Universul, septembrie 1904 (Anul 22, nr. 241-269)

1904-09-02 / nr. 241

Gara Brackwallar din Africa germană de sud-vest.—(Vezi explicata) Calendar pe anul 1904 Ortodox Missouri, 1 Septembrie. —­ Cuv. Simeon Catolic Miercuri, 14 Septembre.—­­ înăl­țarea Sf. Grup. Soarele răsare 5.37, apune 6.13 București, 1 Septembrie. Prin vecin ® Atât în ultimul ei raport pe 1903, cât și în raportul pe 1902—după cum s’a văzut din citațiunile pe cari le-am făcut la timp—Camera de comerț din Brașov s’a ocupat cu ches­tiunea importului vitelor din România, recomandînd cu stă­ruință guvernului ungar să rezolve această chestiune. E firească stăruința aceasta. Oprirea importului Vitelor din România a avut o înrîurire din cele mai rele asupra des­­voltărei economice a circum­­scripțiunei acelei Camere. Discutând motivul opririi importului — pericolul intro­ducerii boalelor de vite — ra­portul arată că pericolul ar putea fi înlăturat, fie prin in­stituirea de carantine, fie prin construirea de abatorii la punc­tele de intrare. Dacă pericolul ar fi real, negreșit că măsurile propuse de Camera de comerț din Brașov l’ar înlătura, așa că n’ar fi fost nici o nevoe de măsura extremă a interzicerii importului vitelor. Dar se știe că pericolul in­troducerii boalelor de vite în Ungaria e numai un pretext, nici de­cum un motiv real. Nu se ține minte de când în țara noastră n’au mai fost epizootii de acele cari să pro­ducă catastrofe, deși asemeni epizootii au bântuit pe aiurea. Boalele ce se ivesc la vi­tele noastre, sunt de acele ce există în toate țările occiden­tale, chiar și în cele mai fe­rite—cum e Anglia de e­­xemplu. Serviciul nostru veterinar a luat o desvoltare serioasă și rigurozitatea păzirii măsu­rilor de poliție veterinară e în unele privințe mai mare de­cât aiurea. N’am avea de­cât să cităm asprimea cu care a fost combătută febra aftoasă, asprime ce nici pe departe n’a fost atinsă de serviciile veterinare ale țărilor celor mai înaintate. Și în general, sforțările ce se fac la noi pen­tru vindecarea bolilor de vite, pot servi de exemplu altor țări. Pe de altă parte, dacă am compara starea sanitară a vi­telor din Ungaria și din țara noastră, nu numai la un mo­ment dat ci în perioade lungi, comparațiunea ar fi cu totul în favoarea noastră. Dacă Ungaria a zădărnicit importul vitelor din România și mai apoi i-a interzis cu de­­săvîrșire, motivul nu a putut fi pericolul introducerei boa­lelor de vite. Acesta a fost numai un pretext. Alte interese au condus pe guvernele ungurești în atitu­dinea ce-au luat-o, și e foarte legitim ca și noi să ne apă­răm și să recurgem la re­presalii. Dacă Camera de comerț din Brașov se arată îngrijită de politica noastră vamală — și desigur nu e singura — apoi origina trebue căutată în politica vamală a Unga­riei. O CUGETARE PE ZI Relele de cari suferim ni se par in tot­dea­una de necompa­rat. Bis Austria (Corespondentă parte a ziarului »Universul») Viena, 29 August. Aniversarea mortei împără­tesei Elisabeta Era s-au împlinit, șease ani de la asasinarea împărătesei Elisa­beth de către anarh­istul Lu­­cheni. Profunda pietate față de memoria nenorocitei împărătese crește din ce în ce tot mai mult în sînul popoarelor din Austro- Ungaria, dovadă multele statue și tabele așezate la memoria a­­cestei martire. Alaltă­ erî, în ajunul acestei triste aniversări,între orele 12 și 1 s’au tras clopotele de la toate bisericile din Viena. După a­mi­azi s’au făcut pregătirile necesare în cripta imperială a bisericei Ca­pucinilor, înaintea sarcofagului defunc­tei imperătese, care se află lângă acela al arh­iducelui Rudolf, s-a pus un scăunel, iar jur împrejur mai multe sfeșnice. Sarcofagul era împodobit cu buchete de flori și coroane. Eri dimineață, la orele 8, îm­păratul Francisc Iosif a sosit la cripta imperială și îngenunchiând înaintea sarcofagului fostei sale soții, s-a rugat mai mult timp. Contesa Ștefania de Lonyay, fosta principesă moștenitoare, a trimis o coroană mare compusă din frunze de laur, palmieri, viorele și trandafiri albi. Pe pan­­glicele late de mătase albă se află cu litere de aur numele «Stephania». Au mai depus co­roane arh­iducesa Maria Valeria, principesa de Windischgraz (fiica arh­iducelui Rudolf), etc., etc. Sinucidere Intr’o mică garnizoană din Ga­­liția s’a împușcat locotenentul din armata teritorială Cziharsoh. El fusese mai înainte adjutant al brigadei 52 de infanterie din Leitmeritz. Motivul sinuciderei a fost per­mutarea la trupă, din cauză că locotenentul Cziharsoh a trimis unui camarad din Iosefstadt o cartă poștală pe care se aflau scrise cuvintele : «Să trăiți în pace, voi camarazilor germani». Această cartă poștală, în loc să ajungă la adresă, a ajuns la co­mandantul corpului de armată. Acesta a făcut imediat o anchetă al cărei resultat fu permutarea locotenentului de la statul major, într’o mică garnizoană din Galiția. Nefericitul locotenent, vezîndu-și cariera aproape sfărîmată, s­ a împușcat. Descoperiri arh­eologice . Cu ocazia clădirei noului edi­ficiu al direcțiunei gradinei bo­tanice din strada Pretorius, s'au găsit la o adâncime abia de un metru și jumătate numeroase resturi de picturi de pe părete, a căror culoare este foarte bine conservată. Afară de aceea s’au mai găsit numeroase dușumele romane, din care unele cu mo­­saicuri, precum și fragmente de podoabe de aur veritabile, mici statue de plumb reprezintând zeități romane, vase, lămpi de lut, etc. S’a constatat că în acea parte a fost odinioară un oraș roman, locuit numai de bogate familii romane de patrician I. Habs, să scrie și ea puțin și nu lipsește de la premierele teatrelor din Paris. Și văduva lui Octave Fe­­uillet, care scrie și dînsa romane psih­ologice franceze, e în con­tact numai cu cercurile literare și are un «salon literar», care e renumit. Raporturi întinse cu lumea tea­trelor le are d-na Alexandre Du­mas fils, care a ajuns o figură cu­noscută la premiere ; dînsa șea de lângă piața Malesherbes, care va fi botezată­­ piața celor trei Du­mas, de îndată ce vor fi sfîrșite monumentele generalului, al fiu­lui său Dumas pere și al fiului acestuia Dumas­iu­s. In cercurile scriitorilor se vede apoi văduva lui Leconte de Lisle; în acelea ale compozitorilor joacă un rol însemnat d-nele Gounod și Ambroise Tomas, iar în ace­lea ale sculptorilor sunt mult sti­mate văduvele Falguières și Car­­peaux. Cea mai celebră văduvă a fost de­sigur d-na Michelet, care a trăit mult timp după moartea ma­relui istoric și a încetat din viață acum câte­va luni. In cei din urmă ani au dis­părut din figurile cunoscute nora d-nei G. Sand, văduva lui Qui­­net, a lui Meissonier, a lui Ran­­ville, văduva mareșalului Mac Mahon, aceea a lui Carnot. Văduva lui Felix Faure mai trăește încă, dar foarte retrasă, ca și văduva «marelui francez», contesa de Lesseps. Silvia. mmm feminine Soțiile oamenilor mari D-na Waldeck-Rousseau, vă­duva marelui bărbat de Stat din Franța, mort deunăzi, s-a și vă­zut silită să apere memoria băr­batului ei, care nu putea rămâ­nea neatinsă în focul luptei po­litice. D-na Waldeck-Rousseau, se știa, era o colaborat­oare harnică a soțului său ; ca multe văduve de oameni celebri, ea va trăi prin amintirea lui. In Paris locuesc mai multe văduve celebre, cărora publicul le arată cel mai mare respect când se arată în lume. D-na Pas­teur, văduva marelui medic, stă și acum la institutul Pasteur, și nu lasă să treacă nici o zi fără ca să se așeze pentru câte­va clipe în jilțul de lucru al defunc­tului, spre a-și aminti de dînsul. D-na Alphonse Daudet urmează Cores. LX SFAT PE ZI Pui cu sos de pătlăgele roșii.— Se prăjește puiul in unt. După ce se rumenește, se presară o lingură de făină și se mai pră­jește puțin, se strivesc vr’o opt­­spre­zece pătlăgele roșii, se fier­be puțin în zeama lor, se dă prin sită peste pui­, se potri­vesc de sare, se pune puțin za­hăr și apoi se lasă să scată. Tribuna liberă Pătulele de rezervă Lipsa de porumb în care se găsește, anul acesta, țăranul nos­tru, a făcut să se preconizeze din multe părți, reînființarea pă­­tulelor de rezervă. Această idee și-a găsit mulți partizani în țară, necunoscători de adevărata stare a lucrurilor și cari fiind parti­zani ai acestei instituțiuni, nu se gândesc la inegalitatea, consecin­țele și imposibilitatea aplicare­ ei. In chestiuni economice nimic nu se impune prin forță. Pen­tru ca mersul firesc al lucrurilor să se schimbe, trebue îndrep­tate pe o cale naturală circons­­tanțele în care se produc, spre a ajunge la o îmbunătățire. Re­colte rele, cum am­ avut anul a­­cesta, după cum vedem din sta­tistici și din practica vieței, nu se întâmplă nici­odată în mai mulți ani consecutivi, și dacă am admite acest lucru care ar schim­­ba mersul naturii, nici pătulele de rezervă n’ar­ mai fi suficiente. In principiu însă, admițând i­­deea înființarea pătulelor de re­zervă, într’un periodl următor, d. ex. 1904, cum am putea sili pe țăranul nostru să ne încredin­țeze o parte din recoltă pentru o rezervă pe alți ani, lui, care va voi să profite de prețuri bune spre a-și achita toate datoriile sau această rezervă chiar, nerepre­­zentând de­cât rămășița, ce­ î ră­mâne din achitarea diverselor angarale, pentru întreținerea în prima iarnă și pentru sămânță? Apoi cu ce drept facem pen­tru dînsul excepțiune și ’l for­țăm la o economie ce nu o im­punem celor­l­alți locuitori ai ța­rei ? Cine va strânge și va su­praveghea aceste rezerve și cum se vor evita jafurile ? Dar nu știm dacă unui cunoscător al su­fletului amărât și bănuitor al ță­ranului nostru o ast­fel de idee ni s’ar părea și din alt punct de vedere inaplicabilă. Cercând această experiență inutilă și im­­practică am putea stârni o re­voluție și vărsări de sânge cum, din fericire, țara noastră n’a a­­vut a înregistra până azi. Avem necesitatea de a pune pe țăranul nostrul în imposibilitate de a deveni la un moment dat pețitor de foame și pentru a­­ceasta trebue să-l cultivăm, să-î arătăm valoarea banului, sub o altă nuanță de cum o pricepe el până acuma și să ne urmărim o­­pera atât de bine începută.­­ S’a creat o eră nouă pentru­­ săteanul nostru, inimi mari și însuflețite de un luminat senti­ment patriotic și-au luat ca me­nire cultivarea și îndreptarea stă­­rei lui materiale. A venit anul desastres 1904 care li s'a pus în cale oprind pe loc mersul lor înainte. Anul acesta, dacă va stoarce multe lacrame și va fi în­durerat multă lume prin desas­­trul pricinuit, va arata golurile ce sunt de împlinit și calea de urmat. Pentru țăranul nostru, banul este un ce improductiv și care­, când îl are în buzunar nu ser­­­vește de­cât la achitarea unei da­­­torii, la cumpărarea unui obiect sau la procurarea de tutun și rachiu. A aduna mai mulți bani și a-l păstra nu poate țăranul no­stru ; și la ce i-ar servi să-și strângă un lucru care nu pro­duce decât griji, putând din as­cunzătoarea lui ușor­ii distruși, de gusganî sau furat în lipsa lui din bordeie. La cel mai bogat țăran, ave­rea constă în cât de întinse se­­­mănături, în vite cât de multe și în lucruri de ale gospodăriei. Fatalismul lui și lipsa de sigu­ranță, îl face să se lucrează nu­mai în voința predestinată a lui Dumnezeu și un an ca acesta va repune și pe cel cu mijloace mai mari, forțându-l la o lichi­dare silită a avutului său spre a-șî procura lucrurile de care e lipsit. Cât privește pe țăranul să­rac, acesta stă și mai rea. N'a avut nici odată destui bani din­­tr’o dată, spre a-șî cumpăra o vită și de câte ori i-a trecut ba­nul prin mână o parte s’a dus în prima Duminecă la târg pe lu­cruri de cari s’ar fi putut dis­pensa și cu restul, când nu cu totul, ’și îneacă necazul. In timpuri normale, față de puținele cerinți materiale ale vie­ței țăranului și de faptul că în­treaga familie contribue la toate muncile, țăranul nostru are din recoltă venituri mai mari de­cât îi trebue pentru acoperirea da­toriilor și întreținerea lui și la care se mai poate adăuga deose­bitele venituri extra­ordinare, di­ferind după țesuturi, lucrări ma­nuale, transporturi, etc., și din care se întreține o bună parte a anului. Vorbind într’un articol prece­dent de «Creditul la țară» am spus că trebuesc centralizate toate obligațiile țăranului la Băncile populare, dându-le acestora pe lângă un privilegiu și un control definitiv asupra stărei materiale a țăranului și mărindu-și prin a­­ceasta creditul lui la Bancă. Pentru ajungerea dorinței ge­nerale ca țăranul nostru să-și­­poată face o rezervă și să poată fi la adăpost de mizerii noui, în același timp, spre a-l educa ca să privească banul ca un lucru productiv și să-l deprindem a face din sume mici valori mari, este de neapărată necesitate cre­area unor secțiuni de case de e­­conomie pe lângă Băncile popu­lare, ale căror gestiuni să fie in­dependente de bănci și servind pentru aceste operațiuni ca su­cursale de ale Casei de depu­neri. Ca și pentru obicinuitele Case de economii, să se aibă în vedere scutire de prea multe formalități și versămintele să nu fie supuse la nici o taxă fiscală. Depunerile să se bucure de o dobândă fixă. Pentru ajutorul sătenilor și cum nu vom ajunge nici odată ca în fie­care cătun să fie o bancă, ce ar fi și contra interesului de cooperare, să se institue livrete și timbre de e­­conomie de la cinci centime în sus, care vor fi lipite pe aceste librete și vor trebui a fi puse în vinzare fără nici o remiză, de toți negustorii și de toate ad­ministrațiile de la țară. Ori și când țăranul se va prezenta cu libretul lui de timbre la bancă, acest libret sâ-i fie vizat și su­mele cât vor fi întocmit valoa­rea de un leu sa fie trecute în­­tr’un alt libret care pentru sigu­ranța propretarului lui se va păstra la Bancă și sumele trecute acolo, din chiar ziua înscriere­­lor, vor fi recunoscute ca pur­tătoare de dobânzi. Ca un ultim privilegiu care va da un impuls mai mare țăranului nostru, aceste­­ vărsăminte făcute de ori­ce con­tribuabil până la o valoare oare­care, de ex. lei 200, nu vor pu­­­­tea fi urmărite de­cât de Stat, i in caz că ar avea ceva de recla­mat de la posesorul libretului, ast­fel nu va putea fi atinsă suma i fixată de nici un alt creditor.­­ Procedând ast­fel,vom deprinde­­ pe teran a face economii și îl vom­­ scăpa de dezastre viitoare.­i E. FI. Mobilizării­ din Basarabia (Prin poștă de la corespondentul nostru particular) Iași, 30 August. Știrile ce m­i-au sosit astă­zi din Basarabia sunt foarte triste ; vestea despre ordinul mobiliză­rilor a căzut acolo ca o bombă, mii de familii din cele mai dis­tinse sunt în plină desnădejde, căci mii și mii de tineri, mem­bri ai acestor familii au primit ordinul ca până 'n 48 de ceasuri să se prezinte la regimentele lor. Acest ordin a fost afișat alal­­tăera, la orele 2 d. a. în toate orașele, târgurile și satele din Basarabia. Din momentul în care s’a dat ordinul de mobilizare, s’au luat măsuri neînchipuit de strașnice de către autoritățile militare, pen­tru ca nimeni din cei vizați de ordinul mobilizare­ să nu mai poată pleca din Basarabia. Pa malul Prutului au fost postate sute de santinele aduse din localitățile cele mai îndepăr­tate, cari păzesc ca nimeni să nu se apropia de malul Prutului. Drame din cele mai sfîșietoare au fost provocate în sinul mul­tor familii de către mobilizarea care e considerată de toți ca o sentință de moarte pentru cei chemați. Mulți tineri au incercat să fugă deghizându-se în haine femeiești. Doid din acești tineri, au fost prinși în dreptul satului Molcă­­rești, și în lanțuri au fost tri­­meși la Chișinău. Un alt ordin, afișat era, ame­nință cu împușcarea pe toți acei cari vor încerca să se sustragă ordinului de mobilizare, care vi­zează pe toți rezerviștii de la 1898 încoace. Gara Brackwaîier din Africa germană de sud-vest — Vezi ilustrația — Ultimele telegrame sosite din Africa de sud, ne-au anunțat că trupele germane au biruit pe hereroșii răsculați cari se retrag. Ilustrația noastră de astă­zi re­prezintă o vedere a gărei Brak­walter din Africa germană de sud-vest, în care se află și o garnizoană de trupe germane, pentru apărarea calei ferate, în contra atentatelor bandelor de hereroși. Răsboiul ruso-japonez — Prin N­r.std — D. Prefontaine, ministrul ma­rinei în Canada, a anunțat că gu­vernul rus a oferit 46 mii de dolari guvernului canadian ca despăgubire pentru confiscările nelegate­ de vapoare făcute în a­­pele din nordul oceanului Pacific. Ministerul canadian spune că, de­și autoritățile din Ottawa n’au sfirșit cercetarea chestiunei,crede că ea va fi regulată ast­fel într’un chip mulțumitor prin oferta fă­cută de Rusia.* * * .«­Niște chinezi sosiți la Cifu spun c­a la Daini a murit un ge­neral japonez foarte inteligent și activ. Dînșii n’au putut să'i spună numele. Depozitul japonez de muniți­­uni de la Lilunkan a fost dis­trus de granitele rusești. * * * Intr’o scrisoare sosită la Citu se spune că rușii din Port-Ar­thur beau apă de mare distilată, de­oare­ce japonezii au tăiat conductele de apă ale rezervoa­relor de la muntele Itșan. * * * Se vestește din Tokio că ope­rațiunile lui Kuroki sunt încon­jurate de cel mai adânc mister, ceea­ ce pare să arate că gene­ralul japonez pregătește o miș­care hotărîtoare contra orașului Mukden.* * * La consulatul rus din Cita s’a descoperit Vineri un japonez, care se strecurase acolo. Interogat, el a declarat că e marchitan, dar se crede că e un spion. «Daily News» spune că are cuvinte temeinice să creadă că rușii nu s’ar da înapoi să facă pacea în anumite condițiuni. S’au și făcut de câte­va sile propuneri în acest sens de către o a treia putere. Corespondentul londonez al zia­rului «Daily Post din Birmin­gham spune că a văzut o cores­pondență din care reese că nu numai Rusia ar primi o media­­țiune, dar că s-au și discutat con­dițiile în care ar primi-o. După afirmarea acelui cores­pondent, Wilhelm II a luat a­­ceastă inițiativă, iar condițiile pe care Rusia ar fi dispusă să le facă Japoniei ar fi următoarele: 1) Rusia ar recunoaște prepon­­deranța Japoniei în Coreea, cu condiție ca concesiile comerciale ale acestei țeri să nu sufere mo­dificări și ca să nu se aducă nici o restricțiune comercialui rus. 2) Port-Arthur și Dalny ar fi declarate porturi deschise, ca și cele­l’alte porturi ale Manciu­­riei deja menționate într’un acord dintre China, Anglia și Statele­ Unite. 3) înființarea de consulate străi­ne să fie autorizată la Antung și Mukden, dar cu condiție ca stă­pânirea Rusiei asupra întregei Manciurii să fie recunoscută de japonezi și confirmată printr-o învoire internațională la care ar lua parte și China. Chestia despăgubirilor și a chel­­tuelilor de războiu nu a fost încă hotărîtă în acea corespondență. Circulația comercială Ga­­lați-Azac­ău-Tulcea (Prin poștă de la corespondentul nostru particular) Galați, 30 August. Am vorbit la timp în «Univer­sul» despre construirea mărețu­lui pod ridicat peste balta Lăți­mea din județul Tulcea. Am arătat atunci importanța acestui pod și avantagiile ce vor decurge pentru piețele Tulcea și Galați, prin construirea sa. Am relatat de asemeni cum Camera de comerț locală a in­tervenit pe lângă ministerele res­pective cu rugăminte ca, pentru înlesnirea transporturilor, să se pună la dispoziție una din șalu­pele marinei noastre. Cererea, se știe, a fost admisă și șalupa «Veghietorul» va servi de acum pentru remorcarea ba­cului pe cari se vor face trans­porturile între ambele piețe co­merciale. Azi, Luni, s’a făcut prima cursă cu bacul între Azaclăn­-Galațî, in prezența d-lui primar Bastachi, a d-lui inginer Caraman și nu­meroși comercianți. Primăria a stabilit un număr de cinci curse în zilele de lucru; dacă necesitatea va cere, ele vor putea fi mărite, în zilele de săr­bători și Dumineca însă. Taxele sunt cât se poate de modeste și încep de la 5 bani până la 1 leu, pentru diverse transporturi. Pontonul de acostare a fost instalat la vadul Rașca. Coresp.J------­­I ■ m­i ■ -Ml iMumaaga etórai íe provincie Da la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 30 August 1904— Botoșani Incendiu­ din Costești. — Astă-noapte, pe la ora 1 sula., a isbucnit un puternic incendiu la lo­cuința comerciantului G. Iliescu, din cătunul Dorobanți, pendinte de co­muna Gostești. Incendiul i-a dis­trus complect casa cu atenanse și tot ce avea de-ale gospodăriei, fâ­­cându-î pagubă de 4000 lei. Focul se crede a fi fost pus. In jurul dramei familiare,­­ Ionescu a propus până acum d-lui judecător Vrănceanu, care instruește această afacere, vr’o 54 de martori cu cari vrea să dovedească, după am mai spus, că e om cinstit și că de aproape un an și jumătate a că­utat să se împace cu nevasta sa , însă, din cauza soorilor săi, nu re­ușise, ceea ce l'a făcut să comită crimele. Fosta lui femei, d-na Maria Gu­­ceanu, ascultată la instrucție, se desvinovățește cu tărie de acuzările aduse de criminal cum că în noap­tea crimei s’ar fi aflat la Leorda pe­trecând cu amantul ei. Spune cum că se afla acolo, spre a nu se întîlni cu dânsul. E curios faptul că Ionescu a luat cu el în arest tot serviciul de toa­letă și ori da câte ori e adus la in­strucție își face câte 2 ore toaleta, bărbierind­u-se, pudrîndu-se și dro­­tându-șî mustățile. Starea victimelor nu s’a amelio­rat de loc. Emil­ Craiova Amenințat cu moart­ea. — In timp ce jandarmul V. Chiuraliu, din Risipiți, se afla în urmărirea unui individ contra căruia avea de executat un mandat de arestare, vede la o horă din sat cum Stan M. Udrea voia să tae cu cuțitul pe un consătean al lui, anume Pârvu Du­mitru. Intervenind să scape pe Pârvu de la o moarte sigură, jandarmul nu numai că a fost lovit el cu cuțitul, dar dacă nu avea prezența de spi­rit să se ascundă după un copac, era să fie omorît de glonțul pe care Udrea l-a descărcat dintr'un revol­ver asupra lui. Cu mare greutate Stan a putut fi arestat. Vizită.­­ Cu ocazia târnosirea unei biserici din Cetate, care se va face la 4 Septembrie, mai mulți români de peste Dunăre au cerut și obținut permisiunea de a veni în corpore, fără pașapoarte, la a­­ceastă festivitate. Lucilius. Focșani Spargere.—In zilele de 28 și 29 cor., din cauza sărbătorilor e­­vreești, magazinul de coloniale al d-lui Iacob Kocher fiind închis, niște necunoscuți făcători de rele s-au in­trodus în prăvălie, după ce au for­țat ușa din dos, cu intențiunea de a sparge casa de bani. Hoții au reușit să facă o gaură ca de vre-o 15 cen­timetri în ușa casei de bani, din care au lu­at o sumă de 1500 lei în numerar și 1500 lei în bijuterii. Doamna Kofîlev, cu o zi mai îna­inte de a­­e comite această spar­gere, a scos 10.000 lei, pe care i-a trimis soțului ei la Galați, unde are o sucursală. Chivu. Giurgiu Banchet politic.­Astă­zi la 4 d. a., a fost în salonul Toper o întrunire intimă a grupului liberal­­dizident, după care a urmat un banchet. Președinte al întrunire­ a fost d. Mitică, Dumitrescu. Au vorbit d-niî : dr. Ion Piteș­­teanu, Gh. Bucurescu, advocat C. Rădulescu, învățătorii M. Țiculescu, Morărescu și Bârleanu-Măgura, in­ginerul Remus Antonescu și depu­tatul N. Bălănescu. Dunăreanul. Mizil Incendiul de la fabrica de gaz.­ Astă­zi, la orele 7 diminea­ța un mic incendiu s’a declarat la fabrica de gaz a fraților Gheorghiu. Focul a luat naștere din neglijența mecanicului, care a uitat deschis robinetul de deasupra unui cazan în care fierbe țițeiul, ast­fel că ga­zele au eșit aprinse din cazan și au incendiat o parte din acoperișul fabricei. Pompierii sosind la timp, au loca­­lisat imediat focul, înlăturând prin aceasta o mare catastrofă, de­oare­ce rezervoarele de benzină și țițeîti erau în apropiere. Pagubele nu trec peste 500 lei. Nicol. Ploești Sinuciderea din strada Co­loniei. — Tînerul Ion I. Lidianu, din str. Color­­el, m­er­ând la cărți niște baus­­ trăint f ne mai putea. 1 Tecucin incendiu.—Erî dimineață, pe la orele 10 și jum., un violent incen­­diu s’a declarat la locuința d-lui Sava Aiton, din str. Sf. Neculae. Focul, care luase naștere de la un cămin, s’a comunicat la ate­nanse, aprinzîndu-se coperișul. Sosind imediat secția de pom­pieri, de sub comanda d-lui G. Burce, focul a fost localizat. Câinii, du-i pune la loc, a băut era o în­semnată cantitate de esență de oțel din care cauză a încetat azi din viață, cu tot ajutorul ce i s’a dat la spital. Prădarea unei mânăstiri. — O telegramă din Văleni anunță că pri­nnoapte a fost prădată m­ânăs­­tirea Cheia, furându-se din cutia bisericei suma de 60 lei și mai multe obiecte de valoare. Punire gravă.— Aseară locui­torul Constantin Ioan, din strada Stindardului, a fost bătut și rănit grav de către țiganul Stan Marin și soția sa Anastasia, din care cauză victima se află în căutarea spita­lului. Agresorii sunt arestați. Furt.—Eri­ noapte, Alecsandru și Eliade Ștefănescu, spărgând rasa d-nei Floarea Ionescu, din str. Ste­garului, i-au furat o însemnată sumă de bani și mai multe obiecte, fâ­­cându-se apoi nevăzuți. Spargerea bisericii? Maica Precesta.—Astă-noapte niște ne­cunoscuți au spart ușa de la alta­rul bisericei Maica Precista, au pă­truns înăuntru și au furat toți banii ce i-au găsit prin cutiile bisericei. Se fac cercetări. Inaugurări.— Erî, în mijlocul unei afluențe mari de săteni,s’a fă­cut, înainte de amiază, inaugurarea infirmeriilor din cercurile Nedeiea, Măgureni și Dițești, plasa Filipești, iar după amiază a celor din cercu­rile Haimanalele, Dărmănești și Mă­­nești, din plasa Mărgineni, infirme­riile fiind frumos pavoazate cu ver­deață și drapele. După terminarea serviciilor reli­gioase, au vorbit : La infirmeria Măgureni, d. N. Po­­pescu, dirigintele școalei, medicul primar și d. prefect al județului. - La Dițești d. Ștefan Oprescu, di­rigintele școalei din Filipești, preo­tul paroh Ștefan Gorăneanu, d. pre­fect Al. Mișu și d. medic primar Suceveanu.’ (g La Haimanalele au luat cuvintul d. prefect, dirigintele școalei, d. N. Popescu, medicul primar și parohul Diamandi Popescu, iar la infirmeria Dârmănești preotul Dobre Miulescu, dirigintele Popescu, d. prefect și medicul primar. Infirmeria din Măgureni este in­stalată într’un frumos local și func­ționează cu 8 paturi, cea din Di­țești este instalată în localul d-lui Al­. Ionescu, închiriat pentru suma de 30 lei anual, iar cea­ din Haima­nalele este instalată într’o clădire nouă, oferită pe 2 ani de către d. Nic. Gheorghe. La infirmeriile Măgureni și Dâr­­mănești s’au prmit mari don­ațiuni de bani și obiecte. Pâini confiscate.— Erî, poli­ția comunală a confiscat de la bru­tarii Al. P.Șulea, Anton Nicolau, G. Dimitriu, Iacob Teodosiu, Bucovea- 11 u și G. Vasilatos 213 pâini găsite lipsă la cântar. Contravenienții au fost dați ju­­decăței. Furtul de la biserica sf. N­icolae.—In ultimul moment aflu că astă­ noapte s’a spart și biserica sf. Nicolae (Cazărmi), furându-se cutia bisericei cu o însemnată sumă de bani. Se crede că o bandă de spărgă­tori ar fi operat atât aoi, cât și la biserica Maica Precista. Coeäö. Ex­președintele bur Steinn și familia sa se vor imbarca pe la mijlocul lunei Septembrie ia Sou­thampton, spre a pleca in Africa d­e sud , dar înainte de plecare vor trebui să depue jurămîntul de supunere la legațiunea en­gleză di­n Baga.* * * Sâmbăta trecută s’a deschis la St.­Louis (America) conferența interparlamentară. S’a discutat mult asupra războiului ruso-ja­­ponez. Viitoarea conferență se va ține anul viitor la Bruxelles.­­ La Newport (Statele­ Unite) s'au făcut zilele acestea experiențe, prin care s’a constatat putința pentru vasele sub­marine cufun­date sub apă de a rămânea în comunicație între ele, precum și cu uscatul și cu vasele de războiu, prin aplicația unui sis­tem bazat pe proprietățile un­delor sonore. Această descoperire micșo­rează cu mult primejdiile navi­gației sub­marine și îngădue o acțiune comună a sub­marinelor. * ¥ ¥ Prințul S­viatopol­sk M­i­rski, no­ul ministru de interne al Rusiei, a plecat la Vilna, unde va prezida inaugurarea monumentului Ca­­terinei II, ultima operă a defunc­­tului statuar Antokolsky. * * * Se anunță din Pretoria (Africa de Sud) că s’a repetat încercarea de a se fura corpul prințului Cris­tian Victor, nepotul regelui E­­duard. Se știe că prințul a murit în resboiul cu burii și a fost în­­mormîntat acolo. Se crede că niște australiani au voit să fure corpul prințului, spre a-l duce în munți și a se face apoi că-l găsesc spre a cum­păra o sumă de bani. Mama prințului (sora regelui) se află acum în orașul Cap. * ¥ . Din Livorno se anunță că se așteaptă acolo sosirea escadrei grecești ai cărei ofițeri voasc să viziteze Academia navala. Esca­dra se va duce apoi la Neapole. UM PROVERB PE /.I Cine vinde dimineața, joacă seara. sg .(Spaniol). Rezirorii Snso-Japonez ( Telegramele «A­genției Române») Petersburg, 31 August. Corespondentul ziarului «Bir­­jevia Viedomost­i» află din Tie­­ling că Japonezii înaintează cu repeziciune. Generalul Kuroki, continuân­­du-și înaintarea de flanc spre nord, amenință de a tăia com­u­­nicațiunile Rușilor la Kupaatse. Londra, 31 August. «Agenția Reuter» află c­ă ma­reșalul Oyama și-a stabilit car­­tierul general la Liaoyang. Există indicii că Japonezii au de gând să silească pe Ruși să primească în curând o luptă de­cisivă, care se va da probabil la nord de Mukden. Japonezii au găsit la Liaoyang câte­va cartușe Dum-Dum­, a că­ror întrebuințare pare probată prin rănile căpătate de câți­va soldați japonezii. Tokio. 31 August. «Agenția Reuter» dă am­ănon­tele ce a aflat asupra operațiu­­nilor armatei lui Kuroki în in­­tervalul de la 28 August până la 5 Septembrie, din care resultă că trupele japoneze au suferit continuă din lipsa de proviziuni, Rușii tăind comunicațiunile ge­neralului Kuroki. In lupta de noapte de la 30 August, Rușii au concentrat un foc ucigător contra posițiunei ja­ponezilor, care, după ce au res­pins atacul rusesc, au ocupat Mercur­ înălțimile de lângă Yan­tai și a doua zi pe cele de la vest de Heyingrad. Rușii însă au bombardat această posițiune simultan din două părți cauzând japonezilor grave perderi. Vineri seară trei brigade ru­sești au atacat aripa dreaptă și centrul armatei japoneze, care a reușit să respingă atacul numai după ce a primit ajutoare de lă aripa stângă. Tâigoviște Înecat într-o căldare cu apă.—Se comunică din Speriețeni, autorităților locale, că erî pe la orele 2 d. a., pe când copiii locuitorului Ion Spirescu se jucau împrejurul unei căldări cu apă,… unul din ei, cel mai mic, Marin, în vîrstă de un an, neobservat de ceî­l’alțî frați, a căzut în căldare. Mica victimă s’a înecat. Nenorocire. — Din Bâleniî-Ro­­mânî vine vestea unei triste întâm­plări, a cărei victimă a fost un co­pil de 13 ani. Iată despre ce este vorba : Copilul Nicolae Dumitrache Voi­­culeanu, trecând azi dimineață îm­preună cu alți copii pe lângă o ma­șină de treerat, a fost apucat de haină și târît de roată, care i-a fracturat oribil brațul și ante­brațul mâinei stângi. Copilul a fost transportat la spi­­ju dețean. Starea lui e gravă. Furt îndrăzneț.—Nopțile tre­cute autori necunoscuți până acum, spărgând brutăria lui Anghel Popa Gheorghe, din Bădulești, au furat suma de 460 lei, în hârtii și ar­gint, un ceasornic de nichel, o geantă și alte obiecte ; în urmă au dispărut. Condeie. Știri din străinătate — Prin poștă — La 30 Octombrie se va da in marea sală a societăței filar­monice din Berlin primul con­cert internațional de artiști. * * * In orașul Detmold (Germania) s’au constatat până acum in chip oficial aproape 400 cazuri de febră tifoida. Au fost mai multe decese. In această cifră nu se socotesc cazurile din cazarma. S’au luat mesud energice pen­tru combaterea epidemiei. * * Noul guvernator al Bucovinei, consilierul aulic dr. Regner de Bleyleben, are virsta de 38 ani și este fiul profesorului Alfred de Bleyleben de la școala poli­­teh­nică din Brünn. In anul 1897 noul guvernator era numai co­misar de district, dar sub guver­nul Koerber a avansat foarte re­pede, din cauza extra­ordinarei sale capacități pentru afacerile administrative.* # 4 I Telegrame particulare ale zia­­rului Universul! Armata lui Linișino! tăind o oonisație japonezilor Londra. 31.—«Daily Mai!» află din Tientsin că se asi­gură acolo cum că generalul rus Linievicij Cu o armată de 50 mii de soldați, venind de la Vladivostok, a tăiat comuni­cația armatei lui Kuroki cu Feng-huang-ceog. O nouă socoteală despre perderi la­­ sașii și japoneze Berlin. 31.—Telegramă din Petersburg: Perderile totale ale rușilor și japonezilor în ultimele 10 zile și în lupta de la Liao­yang, se urcă la 60 de mii de oameni. Mulți morți se află printre burueni înalte, ast­fel că e cu neputință să fie toți găsiți. Au fost uciși mulți necom­batanți. Țara­ pentru resteoSu până la extremitate Londra, 31­ — «Daily Ex­press», este informat din Pe­tersburg că la cercul ținut după botszul fiului taraful,

Next