Universul, februarie 1905 (Anul 23, nr. 30-57)

1905-02-01 / nr. 30

r\ 0^ \ V„, Arestarea unei spioane la Cartea Țapuii?»— IV«și explicația) CaScular pa $ms2 1365 Ortodox Luni, SI Ianuarie.—Sf. doctori fără de arginți Kir și Ioan. Catolic Luni, 13 Februarie.—Benignus. Sőréie răsare 7.21; apune 5.37 V. v București, 31 Ianuarie. Ghestta pastelul Am relevat la timp plân­gerile ce s’au­ ridicat cu pri­vire la scumpirea prețurilor peștelui și criticele ce s’am­ formulat la adresa serviciu­lui pescăriilor de la ministe­rul domeniilor. Imparțialitatea ne obligă să ascultăm și apărarea acestui servicii­, cu atât mai mult că chestiunea are multe fețe și atinge atât interese particu­lare cât și interese generale. Intr’un raport înaintat d-lui ministru al domeniilor (ra­port tipărit într’o broșură ce am primit zilele astea), ins­pectorul general al pescării­lor arată că explicațiile ce se dau scumpire! peștelui sunt neîntemeiate și prin urmare concluziile ce se trag sunt greșite. Statul nu are absolut nici o obligațiune, față de nimeni, de a-i furniza pește și nici macar nu are peștele sau pe care să-l poata vinde. Statul­ nu are contract de esport cu nimeni. Peștele prins de pes­carii:­ învoiți pe bălțile Sta­­tu­lui.. Se vinde zilnic în piața prin licitație publică, de că­tre agenții Statului, în fața pescarului proprietar al peș­telui și apoi Statul își ia dij­ma cuvenită. „Dacă azi se exportă pește —zice de inspector Antipa în raportul d-sale — acesta este cumpărat la licitație, și dacă câte­odată în unele­­ locuri îndepărtate de piață nu se poate face licitație din lipsă de concurenți, atunci peștele se taxează după cota pieței Galați.“ Statul nu exportă deci el pește cu preț mic și prin ur­m­are nu din această cauză se vinde scump peștele în țară. „Dacă în adevăr în ultimii do­i ani prețurile peștelui s’au­ mai urcat, aceasta pro­vine cu totul din alte cauze independente de activitatea serviciului pescăriilor și a­­nume : 1) speculațiunea co­mercianților detailiști, cari fac carteluri între ei; și 2) scăderea producției din cauza scăderii bălților. De 4 ani Dunărea nu s’a mai re­vărsat peste maluri că să pri­mească apa din bălți și în anul acesta m­ai bine de două treimi din suprafața bălților i«­ko­v­i Agricoli umplut bdrueiîiîe, din cauza scăderei nivelului apei“. Raportul arată mai departe că prețurile peștelui variază, ca și ale ori­cărei alte mărfi, după cerere și ofertă, la anu­mite zile în cursul anului (Florii, Blagove,ștenie, etc.), peștele se­ urcă la prețuri mari din cauza cererei enorme. In ce­­ privește peștele să­rat, pe care­ l­ consumă țăra­nul în timpul mu­ncei câm­pului, zice raportul, prețurile acestuia variază puțin și e și azi destul de ieftin. „Pre­țul mediu­ al cosacului s’a urcat in timp de 4 arii nu­mai cu 5 bani la kilogram (de la 27 bani la 32), știuca, caracuda și linul s’a vândut în cursul­­ anului 1903—004 cu 29 bani, etc.“ „In anul curent, peștele sărat a fost m­ai ieftin chiar de­cât în anul trecut și mai cu seamă în timpul verei, când țăranul e la munca câm­pului, prețurile au fost foarte scăzute“. Respingând cu neînteme­iate criticile făcute serviciu­lui pescăriilor, d. inspector general conchide ast­fel: „Pentru ca speculația să nu se facă, singurul mijloc este vînzarea prin licitație și aceasta se face și azi sub un control sever la pescăriile Statului. Aceasta trebue să se f­ac­ă și la pescăriile parti­culare — cari tocmai furni­zează peștele pentru Bucu­rești—precum și chiar la co­mercianții de detalii. O ase­menea reformă însă trebue să o introducă comunile, pu­nând în fie­care piață licita­tori oficiali, cum sunt în toate halele din orașele din străinătate.“ Raportul d-lui inspector general al pescăriilor e înso­țit de trei tabele statistice de prețurile medii cu care s’a vândut peștele din toate pes­căriile Statului exploatate în rada tepsiiméi relațiilor anglo- Or, este perfect exact că a­­ceste fapte sunt cunoscute. Este perfect exact că un do­cument oficial, întitulat Dis­tribution and mobilisation of the fleet (împărțirea și mobi­lizarea flotei) a expus pe larg, sub o formă obiectivă, ideile rezumate de d. Lee. Este per­fect exact că documentul sus­citat era suficient pentru a se ști că amiralitatea adusese în apele Europei occidentale gro­sul forțelor­­ sale ; pentru a se ști, că escadra Mânecei va fi, după noul plan, simțitor mai puternică, aproape înloouit ca cele­l’alte douöi escadre : a A­­tlanticului și­­ a Mediteranei; pentru a se ști în sfirșit ca re­­distribuția flotei britanice era motivată de sporirea marinei germane, marină de tipul cel mai eficace, a cărei omogenei­­tate și concentrare permanenta constitue o amenințare serioasă pentru Anglia. Toate acestea sunt adevărate ; toate acestea sunt cunoscute. Dar tocmai a­­ceasta este demn de atențiune. Un discurs poate fi impru­dent, o expresie poate să fie nevroită, un plan naval însă este o operă cugetată și vroită. Și tocmai pentru că planul na­val englez, ca și planul naval german, sunt consecințele di­recte ale unui confict politic și economic, întețit de vreme, nervositatea presei atât la Lon­dra cât și la Berlin se explică și se justifică. Forcing. GROMOÍIMIIT Poesine contesei ele Mon­­tagnoso Intr'unul din­­ numerile noastre trecute am­ anunțat că contesa de Montignoso, fosta principesă de coroană a Saxoniei, a publicat zi­lele trecute un volum de poe­sii, cari au apărut în editura Alt- Carmaron din Lipsea. Reproducem aici câte­va versuri ale nenorocitei principese, care a­­vea să pună pe capul ei o co­roană regală. ..Fericirea este sf­ieșită Pentru ultima oară, se pleacă Gura ta pe mălinele mele Pentru ultima scindare, și tace. Pentru ce frass banale Privirea ta mi-o spune Cât de­ greu­ îți vine Să-ți părăsești tainica fericirep tre’buie să ne despărțim in taină. Nici un cuvânt nu trebue să­­ măr­turisească. Cât de bine ne-am­ văzut In suferințe și in bucurii într’o altă poesie sub titlul„Do­rința“ zice poeta Luisa: „Poți ceti in ochii mei, „Cad liberă ’mi este privirea „Tu nu mi înțelegi”? A fost un vis, „Un vis al fer­ic­ir­ii celei mai fru­moase vieți“. într’o altă poesie sub titlul „Vi­sul“, remarcam strofa : „Ai încins brațul tiu cu dorință arzătoare, „ST ai privit dulce și duios, „In fata puterei ochilor tăi „A dispărut ori și ce temere „M’am alipit cu dragoste de tine. ..Simt încă sărutarea ce mi-ai dat-o „îmi itaie încă inima de, fericire.. „Măr fi trezit di­n vis, văd viața pustie, „Ce­­ nu-mi hărăzește nici fericire,­­ ci suferințe amare ! Din aceste versuri se vede căi de nepătransă este firea ome­nească! . . Olimpia. O CUGETARE PE ZI­Ua sa ,nu patomnieiî, trebue cot in ht-d'âîim & n­u vwbeștî de rău­. mm TRAHUNT In fine și Petersburgul a deve­nit capitala unei națiuni! Rigi­dul sistem de guvern creat de Petru cel Mare și schimbat în in­strument de autocrație în mâinile urmașilor săi, încet, sub impul­­siunea fatalităților istoriei, ale cugeriiror civile, ale progresului industrial, in­cîi o dată—-și de astă dată fără­ voia - cânm­utlrilor’- s'a transformat, a simțit palpitând în sine, ca într'o inimă mare, toată groaza nesfirșită și entusias­­mul rebel al unui popor apăsat. Acest popor a priceput în sfir­șit care e destinul sau: voește să-l îndeplinească și-l va înde­plini : atunci când ochii nu mai au o picătură de lacrimă, știe corpul să-și verse sângele sau până la ultima picătură. De acuma Înainte, ori­ce se va mai întâmpla, ori­cate să fie sta­vila pe care puterile autocratice se încearcă să o ridice în­potriva valurilor teribile ce le cuprind și le ineacă, fie chiar plumbul topit și ghiulelele lucrate cu insă­și mâinele sale, fie chiar pieptul or­bilor sei frați înarmați, voința poporului vrea cu ori­ce preț să străbată, trecând chiar printr’un sac de sânge. Putea să aibă ca­­ conducătoare justiția, vor să­ îi dea de călăuză răschimarea. Ori­cum va fi, va m­­erge înainte. (fa­ir­a! Ast­fel pe drama din Manciuria, se aitoește drama rusă internă. Europa destinată și pizmașă nu știu să pué intre cei doi incâerați un cuvint ori­cât de sfios de pace; iată,că poporul rus,, obosit și mâ­nios, se amestecă, nici ceartă’, iată că între cele două trufii militare pune durerile­ și suferințele sale: oștire mută, pornită, nu spre cu­ceriri, ci spre jertfe ; urmată de lucrători și de studenți, simpli și tineri, mult mai vitează, mult mai vrednică de­cât cea­l­altă care moare beată de mânie, luptându­­se cu disperare ; miliție de sclavi desrobiți care cere demnitatea o­­menească oaste de muncitori care voește să creadă și să iubească. Și­ merge înainte, fără să stea să numere baionetele și­ tunurile, spre palatul imperial, conducă de preoți și de poeți purtând fi*, mâini icoanele sfinte și portrete­ țarului­; merge plină de increder­e, spre casa Uitucului ca să-i ceară hanul suprem al dreptății. Și sătucul răspunde cu focul puștilor și tunurilor sale. Fierbin­tele m­ă­ele sânge care înroși, Du­minecă, 9 Ianuarie,Ne va îngheța,tă desparte,, de,a­cum înainte, pe po­porul rus de suveranul lui. Lipsa monarh­ului, in momentul in­dib­nat generosității, este­ eclipsa pu­terii imperiale Însăși. Câți căzură in sfântul tou­ nume, o, Libertate '? Nici de asta data 'fiu' se numără victimele și nuu se vor număra: cel mai dezinteresat e­­roism, acela din prima­ zi, și de astă dată se ascunde constatări­lor statisticei. Sângele martirilor e fără nume ! Zi unică tu istoria hunei! Ciu­dată proces­iune a unui popor, care cere libertate,­ care invoacă un habeas corpus, o magna charta, drepturi civile, și pare un pele­­rinagium religios, și pare o proce­siune, bisericească. Ciudată ma­nifestat,­iune, care înainte de a fi o răscoala, e deja o revoluțiune , și este­ totuși o revoluțiun­e lega­­lizară, care recunoaște suverana autoritate a Țarului, contopind in­tro îmbrățișare mistică ,dreptul uman cu cel divin ! ”, pentru ce palidul Hamlet al Nordului, bălanul și blajinul Ni­­colae II, înaintea liniștitei și in același timp teribilei dileme a su­pușilor sei: să fii său să nu fă ; să fii cu libertatea sau să morii s’a sfiit d’a pronunța blândul și întăritorul cuvânt al vieții și a preferat ca toate tunurile dupe parapetele Nevei să se descarce asupra poporului neînarmat ? Această tăcere imperială care nu știe să-și găsească interpret de­cât în bubuitul tunurilor, este aproape o abdicațiune. Autocrația care întâi­ făgăduește și apoi se depărtează ca să nu îndeplinească ce a făgăduit, este o neputință mărturisită. Nu e nimic dacă manifestațiu­­nea n’a isbutit; nu e nimic dacă poporul n’a putut ajunge până la suveranul lui; nu e nimic. Gonit de lângă tron, poporul va da is­toriei îndrăzneață lui jalbă. Și Istoria, Marea Țarină, își va a­­duce aminte. Această ciudată grevă politică, acest act de voința al unui po­por pe jumătate sclav și totuși regenerat prin martiriu, care nu vorbește de salarii, ci de ideale, care se duce vesel și plin de cre­dință innaintea morții pânditoare, e un fapt nou în istoria Rusiei și in fața lumei. De Dumineca ce­ a trecut, istoria Rusiei s’a con­topit cu istoria omenirei. Un ast­fel de popor nu este nevrednic de a se încălzi la razele soarelui li­bertate­, înecată ,in sânge, revo­­luțiunea rusă­ a biruit totuși in conștiința universală. Fara trahunt, evenimentele se îmbulzesc. Războiul din Manciuria a trecut pe a doua linie. Mai se­ceră el încă victimele sale, dar sunt victime fără onoare. Laurii istoriei sunt pentru căzuții fără nume și fără număr pe ghețurile Nevei. Ironie a istoriei ! Ordinea dom­nește la Petersburg, precum a domnit într'o zi la Varșovia. Po­lonia e răzbunată ! Cei cari urmau pe preotul Gapon nu aveau arme și nu aveau merinde ; și soțiile și fiii lor, cei cruțați de focul gene­ralului Fouion, cereai­ pâine. Dar, sugrumată revoluțiunea pacifică, va merge înainte conspirația as­cunsă. Marele „marș al morței“ de la 9­ ianuarie a fost trecerea în revistă generală a forțelor lor, și aceste forțe Vă f­ recunoscut prea mari și puternice pentru ca un ucaz imperial să mai poată de aci înainte sa le stăpânească. Insă, și mai­ mult de­cât forța numărului, acești manifestanți din Rusia posedă forța­ ideei. Când dreptul unui popor ajunse conști­ința unui popor, ideea devine și ea o armă, iar lupta este o cru­ciadă. Iar armei ideei nimic nu i se mai poate împotrivi: exilul, ocina,­ moartea,­ martiriul, iu mai inspiră frică ; nu numai ucazul imperial, ci singur, ci fără de pu­tință sunt atunci crucile de răs­tignire din Galileea, torturile in­­ch­izițiunei din Spania, rugurile din Roma, Bastilia din Paris, Ge­­serii și Papii, Capeții și Roma­­nbvii, mai pot avea Încă tronuri și armate, vor fi însă siliți să ca­­pituleze înaintea ideei. Am citit într’un ziar englez că ,duca, palatul de la Versailles și­ Tuilleries ar fi fost apărat de tu­nurile cari înconjurau palatul de iarnă,­­revoluțiunea franceză nu­­ ar­ fi întâmplat. Paradoxul ‘acesta e un adever pe jumătate. Adevărul întreg este că azi o revoluțiune franceză ar fi un­ neputință. Și poporul rus, mai puțin de­cât ori­care altul, i-ar fi in stare să îndeplinească,­­el, care nu e încă destul de ma­tur,­ în marea lui majoritate, prin­­tr’o radicală evoluție politică; el care d­acă nu vrea să-și compro­mită viitorul, nu poate aspira, pentru un moment, d­e­cât la în­deplinirea unei programe politice, economice și sociale limitată. Natura nu face sărituri, și po­poarele cari se depărtează ele le­gile firesc, se expun adesea a sări in gol. . Vom vedea, într’u­n articol vii­tor, care este programul în care se pot concretiza, pentru astă­zi, bine­cuvîntatele aspirațiunî ale poporului rus, pentru ca mersul lui încet și pacinic început la 9 ianuarie spre nouile sale destine politice, sa nu se sfirșească cu o săritură în gol. Beincdetlo de Luca. Rézéiül roso-japonéz — Prin poștă — La Petersburg circulă zvo­­nul că se va forma un al patru­lea corp de armată rusească pen­tru Manciuria și va fi pus ’ sub comanda generalului Grippenberg care va avea Vladivoatocul ca centru de operațiune. Se confirmă știrea că un șantier american construește vase sub­marine pentru Rusia. Aceste vase sunt aduse demontate in Anglia, sub denumirea de instru­mente agricole, iar o casă engleză de expediția le trimite la Vladi­­vostok. Guvernul japonez a protes­tat la guvernul chinez contra e­­vadărei unui ofițer și a ș­apte soldați ruși, cari erau prizonieri pe cuvînt la Gifu. Amiralitatea japoneză a des­­­chis oficial Portul­ Arthur pentru navigație. Orașul chinez Shangai e plin de refugiați ruși, din­tre cari mulți sunt siliți să doarmă în stradă, fiindu-le cu neputință să găsească un adăpost, împărăteasa Japoniei a dat cinci mii de yeni armatei și ma­rinei pentru cumpărare de vin și pesmeți cu ocasia serbării na­­ționale japoneze. Ziarul rus „Novoia Vremja“ publică un articol iscălit de Su­­vorin și prin care au fac imnu­­tari generalului Stoessel că a ca­pitulat inain­te de a termina com­plect toate mijloacele de rezis­tența și­ că n’a putut, să dea do­vadă de cât de curagiu civil pe când generalul Kondratenko avea­­ și curagiu-militar, și înalte apti­tudini.. .Savoritl mai face apoi imputări contelul Lamsdorff, ‘ministru de externe, Baronului Rosen, amba­sador la Tokio, și amiralului Alekcloff, că au adus asupra Ru­siei un resboiu dezastruos prin adinca lor ignoranță a stării de lucruri din Extremul­ Orient. DIN ANGLIA (Corsspondență part. a ziarului “Universal») Londra, 26 Ianuarie. Discordia anglo-germanist D. A. H. Lee, lordul civil al Amiralitatei, a expus din nou­ zilele trecute — după cum au­ fost anunțați prin telegrame— ideile maritime cari îi sunt scumpe și cari de câte­va zile am­ năpustit asupra sa toată presa germană. Revenind asu­pra precedentelor sale declara­ții, a. Lee a repetat aceea ce o notă oficioasă’indicase deja, adică cum că nu avusese in­­tențiunea să amenințe Germa­nia,­ ci numai pur și simplu să constate un fapt deja Cunoscut. Acest fapt, este că Anglia ..aș­teaptă neliniștită un conflict care ar avea drept teatru ma­rea Nordului, că are insă­ con­­solația de a constata că dacă acest fapt s’ar produce în cu­rând ea ar fi în măsură să dea primele lovituri“. Poate că aceste explicații vor constitui, față cu guvernul german, retractarea pe care ziarele­­ engleze i spune a fi că­ el este hotărât să ceară. Se poate. Și­ aceasta nu are de -alt­fel nici o importanță, ceea­ ce spunie de Lee, nu­­ va exercita de­sigur în nici un caz o­ in­fluență determinată asupra re­lațiilor anglo-germane. Din con­tra, faptele, acele fapte pe cari lordul civil al amiralității se mărginește a le­ constata,­ori o importanță capitală. In «țpește fapte, mult mai mult de­cât in recursuri, trebue căutată da­ cronica­ medicală Influența stiiicl dinților a­­supra sănătatei și ftre mușețel Intr’un articol precedent, din „Universul“, am­ vorbit despre ne­cesitatea cultivărea dinților in ge­nere, atrăgând atențiunea asupra bolelor de stomac și imbolnăvirea consecutive a organismului din cauza dinților stricați. Dacă am insistat asupra îngriji­rea dinților incă di­n frageda co­pilărie, este­ tocmai pentru a-i pu­tea menține și la bătrânețe. De câte­ ori nu am auzit zicându­­se : ., eu sunt bătrân, ce nevoie mai am de dinți“. Tocmai din cauza bătrâneței, am răspuns, aveți nevoie de dinți, pentru a ușura prin sfărâmarea și mestecarea alimentelor, funcțiu­nile stomacului deja lenevit, pen­tru a repara forțele și a vă feri de cortegiul infirmităților ce aș­teaptă pe acela al cărui stomac nu funcționează bine. Afecțiunile nervoase datorite in­digestei din cauza relei stări a dinților, sunt foarte dese, și nu arare ori am văzut dispărând a­­ceste afecțiuni și nevralgiile cele mai dureroase in urma unei inter­­vențiuni în gura suferindului. Adese­ori se văd tulburări se­rioase a vederei și auzului din cauza dinților stricați sau a rădă­cinilor. într’o lucrare asupra a­­fecțiunilor oculare grave, ca orbi­rea, doctorul Galezovvski, cele­brul oculist, a citat multe cazuri care n’au avut altă cauză de­cât dinți stricați sau rădăcini cari au­ produs ravagii în maxilar. Am arătat un alt rând cât de necesar este de a se îngriji dinții de lapte sau a primi­ dentițiunî și a nu-î­­ neglija pe cuvântul că ,’,tot o să-i schimbe copilul“. îngrijirea dinților de’lapte este poate și mai necesară ca a celor permanenți. Mai întâi, copilul ca și ova­d­­a a­dult are nevoie de dinți pentru mestecat.Dacă dinții vor fi stri­cați sau dureros­, copilul nu se va nutri bine și va suferi între­gul șeii corp. . Pe de altă parte prezența din­ților de­ lapte, favorizează, desvol­­tarea normală­ a oaselor maxilare sau a fălcilor, pe când perderea lor prematură face ca­ aceste oase să rem­ână îndărăt în dezvoltarea lor, dinții permanenți sau de a doua dentițiune să răsară mai din vreme­ și negăsind dinții de lapte obstacol pus de natură, n­u se vor desvolta .la locul lor, vor devia și se vor naște diformități și sufe­rințe pentru restul vieței. Putem­­ compara dinții copilului cu arborele tiner. Frumusețea,­­da­rerea și direcțiunea lor depinde de Îngrijirile date din tinerețe. Neregl.laritatea in aranjarea din­ților permanenți este frecventă și acea a dinților din față, cu de­osebire, produce desordiu în ar­monia trasaturilor. Perderea unui singur dinte tre­­bue să fie semnalul de alarmă, căci acestuia" vor "urmă­ri sigur alți dinți. Adesea căderea unui singur dinte deplasează întreaga arcadă dentară și dinții renanși slă­besc, se clatină, — cad, bolta­ pa­latului­­ gurei so­­lățește și — iată desfigurarea feței. Acu­m locul sa repetăm ,,că fără dinți nu există frumusețe“. După perderea sau­ stricarea u­­nui dinte chiar, să lăsăm a ni se examina gura de către un dentist instruit că să vadă ce e de făcut pentru menținerea celor­ inalt.1. Perderea unui dinte să fie un avertisment pentru o mai bună în­treținere a gurei. Dinții găunoși vor fi plombați într’un mod abil, piatra depusă să se ridice până sub gingie. In fine, să ne pătrundem de acel a­­devăr, că dacă e necesar să îngri­jim dinții cât sunt sănătoși, este indispensabil de a-i căuta când sunt bolnavi. Dr. Ilonig. întrunirea se sfîrșește la o­­rele 5.35. —~««BB3 ca an5as £»-­o­ J» —— S­­ PROVERB PE ZI In ori­ce ceas trebue să te aș­tepți la moarte. Craiova Eimmmm OP OilflI­-Uflifl (Prin fir telegrafic de la corespon­dentul nostru particular) Iași, 30 Ianuarie. . In vederea apropiatelor ale­geri generale, a fost anunțată pentru ast­ zi, Duminecă, o a treia întrunire publică în Iași, de astă-dată din partea O­po­­ziției­ Unite, formata din par­tidul liberal și partidul con­­servatorilor-carpiști­­ Locul de întrunire e sala Pastia edituată în curtea fostu­lui otel România. In vederea acestei întruniri se observă o mișcare mai deosebită pe piața Unirii. Pe­ la ceasurile­ 1 jum. u­. a., sala începe a se popula de lume. Observ cetățeni din toate straturile sociale și în special pe acei cari fac parte din clubul liberal și acel car­­pist din localitate. Mai sunt de față numeroși membrii ai grupărei independente înfiin­țate de d. dr. Zosim. Pe la ceasurile 2 sosesc frun­tașii liberali și conservatori­­carpiști din orașul nostru, cari sunt­ primiți cu aplauze. Asistenții. In sală și pe scenă, printre alții zăresc pe d-nii P. Poni, Matei Cantacuzino, G. Cu­mes­­cu, N. Gane, Teoh­ari Anto­­nescu, dr. Botez, G. Stere, Atanase Gheorghiu, Theodor Vasilici, Gr. Buicliu, căpitan Gostandache, Gh. A. Scorțescu, dr. Gosmovici, P. Făntănariu, C. Lepădațu­, P. Negulescu, C. B. Penescu, Gh. Sandulescu, dr.­­Stroicî, Ștefan Șendrea, P. Sion/ Toma Stolian, D. Zări­j si Stoicii II ^ X »M­V-* St.l­­.to O Vv Lî-ț Vii*­­i Ci­liano, Sf. Longinescu, Gh Mârzescu, E. Melik, E. Mano­­liu, Efr. Mazlam, Paladi, Vo­lenti, Pandele Zamfirescu, etc. Deschidic­’ea ședinței Prezidează d. Petru Poni, președintele clubului liberal. Gel dintea ia cuvîntul carpis­­tul Teohar Antonescu, care explică înțelegerea dintre libe­rali­­ și carpiști prin gravitatea situațiunei create țarei prin ve­nirea­ guvernului Cantacuzino. Critică aspru campania dusă de­ cantacuziniști în opoziție, susținând că aceștia am­ ajuns la putere în urma campaniei ostile regelui. Atacă programul guvernului care nu se ocupă de soarta meseriașilor. Combate procedeurile frun­tașilor cantacuziniști, numin­­du­-le imorale, necinstite. Spune că aceștia­­ conrup politicește conștiința minorilor. Arată di­feritele faze prin cari a trecut țara, relevând marile merite ale acelora cari azi lipsesc din­tre guvernamentali. Atacă pe Badârari pe tema moralității politice. Apelează la cetățeni să voteze pentru opoziție. Gheorghe Șendrea arată, în­­tr-o lungă expunere, c­ă­­ ulti­mul guvern liberal a mântuit țara de falimentul sigur pro­vocat de incapacitatea conser­vatorilor; enumăra lăudând faptele guvernului Sturdza. Oratorul inzistă asupra se­cretului desăvirșit al actualu­lui sistem de vot, apelând la cetățeni să voteze în conștiință, fără­ nici o frică de adminis­trație. Atacă programul guver­nului, numindu-l reclamă a­­mericană. Spune că guvernul actual e efemer. Susține că inteligența conservatoare este grupată în jurul lui Carp. Laudă pe carpi­ști spunând că lupta lor cu cantacuziniști­ este lupta dintre lumină și în­­tuneric. . Gheorgh­e Baltă, carpist, atacă violent pe ministrul Badaraü, ridiculizând ultima întrunire a cantacuziniștilor. Dr. Leon Gózmovici critică obiceiul frazelor pompoase șiin­d trebuințat de cantacuziniști a­­tuunci când le lipslsc faptele bune. Laudă entuziast opera poli­tică a d-lui Sturdza, blamând violent pe adversarii cari o a­­tacă. Face apel la alegători ca conștiință cetățenească șă­mi­ralitatea, primejdia cantacuzi­nistă. Toma Stelian,dând exemple, arată că partidul liberal chiar în opoziție a lucrat mereu­ pentru salvarea țării, pe când cantacuziniștii mereu au creat primejdii. Face o lungă apologie a sis­temului economiilor introduse de d. Sturdza, care a oprit ca­tastrofa apropiată ce amenința țara. Spune că incapacitatea gu­vernului actual și programul pe care acesta l-a anunțat, vor compromite opera de salvare țarei realizată de liberali. Oratorul prevede că actualul guvern va pune impozite no­i și va face împrumuturi one­roase în străinătate. Vorbind de cartelul cu car­­piștii, oratorul explică aceasta prin nevoia de a păzi sigu­ranța regimului constituțional și respectarea legilor țarei a­­menințate de actualul guvern. Atacă­ în mod violent teoria asupra partidelor politice fă­cută de d. Take Ionescu în întrunirea de la Iași și ridicu­lizează programul guvernului precum și­ concepția fruntași­lor cantacuziniști asupra pro­gramelor politice. Critică în mod violent pri­gonirea slujbașilor Statului și a magistraților întreprinsă de guvern. Atacă guvernul care a preconizat alegerea d-lui Gre­ce­an­u ca președinte al Camerei, înainte, chiar ca sa se fi făcut alegerile. Exprimă în cele dorința ca Iașul să din urmă fie întâiul care să sdrobească guvernul. D. Matei Cantacuzino, juni­mist, blamează cuvântarea d-lui pădurăn­ de la ultima întru­nire din Iași. Face apologia adevăratului democratism, care nu poate fi apanagiul unui partid ci al întregei țări. Critică actualul guvern care susține concepția că partidele să fie alcătuite din pături so­ciale deosebite, combate și ri­diculizează apoi afirmația d-lui Take Ionescu, că junimismul a fost distrus. D. Cantacuzino arată enorma înrîurire salvatoare adusă de junimiști asupra țarei și vieței politice, arată că adevăratul partid conservator democrat este sub șefia d-lui Carp și atacă pe Gan­ tacmsiniști cari, prin fap­tele lor, au amenințat exis­­tența idoarii conservatoare de­mocrate, care a fost salvată numai de d. Carp și adevărații conservatori din jurul seu. D-sa numește insolentă afir­mația cantacuziniștilor că par­tidul conservator este cu dîn și î­i demonstrează moralitatea cartelului cu liberalii pentru îndepărtarea guvernul­ui imoral. D. G. Stere, descrie în cu­­lori negre situația din Rusia, Ungaria și Macedonia unde se găsesc milioane de români. Demonstrează că momentul de față este istoric ; evenimente ■ mari sunt iminente și România trebue să fie gata pentru toate evenimentele; zugrăvește sta­rea actuală a țăranului din România ca disperată, iar țara nepregătită­­ arată că pământu­­rile sunt înstreinate, mica pro­prietate dispărută, iar cea mare amenințată. D-sa critică actualul guvern și laudă programul liberal care prin Casa rurală asigura pă­mânturi pentru țărani,­ deci­­ a­­sigura baza existenței națio­nale , demonstrează­­ nevoia chemare­ la viața politică a ță­ranului, prin votul obștesc și sfîrșește apelând la alegători să îndepărteze guvernul acesta, în interesul primejdioasei situații din afară și din lăuntrul Ro­mâniei­ maghiare, ceea ce păgubi propria lor industrie. Din Budapesta se anunță că partidul kossuthist este­ de pă­rere, că prin audiența lui Kossuth, la împăratul Francisc Iosif s-au înlăturat dificultățile principale ale situațiunii politice. Disidenții cred din contră că situațiunea nu este de­­l­oc limpezită și se tem că va dura încă mult până se va găsi o soluție. Lucrările pen­tru deschiderea canalului Panama, progresează a­­tât de­ in cât după rapor­tul ministrului plenipotențiar a­­merica­n din Panama, ele se vor termina cu siguranță cel mult până la finea anului 1914. De a­­tunci încolo se va deschide pen­tru America de Nord o oră de prosperitate extraordinară.­­ Regina-văduvă a Italiei a plecat de la Bordighera un auto­mobil, s’a dus la Beaulieu, pe te­ritoriul francez, a descins la otel sub numele de contesa Stupinigi, s’a dus a doua­ zi la Nizza, unde a dejunat la un restaurant, a vi­zitat împrejurimile orașului și întors seara la Beaulieu. Prefectul Alpilor-Maritimi i-a trimis un frumos buchet­ de flori. Principele de coroană al Ger­maniei a facut, după cum se a­­nunță din Florența, o vizită con­telui de Turin. Din­ Berlin se anunță c­ă va­porul imperial „Plohenzollern“ va pleca din Portul Kiel, la 23 Fe­bruarie st. n. cu ünpăratul și vii- ■ pe răteasa Germaniei. STSRI MISÍEINITATE — Prin poștă — .*. Ziarul „Berliner Lokaianzei­­ger“ anunță că împăriatul Wil­­helm al Germaniei se va întâlni cu principele de coroană și cu lo­godnica sa la Livorno, in Italia, unde va sosi in luna Martie, îm­preună cu al treilea fiu al se­n Estei și cu familia imperială. . .Zilele trecute s’a celebrat la'." Paris căsătoria­ contelui de Roche­­foucault, cu principesa Odite de Richelieu, unica fiică a principesei Nice, născută Heine,—care s-a di­vorțat acum câți­va ani de al douilea soț al ei, principele Al­bert de Monaco,—din căsătoria cu ducele Armand de Richelieu. S-a anunțat că drumul de fer siberian a fost stricat in d­ouă puncte, lângă Irkutsk și între Charbin și Mukden. S’ar fi con­statat că­ stricăciunile au­ fost fă­cute de greviști ajutați de rezer­viștii resvrătiți. ’*. Se anunță din Paris că, cu toate cercetările poliției, nu s’a putut da în acel oraș, de urma lui A­gapen. După o știre din Peters­burg, Agapen s’ar afla acum in sudul Rusiei, între populațiunile Dukober și Stundiste,­­secte disi­dente cari contestă țarului titlul de reprezentant al lui Dumnezeu, cari nu recunosc biserica orto­doxă și reclamă proprietatea pă­mântului pentru țărani. .*, Ca și Kossuthiștii maghiari așa și croații cer teritoriu­ vamal croat independent. Croații nu vo­­esc ca in urma unei separațiuni vamale intre Austria și Ungaria, Croația să devina o piață a iscas­ 'Arestarea unei spioase la jertfa ȚarîîM . Ve­zi ilustrația — Acum câte­va săptemâni do­ar înalți funcționari ai poliției ru­sești au escortat până la granița germană o damă voalată. Aceasta era d-șoara Elisabeta Kressling, fosta guvernantă a fiicelor Țaru­lui Nicolae timp de opt ani de zile, care a fost demascată ca spioană. Această feroce a fost prinsă pe când voia să fure niște hârtii im­portante din cabinetul de lucru al Țarului Nicolae, și prinsă în­tr-un mod foarte ingenios. Țarul care avea o bănuială în­temeiată, a pus lângă bluxpui­söu o întreagă armatură de fier, a unui cavaler medieval în care a intrat un abil agent de po­liție. Pe când d-șoara Kress­ling se apropia într’o noapte de biuroul Țarului, pentru ca să fure niște documente foarte impor­tante, de­odată scoase un ți­­pet îngrozitor. Omul de fier de lângă biurou ’și ridicase mâna dreaptă și o apucă de per. In a­­celași timp cavalerul medieval, dădu un semnal de alarmă și după câte­va momente cabinetul de lucru al inspăratului fn plin de soldați. Ilustrația noastră de astă­zi re­­prezintă scena descrisă mai sus. în Universul“ in provincie (De la coresp: noștri part.) Duminecă, 30 Ianuarie. CARACAL.­Mișcarea elec­torală».—Sunt în măsură de a da complect listele definitive de can­didați­ in ambele partide. Lista conservatorilor cantacuziniști , formată ast­fel: Camera, coleg. I Țach­e lonescu și Paul P. Brătă­­șa­nu; coleg. II loan Th. Oroveanu; col. III Ștefan Gh. I’opp. Senatul, coleg. I, Iancu Cezianu­ și Const. Gioroceanu, coleg. II, Marcu Ce­­lăreanu și Velizari-Leontofeolo. Lista liberalilor definitiva e for­mată ast­fel: Camera, coleg. I, Mihail Demetrian și Mihail Chin­­tescu; coleg. II, Demetru Sucu­­lescu; coleg. III, Const. Cezianu (junimist) această candidatură s’a fixat in urma cartelului făcut de partidul liberal cu carpiștii. Senat, col. I, Corist. Poroieneanu și Ha­­ralambie Fundățeanu, coleg. II, Th. Popescu și Iancu Dobruneanu; ca candidat al țărănimei, la col. al III figurează preotul Pretorian din Găvânești (independent). CĂLĂRAȘI. — întruniri. — Luni seara, orele 3 și jum. par­tidul conservator cMtaCUZinist va ține o mare întrunire .rpublică în sala Curții cu juri, uinde vor lua cuvîntul d-nii general Lahovari, M. G. Cantacuzino, I­. Nenițescu, D. Dimitrescu, G. Demetrescu și Pascal Toncescu. Opoziția unită a ținut aseară o întrunire publică in sala Mă­­nescu, unde au vorbit d-nii Al. Marghiloman, I. G. Poenaru-Boro­­dea, At. Stoenescu, N. Filiti, N. Mănescu-Călărași, N.­ Alexiu, V. Vines și A. Săulescu, solicitând cu toții voturile alegătorilor. D. Petre Grădișteanu, chemat de public, a declarat că d-sa ’și-a pus candidatura la colegiul I Se­nat ca independent, iar nu ca li­beral. ( F.R.VA­ YOD )-Imparțirea porum­bîiîuî. — Astă­zi s’a îm­părțit, porumbul în gara locală la gre­ DAIOO de oam­eni din Hârșova, Tbipalu șî: Boasciei Distribuirea s’a făcut sub în­grijirea d-lui Christescu sub­ pre­­fectul plășeî Hârșova. Spargere.- Necunoscuți, spăr­gând prăvălia d-lui Dumitrache ViVja din Seimeni, i-au furat mai multă marfă, bani și un revolver. Geandarmii urmăresc. DOBOROIU­—Moartea jude­cătorului de instrucție IV fi. l­urghele. — Astă­zi dimineață, la orele 9 și jum. s’a stins din viață, la locuința fratelui său, d. avocat G. G. Burghele, judecăto­rul nostru instructor, Nicolae G. Burghele. Defunctul era in virstă de 411 ani, având o constituție puțin des­­voltată. Azi o săptămână a lucrat la cab. de instrucție,­lnstruind tea­­tativ și­ de asasinat privitoare pa­­laioáriul '­7.FdÎ0șneni.'dîn: Buda. A' dobriViv 'râcirid­ ț'îm­i m­ai ieși diri­­ct<: Chiitoac târid o pneumo­nie căzu la pat; boala progresă cu pași repezi, — toate ajutoarele medicale ce i s’au­ dat au fost za­darnice. In ultimele­ 24 ore d-nil medici Crivetz și Krftmer au stat în permanență la căpătâiul boli­navului muribund. . . Azi dimineață sucombii.

Next