Universul, mai 1904 (Anul 22, nr. 122-147)
1904-05-06 / nr. 122
AmUL-XXI Scenă (de la bombardarea Portului Arfinti).— (Vezi explicația) Calendar pe anul 1904 Ortodox Miercuri, 5 Maiu.—Martira Irina Catolic Miercuri, 18 Maiu. — Wiegand Soarele răsare 4.32 ; aDune 7.21 București, 5 Maiu. Rescumperarea datoriilor Numai acela care-șî dă osteneala sa scormonească mai de aproape relațiile dintre lumea nevoiașă și mulțimea acelora la al căror ajutor din ea își reia refugiul, poate să-și dea seama despre întinsa și adesea revoltătoarea exploatare pe care acea lume o îndură. Și nu este vorba numai de cămătăria propriu zisă, dar de nenumăratele feluri de înșelăciuni legale cari se practică, în această materie, pe o scară mult mai întinsă decât s’ar crede. Aâteva exemple: 1) Se autentifică la judecătorii acte de împrumut în 4 exemplare (să presupunem că suma împrumutată e de 800 de lei; în act se scrie 1250 plus 10 la sută); la scadență cămătarul, făcând ca supăraratul, le urmărește pe toate (5000 de franci), deși vorba eră că pretindea formalitatea asta numai spre mai marea lui siguranță. 2) La tribunale și judecătorii nu se numera banii din act cum cere legea, și uneori împrumutătorul nu mai dă cât făgăduise, sau trebue să i se scoată suma cu greu prin parchet și judecăți. 3) In timpul crizei s’a luat obiceiul ca pe lângă actul de ipotecă să se mai ceară și o poliță în alb pe suma din act și polițe pentru dobânzile semestriale. La urmă, debitorul se pomenește că e dat ia judecată de cine știe ce creditori imaginari in mâinie cărora au ajuns acela polițe,— pe când el trebue să plătească suma încă o dată după actul de ipotecă. 4) Unele persoane influente sau «de considerație», nu trec pe act sumele primite, nici nu dau chitanțe, — și peste câțiva ani debitorul se vede urmărit din unii după acel act care, sub diferite pretexte, nu s’a înapoiat debitorului. 5) Unii opizanți iau ipotecă de la debitor pentru suma garantată, punând în act că l-a împrumutat,—și mai târziu îl urmărește în avere. 6) Alții in timpul crizei au inventat regula ca pentru împrumuturi să nu mai primească ipotecă, ci să facă averea debitorului vînzătoare, — așa că acesta de o dată se pomenește să pierde averea, chiar dacă a plătit și răsplătit. Cercetând raporturile dintre împrumutători și împrumutați sau dintre depunători și păstrători de economie, sau în sfârșit alte ferme de daraveri bănești de această natură, vom mai găsi și alte numeroase tertipuri de acestea, cu cari unii reușesc a face chiar averi. Care să fie leacul ? A deschide ochii oamenilor, a-i învăța să se ferească, evreu, îndelung și la o reușită deplină, la o stârpire desăvîrșită a înșelăciunilor legale, nici o dată nu s’ar putea ajunge pe calea această. Mai de grabă s’ar lecui acest rău din rădăcină, stârpinduse în același timp însăși cămătăria, prin formarea acelor societăți comunale, despre care s'a mai vorbit în acest loc și cari, între altele, ar lua asupra lor rescumperarea datoriilor tuturor membrilor lor. Răspândi a ajutorului mutic și eftin, singur ar desființeze în seu cu totul ajutorul săi împrumutătorilor. Ideea merită sâ fie desvoltată și propagată cât mai mult. Cititor. Din Anglia (Corespondență part a ziarului ..Universul ) Londra, 1 Marți, TOOL Situațiunea ministerială Situațiunea ministerială care părea, cu drept cuvânt, în ultimele timpuri foarte precară, este astăzi tu uit mai solidă. Această schimbare însemnată se datorează la 3 cauze principale : întâi atitudinea d-lui Chamberlain, care uzează de toată influența sa pentru a evita o criză ministerială care neapărat ar atrage după sine alegeri generale ; pe urmă budgetul, care a fost favorabil primit de aproape toți unioniști , în fine, și mai ales așa numitul licensing, bill care este foarte viu atacat de contrareformiști și de societățile de temperanță, dar care dă o mare satisfacere membrilor celor mai influenți al partidului unionist, dintre cari un mare numer sunt interesați in comerciul locuturilor alcoolice și al căror agenți electorali cei mai buni împreună cu clergymenți bisericei anglicane, sunt debitanții de bere și de whisky, numiți publicans.)• Balfour, pe de altă parte, a decis a păstra puterea și a întârzia alegerile cât mai mult timp va putea. Cât privește pe d. Chamberlain, ei caută să convertească la ideile sale pe imperialiștii dirigenți. Sa fondat de curând aci un nou club politic numit «Compatriots club», având ca scop aparent de a favoriza federaliunea imperială, dar destinat în realitate a apăra politica d-în Chamberlain. Clubul organizează conferințe săptămânale. Cea din săptămâna aceasta , făcută de Sir Vincent Caülard, fost președinte al consiliului datoriei otomane, protecționist determinat , cea din săptămâna viitoare va fi făcută de d. profesor Ashley, decan al facultăței de comerciü și profesor de științe comerciale și financiare la universitatea di Birmingham, marele inspirator al politicei economice a d-lui Chamberlain. D. Chamberlain, totuși, cu toate că face sforțări pentru a propaga ideile sale printre imperialiștii de frunte, nu se va obstina în programul șef primitiv. Nu așteaptă decât raportul comisiunei de tarife, instituită de el, pentru a modifica primele sale propuneri și a părăsi pe, cele mai impopulare. Programul amendat pe care va sfârși prin a-l adopta, având aerul de a ceda acestei comisiuni, se va apropia prohibit mult în acel al d-lui Balfour și va înesni o acțiune comună a d-lui Chamberlain cu acesta din urmă. Un discurs al d-lui Wymlliam despre acordul francoenglez, D. Wyndham,secretar pentru lranda, vorbind de întrunirea conservatorilor județului serf, a reproșat opoziției de a vorbi neîncetat de Somenland și de Thibet, pe rând nu menționează decât un mod foarte vag acordul anglo-francez, și pe când acest acord constitue un eveniment de cea mai înaltă importanță istorică, evenimentul poate cel mai grav al epocei noastre. Să-și dea cine vi seamă intr'adeverile puternicul interes sentimental și istoric al Franței și al Egiptului. Ar vedea atunci cât e de uimitor evenimentul care face ca Franța să spue Angliei: «Voie aparține desvoltarea Egiptului». Dar pentru ca un asemenea eveniment să se fi putut produce, trebuia ca Anglia la rândul ei să vie să spue Franței: «Recunoaștem în voi pe unul din cele mai puternice instrumente de civilizație occidentala». O înțelegere de această natură nu poate fi bazată decât pe respectul mutual. Am cimentat cu Franța edificiul unei amiciții trainice. Dificultățile din Terra Nuova cari durat de 100 de ani, se găsesc regulate fără a neliniști pe sora noastră America. Biciclist varcuf de un automobil din strada Bisconfeld, care, neputându-și opri mașina, nu putu să evite pe biciclist. Acesta căzu sub greul vehicul. A fost ridicat grav rănit la coasta dreaptă și condus la spital, unde peste puțin a expirat. Vest. Războiul ruso-japonez .— Prin poștă —r aponezii, temându-se de o mișcare de flanc din partea Rușilor, au trimis cercetași la est de Chao-Yang, la extrema dreaptă a armatei japoneze de pe Jalu. Acești cercetași sunt luați din garnizoanele japoneze dintre Ping-Jang și Wiju. * * * Japonezii au stabilit o bază navală la Port-Lazareff (Coreea) și au preparat mine la intrarea portului. * * A doua armata japoneză, compusă din 70 mii de oameni, a plecat acum 11 zile din Chinampo pe 83 vase de transport. Soldații erau îngrămădiți pe bastimente ; pe unul din ele se aflau 3 800; ei nu puteau nici să facă exerciții, nici să respire nițel aer curat , dar nici unul n'a protestat. Numai o divizie a debarcat în peninsula Liaotung. Restul a debarcat, la Takucan. .. » " » Soldații japonezi, negustori, și chiar cumi se poartă zeu cu coreenii. Aceștia simt că sunt pe al douilea plan și neputincioși a îndrepta situația. » a * Escadra rusă din Vladivostok e oarecum imobilizată ; o flota de cercetași japonezi e in observațiune constantă înaintea portului.* 13 ofițeri ruși, aparținând unor parcheboturi poștale capturate de japonezi, și cari au fost ținuți 2 iun prizonieri la Saseb’o, au sosit la Sarigaî, după ce șî-aui dat cuvintul de onoare că nu vor mai lua parte la rezboiul actual. Patru ireconciliabili au declarat că ar preferi să moară decât să depue acest jurămint. Ei au intrat și au plecat din Sasebo cu ochii legați. Căpitanul pachebotului «Argun», din Dainy, povestește cu lacrimile în ochi cum a fost arestat la sosirea sa la Nagasaki. El plecase din Dainy cu 4 ore înainte de prezentarea ultimatului japonez.* * * O scrisoare a unui soldat rus, numit Dani'Off, în cazunlat acum la Irkutsk, dă amănunte interesante, în privința precauțiunilor luate spre a apăra viața generalului Kuropatkin. «Diavoli, ăștia de japonezi, zice ei, nefiind creștini, fac războiul cu Turcii. Toți ne temea ca să nu omoare pe generalul. Când am fost la Harbin, unul din cazaci făcea de gardă toată noaptea înainte ușeî șefului. De când un chinez l-a pus într'o zi otravă în cafea, generalul Kuropatkin n’are slavă Domnului decât bucătari ruși, înainte de eșirea generalului, chinezii sunt alungați de pe toate stradele pe unde trebue să treacă, de teamă ca printre dîoșii să nu fie japonezi travestiți, înainte de plecarea mea, toți chinezii au fost puși să predea armele». Știri din Petersburg trimise ziarului «New York Herald »spun că e foarte straniu fatalismul, aproape oriental, cu care rușii află și primesc loviturile soartei și cu seninătate și francheță consideră acum posibilitatea de a fi învinși de japonezi; fatalism cu atât mai ciudat darfi se considera optimismul de la început și siguranța ostentativă că vor învinge pe japonezi. Un general de cavalerie, ar ghiotant al impâratului, întrebat de corespondentul sus -zisului ziar, a spus : — Ei bine, dacă vom fi bătuți, vom avea mai târziu un alt războiu. cu Japonia ! Scenă de la bombardarea Portului Artimr —- l'Y~. i i!i/c f ,-n ti / / —— Carnetul meu Ecouri faine Acirea’s vremea schimbătoare, Iar în Brăila nu măi plouă . Dar, in Savoia dă zăpadă di'n Maiu, acolo, 'O iarnă nouă., Biet, d-scara Caliopi, O fată fiind din Brăila, A dispărut in fina nuntei, Ne vrând un măritiș cu sila... O babă 'n Iași, simțindu..șî moartea S’a tirguit de ’ nmormîntare, Și, biet, muri apoi de'ndată... Ce curioasă întimplare ! Românii-macedoni se luptă Să aibă limba strămoșească Și in biserici și 'n afaceri, Și Domnul dea să biruiască... Bulgarii vor d'acum ’minte Regat să fie a lor iară, iar dorul lor să se 'mplimească Să nu revine de ocară... De gând ați Rușii ca să intre Până in Tokio de 'odată, Dar vei căci mănânc' bătae, In loc pe japonezi să bată !... Marion. Curier Judiciar (TRIBUNALELE CIVILE) Condamnarea unui perceptor delapidator de bani publici Secția a 2-a a Curtei de casație a respins d recursul făcut de S. Teodorescu, fost perceptor al comunelor Frumușița și Foltești din jud. Covurluiu,condamnat de Curtea de apel la un an închisoare. Faptul pentru care Teodorescu a fost condamnat constă în aceea că în calitate de perceptor și-a însușit mai multe sume de bani, ce au fost ordonanțate pe numele seu de primarii celor două comune pentru plata lefei moașelor și a altor cheltueli. Recursul lui Teodorescu a fost susținut de d. avocat P. Borș.. Intre alte motive de casare d-sa a invocat și acela că Curtea a calificat roc faptul ca delapidare de bani publici întrucât Teodorescu banii ce și-a însușit erau justificați prin ordonanțele de plată. In cel mai rău caz faptul putea fi calificat ca abus de încredere știu acest caz el urma să fie achitat, deoarece a depus sumele ce și le-a însușit. Recursul a fost respins ca neîntemeiat.* 44 . Abuzurile unui notar Am arătat la timp că secția 2-a a trib. Iifov a condamnat în lipsă la 5 ani închisoare pentru fals în acte publice pe Gh. I. Baroți, fost notar în comuna Berceniî-Dobrenî din jud. Ilfov. Lui Baroți i <se impută că ar fi falsificat semnătura primarului și a altor consilieri in mai multe ordonanțe de plată, iar banii și i-a însușit. Contra sentinței condamnatoare, Baroți a făcut opoziție care i-a fost respinsă eri ca nesusținută de către aceeași secție a tribunalului. Grefier. OBLIGETAREPK ZI Răbdarea e un arbore a căruia rădăcină e amară și, ale cărui fructe sunt foarte dulci. $tirî din strémoltatfc — Prin veștii — Intr’un articol senzațional al ziarului bulgar «Novi Vek», organ guvernamental stambulovist, asupra politicei inaugurate de către cabinetul Petroff-Petkow, vizita prințului Ferdinand la regele Petre l e considerată ca concordând cu ansamblul acestei politici ce constă în a creia o confederație balcanicâ : Bulgaria, Serbia, Romănia, cu Turcia, și de a regula, de acord cu această din urmă, în afară de Puterile interesate (Rusia și Austro-Ungaria),, și prin subînțelegere cu Anglia, toate chestiunile în suspensiune în Balcani, mai ales în Macedonia. Întâlnirea prințului și a regelui—zice «Le Temps»—va plăcea desigur la Petersburg, unde se lucrează de mulți ani pentru un acord bulgaro-serb. * * * . Noul comandant, al trupelor germane din Africa germană de sud-est, locotenentul general Trotha, va pleca asta zi din Hamburg la noul său, post. * * **.... Pentru congresul internațional al presei, care se va ține la St. Louis, s'au anunțat, peste 3000 de ziariști, între cari 250 afară din America. Secretarul de Stat Hay va deschide congresul in numele președintelui Roosevelt. Imperatul Francisc Iosif după redeschiderea delegațiunilor a ținut cercle, vorbind cu mulți delegați. In cercul delegaților maghiari Suveranul a lăudat între altele energia cu care guvernul de sub președinția contelui Tisza a reprimat greva de la căile ferate zicând că țara trebue cârmuită cu energie, căci altmintrelea se desmembrează. * Rămășițele lui Staplev. cela/ 1 .î .. .. ... ...------_7 A l M ficut la 10 Iunie 1840, mort la 9 Main 1904». Se anunță oficial că numai înteia parte a ceremoniei funebre se va face la mânăstirea Westminster. Se poate ca corpul să fie apoi transportat la Phbright, unde se va face înmormîntarea. * * * Partidul socialist din Budapesta a ținut o mare întrunire publică în care s-a protestat în contra scumpete! locuințelor și a hranei. Oratorii au atacat autoritățile și au amenințat că vor provoca o grevă a chiriașilor în contra proprietarilor întocmai ca la New York unde greviștii, în număr de peste o sută de mii, au obținut o scădere a chiriilor. * * * La Jena a murit, în vârstă de 72 ani, istoricul Ottokar Lorenz, care e cunoscut pentru culegerea sa de convensiuni și tractate internaționale. * • Greva ofițerilor din marina comercială de la Marsilia s’a sfîrșit. * ♦ * Un incident extraordinar s’a petrecut la redacția ziarului «Seculo», din Lisabona. Un soldat a dat năvală în biurou, cu pușca în mână, și adresându-se unui redactor ce se afla acolo singur, î-a dictat povestirea unei îndoite crime ce o săvîrșise cu puțin mai înainte, omorînd cu două gloanțe pe doui ofițeri din garnizoană. Pe când dicta, el luase la ochii pe redactor, amenințându-l că-l va omorî și pe el, dacă va încerca să se apropie de dînsul. Sosirea poliției, care aresta pe ucigaș, puse capăt acestei scene. ** * Un oarecare Francisc Rose, care lăsase să moară de foame și de frig pe micul său fiu și care ucisese cu focuri de revolver pe soția sa pe când se afla în pat și apoi stătuse lângă cadavrul ei, a fost pedepsit într'un mod într’adevăr nou în curtea carcerei din Salt Lake (Utah). Rose fu legat pe un scaun și pe pepiul lui, în direcția inimei, fu atncată o mică țintă. Cinci șerifi armați cu puști și ascunși pe, după o cortină, așa încât condamnatul să nu-l vadă, traseră toți odată, asupra lui. Toate cinci gloanțele îl loviră în ințială și Rose căzu trăznit. UN PROVERB PE ZI Talentul frumos nu vatămă pe nimeni. (Italian). Onlîerația grivincie De la coresp. noștri particular! — Pe ziua de 5 Maiu 1904 — Pitești Foc. — Femeia locuitorului Dumitru 8. Zalancă, făcând focul în casă, din neglijentä au luat foc parte ce avea strânse în acel scop, de unde focul s’a comunicat la întreaga clădire, pe care a nimicit’o. Epidemic. — In Jiblea s’a declarat epidemia de scarlatina. Sinucidere groaznică..—V’am comunicat că șanteza.Toni Wechsler, care sta la hotel Dacia, și-a turnat gaz pe corn și și-a dat foc. Ea a murit în chinuri groaznice la spital. Azî ve trimit fotografia rî. Viorel. Bacău Moarte subită. — Colonelul în retragere Ion Petrovici a încetat ori subit din viață la locuința sa din str. Gimnaziului, de o veche boala de inima. Decedatul a fost în ultimul timp comandant al brigazei Tulcea. A luat parte și în campania de la 1877 și pentru bravurare a dovedit în mai multe lupte a fost avansat pe câmpul de lupta și decorat cu m î multe ordine române și streine. Era cavaler al «Stelei României»și ofițer al «Coroanei». [nmormantarea lui se va face Mercurî, 5 cor. Reg. 27 infanterie și 12 artilerie îl vor da onorurile cuvenite gradului sei! ia înmormîntare. Îi lasă în urma sa trei copii, din care unul sub-locotenent de artilerie, atașat ln școala de artilerie și geniu din București. Mare întrunire. — Duminecă s’a ținut în i localitate o mare întrunire a cetățenilor bacaloanî spre a si alege un comitet dintre persoanele marcante ale Bacăului, cari sa se ocupe cu escursiunea proiectata a se face în ziua de 4 Iulie la Borzești, locul naștere! marelui domn român Ștefan-cel-Mare.. La această întrunire a luat parte și d. dr. Istrate, care a vorbit despre faptele vicea«minT flomn, îndemnând ne tot!ro Prefectura a și luat măsuri de înfrumusețare și ornamentarea localitate. Craiova Axays. Afacerea. Marăscu-Mladoveanu.— După ce d. judecător de instrucție Gărdăreanu a ascultat persoanele care au fost prezente în seara incidentului la regretabila scenă, azi, după cererea d-lui Dimitrie Marăscu, a audiat martori propuși de agresor. Acești din urmă au depus toți în favoarea d-lui Marescu în contradicție cu cei d’întâi, care au făcut depozițiunî nefavorabile d-sale. Ordonanța în privința acestei afaceri se va da un curînd. Local propriu pentru cantinele școlare.—Comitetul acestei instituții de binefacere a hotărît să-șî creeze un local propriu. Cu modul acesta scopul ce urmărește va fi de două ori atins : 1) Administrația cantinelor școlare va putea lucra mai cu folos avînd local propriu . 2) Resturile meselor, în loc să fie aruncate ca până acum, vor alina pe mulți infirmi, cari în acest local vor mai găsi și un adăpost peste noapte, pe lângă o substanțială hrană rămasă de la copil. Lucilius. Câmpulung Sosirea elevilor școalei militare. Azi,la orele 2 d. a., a sosit în oraș compania elevilor școalei militare de infanterie și cavalerie, sub comanda d-lui căpitan Sturdza. In apropiere de barieră au fost întîmpinați de autoritățile județene și comunale, precum și de delegatul comandamentului militar, d. maior Boliac. Cu muzica militară în frunte, compania elevilor a străbătut orașul, luând apoi quartier la cazarma regimentului de infanterie din localitate. La trecerea prin comunele județului au fost primiți cu mult entusiasm și iubire de locuitorii săteni. Trebuind a se schimba itinerariul călătoriei, elevii se vor înapoia mâine sau poimâine cu trenul în București. Comiel. Giurgiu In ve- Haramian-Banchetul ofițerilor.dereg. d. colonel Cruțescu lambie, comandantul reg. 5 terie, a fost înaintat ca comandant al brigazei l din T.Severin și deci permutat, ofițerii acelui regiment au aranjat un banchet în onoarea fostului lor șef. Banchetul s’a dat în salonul Imperial care era cât se poate de bine amenajat în acest sens. La orele 12 lum. musica reg. intona primul marș, anunțând sosirea d-lui colonel Cruțescu. Apoi preotul M. Popescu, confesorul garnizoanei, dădu binecuvîntarea sa mesei, și banchetul începu în melodioasele sunete ale musicei și în animațiunea cea mai mare. La acest banchet a asistat și d. locot-colonel Băjescu, șeful reg. 10 de cavalerie, însoțit de mai mulți din ofițeri de cavalerie. După banchet s-a început seria toasturilor care a fost deschisă de d. colonel Cruțescu, care a băut în sănătatea M. S. Regelui și a familii domnitoare. După d-sa vorbiră d-nii maiori Grăseanu, Savopol și Fotescu, căpitan Magheru, d.locot. Cristescu,d. sub-locot. Cică. D. locot.-colonel Băjescu a toastat pentru d. colonel Cruțescu. Banchetul s’a terminat la orele 4 jum. d. a. când d. colonel Cruțescu avu o întrevedere cu d. general Tătărescu, șeful marelui stat-major al armatei, și care se găsea în localitate. Cu trenul de seară, d. colonel Cruțescu, urmând să părăsească orașul nostru, a fost petrecut de toți ofițerii cu c-nele și de muzica militară a reg. 5, până la cantonul 47 (Dadiiov). D-nel Cruțescu i s’au oferit frumoase buchete de către d-nele ofițerese. Cu trenul de 7 și 40 seara cu toții, s’au înapoiat în localitate. Dunăreanul. Roman Crimă sau sinucidere ?.— Alaltă eri a fost găsită moartă, la marginea pădurei din Bozieni, d-na Eufrosina Fandacescu, proprietară din acea comună. Bânuindu-se că e la mijloc o odioasă crimă, mai ales că victima poseda o frumoasă avere, d. procuror Fior, însoțit de medicul județului,, d. dr. Theodor Palamon, au plecat azi la fața locului pentru anchetă. Furt.— Reüfacători, introducându-se astă noapte prin efracție în locuința notarului comunei Cordun, Ion Hristescu, au furat de acolo suma de 626 lei, 12 valuri de pânză și alte diferite obiecte casnice facându-se în urma neveznți. .molduveanu. Sinaia Întrunirea—Eri, după cum v’am anunțat, meseriașii din Sinaia, Predeal și Comarnic s’au întrunit pe la orele 3 d. a., în sala hotelului Bulevard. D. Mircea Ionescu, maestru tipograf, a comunicat că d. ministru al domeniilor a aprobat cererea pentru formarea corporațiunei meseriașilor de toate breslele din comunele Sinaia, Predeal, și Comarnic, cu senini în Sinaia, deslipindu-le de Câmpina. După aceea constatându-se că nimerii întruniților nu era în număr suficient, s’a amânat întrunirea pe Dumineca viitoare. Gal. Turcu-Severin Alipirea unei fete.— St. Gogolom, din Vânju-Mare, reclamă parchetului, că un anume Alex. Dobroiu, personaj certat cu poliția și osândit pentru alte crime, i-a răpit destinat pentru acoperirea speselor de călătorie a unor elevi aleși, destinați să viziteze pe colegii lor din Beiuș (Ungaria) și Bitolia (Macedonia), cu cari stau în corespondență. La 9 curent escursiunea societăței «Scânteia» (lucrătorii atelierului C. F. R. de aci) la Bahna, Someșanul. Tecuciu Incendiu.Pe moșia Berbeci, un violent incendiu a distrus cu desăvârșire un han și o șură de pae, proprietăți ale d-lui Samuil Hader, din localitate. Vlad. Tg.-JÎU Profanarea unul mormint și arderea cadavrului.—In Negoești, în 1902, a murit femeea locuitorului N. Vîntul. La 6 luni după aceea, Vîntul află că niste dușmani ai lui vor să-l denunțe că și-a omorît nevasta prin bătaie și de teamă ca să nu se afle adevărul, și-a întovărășit pe alți 4 prieteni, pe cari imbătându-i, i-a luat cu el și au mers la cimitir. Aci au desgropat cadavrul, l’au uns cu gaz și l’au băgat într’o frigare. Apoi au făcut foc și au carbonizat aproape în întregime cadavrul. Cărbunii și cenușa le-au îngropat lângă gardul cimitirului. Tocmai acum zvonindu-se de această oribilă faptă, jandarmii au găsit cărbunii ascunși, și la cercetarea făcută de d-ni dr. M. Băluș și sub-prefectul T. Vladimirescu, s’au putut găsi printre cărbuni oase necarbonizate bine. Mormîntul de asemenea a fost cercetat, găsindu-se coșciugul gol. Nicolae Ventl se apără de urîta sa faptă zicând că soția lui se făcuse «moroi». In partea locului, ca în multe părți ale țărei, se crede că atunci când există o epidemie în sat, ultimul mort dinaintea epidemie! s’a făcut moroi, adică a tras cu piciorul să moară toți din sat. Blaholteanu. Tîrgoviște împușcat din imprudență. —A altă erî, în Pierșinarî, Dumitru Atitula, voind să împuște un porc al lui Radu Boțea, pușca se descarcă în altă direcție. Din întâmplare, în curtea vecină, aflându-se în acel moment femeia Dumitru Const. N. Toader, alicele au pătruns în ceafa numitei femei, care căzu jos în nesimțire. Pacienta a fost adusă și internată în spitalul județean. Intemplare nenorocită. — Vasile Oiștea, lucrător la brutăria d-lui V. Nicolau, din acest oraș, ducându-se era în Razvad, spre a asista la logodna unui prieten, pe la orele 12 din zi voi să descarce un revolver. Glonțul a ricoșat, perforându-i mâna stângă, de unde pătrunse în pept. Intr’o stare disperată, victimă imprudenței sale, a fost transportat imediat la spitalul județean. Furt de cai. — Erî dimineață s’au furat din câmp douî cai murgi și un mânz ai d-lui Toma Câmpeanu, arendașul moșiei Câmpești, com. Măcești. Îndrăznelii hoți n’au fost descoperiți. Condeiă. Rosboia! Roșo-Japon. Situația în Extremul Orient Urmările luptelor după Jalu Ultimele telegrame anunță retragerea Rușilor și de la Niutswang și de la Feng-Hoang-Ceng. Această retragere a generalului Kuropatkin, precum și distrugerea portului și a docurilor de la Dalny, e bazată poate pe puternice motive strategice ; nu î mai puțin adevărat însă că prestigiul Rusiei în ochii Chinezilor și mai ales al Manciurienilor e adînc atins. Nici unul din aceste două popoare, chinez ori manciurian, nu e in stare să priceapă subtilitățile strategiei rusești; tot ce vor pricepe el din această manevră e că o armată rusească a fost bătută și că forțele, cetatea și flota de la Port-Arthur sunt pe punctul de a fi capturate. Statul major rus se zice că a căpătat convingerea cum că ar fi trebuit 500.000 oameni pentru apărarea Manciuriei meridionale, ceea ce adeverește credința că generalul Kuropatkin nu ar avea acum decât 200.000 oameni la dispoziția sa. Generalul pare dispus să-și execute planul de a atrage pe japonezi în inima Manciuriei, unde fiindu-i mai lesne sâ-și concentreze forțele, ar putea lua ofensiva contra lor. Nu e mai puțin adevărat, însă, că părăsirea posițiunea de la Feng-Hoang Ceng a surprins pe toată lumea. Această posițiune e un mare centru de comunicațiune, așa că ocuparea lui de japonezi le înlesnește foarte mult operațiunile și în peninsula Liao-Tung și înspre Nintswang. Luarea posițiunea de la Feng- Ihoang-Ceng a făcut de neținut toată regiunea de la Mukden, care poate fi întoarsă de japonezi, ce au posibilitatea să ducă forțe superioare spre nord de Mukden, adică la spatele rușilor. Aceasta explică retragerea posibila a rușilor spre Karbin, semnalată de unele telegrame acum câteva zile. Dacă generalul Kuropatkin lasă Port-Arthurul să cază în mâinile japonezilor fără să facă nici o încercare de a-i ajuta, popula strămutat« material pentru Romma, dar ei consecințele lor sunt un dastru moral și mai mare. (Telegramele «Agenției Române» Port-Said, 4 Maid. Pachebotul «Amman», sosit la Suez, va transborda la Port-Said 300 de marinari ruși pe vaporul «Rossija» care merge la Odesa. Petersburg, 4 Maid. «Oficial». — Generalul Pilney telegrafiază următoarele ministrului de războiu : înaintarea inimicului dek Foeng - huan - Deng spre Liao- tang se efectuează în mod nehotărît. Se poate supuza că principalele forțe japoneze sunt Îndreptate dincolo de Ha-Ceng și Kalou. O altă parte importantă a acestor forțe se concentrează în spațiul de la nord-vest de Taou- San. [Telegrame particulare ale ziarului « Universul») Amenunte despre aruncarea soart unui cuirasat japonez Berlin. 4. — Cuirasatul japonez despre care s-a telegrafiat ca a fost aruncat în aer, se afla în golful Tanenvan (Dalni). Un ofițer din marine rusească și trei marinari ruși au plecat pe un curter ducând cu el o torpilă pe care au aruncat-o asupra cuirasatului japonez, distrugându-i. Ofițerul și marinarii au isbutit să iasă la mal și au dispărut. Două sute de cazaci predindu-și Japonezilor Londra, 4.»«Agenția Reuter» primește din Seoul o telegramă în care se spune că japonezii au înconjurat la nord de Andșa două sute de cazaci cari au trebuit să se predea prin foame, lipsindu-le cu desăvârșire alimentele. * * A se citi alte intertate la Ultima Oră. O revistă rusă despre Carmen Sylva In marea revistă rusă , «Vestnic Inostranovî literatură», revistă consacrată exclusiv literaturilor streine, găsim un important articol de critică asupra Cuvintelor sufletești, ultima operă literară a Carmen Sylvei. Reproducem mai jos părțile principale din acest articol. «In 1846 renumitul nostru creator al Sufletelor moarte și al Revizorului) într’o scrisoare adresată d-nei X, (o doamnă din lumea mare) scria : Cine a păstrat în sufletul său atâta neliniște cerească, atâta tristeța îngerească despre soarta omenească în mijlocul celor mai ispititoare desfătări, acela poate face mult bine neamului omenesc, pentru el pretutindeni se află un câmp larg de activitate rodnică, căci oameni pretutindeni vrează. Faceți ca acele narațiuni simple pe cari d-voastră așa de sfătos le povestiți în cercul rudelor și intimilor d-voastră să devie apanagiul tuturor. Ele sunt așa de frumoase și umane... fiecare cuvânt străiuae ca două diminețe; sufletele noastre se transportă și ni se pare că ascultăm convorbirea duioasă a unui înger despre pruncia omenirei. Faceți ca acele povestiri sa străbată în lumea mare. Iată rîndurile cari ar putea servi drept cel mai bun epigraf la micul volumaș de series’, datorit penei reginei Elisabeta a României, cunoscută în literatură sub pseudonimul Carmen Sylva. Cuvintele sufletești ale Carmen Sylvei, cuvinte purcese din inimă, merită o deosebită atențiune, căci sunt rodul unei singurătăți triste și jalnice, sunt strigătul unui suflet adînc îndurerat, sunt scrise în urma unei experiențe amarnice, sub împresiunea unei vieți îndelung nefericite, care fără milă a răpit reginei tot ce avea mai scump pe lume, nedîndu-i în schimb decât jale și suferinți. Sufletul său însă a suportatei bărbăție loviturile spartei și mereu a năzuit către ideal. Aceste calități alese ale reginei se degajează cu cea mai mare claritate din toate scrierile sale. Poate că stilul lor nu e întotdeauna așa de strălucit, în schimb însă sunt pătrunse de o sinceritate așa de fermecătoare, de niște idei așa de înalte și , de o așa ferbinte dorință de a aduce un servicii ferei care din ce în ce mai mult se abate de la menirea sa firească, încât micele neajunsuri stilistice trec pe planul al doillea.După această introducere criticul face o amănunțită biografie a reginei, din care extragem numai părțile cari ni se par mai interesante. Afară de frageda copilărie, toată viața acestei femei e un șir lung ‘e și destiușiî. Ea nu admira idealurile depărtare , zadarnic a Gogol. (Nota traducă-