Universul, septembrie 1904 (Anul 22, nr. 241-269)
1904-09-02 / nr. 241
Gara Brackwallar din Africa germană de sud-vest.—(Vezi explicata) Calendar pe anul 1904 Ortodox Missouri, 1 Septembrie. — Cuv. Simeon Catolic Miercuri, 14 Septembre.— înălțarea Sf. Grup. Soarele răsare 5.37, apune 6.13 București, 1 Septembrie. Prin vecin ® Atât în ultimul ei raport pe 1903, cât și în raportul pe 1902—după cum s’a văzut din citațiunile pe cari le-am făcut la timp—Camera de comerț din Brașov s’a ocupat cu chestiunea importului vitelor din România, recomandînd cu stăruință guvernului ungar să rezolve această chestiune. E firească stăruința aceasta. Oprirea importului Vitelor din România a avut o înrîurire din cele mai rele asupra desvoltărei economice a circumscripțiunei acelei Camere. Discutând motivul opririi importului — pericolul introducerii boalelor de vite — raportul arată că pericolul ar putea fi înlăturat, fie prin instituirea de carantine, fie prin construirea de abatorii la punctele de intrare. Dacă pericolul ar fi real, negreșit că măsurile propuse de Camera de comerț din Brașov l’ar înlătura, așa că n’ar fi fost nici o nevoe de măsura extremă a interzicerii importului vitelor. Dar se știe că pericolul introducerii boalelor de vite în Ungaria e numai un pretext, nici decum un motiv real. Nu se ține minte de când în țara noastră n’au mai fost epizootii de acele cari să producă catastrofe, deși asemeni epizootii au bântuit pe aiurea. Boalele ce se ivesc la vitele noastre, sunt de acele ce există în toate țările occidentale, chiar și în cele mai ferite—cum e Anglia de exemplu. Serviciul nostru veterinar a luat o desvoltare serioasă și rigurozitatea păzirii măsurilor de poliție veterinară e în unele privințe mai mare decât aiurea. N’am avea decât să cităm asprimea cu care a fost combătută febra aftoasă, asprime ce nici pe departe n’a fost atinsă de serviciile veterinare ale țărilor celor mai înaintate. Și în general, sforțările ce se fac la noi pentru vindecarea bolilor de vite, pot servi de exemplu altor țări. Pe de altă parte, dacă am compara starea sanitară a vitelor din Ungaria și din țara noastră, nu numai la un moment dat ci în perioade lungi, comparațiunea ar fi cu totul în favoarea noastră. Dacă Ungaria a zădărnicit importul vitelor din România și mai apoi i-a interzis cu desăvîrșire, motivul nu a putut fi pericolul introducerei boalelor de vite. Acesta a fost numai un pretext. Alte interese au condus pe guvernele ungurești în atitudinea ce-au luat-o, și e foarte legitim ca și noi să ne apărăm și să recurgem la represalii. Dacă Camera de comerț din Brașov se arată îngrijită de politica noastră vamală — și desigur nu e singura — apoi origina trebue căutată în politica vamală a Ungariei. O CUGETARE PE ZI Relele de cari suferim ni se par in totdeauna de necomparat. Bis Austria (Corespondentă parte a ziarului »Universul») Viena, 29 August. Aniversarea mortei împărătesei Elisabeta Era s-au împlinit, șease ani de la asasinarea împărătesei Elisabeth de către anarhistul Lucheni. Profunda pietate față de memoria nenorocitei împărătese crește din ce în ce tot mai mult în sînul popoarelor din Austro- Ungaria, dovadă multele statue și tabele așezate la memoria acestei martire. Alaltă erî, în ajunul acestei triste aniversări,între orele 12 și 1 s’au tras clopotele de la toate bisericile din Viena. După amiazi s’au făcut pregătirile necesare în cripta imperială a bisericei Capucinilor, înaintea sarcofagului defunctei imperătese, care se află lângă acela al arhiducelui Rudolf, s-a pus un scăunel, iar jur împrejur mai multe sfeșnice. Sarcofagul era împodobit cu buchete de flori și coroane. Eri dimineață, la orele 8, împăratul Francisc Iosif a sosit la cripta imperială și îngenunchiând înaintea sarcofagului fostei sale soții, s-a rugat mai mult timp. Contesa Ștefania de Lonyay, fosta principesă moștenitoare, a trimis o coroană mare compusă din frunze de laur, palmieri, viorele și trandafiri albi. Pe panglicele late de mătase albă se află cu litere de aur numele «Stephania». Au mai depus coroane arhiducesa Maria Valeria, principesa de Windischgraz (fiica arhiducelui Rudolf), etc., etc. Sinucidere Intr’o mică garnizoană din Galiția s’a împușcat locotenentul din armata teritorială Cziharsoh. El fusese mai înainte adjutant al brigadei 52 de infanterie din Leitmeritz. Motivul sinuciderei a fost permutarea la trupă, din cauză că locotenentul Cziharsoh a trimis unui camarad din Iosefstadt o cartă poștală pe care se aflau scrise cuvintele : «Să trăiți în pace, voi camarazilor germani». Această cartă poștală, în loc să ajungă la adresă, a ajuns la comandantul corpului de armată. Acesta a făcut imediat o anchetă al cărei resultat fu permutarea locotenentului de la statul major, într’o mică garnizoană din Galiția. Nefericitul locotenent, vezîndu-și cariera aproape sfărîmată, s a împușcat. Descoperiri arheologice . Cu ocazia clădirei noului edificiu al direcțiunei gradinei botanice din strada Pretorius, s'au găsit la o adâncime abia de un metru și jumătate numeroase resturi de picturi de pe părete, a căror culoare este foarte bine conservată. Afară de aceea s’au mai găsit numeroase dușumele romane, din care unele cu mosaicuri, precum și fragmente de podoabe de aur veritabile, mici statue de plumb reprezintând zeități romane, vase, lămpi de lut, etc. S’a constatat că în acea parte a fost odinioară un oraș roman, locuit numai de bogate familii romane de patrician I. Habs, să scrie și ea puțin și nu lipsește de la premierele teatrelor din Paris. Și văduva lui Octave Feuillet, care scrie și dînsa romane psihologice franceze, e în contact numai cu cercurile literare și are un «salon literar», care e renumit. Raporturi întinse cu lumea teatrelor le are d-na Alexandre Dumas fils, care a ajuns o figură cunoscută la premiere ; dînsa șea de lângă piața Malesherbes, care va fi botezată piața celor trei Dumas, de îndată ce vor fi sfîrșite monumentele generalului, al fiului său Dumas pere și al fiului acestuia Dumasius. In cercurile scriitorilor se vede apoi văduva lui Leconte de Lisle; în acelea ale compozitorilor joacă un rol însemnat d-nele Gounod și Ambroise Tomas, iar în acelea ale sculptorilor sunt mult stimate văduvele Falguières și Carpeaux. Cea mai celebră văduvă a fost desigur d-na Michelet, care a trăit mult timp după moartea marelui istoric și a încetat din viață acum câteva luni. In cei din urmă ani au dispărut din figurile cunoscute nora d-nei G. Sand, văduva lui Quinet, a lui Meissonier, a lui Ranville, văduva mareșalului Mac Mahon, aceea a lui Carnot. Văduva lui Felix Faure mai trăește încă, dar foarte retrasă, ca și văduva «marelui francez», contesa de Lesseps. Silvia. mmm feminine Soțiile oamenilor mari D-na Waldeck-Rousseau, văduva marelui bărbat de Stat din Franța, mort deunăzi, s-a și văzut silită să apere memoria bărbatului ei, care nu putea rămânea neatinsă în focul luptei politice. D-na Waldeck-Rousseau, se știa, era o colaboratoare harnică a soțului său ; ca multe văduve de oameni celebri, ea va trăi prin amintirea lui. In Paris locuesc mai multe văduve celebre, cărora publicul le arată cel mai mare respect când se arată în lume. D-na Pasteur, văduva marelui medic, stă și acum la institutul Pasteur, și nu lasă să treacă nici o zi fără ca să se așeze pentru câteva clipe în jilțul de lucru al defunctului, spre a-și aminti de dînsul. D-na Alphonse Daudet urmează Cores. LX SFAT PE ZI Pui cu sos de pătlăgele roșii.— Se prăjește puiul in unt. După ce se rumenește, se presară o lingură de făină și se mai prăjește puțin, se strivesc vr’o optsprezece pătlăgele roșii, se fierbe puțin în zeama lor, se dă prin sită peste pui, se potrivesc de sare, se pune puțin zahăr și apoi se lasă să scată. Tribuna liberă Pătulele de rezervă Lipsa de porumb în care se găsește, anul acesta, țăranul nostru, a făcut să se preconizeze din multe părți, reînființarea pătulelor de rezervă. Această idee și-a găsit mulți partizani în țară, necunoscători de adevărata stare a lucrurilor și cari fiind partizani ai acestei instituțiuni, nu se gândesc la inegalitatea, consecințele și imposibilitatea aplicare ei. In chestiuni economice nimic nu se impune prin forță. Pentru ca mersul firesc al lucrurilor să se schimbe, trebue îndreptate pe o cale naturală circonstanțele în care se produc, spre a ajunge la o îmbunătățire. Recolte rele, cum am avut anul acesta, după cum vedem din statistici și din practica vieței, nu se întâmplă niciodată în mai mulți ani consecutivi, și dacă am admite acest lucru care ar schimba mersul naturii, nici pătulele de rezervă n’ar mai fi suficiente. In principiu însă, admițând ideea înființarea pătulelor de rezervă, într’un periodl următor, d. ex. 1904, cum am putea sili pe țăranul nostru să ne încredințeze o parte din recoltă pentru o rezervă pe alți ani, lui, care va voi să profite de prețuri bune spre a-și achita toate datoriile sau această rezervă chiar, nereprezentând decât rămășița, ce î rămâne din achitarea diverselor angarale, pentru întreținerea în prima iarnă și pentru sămânță? Apoi cu ce drept facem pentru dînsul excepțiune și ’l forțăm la o economie ce nu o impunem celorlalți locuitori ai țarei ? Cine va strânge și va supraveghea aceste rezerve și cum se vor evita jafurile ? Dar nu știm dacă unui cunoscător al sufletului amărât și bănuitor al țăranului nostru o astfel de idee ni s’ar părea și din alt punct de vedere inaplicabilă. Cercând această experiență inutilă și impractică am putea stârni o revoluție și vărsări de sânge cum, din fericire, țara noastră n’a avut a înregistra până azi. Avem necesitatea de a pune pe țăranul nostrul în imposibilitate de a deveni la un moment dat pețitor de foame și pentru aceasta trebue să-l cultivăm, să-î arătăm valoarea banului, sub o altă nuanță de cum o pricepe el până acuma și să ne urmărim opera atât de bine începută. S’a creat o eră nouă pentru săteanul nostru, inimi mari și însuflețite de un luminat sentiment patriotic și-au luat ca menire cultivarea și îndreptarea stărei lui materiale. A venit anul desastres 1904 care li s'a pus în cale oprind pe loc mersul lor înainte. Anul acesta, dacă va stoarce multe lacrame și va fi îndurerat multă lume prin desastrul pricinuit, va arata golurile ce sunt de împlinit și calea de urmat. Pentru țăranul nostru, banul este un ce improductiv și care, când îl are în buzunar nu servește decât la achitarea unei datorii, la cumpărarea unui obiect sau la procurarea de tutun și rachiu. A aduna mai mulți bani și a-l păstra nu poate țăranul nostru ; și la ce i-ar servi să-și strângă un lucru care nu produce decât griji, putând din ascunzătoarea lui ușorii distruși, de gusganî sau furat în lipsa lui din bordeie. La cel mai bogat țăran, averea constă în cât de întinse semănături, în vite cât de multe și în lucruri de ale gospodăriei. Fatalismul lui și lipsa de siguranță, îl face să se lucrează numai în voința predestinată a lui Dumnezeu și un an ca acesta va repune și pe cel cu mijloace mai mari, forțându-l la o lichidare silită a avutului său spre a-șî procura lucrurile de care e lipsit. Cât privește pe țăranul sărac, acesta stă și mai rea. N'a avut nici odată destui bani dintr’o dată, spre a-șî cumpăra o vită și de câte ori i-a trecut banul prin mână o parte s’a dus în prima Duminecă la târg pe lucruri de cari s’ar fi putut dispensa și cu restul, când nu cu totul, ’și îneacă necazul. In timpuri normale, față de puținele cerinți materiale ale vieței țăranului și de faptul că întreaga familie contribue la toate muncile, țăranul nostru are din recoltă venituri mai mari decât îi trebue pentru acoperirea datoriilor și întreținerea lui și la care se mai poate adăuga deosebitele venituri extraordinare, diferind după țesuturi, lucrări manuale, transporturi, etc., și din care se întreține o bună parte a anului. Vorbind într’un articol precedent de «Creditul la țară» am spus că trebuesc centralizate toate obligațiile țăranului la Băncile populare, dându-le acestora pe lângă un privilegiu și un control definitiv asupra stărei materiale a țăranului și mărindu-și prin aceasta creditul lui la Bancă. Pentru ajungerea dorinței generale ca țăranul nostru să-șipoată face o rezervă și să poată fi la adăpost de mizerii noui, în același timp, spre a-l educa ca să privească banul ca un lucru productiv și să-l deprindem a face din sume mici valori mari, este de neapărată necesitate crearea unor secțiuni de case de economie pe lângă Băncile populare, ale căror gestiuni să fie independente de bănci și servind pentru aceste operațiuni ca sucursale de ale Casei de depuneri. Ca și pentru obicinuitele Case de economii, să se aibă în vedere scutire de prea multe formalități și versămintele să nu fie supuse la nici o taxă fiscală. Depunerile să se bucure de o dobândă fixă. Pentru ajutorul sătenilor și cum nu vom ajunge nici odată ca în fiecare cătun să fie o bancă, ce ar fi și contra interesului de cooperare, să se institue livrete și timbre de economie de la cinci centime în sus, care vor fi lipite pe aceste librete și vor trebui a fi puse în vinzare fără nici o remiză, de toți negustorii și de toate administrațiile de la țară. Ori și când țăranul se va prezenta cu libretul lui de timbre la bancă, acest libret sâ-i fie vizat și sumele cât vor fi întocmit valoarea de un leu sa fie trecute într’un alt libret care pentru siguranța propretarului lui se va păstra la Bancă și sumele trecute acolo, din chiar ziua înscrierelor, vor fi recunoscute ca purtătoare de dobânzi. Ca un ultim privilegiu care va da un impuls mai mare țăranului nostru, aceste vărsăminte făcute de orice contribuabil până la o valoare oarecare, de ex. lei 200, nu vor putea fi urmărite decât de Stat, i in caz că ar avea ceva de reclamat de la posesorul libretului, astfel nu va putea fi atinsă suma i fixată de nici un alt creditor. Procedând astfel,vom deprinde pe teran a face economii și îl vom scăpa de dezastre viitoare.i E. FI. Mobilizării din Basarabia (Prin poștă de la corespondentul nostru particular) Iași, 30 August. Știrile ce mi-au sosit astăzi din Basarabia sunt foarte triste ; vestea despre ordinul mobilizărilor a căzut acolo ca o bombă, mii de familii din cele mai distinse sunt în plină desnădejde, căci mii și mii de tineri, membri ai acestor familii au primit ordinul ca până 'n 48 de ceasuri să se prezinte la regimentele lor. Acest ordin a fost afișat alaltăera, la orele 2 d. a. în toate orașele, târgurile și satele din Basarabia. Din momentul în care s’a dat ordinul de mobilizare, s’au luat măsuri neînchipuit de strașnice de către autoritățile militare, pentru ca nimeni din cei vizați de ordinul mobilizare să nu mai poată pleca din Basarabia. Pa malul Prutului au fost postate sute de santinele aduse din localitățile cele mai îndepărtate, cari păzesc ca nimeni să nu se apropia de malul Prutului. Drame din cele mai sfîșietoare au fost provocate în sinul multor familii de către mobilizarea care e considerată de toți ca o sentință de moarte pentru cei chemați. Mulți tineri au incercat să fugă deghizându-se în haine femeiești. Doid din acești tineri, au fost prinși în dreptul satului Molcărești, și în lanțuri au fost trimeși la Chișinău. Un alt ordin, afișat era, amenință cu împușcarea pe toți acei cari vor încerca să se sustragă ordinului de mobilizare, care vizează pe toți rezerviștii de la 1898 încoace. Gara Brackwaîier din Africa germană de sud-vest — Vezi ilustrația — Ultimele telegrame sosite din Africa de sud, ne-au anunțat că trupele germane au biruit pe hereroșii răsculați cari se retrag. Ilustrația noastră de astăzi reprezintă o vedere a gărei Brakwalter din Africa germană de sud-vest, în care se află și o garnizoană de trupe germane, pentru apărarea calei ferate, în contra atentatelor bandelor de hereroși. Răsboiul ruso-japonez — Prin Nr.std — D. Prefontaine, ministrul marinei în Canada, a anunțat că guvernul rus a oferit 46 mii de dolari guvernului canadian ca despăgubire pentru confiscările nelegate de vapoare făcute în apele din nordul oceanului Pacific. Ministerul canadian spune că, deși autoritățile din Ottawa n’au sfirșit cercetarea chestiunei,crede că ea va fi regulată astfel într’un chip mulțumitor prin oferta făcută de Rusia.* * * .«Niște chinezi sosiți la Cifu spun ca la Daini a murit un general japonez foarte inteligent și activ. Dînșii n’au putut să'i spună numele. Depozitul japonez de munițiuni de la Lilunkan a fost distrus de granitele rusești. * * * Intr’o scrisoare sosită la Citu se spune că rușii din Port-Arthur beau apă de mare distilată, deoarece japonezii au tăiat conductele de apă ale rezervoarelor de la muntele Itșan. * * * Se vestește din Tokio că operațiunile lui Kuroki sunt înconjurate de cel mai adânc mister, ceea ce pare să arate că generalul japonez pregătește o mișcare hotărîtoare contra orașului Mukden.* * * La consulatul rus din Cita s’a descoperit Vineri un japonez, care se strecurase acolo. Interogat, el a declarat că e marchitan, dar se crede că e un spion. «Daily News» spune că are cuvinte temeinice să creadă că rușii nu s’ar da înapoi să facă pacea în anumite condițiuni. S’au și făcut de câteva sile propuneri în acest sens de către o a treia putere. Corespondentul londonez al ziarului «Daily Post din Birmingham spune că a văzut o corespondență din care reese că nu numai Rusia ar primi o mediațiune, dar că s-au și discutat condițiile în care ar primi-o. După afirmarea acelui corespondent, Wilhelm II a luat această inițiativă, iar condițiile pe care Rusia ar fi dispusă să le facă Japoniei ar fi următoarele: 1) Rusia ar recunoaște preponderanța Japoniei în Coreea, cu condiție ca concesiile comerciale ale acestei țeri să nu sufere modificări și ca să nu se aducă nici o restricțiune comercialui rus. 2) Port-Arthur și Dalny ar fi declarate porturi deschise, ca și celel’alte porturi ale Manciuriei deja menționate într’un acord dintre China, Anglia și Statele Unite. 3) înființarea de consulate străine să fie autorizată la Antung și Mukden, dar cu condiție ca stăpânirea Rusiei asupra întregei Manciurii să fie recunoscută de japonezi și confirmată printr-o învoire internațională la care ar lua parte și China. Chestia despăgubirilor și a cheltuelilor de războiu nu a fost încă hotărîtă în acea corespondență. Circulația comercială Galați-Azacău-Tulcea (Prin poștă de la corespondentul nostru particular) Galați, 30 August. Am vorbit la timp în «Universul» despre construirea mărețului pod ridicat peste balta Lățimea din județul Tulcea. Am arătat atunci importanța acestui pod și avantagiile ce vor decurge pentru piețele Tulcea și Galați, prin construirea sa. Am relatat de asemeni cum Camera de comerț locală a intervenit pe lângă ministerele respective cu rugăminte ca, pentru înlesnirea transporturilor, să se pună la dispoziție una din șalupele marinei noastre. Cererea, se știe, a fost admisă și șalupa «Veghietorul» va servi de acum pentru remorcarea bacului pe cari se vor face transporturile între ambele piețe comerciale. Azi, Luni, s’a făcut prima cursă cu bacul între Azaclăn-Galațî, in prezența d-lui primar Bastachi, a d-lui inginer Caraman și numeroși comercianți. Primăria a stabilit un număr de cinci curse în zilele de lucru; dacă necesitatea va cere, ele vor putea fi mărite, în zilele de sărbători și Dumineca însă. Taxele sunt cât se poate de modeste și încep de la 5 bani până la 1 leu, pentru diverse transporturi. Pontonul de acostare a fost instalat la vadul Rașca. Coresp.J------I ■ mi ■ -Ml iMumaaga etórai íe provincie Da la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 30 August 1904— Botoșani Incendiu din Costești. — Astă-noapte, pe la ora 1 sula., a isbucnit un puternic incendiu la locuința comerciantului G. Iliescu, din cătunul Dorobanți, pendinte de comuna Gostești. Incendiul i-a distrus complect casa cu atenanse și tot ce avea de-ale gospodăriei, fâcându-î pagubă de 4000 lei. Focul se crede a fi fost pus. In jurul dramei familiare, Ionescu a propus până acum d-lui judecător Vrănceanu, care instruește această afacere, vr’o 54 de martori cu cari vrea să dovedească, după am mai spus, că e om cinstit și că de aproape un an și jumătate a căutat să se împace cu nevasta sa , însă, din cauza soorilor săi, nu reușise, ceea ce l'a făcut să comită crimele. Fosta lui femei, d-na Maria Guceanu, ascultată la instrucție, se desvinovățește cu tărie de acuzările aduse de criminal cum că în noaptea crimei s’ar fi aflat la Leorda petrecând cu amantul ei. Spune cum că se afla acolo, spre a nu se întîlni cu dânsul. E curios faptul că Ionescu a luat cu el în arest tot serviciul de toaletă și ori da câte ori e adus la instrucție își face câte 2 ore toaleta, bărbierindu-se, pudrîndu-se și drotându-șî mustățile. Starea victimelor nu s’a ameliorat de loc. Emil Craiova Amenințat cu moartea. — In timp ce jandarmul V. Chiuraliu, din Risipiți, se afla în urmărirea unui individ contra căruia avea de executat un mandat de arestare, vede la o horă din sat cum Stan M. Udrea voia să tae cu cuțitul pe un consătean al lui, anume Pârvu Dumitru. Intervenind să scape pe Pârvu de la o moarte sigură, jandarmul nu numai că a fost lovit el cu cuțitul, dar dacă nu avea prezența de spirit să se ascundă după un copac, era să fie omorît de glonțul pe care Udrea l-a descărcat dintr'un revolver asupra lui. Cu mare greutate Stan a putut fi arestat. Vizită. Cu ocazia târnosirea unei biserici din Cetate, care se va face la 4 Septembrie, mai mulți români de peste Dunăre au cerut și obținut permisiunea de a veni în corpore, fără pașapoarte, la această festivitate. Lucilius. Focșani Spargere.—In zilele de 28 și 29 cor., din cauza sărbătorilor evreești, magazinul de coloniale al d-lui Iacob Kocher fiind închis, niște necunoscuți făcători de rele s-au introdus în prăvălie, după ce au forțat ușa din dos, cu intențiunea de a sparge casa de bani. Hoții au reușit să facă o gaură ca de vre-o 15 centimetri în ușa casei de bani, din care au luat o sumă de 1500 lei în numerar și 1500 lei în bijuterii. Doamna Kofîlev, cu o zi mai înainte de ae comite această spargere, a scos 10.000 lei, pe care i-a trimis soțului ei la Galați, unde are o sucursală. Chivu. Giurgiu Banchet politic.Astăzi la 4 d. a., a fost în salonul Toper o întrunire intimă a grupului liberaldizident, după care a urmat un banchet. Președinte al întrunire a fost d. Mitică, Dumitrescu. Au vorbit d-niî : dr. Ion Piteșteanu, Gh. Bucurescu, advocat C. Rădulescu, învățătorii M. Țiculescu, Morărescu și Bârleanu-Măgura, inginerul Remus Antonescu și deputatul N. Bălănescu. Dunăreanul. Mizil Incendiul de la fabrica de gaz. Astăzi, la orele 7 dimineața un mic incendiu s’a declarat la fabrica de gaz a fraților Gheorghiu. Focul a luat naștere din neglijența mecanicului, care a uitat deschis robinetul de deasupra unui cazan în care fierbe țițeiul, astfel că gazele au eșit aprinse din cazan și au incendiat o parte din acoperișul fabricei. Pompierii sosind la timp, au localisat imediat focul, înlăturând prin aceasta o mare catastrofă, deoarece rezervoarele de benzină și țițeîti erau în apropiere. Pagubele nu trec peste 500 lei. Nicol. Ploești Sinuciderea din strada Coloniei. — Tînerul Ion I. Lidianu, din str. Colorel, merând la cărți niște baus trăint f ne mai putea. 1 Tecucin incendiu.—Erî dimineață, pe la orele 10 și jum., un violent incendiu s’a declarat la locuința d-lui Sava Aiton, din str. Sf. Neculae. Focul, care luase naștere de la un cămin, s’a comunicat la atenanse, aprinzîndu-se coperișul. Sosind imediat secția de pompieri, de sub comanda d-lui G. Burce, focul a fost localizat. Câinii, du-i pune la loc, a băut era o însemnată cantitate de esență de oțel din care cauză a încetat azi din viață, cu tot ajutorul ce i s’a dat la spital. Prădarea unei mânăstiri. — O telegramă din Văleni anunță că prinnoapte a fost prădată mânăstirea Cheia, furându-se din cutia bisericei suma de 60 lei și mai multe obiecte de valoare. Punire gravă.— Aseară locuitorul Constantin Ioan, din strada Stindardului, a fost bătut și rănit grav de către țiganul Stan Marin și soția sa Anastasia, din care cauză victima se află în căutarea spitalului. Agresorii sunt arestați. Furt.—Eri noapte, Alecsandru și Eliade Ștefănescu, spărgând rasa d-nei Floarea Ionescu, din str. Stegarului, i-au furat o însemnată sumă de bani și mai multe obiecte, fâcându-se apoi nevăzuți. Spargerea bisericii? Maica Precesta.—Astă-noapte niște necunoscuți au spart ușa de la altarul bisericei Maica Precista, au pătruns înăuntru și au furat toți banii ce i-au găsit prin cutiile bisericei. Se fac cercetări. Inaugurări.— Erî, în mijlocul unei afluențe mari de săteni,s’a făcut, înainte de amiază, inaugurarea infirmeriilor din cercurile Nedeiea, Măgureni și Dițești, plasa Filipești, iar după amiază a celor din cercurile Haimanalele, Dărmănești și Mănești, din plasa Mărgineni, infirmeriile fiind frumos pavoazate cu verdeață și drapele. După terminarea serviciilor religioase, au vorbit : La infirmeria Măgureni, d. N. Popescu, dirigintele școalei, medicul primar și d. prefect al județului. - La Dițești d. Ștefan Oprescu, dirigintele școalei din Filipești, preotul paroh Ștefan Gorăneanu, d. prefect Al. Mișu și d. medic primar Suceveanu.’ (g La Haimanalele au luat cuvintul d. prefect, dirigintele școalei, d. N. Popescu, medicul primar și parohul Diamandi Popescu, iar la infirmeria Dârmănești preotul Dobre Miulescu, dirigintele Popescu, d. prefect și medicul primar. Infirmeria din Măgureni este instalată într’un frumos local și funcționează cu 8 paturi, cea din Dițești este instalată în localul d-lui Al. Ionescu, închiriat pentru suma de 30 lei anual, iar cea din Haimanalele este instalată într’o clădire nouă, oferită pe 2 ani de către d. Nic. Gheorghe. La infirmeriile Măgureni și Dârmănești s’au prmit mari donațiuni de bani și obiecte. Pâini confiscate.— Erî, poliția comunală a confiscat de la brutarii Al. P.Șulea, Anton Nicolau, G. Dimitriu, Iacob Teodosiu, Bucovea- 11 u și G. Vasilatos 213 pâini găsite lipsă la cântar. Contravenienții au fost dați judecăței. Furtul de la biserica sf. Nicolae.—In ultimul moment aflu că astă noapte s’a spart și biserica sf. Nicolae (Cazărmi), furându-se cutia bisericei cu o însemnată sumă de bani. Se crede că o bandă de spărgători ar fi operat atât aoi, cât și la biserica Maica Precista. Coeäö. Expreședintele bur Steinn și familia sa se vor imbarca pe la mijlocul lunei Septembrie ia Southampton, spre a pleca in Africa de sud , dar înainte de plecare vor trebui să depue jurămîntul de supunere la legațiunea engleză din Baga.* * * Sâmbăta trecută s’a deschis la St.Louis (America) conferența interparlamentară. S’a discutat mult asupra războiului ruso-japonez. Viitoarea conferență se va ține anul viitor la Bruxelles. La Newport (Statele Unite) s'au făcut zilele acestea experiențe, prin care s’a constatat putința pentru vasele submarine cufundate sub apă de a rămânea în comunicație între ele, precum și cu uscatul și cu vasele de războiu, prin aplicația unui sistem bazat pe proprietățile undelor sonore. Această descoperire micșorează cu mult primejdiile navigației submarine și îngădue o acțiune comună a submarinelor. * ¥ ¥ Prințul Sviatopolsk Mirski, noul ministru de interne al Rusiei, a plecat la Vilna, unde va prezida inaugurarea monumentului Caterinei II, ultima operă a defunctului statuar Antokolsky. * * * Se anunță din Pretoria (Africa de Sud) că s’a repetat încercarea de a se fura corpul prințului Cristian Victor, nepotul regelui Eduard. Se știe că prințul a murit în resboiul cu burii și a fost înmormîntat acolo. Se crede că niște australiani au voit să fure corpul prințului, spre a-l duce în munți și a se face apoi că-l găsesc spre a cumpăra o sumă de bani. Mama prințului (sora regelui) se află acum în orașul Cap. * ¥ . Din Livorno se anunță că se așteaptă acolo sosirea escadrei grecești ai cărei ofițeri voasc să viziteze Academia navala. Escadra se va duce apoi la Neapole. UM PROVERB PE /.I Cine vinde dimineața, joacă seara. sg .(Spaniol). Rezirorii Snso-Japonez ( Telegramele «Agenției Române») Petersburg, 31 August. Corespondentul ziarului «Birjevia Viedomosti» află din Tieling că Japonezii înaintează cu repeziciune. Generalul Kuroki, continuându-și înaintarea de flanc spre nord, amenință de a tăia comunicațiunile Rușilor la Kupaatse. Londra, 31 August. «Agenția Reuter» află că mareșalul Oyama și-a stabilit cartierul general la Liaoyang. Există indicii că Japonezii au de gând să silească pe Ruși să primească în curând o luptă decisivă, care se va da probabil la nord de Mukden. Japonezii au găsit la Liaoyang câteva cartușe Dum-Dum, a căror întrebuințare pare probată prin rănile căpătate de câțiva soldați japonezii. Tokio. 31 August. «Agenția Reuter» dă amănontele ce a aflat asupra operațiunilor armatei lui Kuroki în intervalul de la 28 August până la 5 Septembrie, din care resultă că trupele japoneze au suferit continuă din lipsa de proviziuni, Rușii tăind comunicațiunile generalului Kuroki. In lupta de noapte de la 30 August, Rușii au concentrat un foc ucigător contra posițiunei japonezilor, care, după ce au respins atacul rusesc, au ocupat Mercur înălțimile de lângă Yantai și a doua zi pe cele de la vest de Heyingrad. Rușii însă au bombardat această posițiune simultan din două părți cauzând japonezilor grave perderi. Vineri seară trei brigade rusești au atacat aripa dreaptă și centrul armatei japoneze, care a reușit să respingă atacul numai după ce a primit ajutoare de lă aripa stângă. Tâigoviște Înecat într-o căldare cu apă.—Se comunică din Speriețeni, autorităților locale, că erî pe la orele 2 d. a., pe când copiii locuitorului Ion Spirescu se jucau împrejurul unei căldări cu apă,… unul din ei, cel mai mic, Marin, în vîrstă de un an, neobservat de ceîl’alțî frați, a căzut în căldare. Mica victimă s’a înecat. Nenorocire. — Din Bâleniî-Românî vine vestea unei triste întâmplări, a cărei victimă a fost un copil de 13 ani. Iată despre ce este vorba : Copilul Nicolae Dumitrache Voiculeanu, trecând azi dimineață împreună cu alți copii pe lângă o mașină de treerat, a fost apucat de haină și târît de roată, care i-a fracturat oribil brațul și antebrațul mâinei stângi. Copilul a fost transportat la spiju dețean. Starea lui e gravă. Furt îndrăzneț.—Nopțile trecute autori necunoscuți până acum, spărgând brutăria lui Anghel Popa Gheorghe, din Bădulești, au furat suma de 460 lei, în hârtii și argint, un ceasornic de nichel, o geantă și alte obiecte ; în urmă au dispărut. Condeie. Știri din străinătate — Prin poștă — La 30 Octombrie se va da in marea sală a societăței filarmonice din Berlin primul concert internațional de artiști. * * * In orașul Detmold (Germania) s’au constatat până acum in chip oficial aproape 400 cazuri de febră tifoida. Au fost mai multe decese. In această cifră nu se socotesc cazurile din cazarma. S’au luat mesud energice pentru combaterea epidemiei. * * Noul guvernator al Bucovinei, consilierul aulic dr. Regner de Bleyleben, are virsta de 38 ani și este fiul profesorului Alfred de Bleyleben de la școala politehnică din Brünn. In anul 1897 noul guvernator era numai comisar de district, dar sub guvernul Koerber a avansat foarte repede, din cauza extraordinarei sale capacități pentru afacerile administrative.* # 4 I Telegrame particulare ale ziarului Universul! Armata lui Linișino! tăind o oonisație japonezilor Londra. 31.—«Daily Mai!» află din Tientsin că se asigură acolo cum că generalul rus Linievicij Cu o armată de 50 mii de soldați, venind de la Vladivostok, a tăiat comunicația armatei lui Kuroki cu Feng-huang-ceog. O nouă socoteală despre perderi la sașii și japoneze Berlin. 31.—Telegramă din Petersburg: Perderile totale ale rușilor și japonezilor în ultimele 10 zile și în lupta de la Liaoyang, se urcă la 60 de mii de oameni. Mulți morți se află printre burueni înalte, astfel că e cu neputință să fie toți găsiți. Au fost uciși mulți necombatanți. Țara pentru resteoSu până la extremitate Londra, 31 — «Daily Express», este informat din Petersburg că la cercul ținut după botszul fiului taraful,