Universul, mai 1904 (Anul 22, nr. 122-147)

1904-05-06 / nr. 122

AmUL-XXI Scenă (de la bombardarea Portulu­i­ Arfin­ti).—­ (Vezi explicația) Calendar pe anul 1904 Ortodox Miercuri, 5 Maiu.—Martira Irina Catolic Miercuri, 18 Maiu. — Wiegand Soarele răsare 4.32 ; aDune 7.21 București, 5 Maiu. Rescumperarea datoriilor Numai acela care-șî dă os­teneala sa scormonească mai de aproape relațiile dintre lu­mea nevoiașă și mulțimea a­­c­elora la al căror ajutor din ea își reia refugiul, poate să-și dea seama despre întinsa și adesea revoltătoarea exploa­tare pe care acea lume o în­dură. Și n­u este vorba numai de cămătăria propriu­ zisă, dar de nenumăratele feluri de în­șelăciuni legale cari se prac­tică, în această materie, pe o scară mult mai întinsă de­cât s’ar crede. Aâte­va exemple: 1) Se autentifică la judecă­torii acte de împrumut în 4 exemplare (să presupunem că suma împrumutată­­ e de 800 de lei; în act se scrie 1250 plus 10 la sută); la scadență cămătarul, făcând ca supăra­­ratul, le urmărește pe toate (5000 de franci), de­și vorba eră că pretindea formalitatea asta numai spre mai marea­ lui siguranță. 2) La tribunale și judecă­torii nu se numera banii din act cum cere legea, și une­ori îm­prumutătorul nu mai dă cât făgăduise, sau­ trebue să i se scoată suma cu greu­­ prin parchet și judecăți. 3) In timpul crizei s’a luat obiceiul ca pe lângă actul de ipotecă să se mai­­ ceară și o poliță în alb pe sum­a din act și polițe pentru dobânzile se­mestriale. La urmă, debitorul se pomenește că e dat ia ju­decată de cine știe ce credi­tori imaginari in mâinie că­rora au­ ajuns acela polițe,— pe când el trebue să plătească suma încă o dată după actul de ipotecă. 4) Unele persoane influente sau­ «de considerație», nu trec pe act sumele primite, nici nu dau­ chitanțe, — și peste câți­va ani debitorul se vede urmărit din unii după acel act care, sub diferite pretexte, nu s’a înapoiat debitorului. 5) Unii opizanți iau ipotecă de la debitor pentru suma garantată, punând în act că l-a împrumutat,—și mai târziu­ îl urmărește în avere. 6) Alții in timpul crizei au­ inventat regula ca pentru îm­prumuturi să nu mai pri­mească ipotecă, ci să facă a­­verea debitorului vînzătoare, — așa că acesta de o dată se pomenește să pierde averea, chiar dacă a plătit și răs­plătit. Cercetând raporturile din­tre împrumută­tori și împru­mutați sau­ dintre depunători și păstrători de economie, sau­ în sfârșit alte ferm­e de dara­ve­ri bănești de această na­tură, vom mai găsi și alte numeroase tertipuri de aces­tea, cu cari unii reușesc a face chiar averi. Care să fie leacul ? A des­chide ochii oamenilor, a-i în­văța să se ferească, e­vreu­, îndelung și la o reușită de­plină, la o stârpi­re desăvîr­­șită a înșelăciunilor legale, nici o dată nu s’ar putea a­­junge pe calea această. Mai de grabă s’ar lecui a­­cest rău­ di­n rădăcină, stâr­­pindu­se în același timp în­săși cămătăria, prin formarea acelor societăți comunale, des­pre care s'a mai vorbit în a­­cest loc și cari, între altele, ar lua asupra lor rescumpe­­rarea datoriilor tuturor mem­brilor lor. Răspândi a ajutorului­­ mutic și eftin, singur ar desființeze în seu cu totul ajutorul săi împrumutătorilor. Ideea merită sâ fie desvol­­tată și propagată cât mai mult. Cititor. Din Anglia (Corespondență part­ a ziarului ..Universul­ ) Londra, 1 Marți,­ TOOL Situaț­iunea ministerială Situațiunea ministerială care părea, cu drept cuvânt, în ulti­mele timpuri foarte precară, este astă­zi tu uit mai solidă. Această schimbare însemnată se datorează la 3 cauze princi­pale : întâi atitudinea d-lui Cham­berlain, care uzează de toată in­fluența sa pentru a evita o criză ministerială care neapărat­­ ar a­­trage după sine alegeri generale ; pe urm­ă budgetul, care a fost favorabil primit de aproape toți unioniști , în fine, și mai ales așa numitul licensing, bill care este foarte viu atacat de contra­­re­for­miști și de societățile de temperanță, dar care dă o mare satisfacere membrilor celor mai influenți al partidului unionist, dintre cari un mare nu­mer sunt interesați in comerciul locuturilor alcoolice și al căror agenți elec­torali cei mai buni împreună cu clergymen­ți bisericei anglicane, sunt debitanții de bere și de whisky, numiți publicans.­­­)• Balfour, pe de altă parte, a decis a păstra puterea și a în­târzia alegerile cât mai mult timp va putea. Cât privește pe d. Chamber­lain, ei caută să convertească la ideile sale pe imperialiștii diri­­genți. Sa fondat de curând aci un nou­ club politic numit «Com­patriots club», având ca scop aparent de a favoriza federal­iu­­nea imperială, dar destinat în realitate a apăra politica d-în­ Chamberlain. Clubul organizează conferințe săptămânale. Cea din săptămâna aceasta , făcută de Sir Vincent Caülard, fost pre­ședinte al consiliului datoriei o­­tomane, protecționist determi­nat , cea din săptămâna viitoare va fi făcută de d. profesor As­hley, decan al facultăței de co­­merciü și profesor de științe co­merciale și financiare la univer­sitatea di­­ Birmingham, marele inspirator al politicei economice a d­-lui Chamberlain. D. Chamberlain, totuși, cu toate că face sforțări pentru a propaga ideile sale printre impe­rialiștii de frunte, nu se va obs­tina în programul șef­ primitiv. Nu așteaptă de­cât raportul co­­misiunei de tarife, instituită d­e el, pentru a modifica primele sale propuneri și a părăsi pe, cele mai impopulare. Programul a­­­mend­at pe care va sfârși prin a-l adopta, având aerul de a ceda acestei comisiuni, se va apropia prohibit mult în acel al d-lui Balfour și va în­esni o acțiune com­ună a d-lui Chamberlain cu acesta din urmă. Un discurs al d-lui Wymlliam despre acordul franco­­englez, D. Wyndham,­­secretar pentru lranda, vorbind de întrunirea conservatorilor județului serf, a reproșat opoziției de a vorbi ne­încetat de Somen­land și de Thi­bet, pe rând nu menționează de­cât un mod foarte vag acordul anglo-francez, și pe când acest acord constitue un eveniment d­e cea mai înaltă importanță isto­rică, evenimentul poate cel mai grav al epo­cei noastre. Să-și dea cine­ vi seamă intr'adever­ile pu­ternicul interes sentimental și is­toric al Franței și al Egiptului. Ar vedea atunci cât e de­ uimi­tor evenimentul care face ca Franța să spue Angliei: «Voie aparține desvoltarea Egiptului». Dar pentru ca un asemenea e­­veniment să se fi putut produce, trebuia ca Anglia la rândul ei să vie să spue Franței: «Recunoaș­tem în voi pe unul din cele m­a­i puternice instrumente de civili­zație occidentala». O înțelegere de această natură nu poate fi ba­zată de­cât pe respectul mutual. Am cimentat cu Franța edi­ficiul unei amiciții trainice. Di­ficultățile din Terra Nuova cari durat­ de 100 de ani, se găsesc regulate fără a neliniști pe sora noastră America. Biciclist varcu­f de un au­tomobil din strada Bisconfeld, care, ne­­putându-și opri mașina, nu putu să evite pe biciclist. Acesta căzu sub greul vehicul. A fost ri­dicat grav rănit la coasta dreaptă și condus la spital, unde peste puțin a expirat. Vest. Războiul ruso-japonez .— Prin poștă —r­ ­aponezii, temându-se de­ o mișcare de flanc din partea Ru­șilor, au trimis cercetași la est de Chao-Yang, la extrema dreaptă a armatei japoneze de pe Jalu. Acești cercetași sunt luați din garnizoanele japoneze dintre Ping-Jang și Wiju. * * * Japonezii au stabilit o bază navală la Port-Lazareff (Coreea) și au preparat mine la intrarea portului. * * A doua armata japoneză, com­pusă din 70 mii de oameni, a plecat acum 11 zile din Chi­na­mpo pe 83 vase de transport. Soldații erau­ îngrămădiți pe bas­timente ; pe unul din ele se aflau 3 800; ei nu puteau nici să facă exerciții, nici să respire nițel aer curat , dar nici unul n'a protes­tat. Numai o divizie a debarcat în peninsula Liaotung. Restul a debarcat, la Takuc­an. .. » " » Soldații japonezi, negustori, și chiar cum­­i se poartă zeu cu co­reenii. Aceștia simt că sunt pe al­ douilea plan și neputincioși a îndrepta situația. » a * Escadra rusă din Vladivostok e oare­cum imobilizată ; o flota de cercetași japonezi e in obser­vaț­iune constantă înaintea por­tului.* 13 ofițeri ruși, aparținând unor parche­boturi poștale capturate de japonezi, și cari au­ fost ți­nuți 2 iun­ prizonieri la Saseb’o, au­ sosit la Sarigaî, după ce­­ șî-aui dat cuvintul de onoare că nu vor mai lua parte la rezboiul ac­tual. Patru ireconciliabili au de­clarat că ar preferi să moară de­cât­ să depue acest­ jurămint. Ei au intrat și au plecat din Sasebo cu ochii legați. Căpitanul pachebotului «Ar­­gun», din Dainy, povestește cu­ lacrimile în ochi cum a fost a­­restat la sosirea sa la Nagasaki. El plecase din Dainy cu 4 ore înainte de prezentarea ultimatu­­lui japonez.* * * O scrisoare a unui soldat rus, numit Da­ni'Off, în cazunlat acum la Irkutsk, dă amănunte intere­­­sante, în privința precauțiunilor luate spre a apăra viața genera­lului Kuropatkin. «Diavoli, ăștia de japonezi, zice ei, nefiind creștini, fac răz­boiul cu Turcii. Toți ne temea ca să nu omoare pe generalul. Când am fost la Harbin, unul din cazaci făcea de gardă toată noaptea înainte ușeî șefului. De când un chinez­­ l-a pus într'o zi otravă în cafea, gene­ralul Kuropatkin n’are­ slavă Dom­nului­­ de­cât bucătari ruși, înainte de eșirea generalului, chinezii sunt alungaț­i de pe toate stradele pe unde trebue să treacă, de teamă ca printre dîoșii să nu fie japonezi travestiți, înainte de plecarea mea, toți chinezii au fost puși să predea armele». Știri din Petersburg trimise ziarului «New­ York Herald »spun că e foarte straniu fatalismul, a­­proape oriental, cu care rușii află și primesc loviturile soartei și cu seninătate și francheță con­sideră acum posibilitatea de a fi învinși­ de japonezi; fatalism cu atât mai ciudat darfi se consi­dera optimismul de la început și siguranța ostentativă că vor învinge pe japonezi. Un general de cavalerie, ar ghiotant al im­pâratului, întrebat de corespondentul sus -zisului ziar, a spus : — Ei bine, dacă vom fi bă­tuți, vom avea mai târziu un alt războiu. cu Japonia ! Scenă de la bombardarea Portului Artimr —- l'Y~. i i!i/c f ,-n ti / / —— Carnetul meu Ecouri faine Acirea’s vremea schimbătoare, Iar în Brăila nu măi plouă . Dar, in Savoia dă zăpadă di'n Maiu, acolo, 'O iarnă nouă., Biet, d-scara Caliopi, O fată fiind din Brăila, A dispărut in fina nuntei, Ne vrând un măritiș cu sila... O babă 'n Iași, simțindu..șî moartea S’a tirguit de ’ nmormîntare, Și, biet, muri apoi de'ndată... Ce curioasă întimplare ! Românii-macedoni se luptă Să aibă limba strămoșească Și in biserici și 'n afaceri, Și Domnul dea să biruiască... Bulgarii vor d'acum ’minte Regat să fie a lor iară, iar dorul lor să se 'mplim­ească Să nu revine de ocară... De­ gând ați Rușii ca să intre Până in Tokio de 'odată, Dar vei că­ci mănânc' bătae, In loc pe japonezi să bată !... Marion. Curier Judiciar (TRIBUNALELE CIVILE) Condamnarea unui percep­tor delapidator de bani pu­blici Secția a 2-a a Curtei de casație a respins d­­ recursul făcut de S. Teodorescu, fost perceptor al comu­nelor Frumușița și Foltești din jud. Covurluiu,­­condamnat de Curtea de apel la un an închisoare. Faptul pentru care Teodorescu a fost condamnat constă în aceea că în calitate de perceptor și-a însușit mai multe sume de bani, ce au fost ordonanțate pe numele seu de pri­marii celor două comune pentru plata lefei moașelor și a altor chel­­tueli. Recursul l­ui Teodorescu a fost susținut de d. avocat P. Borș.. Intre alte motive de casare d-sa a invocat și acela că Curtea a cali­ficat roc faptul ca delapidare de bani publici întru­cât Teodorescu banii ce și-a însușit erau justificați prin ordonanțele de plată. In cel mai rău caz faptul putea fi calificat ca abus de încredere știu a­­cest caz el urma să fie achitat, de­oare­ce a depus sumele ce și le-a însușit. Recursul a fost respins ca neîn­temeiat.* 4­4 . Abuzurile unui notar Am arătat la tim­p că secția 2-a a trib. Iifov a condamnat în lipsă la 5 ani închisoare pentru fals în acte publice pe Gh. I. Baroți, fost notar în comuna Berceniî-Dobrenî din jud. Ilfov. Lui Baroți i <se impută că ar fi falsificat semnătura primarului și a altor consilieri in mai multe ordo­nanțe de plată, iar banii și i-a în­sușit. Contra sentinței condamnatoare, Baroți a făcut opoziție care i-a fost respinsă eri ca nesusținută de către aceeași secție a tribunalului. Grefier. OB­LI­GETA­RE­PK ZI Răbdarea e un arbore a că­ruia rădăcină e amară și, ale că­rui fructe sunt foarte dulci. $tirî din strémoltatfc — Prin veștii — Intr’un articol senzațional al ziarului bulgar «Novi­ Vek», or­gan guvernamental stam­bulovist, asupra politicei inaugurate de că­tre cabinetul Petroff-Petkow, vizita prințului Ferdinand la re­gele Petre l e considerată ca concordând cu ansamblul aces­tei politici ce constă în a creia o confederație balcanicâ : Bulga­ria, Serbia, Rom­ănia, cu Tur­cia, și de a regula, de acord cu această din urmă, în afară de Puterile interesate (Rusia și Aus­­tro-Ungaria),, și prin­­ sub­înțele­­gere cu Anglia, toate chestiunile în su­spensiune în Balcani, mai ales în Macedonia. Întâlnirea prințului și a rege­lui—zice «Le Temps»—va plăcea de­sigur la Petersburg, unde se lucrează de mulți ani pentru un acord bulgaro-serb. * * * . Noul comandant, al trupelor germane din Africa germană de sud-est, locotenentul general Tro­tha, va pleca asta­ zi din Ham­burg la noul său, post. * * **.... Pentru congresul internațional al presei, care se va ține la St. Louis, s'au anunțat, peste 3000 de ziariști, între cari 250 afară din America. Secretarul de Stat Hay­ va deschide congresul in numele președintelui Roosevelt. Imperat­ul Francisc Iosif după redeschiderea d­elegațiunilor a ți­nut cercle, vorbind cu mulți de­legați. In cercul delegaților ma­ghiari­ Suveranul a lăudat între altele energia cu care guvernul de sub președinția contelui Tisza a reprimat greva de la căile fe­rate zicând că țara trebue câr­muită cu energie, căci altmin­trelea se desm­embrează. * Rămășițele lui Staplev. cela/ 1 .î .. .. ... ...------_7 A l­ M fi­cut la 10 Iunie 1840, mort la 9 Main 1904». Se anunță oficial că numai înteia parte a ceremoniei funebre se va face la mânăstirea West­minster. Se poate ca corpul să fie apoi transportat la Ph­bright, unde se va face înmormîntarea. * * * Partidul socialist din Buda­pesta a ținut o mare întrunire publică în care s-a protestat în contra scumpete! locuințelor și a hranei. Oratorii au­ atacat au­toritățile și au amenințat că vor provoca o grevă a chiriașilor în contra proprietarilor în­tocmai ca la New­ York unde greviștii, în număr de peste o sută de mii, au­ obținut o scădere a chiriilor. *­­ * * La Jena a murit, în vârstă de 72 ani, istoricul Ottokar Lo­renz, care e cunoscut pentru cu­legerea sa de convensiuni și trac­tate internaționale. * • Greva ofițerilor din marina co­mercială de la Marsilia s’a sfîrșit. * ♦ * Un incident extra­ordinar s’a petrecut la redacția ziarului «Se­­culo», din Lisabona. Un soldat a dat năvală în biu­­rou, cu pușca în mână, și adre­­sându-se unui redactor ce se afla acolo singur, î-a dictat poves­tirea unei îndoite crime ce o să­­vîrșise cu puțin mai înainte, o­­mor­înd cu două gloanțe pe doui ofițeri din garnizoană. Pe când dicta, el luase la ochii­ pe redactor, amenințându-l că-l va omorî și pe el, dacă va în­cerca să se apropie de dînsul. Sosirea poliției, care aresta pe ucigaș, puse capăt acestei scene. ** * Un oare­care Francisc Rose, care lăsase să moară de foame și de frig pe micul său fiu și care ucisese cu focuri de revolver pe soția sa pe­ când se afla în pat și apoi stătuse lângă cadavrul ei, a fost pedepsit într'un mod în­­tr’adevăr nou în curtea carcerei din Salt­ Lake (Utah). Rose fu legat pe un scaun și pe pepiul lui, în direcția inimei, fu atn­cată o mică țintă. Cinci șerifi armați cu puști și ascunși pe, după o cortină, așa în­cât condamnatul să nu-l vadă, traseră toți odată, asupra lui. Toate cinci gloanțele îl loviră în ințială și Rose căzu trăznit. UN PROVERB PE ZI Talentul frumos nu vatămă pe nimeni. (Italian). Onlîeraț­ia grivincie De la coresp. noștri particular! — Pe ziua­ de 5 Maiu 1904 — Pitești Foc. — Femeia locuitorului Du­mitru 8. Zalancă, făcând focul în casă, din neglijentä au luat foc pa­­rte ce avea strânse în acel scop, de unde focul s’a comunicat la întreaga clădire, pe care a nimicit’o. Epidemic. — In Jiblea s’a de­clarat epidemia de scarlatina. Sinucidere groaznică..—V’am comunicat că șan­teza.Toni Wechsler, care sta la hotel Dacia, și-a turnat gaz pe corn și și-a dat foc. Ea a murit în chinuri groaznice la spital. Azî ve trimit fotografia rî. Viorel. Bacău­ Moarte subită. — Colonelul în retragere Ion Petrovici a încetat ori subit din viață la locuința sa din str. Gimnaziului, de o veche boala de inima. Decedatul a fost în ultimul timp comandant al briga­­zei Tulcea­. A luat parte­ și în campania de la 1877 și pentru bravura­re a do­vedit în mai m­ulte lupte a fost a­­vansat pe câmpul de lupta și de­corat cu m­ î multe ordine române și streine. Era cavaler al «Stelei României»­­și ofițer al «Coroanei». [nmormantarea lui se va face Mer­­curî, 5 cor. Reg. 27 infanterie și 12 artilerie îl vor da onorurile cu­venite gradului sei! ia înmorm­în­­tare. Îi lasă în urma sa trei copii, din care unul sub-locotenent de arti­lerie, atașat ln școala­­ de artilerie și geniu din București. Mare întrunire. — Duminecă s’a ținut în i localitate o mare întru­nire a cetățenilor bacaloanî spre a si alege un comitet dintre persoanele marcante ale Bacăului, cari sa­ se o­­cupe cu escursiunea proiectata a se face în ziua de­ 4 Iulie la Borzești, locul naștere! marelui domn rom­ân Ștefan-cel-Mare.. La această întru­nire a luat parte și d. dr. Istrate, care a vorbit despre faptele vicea­­«minT flomn, îndemnând ne tot!­ro­ Prefectura a și luat măsuri de înfrumusețare și ornamentarea lo­calitate­. Craiova Axays. Afacerea. Marăscu-Mlado­­veanu.— După ce d. judecător de instrucție Gărdăreanu a ascultat per­soanele care au fost prezente în seara incidentului la regretabila scenă, azi, după cererea d-lui Dimitrie Ma­­răscu, a audiat martori­ propuși de agresor. Acești din urmă au depus toți în favoarea d-lui Marescu în contra­dicție cu cei d’întâi, care au făcut depozițiunî nefavorabile d-sale. Ordonanța în privința acestei a­­faceri se va da un curînd. Local propriu pentru can­tinele școlare.—Comitetul aces­tei instituții de bine­facere a hotă­­rît să-șî creeze un local propriu. Cu modul acesta scopul ce urmă­rește va fi de două ori atins : 1) Administrația cantinelor școlare va putea lucra mai cu folos avînd lo­cal propriu . 2) Resturile meselor, în loc să fie aruncate ca până acum, vor alina pe mulți infirmi, cari în acest local vor mai găsi și un adă­post peste noapte, pe lângă o sub­stanțială hrană rămasă de la copil. Lucilius. Câmpulung Sosirea elevilor școalei mi­litare. Azi,la orele 2 d. a., a sosit în oraș compania elevilor școalei mili­tare de infanterie și cavalerie, sub comanda d-lui căpitan Sturdza. In apropiere de barieră au fost întîm­­pinați de autoritățile județene și comunale, precum și de delegatul comandamentului militar, d. maior Boliac. Cu muzica militară în frunte, com­pania elevilor a străbătut orașul, luând apoi quartier la cazarma re­gimentului de infanterie din loca­litate. La trecerea prin comunele jude­țului au fost primiți cu mult entu­­siasm și iubire de locuitorii săteni. Trebuind a se schimba itinerariul călătoriei, elevii se vor înapoia mâine sau poimâine cu trenul în București. Comiel. Giurgiu In ve- Hara­­m­ian-Banchetu­l ofițerilor.­dere­g. d. colonel Cruțescu lambie, comandantul reg. 5 terie, a fost înaintat ca comandant al brigazei l din T.­Severin și deci permutat, ofițerii acelui regiment au aranjat un banchet în onoarea fos­tului lor șef. Banchetul s’a dat în salonul Im­perial care era­ cât se poate de bine amenajat în acest sens. La orele 12 lum­. musica reg. intona primul marș, anunțând so­sirea d-lui colonel Cruțescu. Apoi preotul M. Popescu, confesorul gar­nizoanei, dădu bine­cuvîntarea sa mesei, și banchetul începu în me­lodioasele sunete ale musicei și în animațiunea cea mai mare. La acest banchet a asistat și d. locot-colonel Băjescu, șeful reg. 10 de cavalerie, însoțit de mai mulți d­in­ ofițeri de cavalerie. După banchet s-a început seria toasturilor care a fost deschisă de d. colonel Cruțescu, care a băut în sănătatea M. S. Regelui și a fami­lii domnitoare. După d-sa vorbiră d-nii maiori Grăseanu, Savopol și Fotescu, căpitan Magheru, d.locot. Cristescu,d. sub-locot. Cică. D. locot.-colonel Băjescu a toastat pentru d. colonel Cruțescu. Banchetul s’a terminat la orele 4 jum. d. a. când d. colonel Cruțescu avu o întrevedere cu d. general Tă­­tărescu, șeful marelui stat-major al armatei, și care se găsea în loca­litate. Cu trenul de seară, d. colonel Cruțescu, urmând să părăsească o­­rașul nostru, a fost petrecut de toți ofițerii cu c-nele și de muzica mili­tară a reg. 5, până la cantonul 47 (Dadiiov). D-nel Cruțescu i­ s’au ofe­rit frumoase buchete de către d-nele ofițerese. Cu trenul de 7 și 40 seara cu toții, s’au înapoiat în localitate. Dunăreanul. Roman Crimă sau sinucidere ?.— Alaltă­ eri a fost găsită moartă, la marginea pădurei din Bozieni, d-na Eufrosina Fandacescu, proprietară din acea comună. Bânuindu-se că e la mijloc o odioasă crimă, mai­ ales că victima poseda o frumoasă avere, d. procuror Fior, însoțit de medicul județului,, d. dr. Theodor Palamon, au plecat azi la fața locului pentru anchetă. Furt.— Reü­facători, introducân­­du-se astă noapte prin efracție în locuința notarului comunei Cordun, Ion Hristescu, au furat de acolo suma de 626 lei, 12 valuri de pânză și alte diferite obiecte casnice facân­­du-se în urma neveznți. .m­olduveanu. Sinaia Întrunirea—Eri, după cum v’am­ anunțat, meseriașii din Sinaia, Pre­deal și Comarnic s’au întrunit pe la orele 3 d. a., în sala hotelului Bulevard. D. Mircea Ionescu, maestru tipo­graf, a comunicat că d. ministru­ al domeniilor a aprobat cererea pen­tru formarea corporațiunei meseria­șilor de toate breslele din comunele Sinaia, Predeal, și Comarnic, cu se­nini în Sinaia, deslipindu-le de Câm­­­pina. După aceea constatându-se că ni­­m­erii întruniților nu era în număr suficient, s’a amânat întrunirea pe Dumineca viitoare. Gal. Turcu-Severin Alipirea unei fete.— St. Go­golom, din Vânju-Mare, reclamă­ par­­ch­etului,­ că un anume Alex. Do­­broiu, personaj certat cu poliția și osândit pentru alte crime, i-a răpit destinat pentru acoperirea speselor de călătorie a unor elevi aleși, des­tinați să viziteze pe colegii lor din Beiuș (Ungaria) și Bitolia (Macedo­nia), cu cari stau în corespondență. La 9 curent escursiunea societăței «Scânteia» (lucrătorii atelierului C. F. R. de aci) la Bahna, Someșanul. Tecuciu Incendiu.­­Pe moșia Berbeci­, un violent incendiu a distrus cu desăvârșire un han și o șură de pae, proprietăți ale d-lui Samuil Had­er, din localitate. Vlad. Tg.-JÎU Profanarea unul mormint și arderea cadavrului.—In Ne­goești, în 1902, a murit femeea lo­cuitorului N. Vîntul. La 6 luni după aceea, Vîntul află că niste dușmani ai lui vor să-l denunțe că și-a o­­morît nevasta prin bătaie și de teamă ca să nu se afle adevărul, și-a întovărășit pe alți 4 prieteni, pe cari imbătându-i, i-a luat cu el și au mers la cimitir. Aci au des­­gropat cadavrul, l’au uns cu gaz și l’au băgat într’o frigare. Apoi au făcut foc și au carbonizat aproape în întregime cadavrul. Cărbunii și cenușa le-au îngropat lângă gardul cimitirului. Tocmai acum zvonindu-se de a­­ceastă oribilă faptă, jandarmii au găsit cărbunii ascunși, și la cerce­tarea făcută de d-ni­ dr. M. Băluș și sub-prefectul T. Vladimirescu, s’au putut găsi printre cărbuni oase necarbonizate bine. Mormîntul de asemenea a fost cercetat, găsindu-se coșciugul gol. Nicolae Vent­l­ se apără de urîta sa faptă zicând că soția lui se fă­cuse «moroi». In partea locului, ca în multe părți ale țărei, se crede că atunci când există o epidemie în sat, ultimul mort dinaintea epide­mie! s’a făcut moroi, adică a tras cu piciorul să moară toți din sat. Blaholteanu. Tîrgoviște împușcat din imprudență. —A­ altă­ erî, în Pierșinarî, Dumitru Atitula, voind să împuște un porc al lui Radu Boțea, pușca se des­carcă în altă direcție. Din întâmplare, în curtea vecină, aflându-se în acel moment femeia Dumitru Const. N. Toader, alicele au pătruns în ceafa numitei femei, care căzu jos în nesimțire. Pacienta a fost adusă și internată în spitalul județean. Intemplare nenorocită. — Vasile Oiștea, lucrător la brutăria d-lui V. Nicolau, din acest oraș, ducându-se era în Razvad, spre a asista la logodna unui prieten, pe la orele 12 din zi voi să descarce un revolver. Glonțul a ricoșat, per­­forându-i mâna stângă, de unde pă­trunse în pept. Intr’o stare disperată, victimă im­prudenței sale, a fost transportat imediat la spitalul județean. Furt de cai. — Erî dimineață s’au furat din câmp douî cai murgi și un mânz ai d-lui Toma Câm­­peanu, arendașul moșiei Câmpești, com. Măcești. Îndrăznelii hoți n’au fost desco­periți. Condeiă. Rosboia! Roșo-Japon. Situația în Extremul Orient Urmările luptelor după Jalu Ultimele telegrame anunță re­tragerea Rușilor și de la Niut­­swang și de la Feng-Hoang-Ceng. Această retragere a generalului Kuropatkin, precum și distru­gerea portului și a d­ocurilor de la Dalny, e bazată poate pe pu­ternice motive strategice ; nu­ î mai puțin adevărat însă că presti­giul Rusiei în ochii Chinezilor și mai ales al Manciurienilor e adînc atins. Nici unul din aceste două po­poare, chinez ori manciurian, nu e in stare să priceapă subtilită­țile strategiei rusești; tot ce vor pricepe el din această manevră e că o armată rusească a fost bă­tută și că forțele, cetatea și flota de la Port-Arthur sunt pe punc­tul de a fi capturate. Statul major rus se zice că a căpătat convingerea cum că ar fi trebuit 500.000 oameni pentru apărarea Manciuriei meridionale, ceea­ ce adeverește credința că generalul Kuropatkin nu ar avea acum de­cât 200.000 oameni la dispoziția sa. Generalul pare dispus să-și e­­xecute planul de a atrage pe ja­ponezi­ în inima Manciuriei, unde fiindu-i mai lesne sâ-și concen­treze forțele, ar putea lua ofen­siva contra lor. Nu e mai puțin adevărat­, însă, că părăsirea po­­sițiunea de la Feng-Hoang Ceng a surprins pe toată lumea. A­­ceastă posițiune e un mare cen­tru de comunicațiune, așa că o­­cuparea lui de japonezi le înles­nește foarte mult operațiunile și în peninsula Liao-Tung și în­spre Nintswang. Luarea posițiunea de la Feng- Ihoang-Ceng a făcut de neținut toată regiunea de la Mukden, care poate fi întoarsă de japo­nezi, ce au­ posibilitatea să ducă forțe superioare spre nord de Mukden, adică la spatele ruși­lor. Aceasta explică retragerea posibila a rușilor spre Karbin, semnalată de unele telegrame a­­cum câte­va zile. Dacă generalul Kuropatkin lasă Port-Arthurul să cază în mâinile japonezilor fără să facă nici o încercare de a-i ajuta, popula­ străm­utat« material pentru Romma, dar ei consecințele lor sunt un das­­­tru moral și mai mare. (Telegramele «Agenției Române»­ Port-Said, 4 Maid. Pachebotul «Amman», sosit la Suez, va transborda la Port-Said 300 de marinari ruși pe vaporul «Rossija» care merge la Odesa. Petersburg, 4 Maid. «Oficial». — Generalul Pilney telegrafiază următoarele minis­trului­ de războiu : înaintarea inimicului dek Foeng - huan - Deng spre Liao- tang se efectuează în mod ne­­hotărît. Se poate supuza că principa­lele forțe japoneze sunt Îndrep­tate dincolo de Ha-Ceng și Kal­­o­u. O altă parte importantă a a­­cestor forțe se concentrează în spațiul de la nord-vest de Taou- San. [Telegrame particulare ale­ ziarului « Universul») Amenunte despre aruncarea so­ar­t unui cuirasat japonez Berlin. 4. — Cuirasatul ja­ponez despre care s-a telegra­­fiat ca a fost aruncat în aer, se afla în golful Tan­envan (Dalni). Un ofițer din marine rusească și trei marinari ruși au plecat pe un curter du­când cu el o torpilă pe care au aruncat-o asupra cuirasa­­tului japonez, distrugându-i. Ofițerul și marinarii au isbu­­tit să iasă la mal și au dis­părut. Două sute de cazaci predindu-și Ja­ponezilor Londra, 4.­»«Agenția Reu­ter» primește din Seoul o te­legramă în care se spune că japonezii au înconjurat la nord de Andșa două sute de cazaci cari au trebuit să se predea prin foame, lipsindu-le cu desăvârșire alimentele. * * A se citi alte intertate la Ultima Oră. O revistă rusă despre Carmen Sylva In marea revistă rusă , «Vest­­nic Inostranovî literatură», re­vistă consacrată exclusiv litera­turilor streine, găsim un impor­tant articol de critică asupra Cu­vintelor sufletești, ultima operă literară a Carmen Sylvei. Re­producem mai jos părțile prin­cipale din acest articol. «In 1846 renumitul nostru crea­tor al Sufletelor moarte și al Re­vizorului­) într’o scrisoare adre­sată d-nei X, (o doamnă din lu­mea mare) scria : Cine a păstrat în sufletul său atâta neliniște ce­rească, atâta tristeța îngerească despre soarta omenească în mij­locul celor mai ispititoare des­fătări, acela poate face mult bine neamului omenesc, pentru el pretutindeni se află un câmp larg de activitate rodnică, căci oameni­ pretutindeni vrează. Faceți ca a­­cele narațiuni simple pe cari d-voastr­ă așa de sfătos le poves­tiți în cercul rudelor și intimi­lor d-voastră să devie apanagiul tuturor. Ele sunt așa de fru­moase și umane... fie­care cu­vânt­ străiuae ca două diminețe­; sufletele noastre se transportă și ni se pare că ascultăm convor­birea duioasă a unui înger des­pre pruncia omenirei. Faceți ca acele povestiri sa străbată în lu­mea mare. Iată rîndurile cari ar putea servi drept cel mai bun epigraf la mi­cul volumaș de series’­, datorit penei reginei Elisabeta a Româ­niei, cunoscută în literatură sub pseudonimul­ Carmen Sylva. Cuvintele sufletești ale Carmen Sylvei, cuvinte purcese din inimă, merită o deosebită atențiune, căci sunt rodul unei singurătăți triste și jalnice, sunt strigătul unui su­flet adînc îndurerat, sunt scrise în urma unei experiențe amar­nice, sub împresiunea unei vieți îndelung nefericite, care fără milă a răpit reginei tot ce avea mai scump pe lume, nedîndu-i în schimb de­cât jale și suferinț­i. Sufletul său însă a suportatei­ bărbăție loviturile spartei și me­reu a năzuit către ideal. Aceste calități alese ale reginei se de­gajează cu cea mai mare claritate din toate scrierile sale. Poate că stilul lor nu e în­tot­­dea­una așa de strălucit, în schimb însă sunt pătrunse de o sinceri­tate așa de fermecătoare, de niște idei așa de înalte și , de o așa ferbinte dorință de a aduce un servicii­ fer­ei­ care din ce în ce mai mult se abate de la me­nirea sa­ firească, în­cât micele neajunsuri stilistice trec pe planul al doillea.După această introducere cri­ticul face o amănunțită biografie a reginei, din care extragem nu­mai părțile cari ni se par mai interesante. Afară de frageda copilărie, toată viața acestei femei e un șir lung­­­ ‘e și destiușiî. Ea nu admira idealurile de­­­păr­tare , zadarnic a Gogol. (Nota traducă-

Next