Universul, iulie 1904 (Anul 22, nr. 178-208)

1904-07-01 / nr. 178

In rada Via<IivosíocuIuí»-~(Vezt explicația) nai 1004 £ — f Conciiiui C îs .—Margareta. 3 : apune 7.42 i, 30 Iunie. e rurale în aplicare a­manizare a co­­aproape nu primim vps­­­ist sau altul, i de infirmerii 18 îmbucură­­tarea sanitară urale. pe de o parte s­au­ circum­­ntinse, iar pe o țărănimea e obicinuită a corul medical . In asemeni explicabil ea [ie foarte mare, ipil în vîrsta ni și cu dou­­rl de epidemii, urale sunt i­e­­simțitoare în această str .. epidemii :luce mar* ie cu înb­i prin f lă mo­arte, m­iig­i di nu­r' . te a in .filiati tu­rte vor , îare prin .mi im I­­n ]■'■ [UNK]/­ cerilor ■ ,Ad­• , *birâit ■ c­e-i stă­■­i putere. „ 1 < iico în a­r­­t ■ , cititor al . serviciului început cam n . a’și lăsa co­n^ilul internat acest locaș mai târziu­, ■ • • lege și se vor v nni și utiliza­­ nerii, singuri iar ■ pă- ajutor in ■v­a­rin infirmerii o familariza­țâ­și să apre­ f" î a" spitalului de pot­ rea cât mai­­­­ !*• și își poate cine­ va da seamă de planul de ansamblu al d-lui architect H»ase. Din cele 44 000 metri pătrați de localuri acoperite în susul căii ferate, cele 4/5 sunt astă­zi în picioare și peste o lună în­treaga osatură metalică va fi ri­dicată, iar până la Octombrie toalciarea halelor de mașini, ale industriei căilor ferate, ale secți­unilor belgiene și streine vor fi toate acoperite, împrejmuite și ga'a a fi predate decoratori. Pe partea cea­ faltă a căei fe­rate, tot la dreapta rndai fjrth», temeliile a celor 24000 metri de hale acoperite caie vor servi spre a adăposti sec/mile streine, sunt gata. Construcția va începe peste puțin, monta­­giul va­­ repede terminat și acoperișurile vor fi g­*a pe la sfârșitul lunei August Zece mii metri au fost rezervați pentru cazul probabil al unei măriri necesare care ar fi germinată pe la sfârșitul lui Noembrie-In jos este locul pre­gătit pen­tru Palatul sorbirilor și cart­ierul arab. La stânga podului și de­­a lungul țăriiWlu'i, 1­îula T Urtb­* terenurile vechiului Liege sunt nivelate și in mare parte pre­gătite. Mai departe este­ promon­toriul unde se va redica monu­mentul Gramme și temeiile po­dului definitiv care va lega parcul Boverie cu ch-iul Mativa. Din partea aceasta, Palatul artelor frumo­asst a eșit din pământ în mod feeric. Ansamblul e de cel mai frumos efect, și monumen­­­ta va fi o mică minune de ■ ” Puțin mai înainte, ' ire de scânduri în­­perimetrul palatului și. Lucrătorii de t­ra­­ișî încep greaua muncă zidarii vor lua mistria, ouă luni noul palat va îi pare­ o îndouială, prin urmare­ ,e­lOiuni cari român până la uidarea așa numitei World»­­r liegen«, vor fi foarte îndes­­ătoare pentru terminarea conc­ertă a acestei opere, atât de n portante. Dramatic accident Marți seară, mica fiică a so­țiior Depage, în vârstă de două ani, locuind pe strada Verviers, de azi, căzând de pe scări drept, într’o patină, își sparse osul fruntar și își făcu o rană gravă de nas. D-na Depage, mama, luă co­pila leșinată in brațe și alergă spre spitalul Sf. Petru. Dar vă­zând sfegele curgând din rănile sărmanei cocile, mam­a perdu cunoștința și căzu grămadă pe­trecu at. Copilul fu dus în grabă la spital și mama, care își fă us­­e rună gravă la cap, fu de ase­menea transportată la spital. Schulers­ m rnfărm Voiajoare celebre I­ Am pomenit în cronica de eli despre câte­va femei, cari s'au făcu­t celebre pe la mijlocul și sfirșitul veacului trecut, prin de­scrierea țărilor pe­ cari le-a­u vizi­tat în călătoriile lor adesea pri­mejdioase. Ast­fel de călătoare explora­către Sensilim și Hebron, la marea Moartă, spre Egipt și pustiul Thebaideî. Intre epocă mult mai târzie se provenește de o călătoare, e­­vlavoasa protestantă Gertruda Tîgde, nevasta predicatorului norvegian Ege­de, care se im­­p­rt­ fă la 1 Maiu 1721 cu o ex­­pe­z­iție spre Groenlanda, spre a propovădui creștinismul păgâni­lor de acolo și a explora Groen­landa. Și la izbânda acestei în­treprinderi, de unde ei s’au în­tors in 1736, nu puțin a contri­buit blândețea Gertrudei, care nu t­um­ai că-și îmbărbăta solul când era cuprins de desnădejde, ci îmboldea mereu­ și pe cei­ l’alțî la rîvnă nouă prin neobosita-i pildă. Silvia. Șevîniti de menaj In câte-va articole precedente aim descris școlile de menaj și urban ; acuma voia vorbi des­pre școlile de menaj tip rur;u In aceste școli de gospodări rurală se învață : p epurarea lap­telui, a smântân­ei­ untului și di­ferite brânzeturi, bucătăria sim­plă, îngrijirea animalelor de pe lângă casă, înmulțirea și creș­terea pasărilor, țesutul pânzei, noțiuni elementare de croitorie, pentru ca gospodina casei să poată lucra singură pentru fa­milia ei. Niște secțiuni de menaj ana­­loage acestora descrise mai sus,” sunt foarte necesare pe lângă școa­le de învățătoare. In adevăr, viitoarea învățătoare fiind pregătită pentru gospodăria rurală, va putea mai târziu­ să predea aceste cunoștinți la țară. Și după cum învățătorii sunt o­­bligaț­i să facă cu elevii grădină­ritul, tot a la învățătoarele să fie obligate a face cu elevele curs de gospodărie e­lamentară, iar Dumineca să facă șezători cu ță­rancele arătându-se nu numai fo­loasele cunoștințelor de gospo­dărie, ci învățându le în mod practiv, tot ce e relativ la gos­podăria de țară. Până acum populația de pe la sate nu și-a dat s­ama abso­lut de loc de modul cum trebue să muncească ca să ții cât mai mul în folosul lor. Țăranca fiind și la tovarășa greutăților soțu­lui ei, crede că cel mai bun lu­cru de a se face necesară, este ia să'și pui sapa la spinare și s’o plece des de dimineață la câmp, lăsând casa încuiată, iar copiii, dacă sunt mici, închizân­­du-i în casă, șart luându-i pe câmp, unde bate un par în pă­mânt și îi leagă cu o cârpă de picior ca să nu-î prăpădească pe câmp, din care cauză s-au și vă­zut atâtea întâmplări nenorocite asupra copiilor lor. Drept hrană, cu ce se aprovi­­sionează pentru toată ziua și față cu o muncă așa de zdrobitoare ca aceea a câmpului ? O bucată de mămăligă sau de mălai­n­, pe care o mănâncă cu crapă, sau boi’ș făcut cu buruieni. Seara rând vine prăpădită de oboseală și căldura zilei, își în­­tinde o zdreanță de pătura și doarme fără a mai avea timp să se ocupe di­­nie rasei. De aceea ți se rupe inima de p­­rim­i­ndu-te prin sate sura ue gospodina cuseî; și o«și« câte-va lucruri, care o are în casă, strălucind de curățenie și aranjate ast­fel ca să dea un as­pect îngrijit, curtea curată și plină de păsări, pretutindeni do­minând ordinea. Aceste rezultate se vor căpăta ruma, înființându-se cât mai multe școli de menaj tip rural. De alt­fel s’a văzut importanța școlilor de menaj, de­oare­ce au început să se înființeze și la noi în țară. Greutatea însă este d­e lumea tare cu greu se convinge de foloasele pe care le aduce a­­sem­enea școli. Adesea­ er­­am auzit, zicându-se că o fată poate învăța foarte bine gospodăria de la mama ei, și că nu este ne­voie s-o mai dea la o școală spe­cială. Dar știți despre ce gos­podărie vorbește ? Un menaj foarte redus și făcut fără nici o regulă. Dacă șterge un praf sau face o dulceață, se crede că în­deplinește condițiunile unei bune gospodine. Adevăratul menaj e foarte com­­­plicat și prezintă atâtea varietăți în­cât numai cu o practică sis­tematic făcută și sub suprave­­ghierea unei persoane compe­­n­ote, poți ajunge a-1 mânui cum trebue. Numai după un timp în­delungat lum­ea se va convinge de adevărul celor spuse. După cum fluxul și refluxul se observă la țărmuri și nu in mijlocul oceanului, tot așa și e­­fectele unei reforme nu se pot vedea de­cât după un timp oare­care. Cu toate acestea putem prevedea dinainte rezultate bune, căci dacă la noi s’a făcut o în­cercare pentru înființarea aces­tor școli, Elveția și Germania au dat deja dovezi de marele folos pe care-l aduc întregei societăți-Edic In rada Vo divostociilui — Vezi ilustrația — In timpul din urmă, mai ales de la ieșirea flotei din Vladivos­tok s’a vorbit mult­ de acest port rusesc din Extrenul-O­i»nt. Ilustrația noastră de astă­zi a­­rată exercițiile marinarilor ruși în rada Vladi­vost­ocului : așeza­rea minelor. din luntru­. înt.r’o — Prin poștă — Un ziar din Bolonia publică numele spionilor din Paris, cari au încercat să obție de la căpi­tanul Ercolessi, arestat în Italia pentru spionaj, planul de mobi­lizare al corpului IV de armată italiană : Marselli, rue Therese , Otto RhonoHzer, rue Francois Bonvini, Charles Kummer, rue Duchesne și Augusto Forti,­rue de Merom­esnîi la. Căpitanul Ercolessi a încasat deunăzi un mandat de 1800 franci sosiți din străinătate ; se mai spune că acum cât­va timp a primit o sumă de 16 mii de franci cu care­­ și-a plătit toate datoriile, și pe care pretinde că a câștigat-o 1« loterie. Acum e sigur că guvernul i­­talian a aflat despre această afa­cere de spionaj printr'un amba­sador­­ al său care, într-un raport, a afirmat că puterea pe lângă care e acreditat, posedă planu­­rile forticațiilor Messinei și al mobilizării. La temniță, căpitanul și nevas­­tă-sa sunt foarte abătuți și nu mănâncă. D-na Ercolessi a în­cercat din nou să se sinucidă. * * * Defunctul comerciant Bermann din Brema a lăsat o jum. mi­lion de mărci pentru amploiații și lucrătorii săi și 100 mii de mărci pentru scopuri filantro­­pice.* *­ * In onoarea ziariștilor germani, sosiți în exilursime la Buda­pesta, s’a dat Dumineca un ban­chet, la care primul-ministru un­gur Tisza a ridicat un toast în limba germană.* ¥­¹ L­i Madrid domnește o căldură foarte mare. 11 persoane au murit de insolație. Băiatul cel mai mic al prințul" As­uiiitor e bolnav di­n cauza căldurei.* ¥­¹ Drb­as­ é, ministrul de externe al Franței, a semnat Sâmbătă seară cu ambasadorul Suediei și Norvegiei la Paris un tractat de arbitraj asemănător cu cele deja iscălite cu Anglia, Italia, Spania filjCnd­ Ul­bVîl l VUl llf UUl VO UU­rb­ască cele mai importante limbi din lume. Pe vapoarele engleze de răsbulă vor fi cei mai buni profesori de limbi moderne.Vor fi trimiși apoi ti­ti­lori în țările respective ca să se perfecționeze în vorbirea limbilor învățate. MOARTEA PROFESORULUI IONESCU-GION Publicul a fost dureros sur­prins eră de vestea morței cu­noscutului profesor și publicist George I. Ionescu-Gion, încetat din viață era, la orele 9 jum. dim., în urma unei apoplexii ce­rebrale. .Nasat la 26 octombrie 1857 în orașul Pitești, a făcut liceul Sf. Sava din București, și și-a sfirșit studiile la facultatea de li­tere din Paris și in Belgia. Intorcându-se în țară ca doc­tor în litere, colabora mai mulți ani la Românul, pe atunci în floare ; articolele sale erau foarte mult apreciate. După aceea și-a început acti­vitatea pe tărâmul literar scriind lucrări istorice de valoare, cari îl făcură cunoscut în țară. Din­tre ele cităm : Ludovic XIV și Constantin Brâncoveanu, încer­care asupra r­aț­iunilor diplo­matice ale Franței cu orientul european ; Pitorescul în croni­cele române Entuziasmul genera­ției trecute, studii istorice. Sima , la­jni­rea­sa, monumentala operă I istoria Bucureștilor, etc. Nemiloasa moarte nu T-a în­găduit de a sfârși Istoria Pitești­lor, orașul său natal, la care lucra în timpul din urmă. Defunctul a tradus mai multe opere ale Carmen-Sylver (M. S. Regina României), precum : romanul Astra, Rute la ușă (nu­vela), și Handzeichnungen (nu­vele) , iar acum în urmă tradu­sese o altă lucrare a Reginei : Geflüsterte Wörter (cuvinte șop­tite), care va apare în curind. Dinsui s’a distins și ca scrii­tor de cărți didactice. Ionescu-Gion a fost unul din cei mai apreciați conferențiari și conferințele sale, ținute la Ate­neul din București, erau tot­­dea­una mult gustate. Era unul dintre cei mai buni profesori de limba franceză și era mult iu­bit de elevii săi. A fost profesor la liceele Sf. Sava și Pazar, iar în ultimul timp la liceul Matet Basarab. A fost pe vremuri secretar general al ministerului cultelor și ins­truc­ți­unei publice, precum și inspector general al învăță­­mîntului secundar. Regretatul scriitor a fost mem­bru corespondent al Academiei române, comandor al ordinului Coroana R­omâniei, ofițer al or­dinului Steaua Români­ei, ofițer al Academiei franceze, decorat cu Rene-Merenti cl. I și cu Răsplata Mancei cl. I.* Erî s’a făcut îmbălsămarea ca­davrului, care a fost transportat la biserica «Sf. Gheorghe-Nou». Inmormîntarea se va face mâine, Jouî, la cimitirul Deliu. Prin moartea lui Giov corpul didactic secundar pi­rde n» ":"‘l din cei mai valorir­­i m­embri ai iar 1 ji­»--«*tum romana pG unii mai distinși scriitori. Vestea despre moartea lui Io­­nescu-Gion s’a răspândit era foar­te repede în București, și imediat s'au arborat drapele negre la «Cercul profesorilor secundari», la «Clubul Tinerimei», la liceul «Mateiu Basarab», etc. B. M. imun și ajunse tea­făr, cu caiul ser­­ia Vladivostok. La Berlin nimeni n'a uitat a­­cest raid unic.* ¥ V Li Petersburg se spune că ge­neralul japonez Kuroki formează companii de Kungușî comandate de ofițeri japonezi, spre a strica linia ferată in împrejurimile ora­șului Mukden.* * « Un ziar german spune că Ța­rina a trimis 10 mii de pachete pentru soldații ruși. Fie­care din aceste pachete cuprinde : o cămașă, un săpun, ceaiü, zahăr, tutun, hârtie pen­tru scrisori, o icoană și un bri­ceag. Toate aceste daruri sunt ofe­rite și plătite de Țarina. [ * ¥ Negustori chinezi­, sosiți la Liao-tang, spun că holera și di­­senteria bântite cu furie printre japonezi. Disenteria ar fi prici­nuită de proasta calitate a apei și a conservelor. Soldații mor în mare numer.*­¹­¹ Rușii au așezat 700 tunuri pe înălțimile de la nord de Port- Arthur. O CUGETA UE­IM’. ZI Nu se reclamă respectul înta­ior opiniar­ilor de cât când n’au putere să ți le impui p­ ale tale. Solemnitatea sfințirii drapelului corporației zidarilor din Capitală ’ Era la orele 10 d. s'a făcut în biserica Sf. Apostoli solemni­tatea sfințirea drapelului corpo­rației zidarilor din Capitală. Serviciul divin a fost oficiat de preoții bisericei. Ca naș al drapelului a fost d. T. Dobres­u, președintei ca­merei ele­mestrii. Au asistat la solemnitate mem­brii corporației în frunte cu pre­ședintele e­ d. Gh. M. Ionescu, d-in­ Em­. Socec. loanin. T. Georgescu, Gh. Stănescu și Gh. Pop, membri ai camerei de me­seni, președinții mai tuturor ce­­lor­ l’alte corporații și un public foarte numeros. După sevîrșirea actului sfinți­­rea dr­apelulu’, d. Dobrescu, bă­­tuîd ultimul cuiit la drap»l, a zi­: «D­inisc prosperitate corpora­ției zidarilor și viață îndelun­gată membrilor rî». După ce a mai vorbit d. Bră­­tescu, a luat cuvîntul d. Gh. M. Ionescu, pr­eședintele zidarilor. D-sa mulțumește în numele corporației .­.tuturor celor ce au avut bună-voi­nță de a asista la solemnitate și in special d-lut T. Dobrescu, președintele ca­merei meseriilor, care a primit să fie naș al drapelului corpo­rației. De la biserică membri corpo­rației și membrii Camerei de meserii, în frunte cu muzica ber­­saglierilor, s’au dus la grădina Oppler. Aci s’a servit bere și s’au ținut mai multe toasturi : d. Bratescu, pentru d-nii T. Dobrescu și Gh. M. Ionescu ; d. Dobrescu pentru corporația zidarilor, etc. Seara s'a dat o serbare în folosul fondului de ajutor al cor­porației. Corporația zidarilor numără aproape 4000 membrii. N. T. minor. S­eara se va da o serbare populară In grădina «Belvedere». Orașul va îl p&Vod­rîh­» Craiova Finii. Tîîhtirie.—Eri noapte, pa când locuitorul Vasile Dobre Matei, din Gruș^țe­u, s­e întorcea d­in oraș spre casă, a fost întâmpinat de patru ți­gani, cari, după ce l’atr­i­fuit de cei 89 lei ce avea asupra lui, l’au și bătut într’un meis îngrozitor. Au­­toritații o cer­etează: Renorocire. —Azi dimineață pe când­ săteanul Tudor Petre Văduva, intra pe barb­­a Siverinului cu că­rul, un copil al sofr anume Ion, care se afla în car, a căzut jos iar roatele su­ trecut peste din sus. De­și n’a murit încă, totuși sta­rea nef­ Ticitului copil inspiră seri­oase temeri. Mușcat de câine turbat.—D. Dumitru Ștefan-sen a fost mușcat de un câine turbat, pe când trecea azi pe strada Calomfire3.au. Pacientul va fi trimis în coca ins­­titutului­ antirabic din Capitala. Economice. — Trecrutul griu­lui a început în cele mai multe părți. Piccolta acestei graminee în­trece chiar așteptările, în schimb porumbul este perdut. Mulți îi tac așa cum­ este acum, verde, pentru a-1 întrebuința ca nutreț la vite. Pășunele... dar de ce pășune să vor­besc când e pământul gol, excesiva căldură a făcut să piară și cel din urmă firicel de iarbă. Termometrul a arătat era la um­bră 37.* c. Laci­us. pasa-întîlnes­ ca anin­ ­s- George I. Ionescu-Gion De la coreap. noștri particulari — Pe ziua de­­ 28 iunie 1904 — Adj­ud împușcat din imprudență. —Carol Mirvald, din această co­mună, cumpărând o pușcă de la fie­rarul Costachi A­vel și voind a o în­cerca, trase două focuri în curtea sa. Alicele trecură prin curtea și­ oa­­leî și câte-va di­n ele loviră la gât pe soldatul cu schimbul Ana Ion, care se ducea la tir pe strada școa­­leî. R­nstul a fost transportat la spital. Georji** n­otosanî * i­i-ograma serbaret com­e­­mor­etive a zilei de 2 iun­e.­ La ora 5 dimineața se va face deș­teptarea poporațiunei și se va pleca în sunet de trâmbițe și lăcătușe din patru părți ale orașului, spre ba­riera Sulița și cazarma vînătorilor. La ora 6 jum. cortegiul, compus din reprezintanții autorităților pu­blice, Ateneul român, corporațiile meseriașilor, socntățile, cercurile și instituțiile culturale, cu armata și cu muzica militară în frunte, se va îndrepta spre Valea­ Națională și apoi spre grădina Primăriei, unde vor aștepta școlile cu elevii și toți­­ ’ -­­i. Ia Călărași Furi cu spargere.­Azi noapte s’a spart casa lui loan G. Sighi­­reanu, din Bordușeni, furându-i-se 40 tei argint și mai multe obiecte. Furii au rămas nedescoperiți. Cadavru găsit.—La Dunăre în dreptul comunei Bordușani, s’a găsit cadavrul unui om necunoscut. .Judiciare.— Judecătoria ocolu­lui Călărași va judeca în ziua de 16 Iulie a.­ c., procesul intentat mi­norului Dumitru Costache Pe­tcu, din Ciocănești-Scrbi, pentru crimă din imprudență comisă asupra mi­norului Maróin N. Goman. Concediu.—D. Lazăr Munteanu, președintele tribunalului nostru, a plecat în concediu. De asemenea a plecat în concediu și d. D. Chintescu, prefectul jude­­țulli, iar cu girarea afacerilor pre­fecturei a fost însărcinat de direc­tor N. Popescu. Timpul.— Astă-noapte a plouat în județul nostru după cum ur­mează : In pisa Lehliu, în comunele Plevna, Min. Viteaza și I­upșanu a plouat bine. In plasa Ciocănești n’a plou­at de loc. In plasa LTziceni­ a plouat foarte bine peste tot. Pe linia Bordușelu-Ciuluița a plouat puțin. In plășiie Slobozia și lazu a plouat bine. In plășiie Țândârel, Rtoseți și Piua Petri numai a stro­pit. Pe linia Socaricî-Dudești a plouat bine. Se speră ca porumburile să dea o recoltă bună. Din port.­­Vaporul local Cerna­voda,sub comanda căpitanului Mos­­copol, a adus erî la remorcă trei ceamuri cu lemne pentru oraș. De la Ostrov. Giurgiu­ Absolventele școalei pro­fesionale de fete.—Următoarele eleve au absolvit școala profesională de fete din localitate : Dumitrescu Valeria, Vasile Anica, Stan Badea, Conțea Victoria, Velcea Gherghina, Dumitrescu Elisabeta și Ionescu Pi­­­trița. — Alaltă­ erî s’a deschis expoziția lucrului manual, în chiar localul școalei în care au fost expuse dife­rite lucrări de croitorie, lingerie, etc., precum și expoziția de pictură in aquarela și desenuri după natură cât se poate de bine executate Ambele expoziții au fost vizitate de un numeros public, felicitând pe li­șoara directoare Sabina Eliade.. Absolvenții gimnaziului Ion Staiorescu.­­ Următorii elevi au absolvit gimnaziul Ion Maiorescu, în ordinea clasificației : Bajescu D. I ; Cezar P. C ; Dragoi Hr; Dumitrache N. C ; Radoslav A ; Voinea 1 ; Marinescu N. M ; Cojo­caru­ N. M ; Nicolaide D. A ; Voicu­­lescu Gr. u ; Crăciunescu M. fi . Cârtoiianu Rm. și prof.---- rt- *• 5 Absolve»«I­ .-rt«'a­«I.eo.mer clăi** d­'viatorii elevi au ab­­.X.ivit cursurile școalei comerciale în ordinea mlusificațieî: Constantin P. D . Semo N­. î; Ni­­țescu A. N. și Costea N. Oh. Teatrale.—Sâmbătă, 3 Iulie c, va avea loc în grădina Imperial o mare reprezentație dată de cicliștii români din București D. Dumitrescu și St. Niculescu, cu concursul d-­ui Gh. Moceanu, profesor de gimnas­tică. Dunăreanul. Galați De la societatea unitara de Navigațiune.—Prin «Universul» am­ vorbit la timp și amănunțit a­­supra marei catastrofe petrecută acum cât­va timp pe mare, pe bor­­­ J..I ....0„titY «Vail­ van» care din a­moase tribune, situate în fața gri­­dinei public« și unde se va primi defilarea în ziua marei sărbători na­­ționale. Tot în acea zi, după cum am spus, se va face și distribuirea premiilor, pe circunscripțiile arătate*. In județ această zi va fi măreț sfird-ltor­ită. In dimineața zilei de 4 Iulie, in­spector­ii comunali împreună cu con­siliile comunale, vor asista la bise­ricile respective unde se vor cit­­ti panaeliide în memmoria marelui er.­oi și a căpitanilor sai. De aci, cu toții se vor duce la școală, sarî afară din sat, unde se vor ține discursuri, recitări, etc. După amiază se vor distribui pre­miile elevilor și elevelor ș­oaselor primare, împărțite cu această ocazie in 2Î de centre, și anume: i) șco­lile din cătunele Isvoarele, Pisc­a și Gostachi-Negri, la comuna Indepen­dența ; 2) din cătunele Lascar Ga­­targi, Șondreni și Traian, la Bra­niștea ; 3) din cătunul Malușteni la Lupescu ; 4) din cătuna Lipeni la Țuțcani ; 5) din Rîdesci, Merea, S­ivna, Prodănesci la Beresei ; rî) din Gouiănescî, Gânesci și Vadenî la Gavadinesci ; 7) din Chirilescî la Ro­­goj­­nî; 8) din Baiint­sci la Ban­easa ; 9) din Moscu și Um­brărescî la Bujor; 10) din Lunca la Jorășcî ;­ii) din Smulțî și Bursucani la Dragușeni; 12) din Grăesci la Vîrlezî; 13 ) din Orbesci și Măcișenî la Corni; 1*) din Roșeau­ la Oancea ; 15) din Bru­nese­ la Vlădescî ; 15( din Putichi­­oaia la Fârțănescî ;.­37) din Stoicanî, Fân­tine­le și Masta Tâmnăoanu și Scîn­­tecsci la Frumușica ; 19) din Ta­­tarca la Și­vi­ța ; 20) din Vînători și Odaia Manolache la Ti­­uc<-V­I; 21) din Cișmele la Smirdan; 22) din Cin­a la Baleni , 23) din Mînzina la Cudalbi și 24) din Cuza-Vodă, Slo­­bozia-Connche și Casele la Pecheș. Școlile din cătunele Satul Costi și Fi­leșei vor veni la Galați. După dis­tribuirea premiilor se vor repre­zenta mai multe bucăți teatrale da ocazia: Coresp. Pîvești Afacerea cîoeiorssluli Iacob­­soh­n.­Sosind la parchet actul me­dico-legal în afacerea dr. Iacobsolin, întocmit de către consiliul samar su­perior, mâine, împreună cu dosarul acestei afaceri, el va fi înaintat Ca­merei de punere sub acuzare, care va decide dacă este caz de urmă­rire contra acuzatului Jacobsohn. Dacă se va găsi caz de urmărire, atunci doctorul Jacobsohn va cere ca procesul șira să se judece într-o se­siune extra­ordinară a Curței cu juri, motivând această cerere prin faptul că a stat deja 5 lucri în pre­venție. Este prea probabil însă ca să nu se găsească motive pentru trimite­rea acuzatului înaintea Curtei cu juri, și atunci Camera de punere sub acuzare, dând o ordonanță de neurmărire, doctorul Jacobsohn să fie pus în libertate. Inspecții.­­ Eri­c. colonel Be­am­mins Botea­nu, comandantul arti­leriei corpului III armată,a inspectat secția pompierilor din localitate, ră­mânând pe deplin mulțumit. — Astâ­zi, în vederea apropiatei vizite pe care M. S. Regele o va face bat. 9­­le vânători, d. socol. colonel Cocorescu a inspectat acest batalion care se află sub comanda sa. Moarte subita.—Pe când vopo­sitorul Gh. T. Pt­ tre, din Buște­­­nari, vopsea niște ferestre, a căzut jos, rămânând mort pe foc. S’a deschis o anchetă. And­tolfi.—Parchetul a delegat pe d. Iliescu, comisarul circ. IV, să facă o anchetă în privința scanda­lului petrecut la spitalul comunal­ «Ana și Gh. Constantinescu», între d-nii Ghiță Ște­fan­escu și Cristodor Constantinescu, intendentul și exe­cutorul testamentar al defunctului donator Gh. Constantinescu. Rănire gravi».— Cârciumarul Grigore Stoicescu, din calea Itudu­­lui, a bătut, rănind intr’un mod grav, pe copilul Gheorghe S­roescu, din care cauză acesta zace acum în spital. Gasul s’a reclamat parchetului, care anchetează: Simit­ire.­­— D. doctor I. Can­­tacuzino a donat suma de 100 leî pentru infirmeria din comuna Mă­­gureni, comunicând serviciului sa­nitar al județului că va face chel­tuiala sa o infirmerie gr­ o baie po­pu­ară în c­irc­.­l­a Călinești. * curând se va încep»« cons­­­­truirea de băi populare în comunele Filipești de târg și Scorțeni, iar în comuna Baicoiu a unei * infirmerii. .*. Directorul general al serviciu­lui sanitar a anunțat că di. la 6 iulie va începe inspecțiile sale, spre a putea constata aplicarea îmbună­tățirilor făcute în­ noua organizare a serviciului sanitar. Timpul se menține frumos în întregul județ, afară de câte­va lo­calități pe unde a plouat puțin. Treeratul grâului a început, pro­dusul fiind mediocru. Cod­ö. Pitești Serbarea din comuna Bas­­covu.­­ Una din cele mai reușite serbări a avut loc in comuna Bas­­covu. In vedere că multă lume din Pitești își manifestase dorința de a lua parte la această frumoasă ser­bare, comitetul serbărea compus din

Next