se reia cât mai des. Su­biectul ? Cine nu-l cunoaște ? O mică dar foarte ingenioasă temelie susține tot edificiul. In ajunul unor alegeri de deputat, prefectul «unui i­udeț de munte» pregătește o tra­gere pe sfoară a unui candidat, un năbădăios de avocățel care-i face opoziție locală. Dar spre nenorocul prefectului, candidatul opozant pune mâna pe o scrisoare de dragoste pe care o tri­mesese soției venerabilului prezi­dent al comitetului permanent, care habar nu avea de vechile relațiuni a­­moroase ale soției sale. Cu această scrisoare pierdută o­­pozantul terorizează pe nefericitul prefect, și-i declară că dacă vrea să evite un scandal public,să-l proclame pe față candidatura sa. Ce situație pe capul prefectului ! Noroc însă că autorul îi vine în ajutor, face ca scrisoarea pierdută să revină în mâi­nile lui, și dejucând ast­fel strate­gia adversarului său, să aleagă de­putat pa candidatul guvernului. Și în jurul acestei fabule așa de sim­ple, noi vedem, în lumina celei mai vii realități, toate tipurile vieței noastre politice de acum câte­va de­cenii, prinse cu acea rară pătrun­dere și redate cu iresistibila vervă a celui mai spiritual dintre scriitorii noștri. Cu același entusiasm, fără re­zervă, am plăcutul de și nu tocmai obicinuitul prilej, a vorbi și de in­terpretare. Piesa se știe pe din afară și se joacă admirabil. D. Nottara în rolul prefectului, păstrează o notă mai serioasă, și prin aceasta și mai adeverată, ca d. Al. Demetriad, pe care l’am vezut odată în acelaș rol. D-nil Al. Garo­­pol în Farfuridi, splendida sa crea­­țiune, d. I. Niculescu în Cațavencu, și N. Soreanu îr. polițaiul Pristanda, au stîrnit nenumărate hohote de rîs. Foarte bine de asemene­a d-na Le­­venda-Crissenghy și d-nii G. Achii în don Zaharia (afară de jobenul care era prea modern și­ î sta și pe vîrful capului), G. Carusso, un Brân­­zovenescu foarte potrivit, și Th. Petrescu, zăpăcitul candidat impro­vizat. D. I. Brezeanu a fost, însă, eroul serei. Cine nu l-a vezut în cetățeanul turmentat, pierde de­si­gur cea mai frumoasă creasiune a acestui artist plin de talent. Păcat numai că ploaia torențială de aseară a lăsat lojile aproape goale. C. Xeni. Cezărescu va prezida mâine ale­gerea epitropilor biser­icei ar­menești din București. ♦ Proprietarii din Capitală vor ține mâine o întrunire publică în sala Eforiei. ♦ La Teatrul Național se va da Joi, 5 Februarie ... Marele bal mascat al «Sindicatului zia­riștilor». Iată bogatul program: Ceata lui papuc, intrare napo­­liană a d-rei Zepilli și a d-lor Sarcoli și Beltramo , monstre bă­tăi cu confetti și serpentine , erupțiuni de cete mascate în bal. Biletele se găsesc de vînzare la casa Teatrului Național și la a­­genția teatrală a ziarului «ITndé­­pendance Roumaine». ♦ Iată programa conferințelor, ce se vor ține în amfiteatrul gim­­nazului din Tecucin, de către pro­fesorii secundari: Duminecă 1 Februarie, d. loan Popescu «Școalele Vechi»; Du­minecă, 8 Februarie, d. Em. D. Nemiș, «Sugestiune»; Duminecă 15 Februarie, d. Zota, «Poesia Populară»; Duminecă 22 Febru­arie, d. Brândușanu, «Concepția evolutivă a frumosului»; Dumi­necă 29 Februarie, d. G. Alexan­­drescu, «Foloasele gimnasticei»; Duminecă 7 Martie, d. Bedreag, «Fanarioții»; Duminecă 14 Mar­tie, d. Brândușanu, «O lacrămă fierbinte», începutul la orele 3 după a­­m­iază.—Intrarea liberă. ® Ministerul instrucțiunei pu­blice a înaintat ori arhivei Sta­tului Patenta domnească din 14 Decembrie 1869, pentru inaugu­rarea Universitatea din București spre a fi păstrată în dosarele ar­hivei. ♦ D. S. Haret, ministrul in­strucțiunei publice, a primit ori în audiență. ♦ Comitetul de advocați dele­gați de baroul din Capitală pentru asistența judiciară a celor lipsiți de mijloace, s’a constituit în mo­dul următor pentru luna Febru­arie : Președinte d. N. Mitescu , membrii d-niî advocați stagiari : Oprea Berceanu, G. Ercule, Ca­rol Nirecher și Al. Gastris. ♦ Eli s’a împărțit la Cameră proiectul de lege prin care gu­vernul este autorizat a ratifica și, dacă va fi trebuință, a face să se execute conversiunea asupra pro­­tecțiunii proprietății mărcilor de fabrică și de comerciu încheiată între România și Italia la 24 Mai­ 1903.­­ Profesorul A. L. Hickman a compus un tablou despre «raportu­rile naționalităților în armata co­mună au­st­ro-ungară». Din acest tablou vedem că românii sunt re­prezentați în regimentele de infan­terie în modul următor : regimentul 64 (Orăștie) 90'/6 ; 43 (Caransebeș- SU’/6; 63 (Bistrița) 75 °/0 ; 50 (Alba- Iulia) 70%; 51 (Clujiü) 70% ; 31 (Sibiu) 65% ; 33 (Arad) 60% ; 37 (Oradea-mare) 45% ; 61 (Târgui- Mureșului) 45%; 41 (Gernăuți) 40%; 61 (Temișoara) 30% ; 2 (Brașov) 25% ; 5 (Sătm­ar) 25 °/„ ; 85 (Sig.­­Marmației) 25% ; 29 (Becicherecul­­m.) 15% ; 82 (Odorheiul-sec.) 10% ; 6 (Neoplanza) 5% ; 101 (Brchiș-Giaba) 50­ °. La infanterii­ românii dau peste tot un contingent de 7,'° (12 080 feciori) ; la vînători 3% (495 feciori); la cavalerie 1% (458 feciori) ; la artilerie 4% R.518 feciori) ; la pio­nieri nici 1% ; la căruțași (Traia) 3% (108 feciori) ; la trupele sanitare 2% (83 feciori) ; la honvezime 5% (15.063 feciori); la marină nici 1%­­Cu totul, 29.801 feciori români în armata austro-ungară. ♦ D. și d-na Sturdza vor da poimâine un prânz diplomatic, urmat de recepțiune. ♦ Astă-seară, la orele 9, se va da, în localul «Uniune!», obicinuita serată artistico-dan­­santă. ♦ A sosit în Capitală d. N. Fleva, ministrul țerei la Roma. ♦ Astă-seară la orele 8 și jum., studenții în științe de Stat se vor întruni la sediul societăței din str. Clemenței No. 1. ♦ La societatea pentru învă­țătura poporului român din str. Sf.Ecaterina No. 2, se va ține lici­tație în ziua de 26 Februarie ora 10 a. m. pentru închirierea ur­mătoarelor proprietăți: Casele cu tot locul lor în mărime aproxi­mativă de 8.000 m­. p. situate în str. Cazărmei, 71; pivnița cu prăvălia și locul din față din str. Stirbeiu-Voda No. 31. Doritorii de a lua cu chirie aceste proprietăți se vor pre­zenta în ziua și ora fixată mai sus la cancelaria societății, înso­țiți de o garanție de 10 la sută, din prețul, ce vor vor a oferi. ♦ Din causa timpului nefavo­rabil ziarul studențesc «Tribuna» a amânat serata de ori, Vineri anunțând-o pentru astă-seară, Sâmbătă, când se va ține irevo­cabil în sala clubului german.­­ Corporația tâmplarilor, peri­erilor și cuferarilor, în urma de­­ciziunei­­ comitetului, a delegat o comisiune de control compusă din d-ni. Gheorghe Ștefănescu, vice-președinte,N. T. Dumitrescu și Vasile Ionescu controlorii cor­­porațiunii, pentru a inspecta toate atelierile ce țin de această cor­­porațiune și a vedea dacă s’au conformat legea meseriilor și sta­tutelor corporațiunei. " 'S T 1 Fi i ^ 5 c"O L Ä RÍ~* ♦ Consiliul permanent, în șe­dința sa de eri, a avizat ca d. dr. Manicatide, de la facultatea de medicină din Iași, care e a­­gregat definitiv la catedra de clinică și patologie infantilă, să fie înaintat la gradul de profesor universitar pe lângă acea facul­tate.­­ In urma judecărei de către consiliul permanent, a maeștrilor de muzică,C. Cernicaru de la gim­naziul din Giurgiu și I. Baston, de la acel din Fălticeni, minis­terul a decis transferarea d-lui Cernicaru la gimnaziul din Făl­ticeni, în locul d-lui I. Baston, care trece la gimnaziul din T.­­Jiiî, drept pedeapsă , iar supli­nitorul de la T.­Jiu, fl. Avra­­mescu, trece la aceeași calitate la gimnaziul din Giurgiu. ♦ D. licențiat în litere C. I. Ștefănescu a fost numit profe­sor de istorie la liceul din Brăila, în locul d-lui L. Moldoveanu, demisionat. O D. Wachmann va prezida juriul concursului ce se va ține mâine la București, pentru ocu­parea catedrei de armonie și car. La ofițerul starei civile : — D-r. Amelia Pănescu, iei de bună voe pe d. Iosiescu ? — Da, pentru că măgarul el­­l’alt m­’a lăsat și nu-mi rămâne altul. tem*TM--------------------—-KW»-----------------------— INFORMATION! % SÂMBĂTĂ ® Bugăm pe cUHorii raoș­­—cărora !i s’as* ini­ci­­pla, ca ees­ éníĭ de la cu­ies­­«urî ziarul «Universul» să li se răspundă că numai este — să bine-voiască a ne înștiința despre a­­ceasta, pe orî­ ce cale. Acei cari vor bine-voi să la această osteneală, vor primi de la administrația ziarului, ca premiu, un Frumos roman. * Azi, fiind a 23-a aniversare de la înființarea societăței funcțio­narilor publici, se va oficia un Te-deum în biserica Albă, din calea Victoriei, la 10 dimineața. ♦ D. N. Furculescu, proprie­tar în jud. Teleorman, a donat gimnaziului «Sf. Haralambie» din T.­Măgurele, suma de, lei 60, pentru înființarea unei biblioteci școlare. D. Ștefan Vereș, arendașul moșiei Frățești. (Vlașca) a donat băncei populare «Frăția» din acea comună, suma de leî 324, și lt. dr. Vrânceanu, a donat lei 4, bani 35. o Tragându-se loteria organi­zată în folosul orfelinatului cor­pului didactic, a eșit numărul câștigător 0.981. Posesorul a cestui număr se va prezintă la minister spre a i se da obiectul lucrat în lemn de preo­tul Aramă: «Domul din Milan». • D. prim-ajutor de primar I scooluxu­ l Vinul Nourry priește tot atât de bine ca și ulei de ficat de moron, ferul și chinohina la con­valescenți, anemia, limfaticismul și mai departe. XNTAXPX.ARI «le» «KitUata Moarte subită din noapte a încetat subit din viață, la spitalul Colentina, un a­­nume Tănase Popa, supus otoman, în vârstă de 55 ani­. El fusese bol­nav și noaptea trecută fu găsit mort în patul său. Tănase Popa are o magherniță cu cereale în șoseaua Ștefan cel Mare No. 100. Când a plecat la spital, bietul Onu presimțise ca o să moară, căci și-a lăsat cheile de la magherniță la un vecin al său, Vasile Ghenc­iulescu. Focul din strada Săgeți Aseară, la orele 10 și un sfert, un incendiu a isbucnit la proprie­tatea d-lui Ioan Tistivan, din strada Săgeți No­i. A ars bucătăria și acoperișul ca­selor. Focul a luat naștere de la bucătărie. D. Gesărescu, prim-ajutor de pri­mar, care locuește în apropiere, vă­zând flăcări, imediat a înștiințat te­lefonic postul central de­ pompieri, care sosind la fața locului împreună cu postul de la Foișor a localizat focul. Au sosit la fața locului d­in­ Saita, prefectul poliției Capitalei, inspec­torii Cantuniari și Burma, comisar Periețeanu, inspector de serviciu, căpitan Crețeanu, comandantul ser­genților și Gondopol, ajutorul co­mandantului de sergenți. La orele 11 noaptea focul a fost stins. Serviciul telegrafic al ziarului „Universul“ Din România Telegramele particulare ale ziarului UNIVERSUL Humă denaturată—invățător* nenorocit. — Escrveherte. — înaintării. — Serbarea de la Seminar.—Crimă neisbutUâ. Serbare.­Cererea diaconilor Iași. 30. — Copilul D. A. Cior­nei a fugit din casa mamei sale din Ș­i­p­o­t­e, refugiându-se la Sulița. Autoritățile l’au convins că pricina dispariției e tratamentul barbar la care era supus copilul de către mama sa. Victima era ținută zile întregi fără de hrană, m­ereu bătuta, se­­chestrată și schingiuită. Ancheta urmează: — Învățătorul Mihai Damir a înebunit pe când se afla în clasă cu elevii soi. — Comerciantul A. Braunștein a denunțat r»'v><»ționarul din *«b­&văr»în/rec.­­ .­.‘zarovschi, V - v A V

Next