Universul, noiembrie 1904 (Anul 22, nr. 302-330)

1904-11-02 / nr. 302

*foil »«tu­tenea«. D. Staates«« « feat vtil reliei­st d« întreaga asistenți. Împușcat «âîn ;miu­«M­«uț&.­­Intriva* * din si!*te «aptimaa«! to«­­eute, copilul Dumitru, în «ț«ts ea do trai sus, fiu­ al teatitorului Gh. Șteia, din casa. Levótt, se juca prin tert«a case!, când te o­ dati «coate na­țipit și cede, lovit ca din senin da glonțul unei puști. Ca ae întîm­­plat î Un frais al ei mai mare, asuma Ioan, sucindu-se intr'o mă­gărie apropiată, cu o pușcă, pa­sare reuși sa a o încărca efectiv, a trec, fără a binui nenorocirea ,a va pro­voca, intr'un perete al magaziei. Acum, fie el glonțul a trecut prin serindurile clădire!’, fie că s'a stre­curat printr’o deschizătură a aces­tora, destul că el a atins o țintă involuntară a celui ce i’a trimis ea arma, făcând pe acesta ucigaș al frățiorului sfu­­ mai mic. Se inchi­­pue jalea părinților și spaima mi­cului criminal fără voe. După cons­tatările făcute <» parchet în sensul de mai sus, «*a autorizat înmor­­mântarea cadavrului, căci sărmanul celsilaș­tecetase din viață la cfite­va minute după intrarea proscu­sului armei in corpul său. Autopsie.—Mai Înainte de a fi Îngropat, cadavrul cafegiului Dra­­ghea Mardi­ros a fost dus la spital unde i s'a făcut autopsia de către d-nii doctori Firu și Hilldan, in prezența d-lui judecător da instruc­ție O. Gherghel și a d-­ul substitut Stoeneacu. Stomacul, viscerele și alte părți de organe, prezentând numeroase și adânci ulcerațiuni au fost trimise spre analiza institutu­lui chimic din București. Femeea din Pitești care a admi­nistrat defunctului doctoria emora­­toare, după ce a fost adusă aci și serpetată, i s-a dat drumul provi­zoriu, reușind culpabilitatea ei nu­mai in ceea ca privește exercitarea de medicină clandestină. CĂLĂRAȘI.­Fort «n spar­gere.—Eri-noapte, «o chei false s'a­u part casa lui Goman Dumitru, din Boșneagu-Ulmu, furândui-se dintr’o ladă o so­ba compusă din 3 galbeni mari și 20 icosari de aur. Furii nu au fost descoperiți până In present. IAȘI—Afacerea «este ruîul Rodonoff. — Ancheta întreprinsă de d. Sipi­gine, consulul Rusiei In Iași, la afacerea necinstitului casier Rrodonoff, și despre care am dat bo­gate amănunte, cu­ i încă termi­nată, D. consul tinde să stabilească cine anume a găzduit pe Rodonoff In Ungheni, cine i’a pus In legătură cu funcționarii ruși și români, etc., de asemeni, e vorba ca să se­­ fie lu preciziune, cine a încasat suma de 5000 ruble, și care e partea pe care a primit-o fie­care dintre in­divizii mituiți. Din ancheta făcută pruit acum s’a stabilit, că Rodonoff a trecut podul de pe Prut !« tovă­rășia anul domn­ei. Acest domn A pretinde Insă, că nici prin gând nu i-a trecut că Bo­­d­onoff s un delapidator, și că i-a fost recomandat de un comerciant din Basarabia. Funcționarii de la gran­ița din Un­­gheniî N­uși persistă încă în afir- Hiațm­ira, că atât Rodonoff cât și A. iveată bilete de libera trecere în Ro­mânia, însă nu le-au controlat, oâcî ambii le-au inspirat destulă încre­dere. Asupra vinovăției funcționarilor Rușirii­ din Ungheni­ români, nu s­­«eogta chestiune, nu se știe nimic aici. D. prefect San­du lesen a fost la București, și a depus d-luî mi­nistru de­ interne raportul d-saie. Rodonoff­e, încă arestat la servi­ciul de siguranță. PI­OEȘTI:— E­xamenul pem­­tr­u­ gradul fie plutonier.— Eri a avut loc la reg. Prahova No. 7 examenul caporalilor bacalaureați, aspiranți la gradul de plutonier. Au reușit următorii caporali : Lăz­­escu C. Nicolae, Râdescu loan, Stoicescu Constantin,Mateescu Alex., Gheorghe Constantin, Ghe­­orghiu Nco­ae, Constantinescu Cris­tea, Fotescu Aristide, Potizu Ste­lian, Stamate Vasile, Petrescu An­­ghol, Florescu loan, Georgescu E.­len și Vasilescu C. Confesiunea examinatoare a fost compu­să din d. căpitan Sachelarie, f­ iții locotenenți Coeiași și Miraul­­iescu și sub.-locot. Râdaiescu Tom­a, sub președinția d-lui maior D&nciu­­lescu dhr. Timiu­rie. — Pe când locuitorul Nicolae Vasile, din comuna Țintea, se ducea în cătunul Plopeni, pentru a cumpăra niște oi, prin pădurea pe care o traversa a fost tntîmpinst de către niște necunoscuți, care l-au jefuit de întreaga sumă de bani ca o avea asupra-î, după ce l-au bă­tut mai Întâi și ruart într-un fun­d grav. Victima acestei îndrăznețe tâlhării a fost transportată în căutarea spi­ta iuiii. Din cercetările făcute, a fost a­­rest­at locțiitorul Nicolae Constantin­es autor al tâlhăriei ; acesta sus­ține însă că a fost îndemnat la a­cest fapt de către alți consăteni ai săi, rari au dispărut. Ni a ii­ut o ți tu. m­in­tiU­ă.­Astă­zi >’a fi scos primele cuptoare in pâine fabri­st­e la manutanță.Pâinea scoasă este­­ de calitatea treia, și s’a dove­dit r­o-Ș-i mai ieftin, find supe­rioară itc. din comerț. T­a și gi­nizoana va fi alimentată de asl-i­z, în­smote cu­ pâine de la Manutanță, care este pusă sub con­du­­erea d-lui administrator el. III Mstisare, alune de 1»în e.—­A fost arestat, pe când voia să schimbe o monedă întaă de 2 lei, țiganul Radu Paun, din comuna Hârșa. Acest individ, mai fiind surprins și -i­ă dată asupra unui asemenea fapt, a fost înaintat parchetului. incendiu. — Eri-noapte, un pu­tern­ic incendiu a distrus locuința și dependințele săteanului loan Alecu din corn. Dram­a. Focul s’a constatat că a luat naș­ter.-­­Ic la o țigara c are fusese a­­runcată in coșar. Stfiuți­e gravă. — Eri­ noapte, căruțașul Vasili Dumitru, din calea Oilor, pe când se ducea spre casă, a fost bătut și rănit grav de către cojocarul Niți Șerban. Cașul s’a reclamat parchetului. Un copil ars de viă—Copilul Răducanu, în etate de 2 ani, fiui locui­torului Constantin Gheorghe, din strada Curcubeului, apropiin­du-s­ ori de sobă, i -a luat hainele foc, carbon­iiându-l cu desăvfirșire. Sărmanul »epii s sa combat ime­diat. Timpul. — Aată-noapte a fost ger puternic, pîntr A­ r^AtT­­­u — nobilii Stissid smt din Hăn­­țești. — Din ««••a.» Hărțești, comuna Mărgineni, £ 0 k­m. departare de orașul nos­tru, saasște vestea té i't eă sfirșit aefl!» «n dubiu și srib? »sasinat. Iată amintstera oaiese în această privinți. în numita comună locu­ește de multă vreme Nici Cojoc, omi gospodar cu oare­care avere și feet In mai multe rînduri «juror da primar. Astă-noapte mai n­ulți io­­eiviși deghizați și înarmați pătrun­seră prin spargerea uș«l Ici locuința Mestma­ia » are destul de înain­tată. Soția lui Nichi Cojoc, auzind zgomot se deștipt* fi sfifiMie îm­pietritit de spaimă !« vedere* fioro­­fitor bandiți. Cu o sălbăticie ae­­chi», pom uniți bestiile «menești mă­­i»lirfrS pe sărmana femei cu ie­vi tari de topoare într'un chip sribil, 16- 8ind-o tn Reeimțir*. La țtsetels Ae éurera al* victimei, alergă neferi­­citul soț care la zadar imploră mila criminalilor, încercând si tips cm si vis cine­va In ajutor, a fost tehl­at ți trân­tit li pimîat, iar osul din el ti­p­S cu un topor gâtul libându-1 !«­­tt’’« eeropleeti stare de nesimțire. După ce planul criminal a fost a­­tins, hoții râscolirâ toată casa și fu­rară banii ce-i găsiră și diferite alte obiecte de valoare, iar ta urmi se făcură nevăzuți. Sălbaticul esiim­at a fost desco­perit astă­zi dimineața­ ți a făcut o dureroasă impresie printre locui­­torii din numita comună precum și din împrejurimi. Autoritățile și geandarmii de scolo au luat cele mai întinse măsuri pentru prinderea cri­minalilor. Mică Cojoc este în­t­r­onia, iar nevasta­ sa a tncetat ime­­iat din viață in urma loviturilor primite cu atâta barbarie. Toată casa este devastată. Astă­zi am plecat la fața locului d-niî Remus Benidache, Sub­ ztitut de procuror ; Drăgăneanu, judecător de instrucție ; dr. Apos­tolide, medicul primar, pentru an­chetarea oribilei crime. Voi­ reveni cu noul amănunte. nAf.il IT­O A SA.—Crimă *>» Ss­­terinasă.—Azi după am­iazi a fost găsită moartă, cu gâtul tăiat pe pragul casei, femeia Gh. G. Lungu , alături de cadavru s-a găsit un ro­­port. Parchetul cercetează. ROHAN, —“narea leat But­man. — Gh. Buttman, principalul instigator In recentele răscoale ță­rănești, a fost citat pentru ziua de Noimbrie înaintea judelui ins­tructor de pe lângă tribunalul local. In legătură cu aceasta este și in e­­sența d-lui procuror general Io I­­nescu, care a sosit aată­zi cu tre­nul de Iași. TIRGOVIȘm.Bătae șm­vă. — In urma unei certe, Iosif V. Popescu, din som. Rubou, a bătut grav pe consăteanul său Ale,cu Pa« Pv»su și pe soția acestuia, Ana, fracturindu-i calul d’intáie o coastă, iar femeia i-a spart capul cu un topor. Pacienții a fi fost trimiți la spital, iar agresorul arestat. Concert.—Tenorul I. Gorăscu, va da Marți seara, In sala «Lăză­­rescu», un concert, cu concursul trupei de artiști din localitate, de sub conducerea d-lui Emil Deme­­trescu. Bai.—Societatea de credit și E­­conom­ie «Vulturul» din orașul nos­tru, va organiza un bal, în noua sală ce a construit, în localul «S» din str. Libertăței,—pentru seara de 3 Noembrie. Diverse. — In ultimul m­oment aflu că a fost descoperiți, la com. Sucasul, aproape de Târgoviște, o bandă de falsificatori de monede. După câte am auzit unul dintre fal­sificatori ar fi Ghiță Grigorescu, fost notar în sus-zisa comună. Până târziu, nesosind alte amănunte la autorități, voia comunica mâine de­talii. Timp«! a devenit mai friguros. Azi, a bătut «a puternic și face vînt de la S. V. Isseeucsul din i­alubești. — Din Hulube­ști se comunică urmă­toarele amănunte relative la un groaznic incendie, ce a isbucnit*rl după amiazî, în acea comuna. Pe ti orele 2 d. *. a isbucnit in­cendiul la o sunie a locuitorului Sandu Radu Voinu. Focul alimentat de un vîai pu­ternic, după ce a distrus și o piv­niță și multe obiecte a!e numitului locuitor, s’a întins la o magazia de scânduri, învelită cu șiță a lui Ide . Patin, vecin ca cel d'tntuist. Pe lângă magazie, care a fost consumată până la temelie, fecul a mai distrus : 244 kgr. tutun, o bu­tte de 20 vedre plină cu țuică, un hambar cu mălai, un plug, două buțt și două putini de stejar goale, 1800 snopi da coceni, precum și alte obiecte da ale casei. Focul abia a fost localizat cu aju­torul sătenilor, care și-a dă dat toata silințele p««tru localizare» incen­diului. Pagubele cauzate, pentru amândoi locuitorii, se urcă la vra­ o mia lei. il­n privința proveniența­ incen­diului, as presupune că focul ar fi luat naștere de la coșul cu vna­ lo­cuitorului Sandu Radu Voicu. Biserică jefuită. —• Noaptea trecută, hoți necunoscuți, spăr­gând lacătul da la «și, s’aui intro­dus în biserica din com. Radu, fu­rând mai multe perdele de p» la diferite icoane și alte obiecte. Nelegiuiții hoți încă an au fost descoperiți ; — s’*a luat măsuri pe­n­tru aflarea lor. Adaug că această biserică a anal fost tocă de două, ori prădată în ul­timul timp. I’l­istul e friguros , azi-înoapte a dat brumă groasă. TECUCIU.—Impudoare» din Ivești.—Asta-noapte, pe la ora 1 și jum!, d. inspector comunal Ciur­.« a fost încunoștiințat că necunoscuți indivizi introduși in curte» proprie­tarilor Bala­ Filipescu, «creând să prade, au fost simțiți de gardianul I. Haraguș. Luându-se după tâlhari, el au tras focuri de pușcă asupra-i, doborându-1 la pământ. D. Ciurea transportându-se la fața locului și găsindu-l rănit grav pe H«r»guș, a dispus internarea lui un «pitilui din Ivești, unde azi­­ i­ s’a «stras 4 gloanțe din mâna și piciorul stâng. U­ SFAT PE ZI Degerăturile.—Spală partea de­gerata cu ceai de foi de nuci. După cinci minute, funcționeaz-o cu o bAista da olandă muiată în alcool osmforat, dup fice s’o usca presară următoarea pudră : Sa­­licilat de bismut, 10 grame, a­­midon 90 grame. Sasva, spre a calm­» mân­cari mile, funcționează cu glicerina, apă de rece » 50 gram», Uoin 0.50 cigr. Apoi pu­drează cu praful de mai sus: •a fi trup» mobile, wre ei taci față unul neprevâstit, ei! sa în­­trețină lupta la distanță. O «mărturi­e pe pussiu» » sa facă în «latura de forturi a «etății în partea din .»pro Herd, spărtură prin care va fi lesne co­loanelor japones», te «venă, ei să strecoare și să atașe «vasul direct, ori să Întoarcă «vragers la­terale, atacându-le pe la spate. In afară de aceste neajunsuri tactice, mai sunt si altele de un ordin moral, «trî »a sdruncinat considerabil spiritul de rezis­tență al gumisodnul. De luni de zile, soldații ruși de la Port-Ar­thur sta fi în permanență în șan­țurile ori cazematele forturilor, unde nu numai condițiunile igie­­nice lipsesc, dar chiar și viața de toate zilele e mai mult un chin. A­­fară de aceasta, din cauza lipsei de aprovizionamante, trupele nu se mai hrănesc de multă vreme de­cit eu conserve și feeau apă distilată din mare. La toate aceste neajunsuri se mai adaugă și «­­boseala enervantă a acestei lupte continue, care ține oamenii în­cordați ziua ca și noaptea de a­­tâta vreme. Se semnalează multe dezertări din partea soldaților ruși, a căror demnitate și amor pro­priii nu sunt așa de oțelita ca ale ofițerilor. Oboseala fizică și mo­rală a Rușilor trebue să fie foarte mare, așa că această slăbiciune a unor soldați e esplicabilă deși vinovată. Rezistența actuală nu mai poate fi de lungă durată și poate că ea e inspirată acum de un amar propriu exagerat al comandantu­lui ei, care însă costă pe Rusia viața a multora din soldații ei. demnul va 8 tot ața de să ab­os k minte ca mine și ca d-ts. Un inediîeat foarte cu­rios s’a petrecut k Montbeliard, in Francia, c m ecasia rscentsl caletorii a ministrului de indus­trie și com­ercifi. Consiliul comunal al seelui e­­raf. în siguranța să interpretă sentimentul populațiunei enta­­siasm­ate pentru sosirea și pre­­a­pța în acel oraș a ministrului, oferise succesorului lui Goibert un banchet foarte somptuos, lu­­pulian: unul din acele baochete de la cari un nenorocit ess cu o indigestiune formidabilă și după astî, chiar dacă ar avea stom­a­­cul lui Porthos, trebue să se a­­șaze în pat pentru câte­va sila­și să observe dieta cea m nai ri­guroasă. Carnea era escelentă, de la gust minunat, vinurile foarte variate, lucorurile minu­nate. Toți mesenii se ghiftuiră, făcând sa dispară pe gâturile lor cantități colosale de mâncări și de băuturi, cu o lăcomie de ne­­descris. E destul să spunem că ban­chetul n’a durat de­cât o oră, iar lista cuprindea opt feluri de supa și 25 de alte feluri de mân­cări, însă veni afurisitul «sfert de oră al lui Rabelais» cum zic francezii. Când fu vorba de plată­, sala banchetului era goală. In scurt, consiliul comunal trebui să ia o sumă de bani din fondurile budgetare spre a plăti banchetul. Și din causa colosalelor cantități de mâncare și băutură înghițite de cetățeni, suma fu atât­ de mare in­cât trebui să sa amâne siste­­mizarea canalizării orașului, îns­­crisă în budgetul acestui ea.­ ruso-japonez Situația la Eitremul­ Onani Situația la Port-Arthur a de­venit așa de critică, *ă * moti­v*t și a fi cut *& se «r*eza svo­­nurile da acum câte­va sila privitoare la perderea acestei ce­tiți. Numărul apărătorilor tăi d’abia atinge acum mir* ie 10.000 *a­­meai, cofa-ne­i «­suficient, pen­­tru perimetrul da diavoiers, «« ocupă linia forturilor d’impreju­­rul Port-Arthurului, «are atinge «ifra de aproape 13 km­­. E pro­babil ea trup­ie *pot d’arei* su­ficiente pentru garnizoanele de siguranță »­« diferitelor «vrage din jurul c etății, așa că nu mai rămâne nimic pentru rezervă. (Telegramele ■ particulare ale ziarului « Universul»­ Tr§3 aihisr­­ersmi la Utah­ Berlin, 31.—Din Petersburg a« telegrafiaza că pe linia ferată a lacului Baikal a deraiat un tren militar. Sunt șase morți și șase­zeci de răniți. Sîirilg­îl­tsiliîi­ jipnsize li Fsik Aftfest faîsg.— Fortăreața resist! Berlin, 31.—Telegramă din Petersburg: Ziarul «Novojs Yremja» spune că rapoartele japoneze asupra victoriilor de la Port- Arthur sunt falșa și au de scop numai de a îi înlesni împrumutul. Nouile p­antă de mii de granate sosite la Port-Arthur fac posibilă rnsistența fortă­reței încă două luni. Vice­regele Alexeieff declară că generalul Stoessoi va putea rezista încă mult timp. Sin» ás­ist8R £ iî|s8 piatra dan Paris. 31.— Telegramă din Bruxelles . Cercurile diplomatice asi­gură că Rusia ar fi dispusă să primească o intervenția anglo-franceză pentru parte, de îndată ce va­ fi învingă­toare într’o singură luptă. A se citi alte m­ánunte !a ultima oră. 5 — S3 în stradă. Copilul. — Buclaule, cumpă­­râ-mî o prăjitură de la raha­­giul Sla. Bunicul.—Nici odată ! Nu vezi că sunt pline de praf ? Rahagiul.—Ast» nu face nimic, d­!e­­ mai Înainte de a se vinde le curăț. Bunicul.—Cu ce ? Rahagiul.—Cu limba: recunoștinți de carn­­ n tet­ d’s­­«b» a fost însuflețiți. Sa trăiți Maiestate. Să trăiască M. Sa Regina. Să trăiască Principii Moște­nitori și întreaga Dinastie. In timpul serbăre­ s’*a primit mai multe telegrame de felicitare, iatre carî una din partea «Aca­demiei Ortodoxa» din Cernăuți. Serbarea a liat sfârșit Ie era 8 d. a. Tamasin- Aligersa șea­ un comitet al Asociațianei sînăelfilor Sri diminiață, la orele 10, s’a început in localul «Asociațiunea studenților» alegerea noului co­mitet. Biuroul era compus din d-nii Constantin Dimitriu, președinte, Marinescu Gigore și Anton De­­metrescu, scrutători, toți stu­denți la drept. S-a propus două liste, una de vechiul comitet, compusă din: Vasile Toncescu, Vasile Enescu, Victor Radovitil, Gheorghiu Cri­­stești, Mihail Mora, Androniu Răsvănescu, Pascal Vasiliu și Miculesnu Sim­ion de la drept ; C. Rădulescu, Traian Stoeneacu și V. Repezeanu de la medicină; Nicolae G. lonescu, Giuca Ma­­rinescu și loanițescu D. de la li­tere; Agnese Giusepe și Gocă­­nescu de la farmacie; Teodor C. Coroiu de în teologie și Ion Va­­silescu de la șciințe. A doua listă, independen­tă, compusă din Alexandru Bu­­cescu, I­ Constantinescu Tunari, M. Bălăcescu și Ion Râdulescu Pitești de la drept; Ilariîi Geor­­gesci­, medicină și Const. Albu Vasiliu, farmacie. La orele 12 alegerea s’s sus­pendat ploi la 2 d. Ja. când a Incepat din nou. Scrutinul s’a despuiat la orele 5 seara. S'au presentat la vot 216 stu­denți. Voturi anulate 4. A fost proclamată aleasă prima listă care a obținut 108. S’a declarat balotagiu­ între d-nii Pascal Vasiliu și Constan­­tinescu-Tupari. Verul! din tuli ban Războiecoaica luî »von». — Un proverb afirmă că « ju­mătate dintre spanioli sunt no­bili, își c«a­l’alt4 jumătate cer­­șatorî. Ca mai toate proverbele, minte și sclila. Adevărata țară a nobililor e Germania. Aci toată lumea e «von», uríí eu drept, «el mai mulți din «bus. Nu s «prospe aici un onest băutor de bere, d ® rasă teutonă, sare «s au țină în «von» «pikat înain­te»­ numelui »Sd și cari sa nu voiasiîă a­i­ sa zice de pildă: «Herr von Schild» (domnule de S«hi<i), fii chiar și auzit de «âire chelnerul berăriei. Și chelnerii germani nu fac aici o economie de titluri către clienții lor. Cine a sab­torit cel puțin până la Viena, știe mult lucruri tn această privință. Chel­nerii din cafenelele sau baruriile vieneze dau particula «von», precum și titlurile de «cavaler», de «baron» sau de «conte» cu o înlesnire ln a­devăr uimitoare. Așa e obiceiul. Insă iapâ acum oficiul heraldic prusian pornind rosbom contra tuturor nobililor ale căror nume se termină în «ski» sau în «ska». Polonezii ale căror familii nu mai sunt nobile, ne­mai­­xis­­tând Statul care le conferise «cele titluri, trebue­ să lase afară pe «de» din capul numelui dară cu vo*io să pktească amende și să stea la inehhisoare. Zilele astea domnește o mare activitate prin sarhivele biseri­cilor și fie oficiilor de stare civilă din Prusia, ștergându-se din registrele vechi și scut toate particulele «de» sari pre­cedează numele polonezilor. O­perațiunea a să dureze «4t­va timp încă. Psih­iatrie modernă. — Ia sanatorul din Dingskiechen (America) intră un nou etape. Directorul t! exam­ină în pre­zența asistentului său­. — Cine ești d-ta ? îl intrebă. — Eu­ sunt Li*on al trei­spre­­zecilea, și sunt gata si te servesc. Directorul eu vom să afle cea mult și ordoni ca nefericitul să fie băgat în secțiunea incu­rabililor. Insă, asistentul nu se învoi cu aceasta. — Eu nu cred cazul așa disperat, zise dînsul. Sunt sigur că bietul am, dacă va fi supus la o cură specială, se va vindeca. — încearcă, răspunse direc­torul. A doua zi, di­rectorul sa duse în «acțiunea asistentului. — Ai început «ara «a boi­­«avut de azi ?.. — D» sigur, și «untîn a re dicțat că » *4’l vindec. Nebunul fu adus tratate* di­rectorului care’l le trebu : — Cine ești d-ta ? — Sunt Leon al douî­ spre­­seeile e și sunt gata să te servesc. — Vezi, vezi? reclamă sai a­­tentul; încă 12 zile sa treacă și istien! societațm la eil­­iară macedo-română lin Capita­la Societatea de cultură macedo­română din Capitală și-a sărbă­torit gr­­eu o deosebită solemni­tate al 25-lea sa de la înființa­rea sa. La ora 2 a. a. s’a oficiat în localul spetetâțeî din calea Ra­­hovei un Te-De­um de către P. Sf. Sa arhiereul Calistrat Or­­leanu, fiind prezenți d. dr. Le­­onte președintele somstițeî, d. C. F. Robescu, primarul Capi­talei, G. Misai! fost deputat și intreaga colonie macedo-românâ din capitală. După oficierea serviciului di­vin ia cuvîntul d. dr. Leonte. l>isou!'Sul d-lui d»­ Leonte D-sa spune că acum 25 *ni un mare număr de români dis­tinși din țară îngrijorați de soarta ce se rezerva elementului româ­­n««o din Macedonia prin tracta­tul de Berlin, au pus bazele sa­­«ispățai de cultură macedo-ro­­mâ­nă , care prin mijlocul școala­ și bisericea să trezească conștiința națională în Românii macedo­neni. Dintre bărbații cari au pus ba­zele acelei societăți, a spus d­esonte, societatea numără în st­ati­ séu și »și ca membrii pe d-nil C. F. Robescu primarul Gad­i&tei, G. Missir, P. Sf. La episcopul Dunărei-de-Jos, etc. Societatea a mers tot progre­sând și și-a ajuns scopul. De unde până acum câți­va *n. Românii macedoneni »rau nesocotiți și desprețuiți, acum ei sunt respectați și nu e departe timpul când ei vor deveni eman­­cipați în ceea ce privește chestia școlară și bisericească. Aceasta se datorește în mare parte și so­­lipitudinei ce o arată M. La Sul­tanul pentru Românii macedo­neni, îndeamnă pe cei presențî ca să fîe strinși uniți în jurul so­­cietaței, căci numai ast­fel se va putea aduce un folos real ches­tiei macedonene. Termină strigând : Trăiască MM. II. Regele și Regina Ro­mâniei, precum și întreaga Ui­­nistie. Alte discursuri D. G. Misail, mem­bru fon­dator al societăței, face apri la membrii societăței ca să lucreze din răsputeri p­entru reînvierea santimentului național la românii macedoneni. D. C. F. Robescu, primarul Capitalei, mulțumind membrilor societaței de onoarea ce i-a făcut invitându-i la serbare, spune că atât guvernul cât și primarii Capitalei e dispusă să facă orî­ce sacrificii materiale pentru pro­pășirea românilor macedoneni pe calea culturală și bisericească. D. Petea, in numele coloniei macedonene, mulțumește d-lui primar de solicitudinea ca o a­­rata românilor macedoneni. Da asemenea mulțumește d-lui dr. Leonte pentru modul cum con­duce societatea. D. Ion Popa, secretarul socie­­tăței, face darea de seamă de mersul ei de­s înființata și până azi. P. Sf. Sa Arc­iereul Calistrat Olteanu urează prosperitate so­­cietăței în numele I. P. Sf. Sale Mitropolitului Primat care « membru de onoare al societăței și oaza din împrejurări inde­pendent­ee voința s a a’s putut lua parte la serbare. După c­e a mai vorbit d. Mi­­«ai­, dr. Leonte dă citire urmă­toarei telegrame ce o va expedia M. S. Regelui în namele socie­tal , M. S. Regelui fiinața Societatea de cultură Macedo- Românâ «sărbătorind azi jubileul de 25 ani de te­rfființarea «I, •cosideră ea nu d'lmâi datorie * el, de « d­'pune te picioarele Tronului M. Vo»*tre espresiunea sentimentelor de devotament și Cronica teatrală Te­atrul Național.-«Napoleon I», piesa lu 3 acte de Richard Voss. Matineul de ieri nu a fost de­sigur din cele mai fericite. Insuficiența publicului « de alt­fel explicabilă și au ne-am mira dacă și la reprezen­tațiile serale spectatorii n’ar fi tocmai numeroși, față cu potopul de artiști străini cari se vede ca au început să considere țara noastră ca un fel de pământ al făgăduinței... «Napoleon I» nu e o nișsă alei de mare interes, aici de mare­­imo­țiune, după cum te-ar face titlul să te aștepți. Voss a dramatizat un mic episod, aproape necunoscut, din viața așa de furtunoasă a uriașului cuceritor. Dar, mai conform cu su­biectul, autorul german și-a botezat piesa «Vai da cei învinși», titlu mult mai modest de­cât al nostru, învins și părăsit de steaua­­ feri­­cită, Napoleon de srinde în setul 1, la Elba, în castelul contesei de St. Aubtrque care cu 20 de ani în urmă, amețită de faima lui, Îi căzuse în brațe. Din această dragoste născuse un fiu care acum e mare și e un fana­tic vrăjmaș al lui Napoleon. Nici împăratul nici fiul sfui­ natural nu știu insa nimic din taina asta. Ve­­nindu­l găzduit în castel­ fiul con­tesei se hotărăște să omoare într’o noapte pe nemilosul despot al ome­nirei. El jurase de mult s’o facă și era fericit că soarta i’a ajutat să izbutească. Dar contesa prinde de veste, ti impedică să intre în ca­m­era împăratului, iar cân­d Napo­leon, trezit de detunătura unui foc, iese la prag grav și liniștit, fana­ticul tânăr rămâne împietrit. Intr’o »oinia admirabilă din actul II Na­poleon îl face să înțeleagă câtă deo­sebire este între Napoleon cel ade­vărat și între Napoleon așa­­ cum îl zugrăvesc vrăjmașii săi. Tinerul,fascinați Ii cade în genun­chi și din acea clipă se declară cel mai supus dintre credincioșii săi. Dar fericirea lor e scurtă. Ar­gela Franței aflând de această trădare, arenteazâ pe tînărul conte și dă or­din să fie împușcat chiar la curtea mamei asie, pe când Napoleon e deportat pent­ru tot­d’a­una pe sila­­cile Sf. Elena. Piesa e scurtă și calitatea ei principală e com­isiunii». Nu e !«­­tr’tnsa cius o scenă de prisos, iar simplitatea mijloacelor tehnice con­stitui cel mai însem­nat element al interesului cu care e urmărită. In «Napoleon I», d. I. Livescu are o frumoasă creațiune, tn care nu puțin ii ajută figura, vocea și ita­tuia sa foarte potrivite rolului. D-ca Am. Hisasș ne-a reapărut în rolul contesei cu același joc plin de demnitate și armonie, iar d. A. Pe­­trescu, în impetuosul rol al tînăru­­lui conte, se simțea în mijloacele sale. C. X. UN PROVERB PE­­J Nu se prețuește apa de cât când puțul e sleit. (Oriental) !s curtea cu jurați din Prafcati >*nini suspiciune legitimă. D. președinte al curței cu M.r­rați, ta vederea afluenței publii­cului care ține să asiste la dez­baterile acestui interesant pri­ces, a luat dacîziunea^ os să ti se permită nimănui intrării și sala da ședințe de. cât. o» tW ^ermiî special. imimmimmr • La ministerul de domenii s’au primit cereri pentru d­­e­tri­buirea cu pistă a d­u­ aanții de 695 vite altoite, din pefinu­­­rile statului. „ .N­­ ^ . j . ■ nr» ȘTIRI SANITARE * ♦ In infirmeriile județului Pri«­ bova *0 fost internați di­n 12—29 Octombrie, 29 bolnavi m* s’au dat 1075 consultațiuni. IA LUNI * Duminecă, SI itorm­­bri«, îs* orale nouă dimi­­ne«(n. In tituroul Adm­i­­oistrn­iei ziarului «Uni­versul », se va face â na­șe­rea premilor ce acolo dăm gratuit abonaților noștri. — Persoanele cari doresc să se aboneze, pre­cum și acelea cărora abo­­namentul expiră, să se grăbească a trii­ete prin mandat poștal SS iei și »O bani pentru un an, î­n iei și 50 bani pentru 6 luni, sau șease Iei pentru 3 luni.—La aceste premii fartirijiA adomiți! «le Iu și 15 Noembrie, precum și toate persoanele că­rora îi s’a trimes bonuri de premii după 5 Aprilie 1­904. Rugăm pe toți sboimu­l care se interesează de aceasta, să asiste la tra­gerea premiilor, tn sus eiiafa zl și oră. ♦ «Monitorul Oficial» de erl No. 1T2, publică regulamentul pentru­ funcționarea autorităței disciplinare instituită prin legea p­entru organizarea comunelor ru­rale. • Ai fost revocat­ din func-L­unea de primari d-niî Vasile B.­loșaru, din com. Teiu (Argeș), AUausiu din Eamostan (Doro­­bai­­ți I Petrescu din Ioneșli­­îdincului (R-VIb­es). ♦ Hubul ofițerilor în rezervă, la începere de la 11 Octombrie, s’-a mutat sediul în Bulevardul Elisabeta, Palatul Eforiei. ♦ Consiliile comunalor rurale Gogoțari și Bidești din județul Vlașca, au fost­ disolvate. Colegiul «'.colorat al ziselor co­mune este convocat pentru ziua de 28 Noembre a. «. spre a pro­­cede la alegerea membrilor con­siliului comunal. ♦ D. Emil Costinescu, minis­trul de finanțe, a prezentat M. S. Regelui și A. S. R. Principelui Ferdinand statistica comerțului exterior al României pe primele șase luni al exercițiului curent și situația generală a tessurului ps exercițiul 1902—1903, în două volume bogat legate. * Ziarul «Budapesti Hírlap» anunță că deputații români, din partidul guvernamental maghiar, în frunte cu dr. Nicolae Șerban, s’au prezentat primului-ministru, contele Tisza, cu care au discu­tat chestia reformei invățămintu­­lui poporal. Ziarul maghiar spune că în­­ această chestiune deputații de mai sus împărtășesc punctul de vedere din cele două me­morii ale episcopatului român. ♦ Ziarele de peste munți a­­nunță că marele proprietar de mine Alexandru Popoi, din Baia mare, a însărcinat pe pictorul Ssenian sa, lucreza în colori cu­noscutul tablou reprezentând pe marele bard național Andrei Mu­reșean, inspirat în momentul când •»clamă : Deșteaptă-te Române ! Poetul îmbrăcat în­tr o mania largă, «o fruntea sa lată ridicată, cu ochii de visionar privește spre cer de unde resara soarele. La o parte un țăran român legat in lanțuri—simbolizând iobăgia amorțelii— se­ trezește și orbit de lumina ce-i răsare în suflet își sfarîmă cătușele și se elibe­rează din «somnul cal de moarte». Tabloul acesta a fost terminat și a reusit foarte bine. D. Pocol l’a pus într’o cadra aurită și î’a dăruit«Casei naționale» din Sibiu. * Ziarul «Neues Wiener Tag­­blatt» anunță că zilele trecute a Încetat din viață la Viena, bă­trânul Luca Christian Goidv o­­riginar din Botoșani (România), in vârstă de 60 ani. Defunctul care se născuse surdo-mut va­ C­isa acum trei­zeci de ani la Vi­ena, ca să consulte pe medici asupra acestui defect. După cât­va timp el reuși să rostească câte­va vorbe în lim­bagiul surdo-mu­­ților. Find bogat și simțindu-se bine te Viena, Gosler se stabili acolo definitiv. El era un om foarte original. Timp de 10 d ani er­a mâncat regulat în ace­lași birt și a frecventat același cafenea, unde era considerat cs făcând parte din familie. El a jucat timp de 26 ani, tarok, cu aceiași parteneri două surdo­muți. In întreagă Viena nu exista un surdo-mut care să nu-l cu­noască. Defunctul Goslav a lăsat lega­tura a însemnatei sale averi pe mama sa, la vârstă de 86 ani Afară de aceea a lăsat 37.000 co­roane institutelor de surdo-muțî din Viena, 4000 coroane săraci­lor de acolo și 4000 coroane să­racilor din Botoșani, orașul său natal. • In urma uneî cereri adresate ministerului de domenii de către un mare număr de blănari și cojocari, prin «are solicitau des­părțirea lor de corporațiunea plapumarilor și tapițerilor și for­marea unei corporațiuni a parte, ministerul a del gat pe d. Pe­­trescu, secretarul camerei de co­­mereiü,ca împreună cu d.Prager blănar, să formeze o listă de toți membrii blănari și cojocari car­e derează de idee, și în caz de majoritate să pus basele soției corpora­ți­uni. în acest scop era, la orele 2 d. n., toți blănării și cojocarii s’au adunat in sala Dacia, unde s’a procedat la formarea listei ♦ Erî dimineață, la orele 0, a *vnt loc adunarea generală aorporației brutarilor,in sala ciu­­buiul meseriașilor. S'a citit darea de seamă a cor­­porației, de la 1 Aprilie și până ® rî, care a fost aprobată. D. D. Stănea ru mulțumește d­lor miniștri Lascar și Stoicescu și prefectului de poliție Suita pentru concursul ce »a dat me­senașilor și interesul ce pun­e aplicarea legei. * Corporația tîmplarilor, pe­rierilor și cuforarilor a ținut ori dimineață o întrunire la clubul meseriașilor, votând statutele ca­re e­ste ajutor a corporației. * Ori după am­iazi, societatea voiajorilor comerciali a ținut o întrunire la sediul sau, s’a decis să se reînființeze biuroul gratuit de plasare a voiajorilor. * Comitetul de acțiune al fa­bricanților de lichioruri a ținut o consfătuire în știa Edison, s-a decis ca, tn vederea congresu­lui pe care il vor ține în Capi­tală, să facă un memoriu prin care să ceară ministrului de fi­nanțe ca micii fabricanți de li­chioruri să fie scutiți de licență și să aibă dreptul de-a vinde pînâ la 5 decalitri din fie­care calitate, de­oare­ce ei plătesc taxa fiscului și­ a fondului comu­nal «a și marii fabricanți. ❖ In privința victimelor groazni­cei «rita» din Podul­ Turcului, co­respondentul apariu din Tecuci ne scrie : Starea d-lui Israel Faldm­an »­a mai îmbunătățit. Starea d-lui Da­videscu e gravă. D-na Huna Feldman, eara se află actualmente la Iași, nu e speranță să stapii; tot corpul ei e o rsnă iar ochii II sunt eșiți aproape din or­bi­to. D. lacob Roacaștein « ca picioa­rele fracturate da loviturii« ci fer suferite de la hoți, nu «urând a­ ta amănunte. ♦ U d. Cantacuzino a fost *>rn­te erele 2, o consfitui intimă asupra situației politice pe care a luat parte comitetul executiv al partiumul conserva­tor cantacuzinist ai delegați ai comitetelor din provincie. Din cele ce sm aflat asupra «etei vorbite la această consfă­tuire, reese ei conservatorii sunt convinși că aînflî vor presida a­legerile viitoare, Iar în cazul cind prevederea lor nu s'ar rea­liza, sunt deciși să ducă lupta ină la oe* din urmă extremitate săt facă tot felul io jertfe. Este probabil ca în urma aces­tei consfătuiri va urma o serie de întruniri publice in București ți în testa țara. • Din cauza timpului nefavo­rabil, A 8. R. Principesa E­li­­sabeta s’a putut vizita «n expo­ziția agrară, după cum se anun­țase. •Erî, la orele ii dim., A. 8. R. Principesa Maria a vizitat expo­ziția de pictură și sculptură de la Atenei­, a ctior Spurlich, Ioa­­nid, Mihăilescu și Krauss. • A. S. R. Principele Carol a asistat erî după am­iazi­­a repre­zentația turneului «Mefisto» de la circul Sidoi». • Erî, la expoziția Agrari de o șosea, a avut loc un concurs de dansuri naționale. Premiul de onoare, constând dintr’o medalie de aur, a fost dat d-lui Ștefan Dumitrescu, artist. Dintre echipe, echipa institu­tului «Virgiliu Popescu» condusă de d. N. Pirchner a fost clasată în primul rând. Institutului i s’a oferit o sta­tuetă de bronz , iar d-lui Piroh­­ner i s’a dat o medalie de aur. • D. dr. Mina Minovicî iși va deschide azi, la orele? d. la institutul medico-legal, cursul anual de medicină-legală. • Elí a avut loc la Universi­tate alegerea noului rector al Universitatii! din Capitală In lo­cul d-lui Sf. Dumitrescu-Iași, al cărui mandat expirase. Scrutinul a fost despoiat la o­­rice 5 d. a. D. C. Dimitrescu-Iașî a obți­nut 36 voturi. D-na a fost pro­clamat reales. D. Pangratti a obținut S1 vo­turi. Biuroul a fost compus din d-ni. C. Dimitrescu Iași ca pre­ședinte, Densușeanu și Davido­­glu, secretari. • Eri 1* orele 3 jum. d. a., *’a făcut la clubul meseriașilor ale­gerea comitetului corporației cu­ratorilor și șelarilor. Au­ fost aleși: președinte d. M. N. Acelonescu ; membri: N. Teodorescu, D. Antonescu, Iancu Constantinescu, Toma Vasilescu, Atanasie lonescu, A. Păunescu, Zaharescu și Vasile Georgescu. • Astă-seară. Luni, la orele 8, cu ocazia solemnității deschide­rea cursurilor Școalei Industriale a «Bursei Muncei» d. Jacques I. Gatz, directorul metalurgiei române, va ține o conferință re­lativ la «Industria Națională. STIEI ȘCOLARĂ • Ele s’au terminat definitiv examenele de capacitate ale pro­fesorilor de geografie. Din 18­ cari s’au presentat la specialita­tea principală, au reușit urmă­torii : Arămescu G., Dumitrescu Al., Mitru G , Petrovan D., Po­pea N.;­ar patru: Constanti­­nescu S, Cordescu, Nenius și Nițulescu D., au fost admiși te cele dintâi­ 3 probe, reunâtnând ca în sesiunea viitoare să treacă numai proba practică. Iar 1» specialitatea secundară din 7 presentați au reușit: Paș­­canu E., Poclitaru, Stamatiu D., Timuș D. și Zottu. ■O Au fost numiți învățători : Dia­­conu N. Ion 1» Dogești, Vâlcea Gh. Stănescu la Caucaz Nagilar, Tulcea ; Ionescu Lu­creția la Gu­­mești, Teleorman; Mano­a Vie te Arcan Mezereu, Buzău ; Tudurache Maria la Costienii Mari, R -Sărat Călinescu Eugenia la Buda­ Mare, Dorohoiu; Nicolaescu G. Ion la Strimbe­ ii, Prahova ; Lemnarii D-tru­te Som­beru, Puina ; Boeru Juetina la Calomfirești-Țigănești, Teleor­man ; Draguliu C-tin la Tusla, Constanța și Dragomir Gornan la Urunibe , Constanța ; Ani­raescu Stan ia Meri Andreiași, Putea ; Du­­m­itresi’u Stan­ia Ostrov (Halgar Ahmet) Constanța ; Ionescu Petre la Bălești, Vâlcea ; Râdulescu Elvira la Fâlcoiu, Romanațî ; Popescu N. C-tin la Licuric­iu, Gorj ; Nicoteescu Alex. la N­esești, Teleorman ; Lap­­teș Mihai la Buda, Bacau ; Robescu Eliseu 1* Habranchioi, Constanța Popescu Ilie la Pristolu, Mehedinți; Popa Vasiie la Huzum, Vlașca; Par­­tenie Gh. te Satu-Nou Letea, Tul­cea ; Popa Teodor la Nămoloasa, Putea ; Cir­se­u Nicolae­te Hamchici- Caraci, Constanța ; Niculescu S. Ion la Oțetești, Bacáu ; Georgescu Ion la Călinești, Tel­orman. ^r.h­i­m.'l­tSLT"» • Doctorul în zoolatrie Iliescu Ion * fost însumat ca veterioar­­ajutor la regimentul 2 artilerie, pe ziua de 1 Noembre 1904 ; tot diplomatul în farmacie Paltinescu L. Gh­eorghe, s’a însumat ca far­­macist-ajutor la spitalul militar a­­l fivioiei 6 (Focșani) pe aceiași zi. 3T1R1 JU­NIC­­ARS • înalta Curte de Casație și Justiție, secția 1, a stabilit urmă­toarea jurisprudență : Moștenitorii colaterali pot re­venefica un imobil »e succesiu­ne­ deținut de un term­in chiar mai nainte de a fi fost trimiși de către justiție In posesiunea succesiunei, pentru că trimite­rea în posesie, acest control a­ justiției, este cerută în interesul moștenitorilor pentru ca moște­nirea să cu cadă în mâinile unor persoane ce nu ar avea dreptul a o dobîndi. Ast­fel, terțiul deținător nu poate opune la o acțiune în re­vendicare făcută de către moș­tenitorii colaterali excepțiunea că n'au obținut în prealabil, de la justiție, trimiterea în posesiune asupra moștenire­, și fn arest ras, interesul terțiului deținător «1 imobilului revendicat este de a se veri­fi­a titlurile și calitatea moștenitorului reve­ndicant , ?i acest in­teres al său nu suferă nici un prejudiu­Q din faptul că «aest moștenitor nu a fost mai înainte trimis în posesiunea îuc­­cetiuna». • Azi vor incepe înaintea pur­taî «a jurați din Ilfov, desbate­­rile In procesul doctorului Max Jacobsohn din Ploești, care este acuzat că și-ar­­ otrăvit soția. Procesul se judecă în sesiune extra-ordinară. In urma ce­rerel d-lui procuror general, care a cerut strămutarea procesului de Tstamplabip IIIK Capital» Trei TâlhArie «arî­ș­nif Trei pasageri, untrs șart â­ stt Lazăr I. Lazar, student ți loan fiopț­ Yat mecanic din Târgoviște, «stins erî seară la Capitală, au închiriat o cameră comună la otelul «Brăila», * din apropierea gărei de Nord. Pa la orele 8 din noapte, d. Le zar e deșteptat din somn de sgoo moțul produs de niște moneda C* căzuseră pe parchet. Aprinzând repede un chibrit, din­țul zărește pe un individ care se a­­tacea prin buzunarele hainelor pa­­sageriior. Zgomotul se produsese din studl că tâlharul, în graba an, la casa se cada banui dintre vestă pe «ars o trăsese de sub perna d-luî i?nrvaț, D. Lazăr deșteptând pe tovarășul sui de adae, câta-șî trei puseră mân» pe îndrăznețul tâlhar dându i la at­­celaș timp corecțiunea cuvenită. Dar pe mâna poliției s'a dovedit că tâlharul se numește Gheorge Ivanovici și că e sărb din Pirot. Dânsul se ascunsese da cu slag sub un pat din acea cameră­­ a «csB de a jefui pe pasagerii cari yaa«a* să doarmă noaptea acolo. Se crede că chelnerița otelului a­u în complicitate au tîlharul. Incercarea «se furt din si». Snsâi’dara­nsează pe la orele îO și jumătate­a încercare de furt s’a făcut -o etc. Smârdan No. 8, la prăvălia d*lui L. Marcus, croitor. Autorii, cu ajutorul unui șopti, necunoscut încă, care s’a introdus pe ușa de din dos și a deschis usa ce dă în str. Smârdan, au intrat aș. numita prăvălia ca intenția­­ de a fura cassa cu bani. Planul lor nu a izbutit, mulțumiți împrejurării că, umblând prin tutun neric, au­ spart un geam ds ie «șa, can, a căzut în afară pe trotuar. Sergentul de stradă trecând la revizie, a călc­at pe geamul sftrțe­mat, ceea­ ce l’a intrigat ți s­e % «ut să încerce clanța de le ușă. Găsind ușa deschisă, a intrat­­ la uiuntru și aprinzînd cu chibrit, a observat dezordine în prăvălia. Imediat a anunțat poliția, «are, «osind la fața locului, a «inervat casa de bani deplasată din locul «ț în spre ușe. Probabil că autori ple­caseră pentru a adune ajutoare­lor» a ridica casa. Anunțând­u-a» d. Mar­cus care locuește în aceeași stradă, d-sa sosi imediat și declară că nu-i lipsesc de­cât 3 lei din tijghea care fusese forțată cu o foarfecă, și «a palton vecitiü. _ _ Poliția a pus agenți la «răsărirea hoților. —— — — ■—r O CUGETARE PE ZI Nu există cheltueli min­ stil, repetate, să nu devie exorbitant*» și prin urmare ruinătoare.­ ­ Ä Serviciul telegrafic al litrului „Universu”* din România Teligramale particulari ale ziarului UN­VURSUL Nenorocire.—Fur» «le erre«« te.­—Donuțîune. —Ara de vitt.«a Încercare de sinucidere. —’ lagropata de via. — Diu port. Brăila, 3­­.—Un suson sa i­l flam­a­n­d răsturnat peste copilul Oprea St­roi Coteț, din cât Ka­ra u, opărindu-i îngrozitor. Deși două ori copilul a însetat din­ viață. — Dionis Evgh«rinos prin »a­jutorul unor chei f«­se a fafej dintr’o d­eg»zie din port o etor titate însemnată de fascia *1 cereale. Pe drum, anul «lin «4­ ruțași care transporta marfa fe­rată iliod descoperi­­a feat­a­­resist. Evgh­eninos a reușit «I dispară. — Localul de școală inaugurat Dummies trecută în Latina și o­­­re » eosist 8500 lei, % lotț construit din donați» făcuți prin testament de către Petre Marcu de profesie muncitor și de o­­rgicfi bulgară. Defunctul a numit prin testament­ul executator al a ceste­ dorințe pe d. Hagi Șina Ivanet, comerciant în localitate. — Copila Mana Alecu Stan din Nazaru, jucând c­ a» pe lângă loc, și-a aprins h­aunele, suferind arsuri grave. — Ținem! A o­osto! Duțesca, din Ulmu, din ca usă «ă părinții lui se opuneau la căsătoria sa cu o fată din sat, a încercat să »o sinucidă spânzurându-se­­» o grindă a coșarului din curte. Mama lui descoperindu IU timp, a putut să-l împiedice de »*! «urma viața, tăindu-i funia. —Femeea Stanca M»t»i Marin, din Lutu Albu, voind »4 la pă­mânt dintr’un mal de­­ mar­ginea satului, a fost îngropată de vie din causa surpărei malului. Nenorocita a fost scoasă afară l» agonie. — In port. 8 vapoare. Vagoane cu cereale sosite 52. Cota 2.22, la «feștera cu 2 p. m. Piața cereanelor. — lnau$u« t­urea cinliind impuiat«. * incomită. — Ino­rcare d» *b­unoîtiere. — Accident­ul»«­­roeu­ Brăila, 31.—Știrile din * trej­ii­iU» se anunță o urcare de 3 [8­0 grâQ și 1­ 4 la porumb Piața esti paranisată. Naviurile fluviale sunt in urcare; cele maritime ferme, cu tendință spre sasdep». — Azi s’a inaugurat cantina populară, în prezența primarului ionescu, colonel Oreze&Ba fi # întreg comitetului clubului r.e-

Next