Universul, septembrie 1904 (Anul 22, nr. 241-269)
1904-09-02 / nr. 241
Institute M da Domnușore „Șeșefschi“ București, Bill. Schitulv?igursat:i, 43 Directoare-Pi’oprișt 1ră< D-na A. ȘEȘEFSCm Profesoară la azilul Elena Doamna, secția normală CURS PRIMAR,TICEUL COMPLECT, COMERCIAL și FACULTATIV Cursurile tuturor sacțiunior sunt bine organizate și conduse de un corp didactic ales. Institutoare și guvernante străfoș vor observa cu stricteță conversațiunea elevelor în limbele franceză, germană și engleză și repezitoare vor ajuta pe eleve în preparațiunea cursurilor lor. In secția comercială sunt admise elevele care au terminat 4 clase secundare. Cursurile se predau după programa Statului; examenele se depun la Stat. Instrucțiunea elevelor cursului facultativ va fi dată după un program propriu aprobat de Stat. Obiectele de studiu vor fi predate în limbele franceză și germană. Lucrului murului (broderie, lingerie și croitorie), i se va da o deosebită atențiune, numai puțin desemnulum, picture și canto. Piano după programa Conservatorului, îngrijire părintească. Prețuri foarte convenabile, înscrierile se fac de acum, iar cursurile încep la 9 Septembrie. Informațiuni și prospecte la cerere. 7H53 Mitatul de Domnișoare simmii — Fondat în anul 1SSQ r>~ 22, Calea Șerban Vodă, 22 — BUCUREȘTI -Directoare I PAULA HARALWIE §i ANA ÍJfcfáfc Í IESun (născute Bonnie) CURS PRIMAR, cu Învățarea obligatorie a limbilor franceză și germană. CURS SECUNDAR și SIGEAL cu programa Statului. CURS SPEGIL PENTRU LimBILE STREINE. PIANO după programa Conservatorului. Gimnastică, Desemnul, Mustea vocală, Lucrul manual (broderie, tapiserie, lingerie, croitorie) obligatoare pentru toate «erele. Pictura, Eirogravura, Canto,Dansul, sunt precise de cei mai distinși specialiști din Capitală. Profesori de la Stat - institutoare franceze, germane, engleze, EXAMENELE SE TREC IN INSTITUT. Institutul este instalat în vastul palat , Bălăceanu, ocupat odinioară de Seminarul central al Statului, care a fost complect restaurat și înzestrat cu cel mai întreconfort, fiind astăzi cel mai frumos local din Capitală. Parc frumos, curte vastă. Tmnwa yul Șerban-Vodă trece pe la poarta instilatului. 7583 „CULTULUL” Institut de domnișoare Cursuri primare, liceale, facultative, Cfeus profesiomsi după programa statului. Cura de muzică Vocală, piano și pictură. Se primesc studente și eleve, care frecmentează școalele statului, în pensiune. Pentru înscriere și ațece în formațiune a se adresa la direcțiunea institutului str. Romana 89, București. Prospecte la cerere. 77S3* latTST’l'X’-CJ'TXIXVirgilia Popscu Liceu, Școală comercială și Școală primară București. - Str. Gen. Frascu 68 AL CINCILEA AN DE FUNCȚIONARE Cel mai popular institut de băețî din Capitală. — In cei patru ani de existența,, 801 elevi promovați, din cari 45 diplomat, și absolvenți de școala comercială superioară, 11 bacalaureați, 47 absolvenți de curs inferior comercial, 316 absolvenți de clase primare.—Prețuri moderate. — Prospecte la cerere. 7646 ■ Institutul „OTESGO“ București, Calea Daramanților» ÎS—18 Liceu complect clasic, real și modern Curs superior zis comerț- Curs primar Corp didactic ales Ordinea și disciplina exemplare menagiul și îngrijirea părintească. Resultatele examenelor strălucite. Pre țările modeste cunoscute. Prospecte se trimet la cerere. Examenele pentru toate clasele liceale și comerciale se vor ține în institut, înscrierile încep la 20 August. Se poate corespunde în tot timpul, vacanței Directorul și proprietarul institutului SOXOTESCU. Profesor și fost 12 ani director al liceul« Suhaiu-Viteazul. Fost membru în:consiliul permanent alir structiunea publica 7605 Institut de Dosisteosro , POMPILIAN1 Calea Rahevei 69—S © — BUCUREȘTI — Sub direcțiunea d-ns. GENSTANȚA ZQSSIM, născută Pompilian, licențiată in matematici din Bucureși și Paris. — Redeschidă LUNI 30 AffG&ST — următoarele cursuri:, Secțiunea cursului român. Programul Statului. Curs primar, liceu complect, clasic, real, modern și gr II. Examenul In Institut., Certificatel' obținute dau aceleași drepturi ca cele de la școlile Statului- ' Secțiunea cursului francez. Program propriu, clase și cursuri speciale absolut distincte de liceu. Elevele ambelor secții își pot complecta cunoștințele urmând cursurii ACADEMIEI INSTITUTULUI Care cuprinde : 1- a Secțiunea conferințelor Hieran 2- a Secțiunea, Academiei de Musica Artă dramatică: Musica Vocală i instrumentală, Declamație, Dans. 3- a Secțiunea de Picturii.. 4- a Secțiunea profesională superioar de lucru manual. 7740 "litüL DE dumIT „LOLLIOT* — BUCUREȘTI — Strada fedlației Ro. 18 Cursuri primare, secundare și profesionsale (cu prațti foarta reduse). Curs»** facultative preda în limbele streine. Prospectul (anul XV-lea) i trimite la cerere. Inscripțiunile se primesc la 15 August. *r.------—îl*— *----- fi fACit G~. Starsi timp Ai și asta Maior până la 31 August 1904 Argeș.—Timpul variabil, somn niturile da primăvară slaba Izlazuvili și fânețele rule. Viile slaba. A Început facerea ogoarelor pentru semir. Hurila de toamnă. Au căzut ploi generale lu zilele de 22, 23 și 24 cor. Bacău.—Arăturile pentru semănăturile de toamnă urmează cu activitate, Porumbul parte da mijloc și restul compromis. Viile bune și imașurile s’au mai îndreptat. Vitele suferă din cauza lipsei nutrețului. Botoșani.—Izlazurile în urma ploilor a începută se îndrepta și câmpiile înverzesc. Arăturile și semănăturile de toamnă se fac în continua foarte buna. Pa alocuri a răsărit grâul. Treazul sa activează. Pontrabul s’a mai îndreptat puțin in urma ploriior căzute. Brăila. — Porumbul e compromis cu totul afară de 8—9 comune unde sa speră că va da o recoltă mică. Malurile și glasurile djj răsărit pretutindeni unde au fost ploi. 1n prezent se continuă cu araturile de toamnă. A plouat în tot județul, Bualia.—A plouat parțial ara«ugiind producțuinra viilor și facerea arăturilor și semănăturilor de toamnă. Se speră că se va face puțină iarbă de pășune, Constanța.—Treerakul aproape terminat. Facerea ogoarelor de toamnă continuă, de asemenea și semănatul rapiței. Porumbul parte mediocru și parfa compromis. Viile în general bune Pășunete s’sa mai îndreptat. ÜQ Vurluiu.—A plouat in comuna Viadict, Arăturile de tastrmă continuă cu activitate., Viile* de pe vale încep a se îndrepta în urata piitne.ep a or. Vo ioc. Pe alocarea câmp« a încăput a -o înverzi. Aseoika din a. e. treerată și deportată. Dâmbovița.—■Timpul ploios. Fac«rea ogoarelor continuă cu îaiisnire. Semănatul grâului «t al rapiței, a fac: puț. Porumburile cari s’au menținut până aaumare urma ploilor s’au mai îndreptat Islazurile au început a sa îndrepta. Viile frumoase. Dolj.—Starea semănăturile dinspre Dunăre, mediocră, restul compromise de secetă. Villa promit o recoltă bună. Porumbul parte mediocru și restul compromis. Arăturile continuă. A plecat în tot județul Dorohoiu.— Porumbul în general mijlociu. Vine bune. Imașume bune in 5 comune, mijlociu In 31 șirele în 11 comune. Fălciu.—In intervalul de la 18-25 timpii variabil cu vînt și răcoare. Ploile căzute au fost generale și abondente. Treerul s’a terminat și se continuă cu fierea și strîngerea cocenilor de porumb. Viile merg bine. Arăturile de toamnă se accelerează și pe alocurea a început semănăturile de toamnă. Gorj —Ia majoritatea comunelor porumbul compromis. La 22, 23 și 24 cor. a căzut ploa e abundentă în tot județul. Ia present timpul este răcoros. Islazurile au început a înverzi în urma ploilor căzute. Ialomița.—Metafile semănate pentru nutreț au răsarit. Izlazurile pentru pășune s’au îmbunătățit în urma ploilor căzute. Arăturile și semănăturile de toamnă continuă in tot județul. Iași.—Timpul de la 18—25 a fost însoțit de ploi generale și abende ete. Prducțiunea semănăturilor de toneaai în general bună, iar cele de primă casă mediocre. Vine bunișoare. Porumbul în general compromis. Fânețele foarte proaste și viile șuier din lipsa nutrețului _ Ilfov.—In urma ploilor căzute ‘tinetelor’au îndreptat puțin. Părul»'• burile compromise islazurile sunt lipsite de iarbă. Viile și pomii fructiferi promit roade. Treeratul grâului, ocrului și ovăzului terminat.Locuitorii se ocupă cu facerea ogoarelor pen ferm semănăturile de toamnă, ajutați mult de ploaia căzută. Răpită a început a răsări. Mehedinți. — Starea semănăturilor nerecoltate care stagna din lipsa de ploae, a început a se îndrepta în urma ploilor căzute.. Muscel. — Timpul variabil. A plouat în tot județul. Pășunele au început, a se îndrepta. Porumburile compromise în cea mai mare parte. Se activează culesul prunelor, recolta fiind abundentă. Viile replantate sunt frumoase. S-a început arăturile pentru semănăturile de toamnă. Nianții.— Timpul de la 19 — 25 a fost însoțit de ploi torențiale, însă parțiale care a îndreptat puțin imașurile și porumburile necompromise ; treeratul pânei albe și arăturile și semănăturile de toamnă continuă. Olt.— In tot județul a plouat și plouă zilnic. Se fac Semănături de răpită și în curând vor începe cele de grâu. Pășunele au început a se îndrepta. Prahova.—In urma ploilor căzute facerea ogoarelor pentru semănăturile de toamnă continuă cu activitate începând chiar să se semene grâul. Meiul și ranița se presint bine , de asemenea și vin». Porumbul de la câmp compromis de secetă, cel de la munte va da o producția im mijlocie. Se speră a se îndrepta islazurile în urma ploilor căzute. Pufos.—Timpul însoțit de ploi abundente în tot județul. Viile progresează, dar dacă ploile vor mai continua, este posibil ca mai ales, viile »plantate sil sufere stricăciuni. Imașurile au mai înverzit, în urma ploilor, în unele părți unde erau a I mpr mi... m. mu fi urneam.. érc. Imașelfl s’au mai înviorat în urma ploilor căzute. Facerea arăturilor pantru semănăturile de toamnă continuă. S’a început și semănatul grâului. Timpul variabil. Ilumanați.—Ploaie generală în tot județul săturând de ajuns pămîntul și fiind extrem de favorabilă semănăturilor și rapiței făcute pe întinderi mari. Iarba de vite se va desvolta repede. R.Sărat.—In urma ploilor căzute s’a asigurat în bune condițiuni facerea ogoarelor pentru semănăturile de toamnă. Recolta viilor slabă. Miriștile vor da puțină iarbă. Suceava. — Timpul de la 18—26 August a fost ploios și rece. Ploaia ce cade încă cauzează stricăciuni ovizelor secetate, începând a încolți cum și erbe cosite și neadunate în stoguri. Porumburile de asemenea le țin pe loc. Imașele merg bine. Tecuciu.— Porumbul în general perdut. Viile In urma ploilor a început a se îndrepta. Arăturile de toamnă au început și prin unele comune chiar și semănatul. Timpul răcoros și serul îndurat. Teleorman.— In urna ploilor căzute pământul umezindu-se s’au început arăturile și semănăturile de răpită. Porumbul în mare parte mediocru , în unele localități compromis. Treeratul grâului terminat. Tulcea.— A plouat în zilele de 21, 22, 23 și 24 în tot județul ; arăturile de toamnă a început pretutindenea. Viile sunt buni. In present nouri și vânt. Tutova.— A plouat în câteva localități: irașeie, porumbul târziu și parte din furagiuri și chiar viile în urma ploilor căzuta s’au îmbunătățit mult. Mohoarele au început a crește. Treeratul aproape terminat. Semănăturile de toamnă progresează ; aratul se continuă cu multă activitate. Vâlcea.A plouat actualmente in tot județul. Pometurile și în special prunele brumarii promit recolte satisfăcătoare. Culesul prunelor da vara terminat. Viile vor da o recoltă bună. Au început arăturile de toamnu». Vasluiu.— Porumbul perdut. Suflaturile și viile au început a se ameliora. Arăturile și semănăturile de toamnă sa activează și se fac în condițiuni bune. A plouat bine în tot județul , acum timpul este frumos, Vlașca. Facerea ogoarelor continuă cu activitate. Semănatul rapiței aproape terminat și pe alocurea a răsărit. Treeratul grâului continuă cu câteva comune. Porumbul compromă în tot județul numai în puține localități sa menține. Islazurile și pășunea au început a se îndrepta în urma ploilor căzute. Vina, sunt frumoase. PREMII 1 de 5000 Lei Premiile noului abonamenni ce ziarul «Universul» deschide cu începere de la, I Septembrie c«*se compun «lira bani și obiecte care valorează în total aproape 5000 de tei« isi A se citi pe pag. IV-a. premiile ce acordăm precum» și prețul abonamentului c j Sw«fl înb toată lumia Un seleverat negustor.Pe timpul împeratului Carol V, un băcan din Bruxelles a ajuns prin sîrguință și cruțare la o bogăție mare. Intr’o zi vorbind împeralul cu oamenii sei de curte despre cetățenii cari sunt cei mai bogați in oraș, unul dintre curteni la numit și pe acel băcan. Totodată a adăugat că acel băcan, cu toată bogăția lui, se uită chiar și la cel mai mic câștig, fie chiar și de o jumătate de centimă. Din cauza aceasta n’ar sta deloc pe gânduri și s ar scula numai de cât chiar și la miezul nopței, dacă i-ar cere cineva să-l vindă, de exemplu, muștar pentru 8 cm. Aceasta n’a vrut s’o creadă împăratul și a pus rămășag cu acel curtean, zăcând că nu e cu putință ca acel negustor, care posedă butoae de galbeni, să se scoale la miezul nopței să vinză muștar de trei centime. Și au pornit împecatul și curtenii sei să facă proba aceasta. Ajungând în fața prăvăliei, unul e bătut la fereastra de alături, unde se știa că doarme bacanu și iată că băcanul putred de bogat s’a arătat la fereastră, întrebând cu ce poate servi. «Aș vrea să cumpăr muștat de trei centime», zise unul dintre curteni, «îndată!» strigă negustorul apoi aprinse lumina, deschis« prăvălia și dădu mușarul cerut împăratul, care rîdea foarte arare ori, a fost așa de surprins de acest lucru, la cât nu să putut reține să nu rîdă cu hohot de și ’pierduse o sumă mare îi rămășag. Împăratul și curteni s’au întors veseli la curte, ducând cu sine muștarul de trece plime, prințul Ludovic Battemberg făcând alusiune la posibilitatea inciiderea păcea cu Japonia. Țarul a zis : «Pe cât timp vom avea un soldat și o rublă, vom continua războiul acesta, la care am fost târîțî. Nici una din nefericirile care ni s’ar putea întâmpla în cursul războiului nu mb va face să mî schimb părerea». Patru mii de ruși și un general rus făcuți prizonieri.— Karaki oprit în înaintare Londra. 31 — Morning Post publică următoarele: Telegrame oficiale rusești anunță că generalul rus Sasulki, care comanda o parte din ariergarda rusească, la sud de rîul Junghu, a fost grav rănit și făcut prizonier dimpreună cu vro patru mii de ruși. Se adaogă în depeșă că generalii Zarubajeff, Kondratovicî și Buderîiig aui isbutit să oprească înaintarea lui Kirroki. A se citi alte inonwnte sa aii suna ori», în vatru cât st au nai in punerea d-lui ministru, ca inspectorii veterinari să plece imediat în țară și să ia înțelegere cu prefecții de județe și delegațiunile județiene ca la întrunirea consiliilor județene, ce se știe ca sunt convocate la 5 Septembrie în sesiune ordinară, să se prevadă fondurile necesare atât pentru cumpărarea de reproducători, cât și pentru construcțiuni de grajduri, precum și revisorii de vile necesari, cari se știe că sunt însărcinați cu îngrijirea lor. In acest scop deja de aseară au plecat toți inspectorii veterinari, în diverse părți ale țarei : inspectorul general Furtună la județele Muscel, Vlașca, Ilfov, Iași și Botoșani ; inspectorul Petrescu Petri la județele Dorobovița, Olt, R.Vâlcea, Romanați, Teleorman și Ialomița ; inspectorul Joca la județele Prahova, Buzău, R.Sărat, Putna și Bacau ; inspectorul Draghiescu la județele Suceava, Neamțu, Dorohoiu, Tecuciu și Tutova ; inspectorii Stavcovici și Gr. Constantinescu la cele-i’alte județe. ♦ Astă-seară, la orele 6, membri comitetului societăței musicale «Hora», vor ține ședință sub președinția d-lui 1 N. Cesarescu, prim-ajutor de primar, în localul școaleî general Golescu, M TAMPÎ.«RI Dl» l.'iaiîlî»’« Î Venoi'petrea rle la cimitirul Sf'. Vineri Luni, la orale 4 după amiază, s'a făcut înmormîntarea, la cimitirul Sf. Vineri, aiui Niculae Tâmpeanu, fost în biuroul d-lui Bragadiru. Când se ridică coșciugul spre a fi lăsat în groapă, se auzi un țipăt sfâșietor și o d-nă căzu jos în nesimțire. Era d-na Ecaterina Filipescu, cumnata decedatului. Familia sări numaidecât în ajutor, dar totul fu în zadar. Sfâșietoarea durere ce încerca această lumen, îî curmă viața. Această tragică întâmplare a amoționat adânc pe toți cei de față. Înjunghierea din strada Doamna Ghica Două buni prieteni si băutori veselițî, anume Niculae Condea și Bocio Naciu, s’au dus la mustăria d-lui Stanculescu, din str. Costina Ghica și făcură un chef stralăn. Probabil că ei au băut mai multă țuică decât must. Când alcoolul se urcă bine la cap, cei două prieteni începură si se certe, iar după aceea se luară la bâtie. Condea, înfuriindu.se din ce 'n ce mai mult, scoase un cuțit și detertî Dodu o puternică lovitură în partea stângă a pieptului. Condea a fost arestat, iar rănitul, într’o stare gravă, fu dus la spitalul Colentina. Otrăvirea din str. ÎXisipsuri Aurelia Grigorescu, de meserie mecanic, domiciliat în str. Nisipari No. 7, după ce bău adragăn, voi să mai golească și un rest de rar țipi care rămăsese în sticlă. Din greșit» Insă ar înghiți conținutul dintr'o altă sticlă în care era acoid fenic. _ Cuprins de dureri oribile nenorocitul începu să țipe. Amnd alergară în ajutor cei din casă și-l duseră la spitalul Golentina. Starea luI e destul de gravă. Arestarea din str. Oltenii Ghiță Dumitrescu e un vestit pungaș care a fost în mai multe rânduri clientul poliției. Noaptea trecută el se introduse în casa d-stel B. Petreanu, din strada Olteni No. 22 și începu să adune la lucruri pe cari le făcu un pachet. Când sâ plece însă, fu surprins de stăpâni casei, care începu să țipe, la vederea acestui musafir nepoftit. Dându-se astfel alarma, alergară vecinii, veni apoi și sergentul de stradă care prinse pe G. Dumitrescu și-l arestă. El a fost înaintat era parchetului. Otrăvirea unuli sergent de stradă. Un sergent de stradă Gheorghe Dumitru, care făcea serviciul la circ. 23, el a otrăvit era, dând o soluțiune, despre care nu se știe încă din ce era compusă.Sergentul fu dus la spitalul Colentina. Până în momentul când scrtem acesta rînduri, nu se cunoaște cauză pentru care acest sergent de stradă a încercat să-și curme viața. Furtul din strada Polonă Stan Constantinescu, dorobanț la ministerul de domenii, aduse erî acasă, în strada Polonă 159, o căruță pe care o avusese la un fierar din șoseaua Ștefan cel Mare, ca s-o repare. Peste noapte, niște hoți se introduseră în curtea caselor bietului dorobanț și-i furară roatele de la căruță. Stan Constantinescu a reclamat poliției. Răpirea unui copil Până acum am tot văzut mame denaturate, care își abandonau copiii, de astă-dată lucrul s’a schimbat : e o femee care răpește copilul unei mame. Maria Marin stetea era pe o bancă în grădina Sf. Gheorghe, ținând in brațe un copil pe care-l alăpta. Ea se adresase la mai multe samsaroaice, ca să-i găsească un loc de doică. Una din acestea veni la dânsa și-i spuse că i-a găsit un loc bun în strada Câmpineanu. Maria Maria se sculă numai decât și se duse cu samsaroaica în spre acea stradă. Ajunse în fața unei case cu două etaje, samsaroaica spuse fernei! Maria să se urce sus și să se învoiască din preț. Până atunci ea Îi luă copilul ca să i-l ție. Când se întoarse sărmana țaamst, nu mai găsi nici copilul, nici pe samsaroaică. Poliția a început cercetări minuțioase pentru găsirea acestei răpitoare de copii. 1&stâw. 2 La tribuna 1,. Președintele. — Vardist, spune adevărul. Vardistul. — M’a făcut măgar hoț, dobitoc, bou, câine, și jus că asta e adevărul adevărat. INFĂISÎ MIERCURI. * D. căpitan C. Racoviță a fos numit agent de control provizoriu pe lângă fabricele supus controlului ministerului de finanț în locul d-lui N. Greceanu, car s’a lăsat în disponibilitate. 4 D. Ion Găbunea, actual revizor de vite la jud. Botoșani, fost transferat în aceeași cantat la cercuri din jud. Vîașca, dupa sa cerere. * D-na M. Saphira, din Pitești, a oferit școalei profesional de fete din acea localitate sum de 50 lei, pentru ajutorarea elevelor acelei școale. ■ ♦ D. Const. S. Ionescu, licențiat, în drept, a fost num impiegat cl. II, în serviciul extenor general al financelor, locul d-lui A. Păunescu, care refuzat postul. « Regulamentu! pentru servitoriu»P rural a fost alprea publicat erî în «Ment oial». § ♦ Au fost revocați din funcțiunile lor următorii primari : Gh. Voicescu , din Oin(cu (Viașan); Efr. Angelescu, din Moș’oaia (Argeș); M. Gostescu, din Vulturești (Muscel) ; Stan Dobre, din Ciocănești(Romanațî); precum și următorii ajutori de primari : V. Bogdan, din Jilava- Mierlari (Ilfov); Tudor Mihai Țăruș, din Ogrezeni (Ilfov). O Io urma descreșterea coloanei barometrice din cursul noptei precedente. Luni d. a. a plouat puțin în nordul Moldovei. Noaptea trecută s'a răcorit simțitor pretutindeni. Temperatura a fost cuprinsă între 28 ° ziua la Iași, Vasluiu, Calafat și T.-Severin și 1 ° noaptea la Scropoasa (Dâmboviț). Era cerut mai mult senin , la Alexandria și Roșiori-de-Vede batea vintoare de la E. Barometrul, după ce a scăzut până alaltă-seară, a crescut peste noapte cu 3 la 5 m. m. în Moldova și cu 1 la 2 m. m. în restul țării. A plouat la Godreni, Dorohoi și Botoșani. *> In seara de 27 p., după comunicarea făcută de prefectura de Mehedinți ministerului de in Lume, primarul comunei Brădenî, anume, Nicolae Parțache, a fost înjunghiat și omorît de locuitorul Constantin Zimțu, din Mătăsarî. Criminalul a dispărut. Geandarmii din postul Miculești îl urmăresc. Mobilul crimei este răzbunarea. ♦ Veselia, unicul ziar umoristic popular din toată țara, în numărul care apare mâine dimineața, Joui, 2 Septembrie, are următorul variat și hazliu cuprins : Giumbiruri de toamnă, versuri.—Pantalonii de leac, nuvelă.—Panul, versuri.—Distracțiune, scene de actualitate.—Porție, versuri. — Totul se explică, scenă de tribunal.—Cazone, versuri.— Ion Vizitiul, nostimată.— Două prieteni, scene realizate.— Pictorul și țăranul, glumă.—Mijloc sigur să distrugi țințarii, sfat. — Rețeta doctorului, nostimată. — Oht, glumă.—ihibindi di Crăciun, versuri. — O predică, glumă.—Poblicale, versuri.— Plecarea la țară, scene umoristice. — De ce Februarie are mai puțin, glumă. — Franțuzileie, versuri efecto precum și numeroase ilustrații hazlii în text, dintre cari una colorată pe pag. 1 reprezentând : Bătaia și arestarea din calea Moților. Mai publică urmarea mult hazliului român Mustață. Veselia se vinde cu D bani numărul în toată țara. Abonament pe an 2 lei și 60 de bani. Cereri la administrația ziarului, str. Brezoianu, 11. * Noaptea trecută, la orele 12 fără un sfert, s’a stins, la hotelul Boulevard din București, camera No. 5, unul dintre fruntașii partidului conservator din Iași, d. Grigorie Gogâlmceanu, fost senator, fost prefect și vicepreședinte al maturului corp. Moartea sa a fost fulgerătoare. Plecat la 15 August din Iași... Grigore Gogălniceanu se simițăa foarte bine și a făcut la Constanța o scurtă vilegiatură. In ultimele zile, în urma unei răceli, s’a simțit rău, ceea ce s’a decis să plece la București. Pe drum a fost însoțit de d. dr. Pielescu, medicul orașului Constanța, cu care a sosit în Capitală, Luni la orele 10, cu Expresul Orient. La otelul Boulevard, unde a descins, îl aștepta deja d. dr. N. Apotecker, medicul săucurant, chemat telegrafic din Iași. Dată fiind gravitatea cazului, cei două doctori au chemat în consult pe d. dr. Schaehman. Toate îngrijirile au fost zadarnice. Boala făcuse progrese înspăimântătoare și la orele 11.45 din noapte, Grigorie Cogălniceanu și-a dat sfîrșitul. Înștiințați în grabă, au sosit la fața locului d-nil colonel Gazimir, fratele de mamă al defunctului, cu fii săi, și V. M. Cogălniceanu, vărul său primar care au luat primele dispozițiuni pentru îmbălsămarea cadavrului și au înștiințat și parchetul. D-na Cogălniceanu a primit trista veste la moșia sa Știubieni (Dorohoiu). Corpul a fost dus la d. colonel Casimir, str. Furtunei 5, de unde va porni azi, la 7 seara, la gara de Nord, spre a fi transportat la Iași. Inmormintarea se va face in sine, Joul, la cimitirul «Eternitatea» din Iași. ♦ Prefectura de Mehedinți a comunicat telegrafic ministerului de interne că locuitorul Mihalache Danescu, din Țigănești, a omorît pe fratele seu, loan Donosom împușcându-l. Criminalul a fugit în Serbia. ♦ lan D. Apostolu, agent de urmărire în Vaidecai (Vâlcea) a sustras o sumă de aproape o mie lei din casa acelei comuna și a dispărut. Autoritățile din țară au fost înștiințate pentru prinderea lui. * Erî a încetat subit din viață femeia Cristina Ioa, din Fiorești (Ilfov). Nefiind nicî o bănuială asupra morței, s’a autorizat înmormîntarea. * Sub-comisarul cl. IlI-a C. G. Souli din Brăila a fost revocat din funcțiune. * D. ministru al justiției va primi în audiență în fiecare Luni, Miercuri și Sâmbătă, de la orele 3—4 luni. D secretar-general va primi în fiecare zi, de la orele 4— 5. * Au fost transferați, în interesul serviciului, d-ni. M. Antimiu , grefierul penitenciarului Văcărești, în aceeași calitate la penitenciarul Pângârați, în locul d-lui Simion Niculescu, care trece la penitenciarul Văcărești, Spiridon Georgescu, grefierul penitenciarului Doftana, în aceeași calitate la penitenciarul Bucovăț, în locul d-lui D. Teofanidis, care trece la penitenciarul Dorina. • D. Gustav Mendel, consulul general al României la Anvers, s'a întors din concediu și și-a reluat postul. ♦ D. Hell, garantul vise ßon- 1 su’iatului austro ungar din Giurgiu, a obținut un concediu de 2 luni, în care timpui va ține locul d. Wagner. ♦ M. S. Regina, întrebând din Monrepos dacă nu s’au exagerat ravagiile făcute de inundații în jud. Covur îniă și comunicându-i-se de către d. ministru Lascar cum stau lucrurile, Suverana a răspuns prin următoarea depeșă : D-lui ministru B. Lascar București Vers lacrimi de amară durere și n’am cuvinte spre a va arăta cât suft pentru nenorocitele victime ale inundațiilor. ♦ D. Conțescu, secretar la legațiunea română din Constantinopole, care a petrecut câteva zile le Constanța a plecat la postul său. ♦ La 25 Septembrie se va deschide expoziția agrară din Cernăuți. ♦ D. Dim. Ghica, ministrul bazei la Atena, a plecat în concediu, în care timp afacerile vor fi girate de d. Mărgăritescu- Greceanu, secretar de legațiune. ♦ S’a acordat un concediu de 30 zile d-lui dr. Georgescu, medicul-șef al orașului București. Locul d-sale va fi ținut de d. dr. Stamatin. ♦ Serviciul statisticei generale de la ministerul domeniilor ne-a trimis eră două volume, cuprinzând ancheta industrială din 1001- 902. Primul volum e privitor la industria mare ; al dornica e relativ la industria mică și mijlocie. Prețul fiecărui volum e de zece lei. 'TiTii sgóiz £ F'‘ ♦ D. V. Viroül a fost numit profesor suplinitor de limba franceză în cl. III și IV, de latină în el. III-a și de geografie în cl. II și 111-a de la gimnaziul din R.Sărat. F Știri multaxe ¹ La reg. 2 geniu din Focșani s'au început exerciții da telegrafie fără símni 3. » Administratori! «1, ÎI, Titu Mărculescu, din ministerul de război, » fost numit ofițer contabil pe lângă atelierul de confecțiuni, ajustat și reparat îmbrăcămintea și încălțămintea jandarmilor rurali și sergenților de oraș din țară. ♦ Ofițerii școalei de războiu, anul al g-lea, cari au terminat cursurile, vor pleca la 15 Octombrie pe la corpurile din cari fac parte. Și k JUDICSARg ♦ D. prim-procuror Hamangiu a deschis acțiune publică contra femeilor Anica Dumitrescu, din str. Teilor 53, și Dumitru Greața, arestate, fiindcă exercitat comercial de carne vie, ♦ Azi se deschid cu solemnitatea obicinuiți toate instanțele judecătorești din țară. I tüTmommiSst mmm ♦ Banca populară «Albina», din Văsăești (Bacău), și-a autentificat actele de constituire. ® Duminecă, 29 August c., s’a ținut în Șetești (Argeș), o întrunire publică, cu toți sătenii din localitate și comunele vecine, care au luat parte și alte persoane notabile. Au vorbit d-ni Ion Massim-Lenș, avocat și Al. Vălescu director al ziarului «Gazeta Țăranilor», cari au îndemnat cu multă căldură pe săteni să se constitue în sindicate agricole. Sindicatul a fost constituit, dându-i-s>» n umele de «Biruința», iar statutele s’au votat de toți sătenii. A fost ales președintele Sindicatului, in unanimitate, d. T. Popescu, sătean din localitate, iar casier preotul-paroh Gh. Găleșanu, constituindu-se și o cameră sindicală au d-nii Al. Vălescu și G. Florescu, învățător din Vîlsănești, ca membri. D. Ion Masaim—Lenș a fost proclamat președinte de onoare al sindicatului. ♦ Ministerul agriculturei a fost înștiințat că în județele Putna ș Bacați s’au ivit de câtva timp numeroase colonii de șoareci, cari strică semănăturile. Ministerul a trimis în județele respective o cantitate de bacii tifle, spre a fi întrebuințat de nimicirea acestor șoareci. ♦ Azi se dascbida bîlciul anual din Călărași, care va duri până la 8 Septembrie. In vederea acestui biloiu, locuitorii din Silistra (Bulgaria) care ar voi să meargă în Călărași, sunt scutiți de pașapoarte ♦ Prefecturile de Brăila, Buzeu și Govurluiu au fost autorizate să cumpere și pae, spre a le distribui în județe, pentru hrana vitelor. ♦ Prefectura de Tulcea fiind autorizată să cumpere și secări spre a o distribui la săteni, a cumpărat 75 vagoane. S’a mai cerut 10.500 hectolitri secară în județul Fuboiuș 500 hect. în Tutova. Județul Govurluiu are de asemenea nevoe de secară. ♦ D. Al. Stoianescu, inspectorul general administrativ, a întocmit un tablou de cantitate de fin cumpărată, cerută și distribuită în țară. Finul s’a cumpărat de cătr județele Argeș, Mehedinți, Muscel,Suceava, Vâlcea și Gorj și s’ distribuit județelor Tulcea, Brăila, Ialomița, Tecuciu, Tutova Buzea, Covurluiu, Fălciu și R. Sărat. S’au cumpărat 3.351.000 kilograme fîn, s’au cerut 4.420.00 kilogr.; se vor acorda 2.319.56 kilograme și s’au distribuit pân acum 1.017.8S9 kilograme. Z Esiloli corsifil ♦ A apărut în editura librării Sfetea: «Carte de aritmetică« de Dulfu, Ghiață și Georgescu pentru cl. 1, 2, 3 urbane 5 bani ; cl. 4 urbană 60 bani; divizia i rurală 25 bani ; divizia-a 70 de bani; divizia 3-a 6 bani. ♦ A apărut: Călăuza foreștii rolul (Culoatul copacilor printr’ o singură înmulțire) de d. I. P Iraureanu din București. --------------------——-'n Iniim I, Cronica medicală Falși* si IHHIcî Dacă este vre-o boală care a frământat și a băgat spaima în omenire, — lăsând la o parte ciuma, holera și lepra — apoi fără îndoială că aceasta este sifilisul. Dar în această din urmă, ca și la holeră, mulți sunt atinși denumita boală, și mai mulți însă sunt atinși de spaima ei, fără ca în realitate să fie bolnavi. In adevăr când vine holera 15 inși la sută se îmbolnăvesc de această molimă, dintre cari se pot vindeca 10, dar 5 mor mai totdeauna de frica holerii, fără ca dânșii să aibă în intestinele lor nici măcar un singur microb virgulă (microbul virgulă al lui Koch este microbul boierii cu o calizare de predilecție în intestine). Ei bine, ceea ce este pentru hótera același lucru putem spune despre sifilis. Astfel azi e destul ca cineva să aibă o simplă erupțiune în gură, palmigdale, la buze și mai ales la organele genitale , erupțiune produse de multe ori fie de o stare febrilă, fie de friguri de stomac, fie de friguri herpetice, fie de o altă revoluțiune a sângelui (independent de sifilis și sunt multe cazuri de acestea), pentru că aceltn pare cine să fie imediat apucat de frica sifilisului și să ceară de la media, înainte de a fi lăsat boala să se confirme, un tratament antisifililic curativ sau cel mai puțin preventiv, ca să nu fie expus la consecințele fatale, sepulcrale, piramidale ale sifilisului. Este bine ca cineva să fie precaut, dar să nu meargă până a exagerare, având o frică despre o boală mai mult decât este nevoe. Dar se impune o justă închebare: de unde provine această frică de sifilis? Două sunt sorgintele ei: amintirea epidemiilor de sifilis din evul mediu, când însă nu se cunoșteam tratament sigur contra acestei boale ; II sifolofobia (teama de sifilis) și speculațiunea bolnavilor, din evul modern. In timpul de față, când medicina clandestină s’a întins așa de mult, există o mulțime de indivizi, cari în mod ilegal, tratează pe bolnavi în dreapta și în stânga, fie că ar fi, fie că nu’ar fi atinși de sifilis. Tratamentul sifiliticilor pentru acești oameni e foarte rentabil, după modul cum îl administrează ei de aceia se silesc să înfricoșeze de orice bolnav cu consecințele boalei pentru ca clientul să nu se mai despartă de locuitorul său. Puțin îi pasă locuitorului, dacă pacientul e sau nu cu adevărat atins de sifilis, puținii pasă dacă tratamentul mercurial și cu iod în prea mare cantitate sau când e administrat la cineva fără se fie nevoe, poate să atace mai târziu măduva, sau ereerul ori alt organ care te transformă în infirm. Aceasta n’are importanță pentru sus zișii. Pentru dânșii, tratament lung ți sistematic să fie, aceasta e destul. Foarte mulți bolnavi am văzut, timp de 9 ani de când practic medicina în București, cari veneau să me consulte pentru sifilis și la cari, după o anchetă severă descopeream, că n'a fi fost niciodată bolnavi da această boală. Intre altele vom cita in mod anonim două cazuri .• 1) Un bulgar se căuta de 6 ani pentru sifilis, în care timp cheltuise 20.000 (douăzeci de mii) de lei, plus că își dărăpănase sănătatea în așa hal încât cu greu am putut să-l fac să-și vie în fire. Acest om avea, din cauza tratamentului nesăbuit, tremurături în tot corpul și o slăbiciune foarte mare. Ei bine, în momentul când i-am declarat că n’are boala pentru care se căuta de atâta timp, a rămas înmărmurit, năuc, atât de surprinzătoare i’a părut noutatea ce o primea de la mine. 2) Un alt caz, foarte recent, este acela al unui mare negustor din București. Acest domn, tată a cinci copii toți foarte sănătoși, făcea de mulți ani cura antisifililică la Govora, pentru o așa închipuită suvenire din tinerețe, fără ca cu toate astea să fi fost atins cu aliergraf de sifilis, ci numai de niște erupțiuni pe piele de natură gutoasă, cari îi apăreau pe corp mai ales pe la sfârșitul iernei. Care nu-i fu mirarea și acestui client, când îi demonstrai că el nu este sifilitic ! In situațiunea acestora cunosc eu personal sute de bolnavi, cite unii n’or fi cunoscute nici de mine nici de alții? De aceea observând numeroasele greșeli cari se petrec pe socoteala celora cari cred că au sifilis, știind pe de altă parte că boala în chestiune nu mai este atât de desastroasă ca în alte timpuri, și cum posedăm în acelaș timp un tratament excelent înpotriva ei, eu nu sunt niciodată prea grăbit în administrarea curei antisifintice Pînă când nu apar fenomenele așa zise secundara nu trebue să dăm nici iod, nici mercur. Din nefericire însă puțini clienți sunt destul de cuminți pentru ca să aibă această răbdare, mai toți sunt prea grăbiți ca să știe cât mai curând de ce boală sunt atinși, pentru a se vindeca mai repede, dar rezultatul este cu totul contrariu. Așteptarea aparițiunei semnelor de confirmare a sus numitei boale nu aduce nici o perdere pentru pacient, cât privește pentru evitarea unei contagiuni eventuale a celor ce vin în contact cu ei, aci din potrivă trebue să luăm măsuri foarte severe. Darcă nu lăsăm să iasă la iveală fenomenele secundare, facem o greșală fosrte mare, deoarece ele prin tratamentul inoportun, chiar când ar fi trebuit să apară, se ascund, iar mai tîrziu, din cele spuse de bolnav, nici un medic nu va fi în stare să afirme dacă cutare sau cutare individ este ori nu sifilitic. Să fim clar prudenți, când este vorba de a trata pe astfel de bolnav căci altfel comitem o crimă de neertat atunci când facem pe cineva să cheltuiască o avere întreagă îngrijindu-se pentru o boală pe care el nu a avut’o nici odată. Dr. Eracîî Sterian. Din județul Ilfov Sinuciderea din com. Meriî- Fetchi Parchetul de Ilfov a fost încunoștiințat că alaltă erî noapte locuitorul Constantin Vasile, din com. Meriî-Petchi, s’a sinucis spânzurându-se cu un lanț de o grindă. 1 Cauzele, cari au determinat pe nefericitul om să -și curme viața nu s au putut constata până acum. . Nefiind nici o bănuială că ar putea fi la mijloc vre-o crimă, parchetul a autorizat înmormîntarea cadavrului. Moarte subită Femeia Stanca Bănică,din corn. Crețuleștî-Ciocănești, pe când se întorcea cu căruța acasă venind din București, a încetat subiți din viață. Primarul comunei Ciocănești a adus cazul la cunoștința parchetului și a prefecturei județului. Parchetul a autorizat înmormântarea. Incendiul din Ogrăzanî Krînospts a luat foc și a ars cu desâvtrșire o magazie a locuitorului Gh. Dincă ’Neagu din com. Ogrăzeni. In magazie se găsea o mare cantitate de cereale. Focul se crede că a provenit de la o țigare aprinsă aruncată în apropierea magaziei. Ultime infomatismi MERCURI. ♦ Administrația fermelor Laza, din ordinul ministerului de domenii, a creditat sătenilor din împrejurimi mai multe sute de kilograme de grâu, în condițiuni foarte avantagioase. ♦ Toți soldații companiilor teritoriale, de la reg. 4 Ilfov No. 21, vor începe Duminecă dimineața, 5 Septembrie, instrucția !n curtea cazărmei. * D-ra Gozadini, institutoare la Mihaileni, a fost transferată la școala de fete din Zimnicea. * D. Haret, ministrul instrucținei publice, se va întoarce de la Sinaia Duminecă seară. Luni d-sa va asista la ședința consiliului permanent, când se va judeca procesul școalelor catolice; • D. G. Adamescu, secretarul general al ministerului instrucțiunei publice, a plecat era la Sinaia, spre a lucra cu d. ministrulTaret. ♦ Urmând ca la 10 Septembre a. o., să se deschidă publicului pavilionul ministerului agriculturei la Exposițiunea Societăței Agrare de la șosea, toți șefii intituțiunilor dependințe de acest minister fac ultimele lucrări și iau ultimele măsuri pentru aranjarea cât mai frumos a acestui pavilion. ♦ Elevii, cari aui fost admiși de ministerul de războiu în școala de fii de militari din Iașî și în gimnaziul militar din Craiova, și nu s’au prezentat până aseară la direcțiunea școlilor, — dacă nu se vor prezenta până în ziua de 8 Septembrie — vor fi șterși din controalele acelor școli. * In cursul acestei săptămâni se va face o mișcare în magistratură. • Medicul-ajutor Pzepilinschi Albin, de la spitalul militar din Iași, a fost trecut în concediu pe ziua de 16 Septembrie. * Ministerul de domenii a aprobat să se construiască in regie clădirile pentru locuință ale funcționarilor superiori ai fermei Laza. Lucrările vor costa 13.000 lei. * Svonul răspândit de unele ziare că I. P. S. S. Mitropolitul primat este hotărît a se retrage din înaltul post ce-l ocupă este absolut neîntemeiat. I. P. S. S. va pleca la 10 Septembre la Viena, spre a consulta pe d. dr. Nothnagel asupra unei slabe manifestațiuni nervoase. • D. C. Dumitrescu-Iași, rectorul Universităței, se va întoarce în București Duminecă seară, 5 Septembrie. ♦ D. Gr. Dianu, directorul general al închisorilor, care a fost în inspecție la Mislea, s’a întors erî în Capitală. ♦ O ciocnire a avut loc era între un tren de marfă care pleca din București spre Ploești și un altul care venea spre București. De la cel d’întâiu tren s’au deteriorat mașina și trei vagoane, iar de la cel de al douilea a sărit un vagon de pe șine. S’a deschis o anchetă pentru stabilirea responsabilităților. • Consiliul superior de epizootii, întrunit aseară la ministerul de interne sub președinția d-lui ministru Lascar, a discutat cestiunea îmbunătățirea vitelor și măsurile de luat pentru combaterea epizootiilor, în special febra aftoasă. Pe lângă membrii ordinari ai consiliului, d. ministru mai convocase pe inspectorii veterinari, directorul hergheliei Cislău și alții. Pentru a grăbi ameliorarea vitelor, consiliul a decis, după pret pentru victimile inundațiilor din jud. Covurluia In urma apelului prefecture de Covurluiu, spre a se veni în ajutorul nefericiților țărani, cari au suferit de inundații, au semnat în lista încredințată ziarului nostru . Suma din urma lei 130.Î0. A fi mai subscris pe ziua de ora următoarele persoane: Din Capitală : Sotir Atanasiu, 50 bani, fi, Slatina, lei 5. Total ... lei 135.60 b. (Va urma). Serviciul telegrafic al ziarului „trimisia“ Din România TelegramUU particulare ale ziarului UNIVERSUL Din Obor.—încercare de sinucidere.—Furt. ■— Călcat de caruță.—Bătae gravă.— Servitoare hoața. — Din port Brăila,3 O.La obor au sosit 160 care de cereale cari s’au vîndut, socotit pe 4 hectolitri cu următoarele prețuri : grâul cu lei 45—52.50, orzul cu 22— 24 15, secara cu 33.25,ovăzul cu 18-18.50