Universul, noiembrie 1904 (Anul 22, nr. 302-330)
1904-11-02 / nr. 302
*foil »«tutenea«. D. Staates«« « feat vtil relieist d« întreaga asistenți. Împușcat «âîn ;miu«M«uț&.Intriva* * din si!*te «aptimaa«! to«eute, copilul Dumitru, în «ț«ts ea do trai sus, fiu al teatitorului Gh. Șteia, din casa. Levótt, se juca prin tert«a case!, când te o dati «coate națipit și cede, lovit ca din senin da glonțul unei puști. Ca ae întîmplat î Un frais al ei mai mare, asuma Ioan, sucindu-se intr'o măgărie apropiată, cu o pușcă, pasare reuși sa a o încărca efectiv, a trec, fără a binui nenorocirea ,a va provoca, intr'un perete al magaziei. Acum, fie el glonțul a trecut prin serindurile clădire!’, fie că s'a strecurat printr’o deschizătură a acestora, destul că el a atins o țintă involuntară a celui ce i’a trimis ea arma, făcând pe acesta ucigaș al frățiorului sfu mai mic. Se inchipue jalea părinților și spaima micului criminal fără voe. După constatările făcute <» parchet în sensul de mai sus, «*a autorizat înmormântarea cadavrului, căci sărmanul celsilaștecetase din viață la cfiteva minute după intrarea proscusului armei in corpul său. Autopsie.—Mai Înainte de a fi Îngropat, cadavrul cafegiului Draghea Mardiros a fost dus la spital unde i s'a făcut autopsia de către d-nii doctori Firu și Hilldan, in prezența d-lui judecător da instrucție O. Gherghel și a d-ul substitut Stoeneacu. Stomacul, viscerele și alte părți de organe, prezentând numeroase și adânci ulcerațiuni au fost trimise spre analiza institutului chimic din București. Femeea din Pitești care a administrat defunctului doctoria emoratoare, după ce a fost adusă aci și serpetată, i s-a dat drumul provizoriu, reușind culpabilitatea ei numai in ceea ca privește exercitarea de medicină clandestină. CĂLĂRAȘI.Fort «n spargere.—Eri-noapte, «o chei false s'au part casa lui Goman Dumitru, din Boșneagu-Ulmu, furândui-se dintr’o ladă o soba compusă din 3 galbeni mari și 20 icosari de aur. Furii nu au fost descoperiți până In present. IAȘI—Afacerea «este ruîul Rodonoff. — Ancheta întreprinsă de d. Sipigine, consulul Rusiei In Iași, la afacerea necinstitului casier Rrodonoff, și despre care am dat bogate amănunte, cu i încă terminată, D. consul tinde să stabilească cine anume a găzduit pe Rodonoff In Ungheni, cine i’a pus In legătură cu funcționarii ruși și români, etc., de asemeni, e vorba ca să se fie lu preciziune, cine a încasat suma de 5000 ruble, și care e partea pe care a primit-o fiecare dintre indivizii mituiți. Din ancheta făcută pruit acum s’a stabilit, că Rodonoff a trecut podul de pe Prut !« tovărășia anul domnei. Acest domn A pretinde Insă, că nici prin gând nu i-a trecut că Bodonoff s un delapidator, și că i-a fost recomandat de un comerciant din Basarabia. Funcționarii de la granița din Ungheniî Nuși persistă încă în afir- Hiațmira, că atât Rodonoff cât și A. iveată bilete de libera trecere în România, însă nu le-au controlat, oâcî ambii le-au inspirat destulă încredere. Asupra vinovăției funcționarilor Rușirii din Ungheni români, nu s«eogta chestiune, nu se știe nimic aici. D. prefect Sandu lesen a fost la București, și a depus d-luî ministru de interne raportul d-saie. Rodonoffe, încă arestat la serviciul de siguranță. PIOEȘTI:— Examenul pemtru gradul fie plutonier.— Eri a avut loc la reg. Prahova No. 7 examenul caporalilor bacalaureați, aspiranți la gradul de plutonier. Au reușit următorii caporali : Lăzescu C. Nicolae, Râdescu loan, Stoicescu Constantin,Mateescu Alex., Gheorghe Constantin, Gheorghiu Ncoae, Constantinescu Cristea, Fotescu Aristide, Potizu Stelian, Stamate Vasile, Petrescu Anghol, Florescu loan, Georgescu E.len și Vasilescu C. Confesiunea examinatoare a fost compusă din d. căpitan Sachelarie, f iții locotenenți Coeiași și Mirauliescu și sub.-locot. Râdaiescu Toma, sub președinția d-lui maior D&nciulescu dhr. Timiurie. — Pe când locuitorul Nicolae Vasile, din comuna Țintea, se ducea în cătunul Plopeni, pentru a cumpăra niște oi, prin pădurea pe care o traversa a fost tntîmpinst de către niște necunoscuți, care l-au jefuit de întreaga sumă de bani ca o avea asupra-î, după ce l-au bătut mai Întâi și ruart într-un fund grav. Victima acestei îndrăznețe tâlhării a fost transportată în căutarea spita iuiii. Din cercetările făcute, a fost arestat locțiitorul Nicolae Constantines autor al tâlhăriei ; acesta susține însă că a fost îndemnat la acest fapt de către alți consăteni ai săi, rari au dispărut. Ni a iiut o ți tu. mintiUă.Astăzi >’a fi scos primele cuptoare in pâine fabriste la manutanță.Pâinea scoasă este de calitatea treia, și s’a dovedit ro-Ș-i mai ieftin, find superioară itc. din comerț. Ta și ginizoana va fi alimentată de asl-iz, însmote cu pâine de la Manutanță, care este pusă sub conduerea d-lui administrator el. III Mstisare, alune de 1»în e.—A fost arestat, pe când voia să schimbe o monedă întaă de 2 lei, țiganul Radu Paun, din comuna Hârșa. Acest individ, mai fiind surprins și -iă dată asupra unui asemenea fapt, a fost înaintat parchetului. incendiu. — Eri-noapte, un puternic incendiu a distrus locuința și dependințele săteanului loan Alecu din corn. Drama. Focul s’a constatat că a luat nașter.-Ic la o țigara c are fusese aruncată in coșar. Stfiuție gravă. — Eri noapte, căruțașul Vasili Dumitru, din calea Oilor, pe când se ducea spre casă, a fost bătut și rănit grav de către cojocarul Niți Șerban. Cașul s’a reclamat parchetului. Un copil ars de viă—Copilul Răducanu, în etate de 2 ani, fiui locuitorului Constantin Gheorghe, din strada Curcubeului, apropiindu-s ori de sobă, i -a luat hainele foc, carboniiându-l cu desăvfirșire. Sărmanul »epii s sa combat imediat. Timpul. — Aată-noapte a fost ger puternic, pîntr A r^AtTu — nobilii Stissid smt din Hănțești. — Din ««••a.» Hărțești, comuna Mărgineni, £ 0 km. departare de orașul nostru, saasște vestea té i't eă sfirșit aefl!» «n dubiu și srib? »sasinat. Iată amintstera oaiese în această privinți. în numita comună locuește de multă vreme Nici Cojoc, omi gospodar cu oarecare avere și feet In mai multe rînduri «juror da primar. Astă-noapte mai nulți ioeiviși deghizați și înarmați pătrunseră prin spargerea uș«l Ici locuința Mestmaia » are destul de înaintată. Soția lui Nichi Cojoc, auzind zgomot se deștipt* fi sfifiMie împietritit de spaimă !« vedere* fiorofitor bandiți. Cu o sălbăticie aechi», pom uniți bestiile «menești măi»lirfrS pe sărmana femei cu ievi tari de topoare într'un chip sribil, 16- 8ind-o tn Reeimțir*. La țtsetels Ae éurera al* victimei, alergă nefericitul soț care la zadar imploră mila criminalilor, încercând si tips cm si vis cineva In ajutor, a fost tehlat ți trântit li pimîat, iar osul din el tipS cu un topor gâtul libându-1 !«tt’’« eeropleeti stare de nesimțire. După ce planul criminal a fost atins, hoții râscolirâ toată casa și furară banii ce-i găsiră și diferite alte obiecte de valoare, iar ta urmi se făcură nevăzuți. Sălbaticul esiimat a fost descoperit astăzi dimineața ți a făcut o dureroasă impresie printre locuitorii din numita comună precum și din împrejurimi. Autoritățile și geandarmii de scolo au luat cele mai întinse măsuri pentru prinderea criminalilor. Mică Cojoc este întronia, iar nevasta sa a tncetat imeiat din viață in urma loviturilor primite cu atâta barbarie. Toată casa este devastată. Astăzi am plecat la fața locului d-niî Remus Benidache, Sub ztitut de procuror ; Drăgăneanu, judecător de instrucție ; dr. Apostolide, medicul primar, pentru anchetarea oribilei crime. Voi reveni cu noul amănunte. nAf.il ITO A SA.—Crimă *>» Ssterinasă.—Azi după amiazi a fost găsită moartă, cu gâtul tăiat pe pragul casei, femeia Gh. G. Lungu , alături de cadavru s-a găsit un roport. Parchetul cercetează. ROHAN, —“narea leat Butman. — Gh. Buttman, principalul instigator In recentele răscoale țărănești, a fost citat pentru ziua de Noimbrie înaintea judelui instructor de pe lângă tribunalul local. In legătură cu aceasta este și in esența d-lui procuror general Io Inescu, care a sosit aatăzi cu trenul de Iași. TIRGOVIȘm.Bătae șmvă. — In urma unei certe, Iosif V. Popescu, din som. Rubou, a bătut grav pe consăteanul său Ale,cu Pa« Pv»su și pe soția acestuia, Ana, fracturindu-i calul d’intáie o coastă, iar femeia i-a spart capul cu un topor. Pacienții a fi fost trimiți la spital, iar agresorul arestat. Concert.—Tenorul I. Gorăscu, va da Marți seara, In sala «Lăzărescu», un concert, cu concursul trupei de artiști din localitate, de sub conducerea d-lui Emil Demetrescu. Bai.—Societatea de credit și Economie «Vulturul» din orașul nostru, va organiza un bal, în noua sală ce a construit, în localul «S» din str. Libertăței,—pentru seara de 3 Noembrie. Diverse. — In ultimul moment aflu că a fost descoperiți, la com. Sucasul, aproape de Târgoviște, o bandă de falsificatori de monede. După câte am auzit unul dintre falsificatori ar fi Ghiță Grigorescu, fost notar în sus-zisa comună. Până târziu, nesosind alte amănunte la autorități, voia comunica mâine detalii. Timp«! a devenit mai friguros. Azi, a bătut «a puternic și face vînt de la S. V. Isseeucsul din ialubești. — Din Hulubești se comunică următoarele amănunte relative la un groaznic incendie, ce a isbucnit*rl după amiazî, în acea comuna. Pe ti orele 2 d. *. a isbucnit incendiul la o sunie a locuitorului Sandu Radu Voinu. Focul alimentat de un vîai puternic, după ce a distrus și o pivniță și multe obiecte a!e numitului locuitor, s’a întins la o magazia de scânduri, învelită cu șiță a lui Ide . Patin, vecin ca cel d'tntuist. Pe lângă magazie, care a fost consumată până la temelie, fecul a mai distrus : 244 kgr. tutun, o butte de 20 vedre plină cu țuică, un hambar cu mălai, un plug, două buțt și două putini de stejar goale, 1800 snopi da coceni, precum și alte obiecte da ale casei. Focul abia a fost localizat cu ajutorul sătenilor, care și-a dă dat toata silințele p««tru localizare» incendiului. Pagubele cauzate, pentru amândoi locuitorii, se urcă la vra o mia lei. iln privința proveniența incendiului, as presupune că focul ar fi luat naștere de la coșul cu vna locuitorului Sandu Radu Voicu. Biserică jefuită. —• Noaptea trecută, hoți necunoscuți, spărgând lacătul da la «și, s’aui introdus în biserica din com. Radu, furând mai multe perdele de p» la diferite icoane și alte obiecte. Nelegiuiții hoți încă an au fost descoperiți ; — s’*a luat măsuri pentru aflarea lor. Adaug că această biserică a anal fost tocă de două, ori prădată în ultimul timp. I’listul e friguros , azi-înoapte a dat brumă groasă. TECUCIU.—Impudoare» din Ivești.—Asta-noapte, pe la ora 1 și jum!, d. inspector comunal Ciur.« a fost încunoștiințat că necunoscuți indivizi introduși in curte» proprietarilor Bala Filipescu, «creând să prade, au fost simțiți de gardianul I. Haraguș. Luându-se după tâlhari, el au tras focuri de pușcă asupra-i, doborându-1 la pământ. D. Ciurea transportându-se la fața locului și găsindu-l rănit grav pe H«r»guș, a dispus internarea lui un «pitilui din Ivești, unde azi i s’a «stras 4 gloanțe din mâna și piciorul stâng. U SFAT PE ZI Degerăturile.—Spală partea degerata cu ceai de foi de nuci. După cinci minute, funcționeaz-o cu o bAista da olandă muiată în alcool osmforat, dup fice s’o usca presară următoarea pudră : Salicilat de bismut, 10 grame, amidon 90 grame. Sasva, spre a calm» mâncari mile, funcționează cu glicerina, apă de rece » 50 gram», Uoin 0.50 cigr. Apoi pudrează cu praful de mai sus: •a fi trup» mobile, wre ei taci față unul neprevâstit, ei! sa întrețină lupta la distanță. O «mărturie pe pussiu» » sa facă în «latura de forturi a «etății în partea din .»pro Herd, spărtură prin care va fi lesne coloanelor japones», te «venă, ei să strecoare și să atașe «vasul direct, ori să Întoarcă «vragers laterale, atacându-le pe la spate. In afară de aceste neajunsuri tactice, mai sunt si altele de un ordin moral, «trî »a sdruncinat considerabil spiritul de rezistență al gumisodnul. De luni de zile, soldații ruși de la Port-Arthur sta fi în permanență în șanțurile ori cazematele forturilor, unde nu numai condițiunile igienice lipsesc, dar chiar și viața de toate zilele e mai mult un chin. Afară de aceasta, din cauza lipsei de aprovizionamante, trupele nu se mai hrănesc de multă vreme decit eu conserve și feeau apă distilată din mare. La toate aceste neajunsuri se mai adaugă și «boseala enervantă a acestei lupte continue, care ține oamenii încordați ziua ca și noaptea de atâta vreme. Se semnalează multe dezertări din partea soldaților ruși, a căror demnitate și amor propriii nu sunt așa de oțelita ca ale ofițerilor. Oboseala fizică și morală a Rușilor trebue să fie foarte mare, așa că această slăbiciune a unor soldați e esplicabilă deși vinovată. Rezistența actuală nu mai poate fi de lungă durată și poate că ea e inspirată acum de un amar propriu exagerat al comandantului ei, care însă costă pe Rusia viața a multora din soldații ei. demnul va 8 tot ața de să abos k minte ca mine și ca d-ts. Un inediîeat foarte curios s’a petrecut k Montbeliard, in Francia, c m ecasia rscentsl caletorii a ministrului de industrie și comercifi. Consiliul comunal al seelui eraf. în siguranța să interpretă sentimentul populațiunei entasiasmate pentru sosirea și preapța în acel oraș a ministrului, oferise succesorului lui Goibert un banchet foarte somptuos, lupulian: unul din acele baochete de la cari un nenorocit ess cu o indigestiune formidabilă și după astî, chiar dacă ar avea stomacul lui Porthos, trebue să se așaze în pat pentru câteva silași să observe dieta cea m nai riguroasă. Carnea era escelentă, de la gust minunat, vinurile foarte variate, lucorurile minunate. Toți mesenii se ghiftuiră, făcând sa dispară pe gâturile lor cantități colosale de mâncări și de băuturi, cu o lăcomie de nedescris. E destul să spunem că banchetul n’a durat decât o oră, iar lista cuprindea opt feluri de supa și 25 de alte feluri de mâncări, însă veni afurisitul «sfert de oră al lui Rabelais» cum zic francezii. Când fu vorba de plată, sala banchetului era goală. In scurt, consiliul comunal trebui să ia o sumă de bani din fondurile budgetare spre a plăti banchetul. Și din causa colosalelor cantități de mâncare și băutură înghițite de cetățeni, suma fu atât de mare incât trebui să sa amâne sistemizarea canalizării orașului, înscrisă în budgetul acestui ea. ruso-japonez Situația la Eitremul Onani Situația la Port-Arthur a devenit așa de critică, *ă * motiv*t și a fi cut *& se «r*eza svonurile da acum câteva sila privitoare la perderea acestei cetiți. Numărul apărătorilor tăi d’abia atinge acum mir* ie 10.000 *ameai, cofa-nei «suficient, pentru perimetrul da diavoiers, «« ocupă linia forturilor d’imprejurul Port-Arthurului, «are atinge «ifra de aproape 13 km. E probabil ea trupie *pot d’arei* suficiente pentru garnizoanele de siguranță »« diferitelor «vrage din jurul c etății, așa că nu mai rămâne nimic pentru rezervă. (Telegramele ■ particulare ale ziarului « Universul» Tr§3 aihisrersmi la Utah Berlin, 31.—Din Petersburg a« telegrafiaza că pe linia ferată a lacului Baikal a deraiat un tren militar. Sunt șase morți și șasezeci de răniți. Sîirilgîltsiliîi jipnsize li Fsik Aftfest faîsg.— Fortăreața resist! Berlin, 31.—Telegramă din Petersburg: Ziarul «Novojs Yremja» spune că rapoartele japoneze asupra victoriilor de la Port- Arthur sunt falșa și au de scop numai de a îi înlesni împrumutul. Nouile pantă de mii de granate sosite la Port-Arthur fac posibilă rnsistența fortăreței încă două luni. Viceregele Alexeieff declară că generalul Stoessoi va putea rezista încă mult timp. Sin» ásist8R £ iî|s8 piatra dan Paris. 31.— Telegramă din Bruxelles . Cercurile diplomatice asigură că Rusia ar fi dispusă să primească o intervenția anglo-franceză pentru parte, de îndată ce va fi învingătoare într’o singură luptă. A se citi alte mánunte !a ultima oră. 5 — S3 în stradă. Copilul. — Buclaule, cumpărâ-mî o prăjitură de la rahagiul Sla. Bunicul.—Nici odată ! Nu vezi că sunt pline de praf ? Rahagiul.—Ast» nu face nimic, d!e mai Înainte de a se vinde le curăț. Bunicul.—Cu ce ? Rahagiul.—Cu limba: recunoștinți de carn n tet d’s«b» a fost însuflețiți. Sa trăiți Maiestate. Să trăiască M. Sa Regina. Să trăiască Principii Moștenitori și întreaga Dinastie. In timpul serbăre s’*a primit mai multe telegrame de felicitare, iatre carî una din partea «Academiei Ortodoxa» din Cernăuți. Serbarea a liat sfârșit Ie era 8 d. a. Tamasin- Aligersa șea un comitet al Asociațianei sînăelfilor Sri diminiață, la orele 10, s’a început in localul «Asociațiunea studenților» alegerea noului comitet. Biuroul era compus din d-nii Constantin Dimitriu, președinte, Marinescu Gigore și Anton Demetrescu, scrutători, toți studenți la drept. S-a propus două liste, una de vechiul comitet, compusă din: Vasile Toncescu, Vasile Enescu, Victor Radovitil, Gheorghiu Cristești, Mihail Mora, Androniu Răsvănescu, Pascal Vasiliu și Miculesnu Simion de la drept ; C. Rădulescu, Traian Stoeneacu și V. Repezeanu de la medicină; Nicolae G. lonescu, Giuca Marinescu și loanițescu D. de la litere; Agnese Giusepe și Gocănescu de la farmacie; Teodor C. Coroiu de în teologie și Ion Vasilescu de la șciințe. A doua listă, independentă, compusă din Alexandru Bucescu, I Constantinescu Tunari, M. Bălăcescu și Ion Râdulescu Pitești de la drept; Ilariîi Georgesci, medicină și Const. Albu Vasiliu, farmacie. La orele 12 alegerea s’s suspendat ploi la 2 d. Ja. când a Incepat din nou. Scrutinul s’a despuiat la orele 5 seara. S'au presentat la vot 216 studenți. Voturi anulate 4. A fost proclamată aleasă prima listă care a obținut 108. S’a declarat balotagiu între d-nii Pascal Vasiliu și Constantinescu-Tupari. Verul! din tuli ban Războiecoaica luî »von». — Un proverb afirmă că « jumătate dintre spanioli sunt nobili, își c«al’alt4 jumătate cerșatorî. Ca mai toate proverbele, minte și sclila. Adevărata țară a nobililor e Germania. Aci toată lumea e «von», uríí eu drept, «el mai mulți din «bus. Nu s «prospe aici un onest băutor de bere, d ® rasă teutonă, sare «s au țină în «von» «pikat înainte» numelui »Sd și cari sa nu voiasiîă ai sa zice de pildă: «Herr von Schild» (domnule de S«hi<i), fii chiar și auzit de «âire chelnerul berăriei. Și chelnerii germani nu fac aici o economie de titluri către clienții lor. Cine a sabtorit cel puțin până la Viena, știe mult lucruri tn această privință. Chelnerii din cafenelele sau baruriile vieneze dau particula «von», precum și titlurile de «cavaler», de «baron» sau de «conte» cu o înlesnire ln adevăr uimitoare. Așa e obiceiul. Insă iapâ acum oficiul heraldic prusian pornind rosbom contra tuturor nobililor ale căror nume se termină în «ski» sau în «ska». Polonezii ale căror familii nu mai sunt nobile, nemaixistând Statul care le conferise «cele titluri, trebue să lase afară pe «de» din capul numelui dară cu vo*io să pktească amende și să stea la inehhisoare. Zilele astea domnește o mare activitate prin sarhivele bisericilor și fie oficiilor de stare civilă din Prusia, ștergându-se din registrele vechi și scut toate particulele «de» sari precedează numele polonezilor. Operațiunea a să dureze «4tva timp încă. Psihiatrie modernă. — Ia sanatorul din Dingskiechen (America) intră un nou etape. Directorul t! examină în prezența asistentului său. — Cine ești d-ta ? îl intrebă. — Eu sunt Li*on al treisprezecilea, și sunt gata si te servesc. Directorul eu vom să afle cea mult și ordoni ca nefericitul să fie băgat în secțiunea incurabililor. Insă, asistentul nu se învoi cu aceasta. — Eu nu cred cazul așa disperat, zise dînsul. Sunt sigur că bietul am, dacă va fi supus la o cură specială, se va vindeca. — încearcă, răspunse directorul. A doua zi, directorul sa duse în «acțiunea asistentului. — Ai început «ara «a boi«avut de azi ?.. — D» sigur, și «untîn a re dicțat că » *4’l vindec. Nebunul fu adus tratate* directorului care’l le trebu : — Cine ești d-ta ? — Sunt Leon al douî spreseeile e și sunt gata să te servesc. — Vezi, vezi? reclamă sai atentul; încă 12 zile sa treacă și istien! societațm la eiliară macedo-română lin Capitala Societatea de cultură macedoromână din Capitală și-a sărbătorit greu o deosebită solemnitate al 25-lea sa de la înființarea sa. La ora 2 a. a. s’a oficiat în localul spetetâțeî din calea Rahovei un Te-Deum de către P. Sf. Sa arhiereul Calistrat Orleanu, fiind prezenți d. dr. Leonte președintele somstițeî, d. C. F. Robescu, primarul Capitalei, G. Misai! fost deputat și intreaga colonie macedo-românâ din capitală. După oficierea serviciului divin ia cuvîntul d. dr. Leonte. l>isou!'Sul d-lui d» Leonte D-sa spune că acum 25 *ni un mare număr de români distinși din țară îngrijorați de soarta ce se rezerva elementului român««o din Macedonia prin tractatul de Berlin, au pus bazele sa«ispățai de cultură macedo-română , care prin mijlocul școala și bisericea să trezească conștiința națională în Românii macedoneni. Dintre bărbații cari au pus bazele acelei societăți, a spus desonte, societatea numără în stati séu și »și ca membrii pe d-nil C. F. Robescu primarul Gadi&tei, G. Missir, P. Sf. La episcopul Dunărei-de-Jos, etc. Societatea a mers tot progresând și și-a ajuns scopul. De unde până acum câțiva *n. Românii macedoneni »rau nesocotiți și desprețuiți, acum ei sunt respectați și nu e departe timpul când ei vor deveni emancipați în ceea ce privește chestia școlară și bisericească. Aceasta se datorește în mare parte și solipitudinei ce o arată M. La Sultanul pentru Românii macedoneni, îndeamnă pe cei presențî ca să fîe strinși uniți în jurul societaței, căci numai astfel se va putea aduce un folos real chestiei macedonene. Termină strigând : Trăiască MM. II. Regele și Regina României, precum și întreaga Uinistie. Alte discursuri D. G. Misail, membru fondator al societăței, face apri la membrii societăței ca să lucreze din răsputeri pentru reînvierea santimentului național la românii macedoneni. D. C. F. Robescu, primarul Capitalei, mulțumind membrilor societaței de onoarea ce i-a făcut invitându-i la serbare, spune că atât guvernul cât și primarii Capitalei e dispusă să facă orîce sacrificii materiale pentru propășirea românilor macedoneni pe calea culturală și bisericească. D. Petea, in numele coloniei macedonene, mulțumește d-lui primar de solicitudinea ca o arata românilor macedoneni. Da asemenea mulțumește d-lui dr. Leonte pentru modul cum conduce societatea. D. Ion Popa, secretarul societăței, face darea de seamă de mersul ei des înființata și până azi. P. Sf. Sa Arciereul Calistrat Olteanu urează prosperitate societăței în numele I. P. Sf. Sale Mitropolitului Primat care « membru de onoare al societăței și oaza din împrejurări independentee voința s a a’s putut lua parte la serbare. După ce a mai vorbit d. Mi«ai, dr. Leonte dă citire următoarei telegrame ce o va expedia M. S. Regelui în namele societal , M. S. Regelui fiinața Societatea de cultură Macedo- Românâ «sărbătorind azi jubileul de 25 ani de terfființarea «I, •cosideră ea nu d'lmâi datorie * el, de « d'pune te picioarele Tronului M. Vo»*tre espresiunea sentimentelor de devotament și Cronica teatrală Teatrul Național.-«Napoleon I», piesa lu 3 acte de Richard Voss. Matineul de ieri nu a fost desigur din cele mai fericite. Insuficiența publicului « de altfel explicabilă și au ne-am mira dacă și la reprezentațiile serale spectatorii n’ar fi tocmai numeroși, față cu potopul de artiști străini cari se vede ca au început să considere țara noastră ca un fel de pământ al făgăduinței... «Napoleon I» nu e o nișsă alei de mare interes, aici de mareimoțiune, după cum te-ar face titlul să te aștepți. Voss a dramatizat un mic episod, aproape necunoscut, din viața așa de furtunoasă a uriașului cuceritor. Dar, mai conform cu subiectul, autorul german și-a botezat piesa «Vai da cei învinși», titlu mult mai modest decât al nostru, învins și părăsit de steaua fericită, Napoleon de srinde în setul 1, la Elba, în castelul contesei de St. Aubtrque care cu 20 de ani în urmă, amețită de faima lui, Îi căzuse în brațe. Din această dragoste născuse un fiu care acum e mare și e un fanatic vrăjmaș al lui Napoleon. Nici împăratul nici fiul sfui natural nu știu insa nimic din taina asta. Venindul găzduit în castel fiul contesei se hotărăște să omoare într’o noapte pe nemilosul despot al omenirei. El jurase de mult s’o facă și era fericit că soarta i’a ajutat să izbutească. Dar contesa prinde de veste, ti impedică să intre în camera împăratului, iar când Napoleon, trezit de detunătura unui foc, iese la prag grav și liniștit, fanaticul tânăr rămâne împietrit. Intr’o »oinia admirabilă din actul II Napoleon îl face să înțeleagă câtă deosebire este între Napoleon cel adevărat și între Napoleon așa cum îl zugrăvesc vrăjmașii săi. Tinerul,fascinați Ii cade în genunchi și din acea clipă se declară cel mai supus dintre credincioșii săi. Dar fericirea lor e scurtă. Argela Franței aflând de această trădare, arenteazâ pe tînărul conte și dă ordin să fie împușcat chiar la curtea mamei asie, pe când Napoleon e deportat pentru totd’auna pe silacile Sf. Elena. Piesa e scurtă și calitatea ei principală e comisiunii». Nu e !«tr’tnsa cius o scenă de prisos, iar simplitatea mijloacelor tehnice constitui cel mai însemnat element al interesului cu care e urmărită. In «Napoleon I», d. I. Livescu are o frumoasă creațiune, tn care nu puțin ii ajută figura, vocea și itatuia sa foarte potrivite rolului. D-ca Am. Hisasș ne-a reapărut în rolul contesei cu același joc plin de demnitate și armonie, iar d. A. Petrescu, în impetuosul rol al tînărului conte, se simțea în mijloacele sale. C. X. UN PROVERB PEJ Nu se prețuește apa de cât când puțul e sleit. (Oriental) !s curtea cu jurați din Prafcati >*nini suspiciune legitimă. D. președinte al curței cu M.rrați, ta vederea afluenței publiicului care ține să asiste la dezbaterile acestui interesant prices, a luat dacîziunea^ os să ti se permită nimănui intrării și sala da ședințe de. cât. o» tW ^ermiî special. imimmimmr • La ministerul de domenii s’au primit cereri pentru detribuirea cu pistă a du aanții de 695 vite altoite, din pefinurile statului. „ .N ^ . j . ■ nr» ȘTIRI SANITARE * ♦ In infirmeriile județului Pri« bova *0 fost internați din 12—29 Octombrie, 29 bolnavi m* s’au dat 1075 consultațiuni. IA LUNI * Duminecă, SI itormbri«, îs* orale nouă dimine«(n. In tituroul Admioistrniei ziarului «Universul », se va face â nașerea premilor ce acolo dăm gratuit abonaților noștri. — Persoanele cari doresc să se aboneze, precum și acelea cărora abonamentul expiră, să se grăbească a triiete prin mandat poștal SS iei și »O bani pentru un an, în iei și 50 bani pentru 6 luni, sau șease Iei pentru 3 luni.—La aceste premii fartirijiA adomiți! «le Iu și 15 Noembrie, precum și toate persoanele cărora îi s’a trimes bonuri de premii după 5 Aprilie 1904. Rugăm pe toți sboimul care se interesează de aceasta, să asiste la tragerea premiilor, tn sus eiiafa zl și oră. ♦ «Monitorul Oficial» de erl No. 1T2, publică regulamentul pentru funcționarea autorităței disciplinare instituită prin legea pentru organizarea comunelor rurale. • Ai fost revocat din func-Lunea de primari d-niî Vasile B.loșaru, din com. Teiu (Argeș), AUausiu din Eamostan (Dorobaiți I Petrescu din Ioneșliîdincului (R-VIbes). ♦ Hubul ofițerilor în rezervă, la începere de la 11 Octombrie, s’-a mutat sediul în Bulevardul Elisabeta, Palatul Eforiei. ♦ Consiliile comunalor rurale Gogoțari și Bidești din județul Vlașca, au fost disolvate. Colegiul «'.colorat al ziselor comune este convocat pentru ziua de 28 Noembre a. «. spre a procede la alegerea membrilor consiliului comunal. ♦ D. Emil Costinescu, ministrul de finanțe, a prezentat M. S. Regelui și A. S. R. Principelui Ferdinand statistica comerțului exterior al României pe primele șase luni al exercițiului curent și situația generală a tessurului ps exercițiul 1902—1903, în două volume bogat legate. * Ziarul «Budapesti Hírlap» anunță că deputații români, din partidul guvernamental maghiar, în frunte cu dr. Nicolae Șerban, s’au prezentat primului-ministru, contele Tisza, cu care au discutat chestia reformei invățămintului poporal. Ziarul maghiar spune că în această chestiune deputații de mai sus împărtășesc punctul de vedere din cele două memorii ale episcopatului român. ♦ Ziarele de peste munți anunță că marele proprietar de mine Alexandru Popoi, din Baia mare, a însărcinat pe pictorul Ssenian sa, lucreza în colori cunoscutul tablou reprezentând pe marele bard național Andrei Mureșean, inspirat în momentul când •»clamă : Deșteaptă-te Române ! Poetul îmbrăcat într o mania largă, «o fruntea sa lată ridicată, cu ochii de visionar privește spre cer de unde resara soarele. La o parte un țăran român legat in lanțuri—simbolizând iobăgia amorțelii— se trezește și orbit de lumina ce-i răsare în suflet își sfarîmă cătușele și se eliberează din «somnul cal de moarte». Tabloul acesta a fost terminat și a reusit foarte bine. D. Pocol l’a pus într’o cadra aurită și î’a dăruit«Casei naționale» din Sibiu. * Ziarul «Neues Wiener Tagblatt» anunță că zilele trecute a Încetat din viață la Viena, bătrânul Luca Christian Goidv originar din Botoșani (România), in vârstă de 60 ani. Defunctul care se născuse surdo-mut va Cisa acum treizeci de ani la Viena, ca să consulte pe medici asupra acestui defect. După câtva timp el reuși să rostească câteva vorbe în limbagiul surdo-muților. Find bogat și simțindu-se bine te Viena, Gosler se stabili acolo definitiv. El era un om foarte original. Timp de 10 d ani era mâncat regulat în același birt și a frecventat același cafenea, unde era considerat cs făcând parte din familie. El a jucat timp de 26 ani, tarok, cu aceiași parteneri două surdomuți. In întreagă Viena nu exista un surdo-mut care să nu-l cunoască. Defunctul Goslav a lăsat legatura a însemnatei sale averi pe mama sa, la vârstă de 86 ani Afară de aceea a lăsat 37.000 coroane institutelor de surdo-muțî din Viena, 4000 coroane săracilor de acolo și 4000 coroane săracilor din Botoșani, orașul său natal. • In urma uneî cereri adresate ministerului de domenii de către un mare număr de blănari și cojocari, prin «are solicitau despărțirea lor de corporațiunea plapumarilor și tapițerilor și formarea unei corporațiuni a parte, ministerul a del gat pe d. Petrescu, secretarul camerei de comereiü,ca împreună cu d.Prager blănar, să formeze o listă de toți membrii blănari și cojocari care derează de idee, și în caz de majoritate să pus basele soției corporațiuni. în acest scop era, la orele 2 d. n., toți blănării și cojocarii s’au adunat in sala Dacia, unde s’a procedat la formarea listei ♦ Erî dimineață, la orele 0, a *vnt loc adunarea generală aorporației brutarilor,in sala ciubuiul meseriașilor. S'a citit darea de seamă a corporației, de la 1 Aprilie și până ® rî, care a fost aprobată. D. D. Stănea ru mulțumește dlor miniștri Lascar și Stoicescu și prefectului de poliție Suita pentru concursul ce »a dat mesenașilor și interesul ce pune aplicarea legei. * Corporația tîmplarilor, perierilor și cuforarilor a ținut ori dimineață o întrunire la clubul meseriașilor, votând statutele care este ajutor a corporației. * Ori după amiazi, societatea voiajorilor comerciali a ținut o întrunire la sediul sau, s’a decis să se reînființeze biuroul gratuit de plasare a voiajorilor. * Comitetul de acțiune al fabricanților de lichioruri a ținut o consfătuire în știa Edison, s-a decis ca, tn vederea congresului pe care il vor ține în Capitală, să facă un memoriu prin care să ceară ministrului de finanțe ca micii fabricanți de lichioruri să fie scutiți de licență și să aibă dreptul de-a vinde pînâ la 5 decalitri din fiecare calitate, deoarece ei plătesc taxa fiscului și a fondului comunal «a și marii fabricanți. ❖ In privința victimelor groaznicei «rita» din Podul Turcului, corespondentul apariu din Tecuci ne scrie : Starea d-lui Israel Faldman »a mai îmbunătățit. Starea d-lui Davidescu e gravă. D-na Huna Feldman, eara se află actualmente la Iași, nu e speranță să stapii; tot corpul ei e o rsnă iar ochii II sunt eșiți aproape din orbito. D. lacob Roacaștein « ca picioarele fracturate da loviturii« ci fer suferite de la hoți, nu «urând a ta amănunte. ♦ U d. Cantacuzino a fost *>rnte erele 2, o consfitui intimă asupra situației politice pe care a luat parte comitetul executiv al partiumul conservator cantacuzinist ai delegați ai comitetelor din provincie. Din cele ce sm aflat asupra «etei vorbite la această consfătuire, reese ei conservatorii sunt convinși că aînflî vor presida alegerile viitoare, Iar în cazul cind prevederea lor nu s'ar realiza, sunt deciși să ducă lupta ină la oe* din urmă extremitate săt facă tot felul io jertfe. Este probabil ca în urma acestei consfătuiri va urma o serie de întruniri publice in București ți în testa țara. • Din cauza timpului nefavorabil, A 8. R. Principesa Elisabeta s’a putut vizita «n expoziția agrară, după cum se anunțase. •Erî, la orele ii dim., A. 8. R. Principesa Maria a vizitat expoziția de pictură și sculptură de la Atenei, a ctior Spurlich, Ioanid, Mihăilescu și Krauss. • A. S. R. Principele Carol a asistat erî după amiazia reprezentația turneului «Mefisto» de la circul Sidoi». • Erî, la expoziția Agrari de o șosea, a avut loc un concurs de dansuri naționale. Premiul de onoare, constând dintr’o medalie de aur, a fost dat d-lui Ștefan Dumitrescu, artist. Dintre echipe, echipa institutului «Virgiliu Popescu» condusă de d. N. Pirchner a fost clasată în primul rând. Institutului i s’a oferit o statuetă de bronz , iar d-lui Pirohner i s’a dat o medalie de aur. • D. dr. Mina Minovicî iși va deschide azi, la orele? d. la institutul medico-legal, cursul anual de medicină-legală. • Elí a avut loc la Universitate alegerea noului rector al Universitatii! din Capitală In locul d-lui Sf. Dumitrescu-Iași, al cărui mandat expirase. Scrutinul a fost despoiat la orice 5 d. a. D. C. Dimitrescu-Iașî a obținut 36 voturi. D-na a fost proclamat reales. D. Pangratti a obținut S1 voturi. Biuroul a fost compus din d-ni. C. Dimitrescu Iași ca președinte, Densușeanu și Davidoglu, secretari. • Eri 1* orele 3 jum. d. a., *’a făcut la clubul meseriașilor alegerea comitetului corporației curatorilor și șelarilor. Au fost aleși: președinte d. M. N. Acelonescu ; membri: N. Teodorescu, D. Antonescu, Iancu Constantinescu, Toma Vasilescu, Atanasie lonescu, A. Păunescu, Zaharescu și Vasile Georgescu. • Astă-seară. Luni, la orele 8, cu ocazia solemnității deschiderea cursurilor Școalei Industriale a «Bursei Muncei» d. Jacques I. Gatz, directorul metalurgiei române, va ține o conferință relativ la «Industria Națională. STIEI ȘCOLARĂ • Ele s’au terminat definitiv examenele de capacitate ale profesorilor de geografie. Din 18 cari s’au presentat la specialitatea principală, au reușit următorii : Arămescu G., Dumitrescu Al., Mitru G , Petrovan D., Popea N.;ar patru: Constantinescu S, Cordescu, Nenius și Nițulescu D., au fost admiși te cele dintâi 3 probe, reunâtnând ca în sesiunea viitoare să treacă numai proba practică. Iar 1» specialitatea secundară din 7 presentați au reușit: Pașcanu E., Poclitaru, Stamatiu D., Timuș D. și Zottu. ■O Au fost numiți învățători : Diaconu N. Ion 1» Dogești, Vâlcea Gh. Stănescu la Caucaz Nagilar, Tulcea ; Ionescu Lucreția la Gumești, Teleorman; Manoa Vie te Arcan Mezereu, Buzău ; Tudurache Maria la Costienii Mari, R -Sărat Călinescu Eugenia la Buda Mare, Dorohoiu; Nicolaescu G. Ion la Strimbe ii, Prahova ; Lemnarii D-trute Somberu, Puina ; Boeru Juetina la Calomfirești-Țigănești, Teleorman ; Draguliu C-tin la Tusla, Constanța și Dragomir Gornan la Urunibe , Constanța ; Aniraescu Stan ia Meri Andreiași, Putea ; Dumitresi’u Stania Ostrov (Halgar Ahmet) Constanța ; Ionescu Petre la Bălești, Vâlcea ; Râdulescu Elvira la Fâlcoiu, Romanațî ; Popescu N. C-tin la Licuriciu, Gorj ; Nicoteescu Alex. la Nesești, Teleorman ; Lapteș Mihai la Buda, Bacau ; Robescu Eliseu 1* Habranchioi, Constanța Popescu Ilie la Pristolu, Mehedinți; Popa Vasiie la Huzum, Vlașca; Partenie Gh. te Satu-Nou Letea, Tulcea ; Popa Teodor la Nămoloasa, Putea ; Cirseu Nicolaete Hamchici- Caraci, Constanța ; Niculescu S. Ion la Oțetești, Bacáu ; Georgescu Ion la Călinești, Telorman. ^r.him.'ltSLT"» • Doctorul în zoolatrie Iliescu Ion * fost însumat ca veterioarajutor la regimentul 2 artilerie, pe ziua de 1 Noembre 1904 ; tot diplomatul în farmacie Paltinescu L. Gheorghe, s’a însumat ca farmacist-ajutor la spitalul militar al fivioiei 6 (Focșani) pe aceiași zi. 3T1R1 JUNICARS • înalta Curte de Casație și Justiție, secția 1, a stabilit următoarea jurisprudență : Moștenitorii colaterali pot revenefica un imobil »e succesiune deținut de un termin chiar mai nainte de a fi fost trimiși de către justiție In posesiunea succesiunei, pentru că trimiterea în posesie, acest control a justiției, este cerută în interesul moștenitorilor pentru ca moștenirea să cu cadă în mâinile unor persoane ce nu ar avea dreptul a o dobîndi. Astfel, terțiul deținător nu poate opune la o acțiune în revendicare făcută de către moștenitorii colaterali excepțiunea că n'au obținut în prealabil, de la justiție, trimiterea în posesiune asupra moștenire, și fn arest ras, interesul terțiului deținător «1 imobilului revendicat este de a se verifia titlurile și calitatea moștenitorului revendicant , ?i acest interes al său nu suferă nici un prejudiuQ din faptul că «aest moștenitor nu a fost mai înainte trimis în posesiunea îuccetiuna». • Azi vor incepe înaintea purtaî «a jurați din Ilfov, desbaterile In procesul doctorului Max Jacobsohn din Ploești, care este acuzat că și-ar otrăvit soția. Procesul se judecă în sesiune extra-ordinară. In urma cererel d-lui procuror general, care a cerut strămutarea procesului de Tstamplabip IIIK Capital» Trei TâlhArie «arîșnif Trei pasageri, untrs șart â stt Lazăr I. Lazar, student ți loan fiopț Yat mecanic din Târgoviște, «stins erî seară la Capitală, au închiriat o cameră comună la otelul «Brăila», * din apropierea gărei de Nord. Pa la orele 8 din noapte, d. Le zar e deșteptat din somn de sgoo moțul produs de niște moneda C* căzuseră pe parchet. Aprinzând repede un chibrit, dințul zărește pe un individ care se atacea prin buzunarele hainelor pasageriior. Zgomotul se produsese din studl că tâlharul, în graba an, la casa se cada banui dintre vestă pe «ars o trăsese de sub perna d-luî i?nrvaț, D. Lazăr deșteptând pe tovarășul sui de adae, câta-șî trei puseră mân» pe îndrăznețul tâlhar dându i la atcelaș timp corecțiunea cuvenită. Dar pe mâna poliției s'a dovedit că tâlharul se numește Gheorge Ivanovici și că e sărb din Pirot. Dânsul se ascunsese da cu slag sub un pat din acea cameră a «csB de a jefui pe pasagerii cari yaa«a* să doarmă noaptea acolo. Se crede că chelnerița otelului au în complicitate au tîlharul. Incercarea «se furt din si». Snsâi’daransează pe la orele îO și jumătatea încercare de furt s’a făcut -o etc. Smârdan No. 8, la prăvălia d*lui L. Marcus, croitor. Autorii, cu ajutorul unui șopti, necunoscut încă, care s’a introdus pe ușa de din dos și a deschis usa ce dă în str. Smârdan, au intrat aș. numita prăvălia ca intenția de a fura cassa cu bani. Planul lor nu a izbutit, mulțumiți împrejurării că, umblând prin tutun neric, au spart un geam ds ie «șa, can, a căzut în afară pe trotuar. Sergentul de stradă trecând la revizie, a călcat pe geamul sftrțemat, ceea ce l’a intrigat ți se % «ut să încerce clanța de le ușă. Găsind ușa deschisă, a intrat la uiuntru și aprinzînd cu chibrit, a observat dezordine în prăvălia. Imediat a anunțat poliția, «are, «osind la fața locului, a «inervat casa de bani deplasată din locul «ț în spre ușe. Probabil că autori plecaseră pentru a adune ajutoarelor» a ridica casa. Anunțându-a» d. Marcus care locuește în aceeași stradă, d-sa sosi imediat și declară că nu-i lipsesc decât 3 lei din tijghea care fusese forțată cu o foarfecă, și «a palton vecitiü. _ _ Poliția a pus agenți la «răsărirea hoților. —— — — ■—r O CUGETARE PE ZI Nu există cheltueli min stil, repetate, să nu devie exorbitant*» și prin urmare ruinătoare. Ä Serviciul telegrafic al litrului „Universu”* din România Teligramale particulari ale ziarului UNVURSUL Nenorocire.—Fur» «le erre«« te.—Donuțîune. —Ara de vitt.«a Încercare de sinucidere. —’ lagropata de via. — Diu port. Brăila, 3.—Un suson sa il flamand răsturnat peste copilul Oprea Stroi Coteț, din cât Kara u, opărindu-i îngrozitor. Deși două ori copilul a însetat din viață. — Dionis Evgh«rinos prin »ajutorul unor chei f«se a fafej dintr’o deg»zie din port o etor titate însemnată de fascia *1 cereale. Pe drum, anul «lin «4 ruțași care transporta marfa ferată iliod descoperia feataresist. Evgheninos a reușit «I dispară. — Localul de școală inaugurat Dummies trecută în Latina și ore » eosist 8500 lei, % lotț construit din donați» făcuți prin testament de către Petre Marcu de profesie muncitor și de orgicfi bulgară. Defunctul a numit prin testamentul executator al a ceste dorințe pe d. Hagi Șina Ivanet, comerciant în localitate. — Copila Mana Alecu Stan din Nazaru, jucând c a» pe lângă loc, și-a aprins haunele, suferind arsuri grave. — Ținem! A oosto! Duțesca, din Ulmu, din ca usă «ă părinții lui se opuneau la căsătoria sa cu o fată din sat, a încercat să »o sinucidă spânzurându-se» o grindă a coșarului din curte. Mama lui descoperindu IU timp, a putut să-l împiedice de »*! «urma viața, tăindu-i funia. —Femeea Stanca M»t»i Marin, din Lutu Albu, voind »4 la pământ dintr’un mal de marginea satului, a fost îngropată de vie din causa surpărei malului. Nenorocita a fost scoasă afară l» agonie. — In port. 8 vapoare. Vagoane cu cereale sosite 52. Cota 2.22, la «feștera cu 2 p. m. Piața cereanelor. — lnau$u« turea cinliind impuiat«. * incomită. — Inorcare d» *bunoîtiere. — Accidentul»«roeu Brăila, 31.—Știrile din * trejiiiU» se anunță o urcare de 3 [80 grâQ și 1 4 la porumb Piața esti paranisată. Naviurile fluviale sunt in urcare; cele maritime ferme, cu tendință spre sasdep». — Azi s’a inaugurat cantina populară, în prezența primarului ionescu, colonel Oreze&Ba fi # întreg comitetului clubului r.e-