Universul, aprilie 1905 (Anul 23, nr. 89-115)
1905-04-01 / nr. 89
2 ggaas assas Mm^ I llăsî fstafa traniifh psifja e ® lM ® i ® af solida cosstaețta&e si ,...k.,8 han Kjacikjaarsa porisofa a atașisor neștire PREfURS. Sî COSDipilVI FOARTE A VANTA GIOASE Reprezenta»generală pentru România: Societate" f|iF|fTÎIM 1- ff OPPI»! București pe acțiuni ^ îs L ii< 0 ! L iî î%. IJ si 2» L Doamnei 2 € ® le maî perlosto © susteais țficand Pris paris 38.0) SiilUfSiâ m fisip.ă PâTfi TP mo del mare, cu nouile uiligUIUlO a ^Curăță perfect graDA I UIL Lagăre mobile in cernele gata spre vinzare, cur ungătoare in baie de unt de_ , , lemn cu trei vinturi extramari. Producțiune “1Â05fM" Locomobile Sä“«!7«“' mm «ei ä mm _ t ! — Furnisorul Cursei Regale — S^CSEBS ®, Strada Staftota 2 ®.— sa AffiÂ.— CRYSOTA.—BCTOSAR2 cea mai recunoscută, inofensivă Tinctură pentru a vopsi barba de la blond până la cel mai frumos negru.Cutia Lei 5.50. Depoul central pentru România : C *A SS«» COAFOR aL CURȚII REGALE îs cJdAMan București.—Calea Victoriei 70. itepimilian «i fost procurist timp de 12 ani la una din cele mai mari case de comerț, industrie și Bancă din țară, cunoscând perfect comptabilitatea, corespondența precum și clientela din provincie, fiind mult voiajat, având și referințele cele mai bune. Caută,angajament. A fie adresa sub .„Serios 1.03“ la Astenția de Publicitate Carol Schulder et Comp. București 18, str. Koi*a«oora-evieî. Telefon 304. $398 pentru orice fel de comerciu, afară de Pânsărie și Manufactură Poliția Cea mai bună in centrul principal. Informațiunt CALEA MOȘILOR No. 1 (Piața Sf. Anton). 8415. Aur, Briliante și orîce Pietre de valoare,” etc. Plătesc prețurile cele mai bune. Scot amanete în mod avantagion. Chemat viu în domiciliu. eßNST. GOESTANTINESCU et*.. .étr. Carol, tis-a-eis de Polakti) De vinzare imobilul din calea Victoriei No. 26S (colț cu Puțu de piatră), compus din 8 odăi de stăpân parchetate, odae de bac, * bucătărie, odăi de slugi, curte spațioasă. A se adresa la d. N. Polizu-Micșunești, avocat, calea Plevnei No. 46. .....8356 "’-rpr. m. a. Medic al Spitalului Caritas Special in boale de stomc și intestine Fost asistent la clinica specială de boale de stomac a d-rului Boas din Berlin Calea tâlărașilor 21. tab. 2—4. 8339 pentru perne, enrersuri, saltele, etc., garantați noul și chimic spălați furnisează direct- neavând sucursale sau agenți, Pelinul stabiliment „Romania“, șoseaua Vilan No. H. Bnenreffl. Se recomandă spălarea și re- Incuirea fulgilor usați (asudați) din perne, etc.,prin mașinile noastre speciale (analizate) contra 50 bani de kilo. Executat pr. peste 500 familii din țara. Se execută orice cantitate imediat in aceeași zi. Prospecte si mostre la cerere. 8344 n»KM«KM«Knacarincas»!sM | Api HlejISOS Drept cauze primordiale ale unei atari antinomii” sunt doue lucruri : că Francia poseda deja o constituțiune, pe când Rusia nu o are, și că era o națiune, ceea ce țiue imperiul Țarului. Stabilind aceste premise, să dăm în mod sintetic o idee despre starea in care se găsește azi imperiul rus. Asupra bătăliei din Mükden nu s’a spus incă ultimul cuvint; ea va fi judecată pe urmă de tehnician și adevăratele cauze ale înfrângărei vor fi elucidate de istorie. E destul insă pentru noi să stabilim că Învingerea suferită de ruși e din cele mai grave ce ne amintește istoria. Ea grăbește cursul evenimentelor și va influența foarte mult asupra istoriei Rusiei și Țarismului. Lăsând de o parte imensa influență ce va avea in Asia și complicațiile cărora poate da foc cu privire la China, să ne întrebăm aci care va fi efectul ei cel mai sigur in Rusia, in privința soluțiunei războiului. Să notăm numai că ea dă naștere unei serii de fapte cari concură la grăbirea ruinei autocrației. Numărul extraordinar de mare al ostașilor cari au plecat, priveliștea fraților, părinților și soților lor, smulși de la pacinicile ocupațiuni ale câmpului, începe să miște și populațiunile rurale reținute și rămase până acum cel mai mare sprijin al edificiului autocratic. Marea mișcare a transporturilor, reghizițiunea grâului, a cailor utili la munca câmpului și mai marele trafic care naște intre orașe și țară, face ca scânteia răscoalelor din uzine și din aulele școalelor să se comunice la ogoare, dând un nou imbold propagandei revoluționare. De aceea s’a avut totdeauna atâta grije ca mujicii să nu vină in contact cu lucrătorii din orașe, cari constituesc deja o populațiune mai înaintată, mai pregătită pentru ideile noui, mai dispusă la fapte îndrăznețe. A menține populațiunile rurale într’o stare de abrutizare, înăbușind orice încercare de instrucțiune populară, a fost opera, deservită cu cea mai mare rîvnă, a Țarismului și a religiunei ruse, împuțita numărul școalelor și mărea poliția rurală. Dar se pare că chiar in acele suflete simple începe să se deștepte o flacără de rațiune. Gazetele sunt pline, în aceste zile, de ecoul întinselor revolte ale țăranilor, tinzând a obține posesiunea pămînturilor. Ereditatea seculară a muncei pămintului s’a transformat în ideal, cu aprinsa dorință a posesiunea lui. Mișcarea până acum, ce e drept, a fost cu totul nepregătită ‘și nu-și asumă un caracter politic. Dar pe urmă ? Ce se va întâmpla în ziua in care o sută de milioane de mujici s’ar gândi, bunioară, că Rusia nu are destui soldați șidestui sbiri spre a-i ține in frâu ? Ce va deveni. In acea zi,latifundiul in Rusia ? Fie ce o fi, insă când proletarul rus va fi in posesiunea câmpurilor, va începe un nou stadiu de civilizație care va fi cauza inevitabilei disparițiuni a autocrației, pentru că cu proprietatea începe libertatea individuală și efectele care derivă din ea. La clasele țărănești cari se redeșteaptă, la clasele intelectuale cari cer Constituțiunea, la clasele lucrătoare cari voesc o îmbunătățire economică, vine acum să se alăture înfrângerea care mărește nemulțumirea tuturor. De aceea soluțiunea conflictului prezent depinde de condițiunea internă, din cauza căreia războiul ia o nouă direcțiune combătută până acum din tate puterile de Țar și de autocrație și care n’a putut a fi prevăzută acum un an. Ce soluțiuni prepară războiului această nouă stare de lucruri? Se părea că bunul simț ar fi triumfat, in sfirșit, și că pacea ar fi venit. Dar în ultima oră se anunță că președintele Statelor Unite, Roosevelt, destinat să aduca intre cei două combatanți îndărătnici rămurica de măslin, a luat pușca și s’a dus la vinătoare. Va fi, prin urmare, pentru altă dată. Hipotesa pacei fiind îndepărtată, ce rămâne incă ? Aceasta o vom vedea in articolul viitor. Esnertetto di Luca. UN SFAT PE ZI Apă, de levandă.—Se ia:: esență de levandă englezească, S3 gr., alcool de 85 grade, 6S0 gr., apă de roze, 55, amestecă și strecoară. Când întrebuințați această apă de toaletă să fie căldicica. ..»"«mnulgWflirog HP^ întrunirea Imitărilor Eri la orele 5 d. a., patronii brutari din Capitală s’au întrunit in sala „Amiciția“, sub președinția d-lui Manolescu. D. M. Plădulescu roagă pe patroni ca să se înscrie cu toții in societate, spre a putea lupta contra lucrătorilor cari nu fac nici un fel de ucenicie ca să învețe a face pâine, și capătă, da la corporație carnete de lucrători fără a depune vre-un examen. Arată că patronii sunt cei cari suferă toate greutățile, deoarece lucrătorii n’au nici un fel de garanție, ele tinde să se despăgubească patronii când le strică marfa ; cu toate acestea, corporația și camera de meserii refuză a da patronilor brevete fără a depune examen. D. Boning, franzelăr, se asociază în colo spusa de d. Rădulescu și cere a se interveni la ministerul de domenii spre a Îndrepta greșala ce s’a făcut in legea meseriilor. D. Urzică citește la urmă următoarea moțiune : „Comercianții patroni brutari din Capitală, initrunindu-se azi, 80 Martie, in sala „Amiciția“, in urma celor discutate cu privire la situația excepțională in care se găsește azi comerțul de brutărie, am decis următoarele: „Considerând că prii legea meseriilor s’a făcut o mare eroare prin trecerea branșei brutarilor printre meseriași, pe când măcelarii, cârnățarii și alte profesiuni similare, cari fac obiectul comerțului de produse alimentare, continua de a fi considerați și cu drept cuvint ca comercianți. „Considerând că pe baza legei actuale a meseriilor, lucrătorii brutari s’au constituit singuri în corporație elaborând regulamente draconice contra intereselor patronilor brutari, care nu fac parte din corporație și că acest fapt constitue o adevărată anomalie in comerțul de brutărie, am decis de a prezenta un nou memorii d-lui ministru al comerțului cu rugăciunea ca, cu ocazia modificăm legal meseriilor, să se scoată brutarii din rândul meseriașilor, brutarii fiind prin excelență un corp de comercianți ca și măcelarii și alte profesiuni similare. ................ Iar pe de altă parte, având in vedere că lucrătorii brutari, după instigația unor persoane streine de branșa noastră, au început o mișcare nedreaptă. Îndreptată contra intereselor noastre, susținând menținerea branșei brutarilor printre meseriași și formulând in acelaș timp pretențiuni exagerate ; față cu toate acestea, comercianții brutari se declară solidari și gata de a-șî apăra cu toată energia interesele lor și ale comerțului de brutărie în general, pe căi legale și înaintea tuturor autorităților cari sunt in drept dle a interveni în asemenea cestiuni. PUHOIUL IN JAPONIA Japonezii vor debarca in curând o diviziune spre a ocupa insula Sahalin. Ziarele au anunțat zilele trecute acest fapt și este probabil că el e exact. Fiii imperiului Soarelui răsare știri foarte bine și chiar prea bine ceea ce vor. Se știe că insula Sahhalin are o pescărie de o bogăție neauzită și se înțelege că ea tentează un popor in alimentațiunea căruia peștele joacă un foarte mare rol. Subsolul insulei Sahhalin însă este un adevărat lac de petrol. Este de observat că așa cum este, Japonia este socotită printre țările care au cele mai bogate zăcăminte de petrol. Dacă in 1885 ea nu producea decât 30—40.000 butone de petrol, cifra aceasta se urcă la 140.000 in 1894, la 900.000 in 1899, la 1.500.000 in 1900 și, dacă se judecă după lucrările actuale se poate spune că peste câțiva ani, producțiunea va ajunge la 8 milioane de butoae, ceea ce va pune pe Japonia in al treilea rind printre statele petrolifere. Mai este nevoe de adăugat că numai minunatei lor facultăți de asimilare japonezii datoresc prosperitatea acestei industrii ? Ei se păzesc de a imita in mod servil pe francezi, pe germani, sau pe englezi, dar au știut să ia de la aceste popoare a ceea ce fiecare din ele aveau mai superior ca unelte. Când și-au dat socoteală de procedeurile de sondagii întrebuințate in Pensylvania,, au adus, cu cheltueli enorme, maeștrii sondori de acolo... cărora le-a dat drumul când n’au mai avut nevoe de ei. Ceea ce este foarte caracteristic in chipul cum se face în Japonia exploatarea petroleului, este că cea mai mare parte din puțuri sunt săpate pe țărmul marii și câte odată chiar în mari la 50—60 metri de țărm. Cum adncimea mării este pe acolo deste 6—S metri, Japonezii nu s’aviunt înapoi de a construi puțuri’’uc piatră sau ciment hidraulic. Se afirmă că puțurile acestea, construite in chip atât de original, sunt foarte productive și dafi câte mai multe mii de butoae de țiței ș brut pe zi. ------ —— — ------ FEMELA A doua moarte a femeii.—Nasul Cleopatrei și globul terestru.— Fidelitatea femeiască. — Femeia și dracul. — D-na de Stael dușmană a femeilor.—Cocheta La Londra a apărut zilele trecute o carte, în care autorul citează părerile bărbaților spirituali și înțelepți, din toate țările și timpurile. In aceste păreri nu totdeauna femeia este sărbătorită ca coroană a creațiunii, ca simbol de frumusețe și bunătate; din contra mulți critici lipsiți de galanterie se exprimă in mod foarte mușcător asupra caracterului și ființei femeilor. „O femee moare de două ori“, zice unil din acești oameni de spirit, in ziua în care încetează de a plăcea și la moartea ei“. „Dacă nasul Cleopatrei ar fi fost mai scurt, fața pământului ar fi suferit o schimbare“, zice Pascal și poetul Byron adaugă: „Ce a adus perderea bunei și fuga unui erou ? O lacrimă în ochii Gleopatrei“. „Femeile au mai multă putere in privirea lor, decât noi in legile noastre, asigură autorul; ei o au mai multă tărie in lacrimile lor, decât noi in argumentele noastre“. Bossuot se exprimă astfel : „Cea mai crudă răzbunare a unei femei constă adesea prim aceva, că păstrează unui bărbat fidelitatea“. Un autor anonim se ocupă du raporturile acustice ale limbei femeei zicând : „Șoaptele unei femei frumoase pătrund mai departe decât cel mai puternic strigăt al datoriei. Limba femeei este sabia ei, care nu trebue lăsată niciodată ca, să ruginească“. Dar să auzim acum ce crede o femee despre propriul ei sex. Scriitoarea Elliot zice : „Jumătatea grijilor ar putea fi luată de la femei dacă ar putea să suprime cuvintele, pe cari le știți că n’au seus și nu le sunt folositoare“. In mod diplomatic se adaugă,: „Tăcerea a fost dată fernei pentru ca cu atât, mai bine să dea espresiunea gândurilor ei“. „Două femei, zice Shakespeare, fac vremea rece“. Aceasta se înțelege greu, dacă ne gândim că adesea ori o singură femee e de ajuns să facă viața unui om un iad. De această părere este un scriitor, care zice următoarele despre sexul femenin : „Iadul este pavat cu femei!“. In genere se pare că relațiunile între femei și iad, adecă atacul, au fost foarte plăcute. Victor Hugo este de părere „că bărbații sunt jucăriile femeilor, iar acestea jucăriile diavolului“. Un alt autor zice că „femeile știu mai mult decât diavolul“. De remarcat este faptul că părerile cele mai dușmănoase la adresa femeilor provin de la acestea insăși. Mai poate acum cineva să afirme că corb la corb nu-și scoate ochii, că o mână spală pe alta și alte fleacuri de soiul acesta! D-na de Staat recunoscu cu francioță : „Mă bucur foarte mult că nu sunt bărbat, căci dacă ași fi ar trebui să mă căsătoresc cu o femee“. Se poate oare spune în cuvinte puține mai multă răutate ? Mă îndoesc de așa ceva. Dar ca și când cantitatea de otravă n’ar fi destulă, ea zice: „Ziua are 24 de ore și femeea se schimbă de mai multe ori intr’un ceas“. Addison spune că viața unei femei nu durează destul de mult pentru ca să-și joace toată cochetăria. „O cochetă, zice un critic, e o femee care-și pune la loterie onoarea. Șansele sunt 90: 1, ea pierde !“ Așadar un hazard in optima forma ! Un autor spune că dacă femeile nu reușesc a-și impune voința, atunci recurg la lacrimi și leșinuri. Un filosof a zis : — Iubiți femeile, dar pe toate ! Cornellii. “ în pr (De la coresp. noștri part.) Miercuri, 30 Martie. ALEXANDRIA.—Omorît «la cal.— Locuitorul Gh. Tale voind să-și mânge calul, a fost lovit cu copita in pântece așa de puternic că nenorocitul a încetat din Viață. Servitoara hoață.— Bătrâna Stoiana, servitoarea d-nei Elena Colfescu, din Nanov, a furat de la stăpâna sa mai multe inele prețioase. Hoața servitoare a fost arestată. A»JUR. — Accident nenorocit.— Eri, pe când d. dr. Bota venia din plasă cu trăsura spre Sascut, din neindemânarea vizitiului, trăsura se răsturnă, fracturând d-lui dr. mâna stângă in 2 părți. In dureri grave, astănoapte d-sa a fost transportat la spitalul „Colțea“. In tot timpul boalei va fi înlocuit de d. dr. Feigenbaum. Numire.—D. dr. Bota, medicul plășei Răcăciuni, este numit și medic al ospiciului „Aurora“ din localitate, in locul d-lui dr. Raff, lăsat in disponibilitate. BACA.Ü.—Atentat.—Locuitorul Alexandru Bibire, din Berești Bistrița, pe când se afla ori pe ogorul rămas moștenire sie și fraților săi, luându-se la ceartă cu acești din urmă, a tras ca revolverul asupra lor fără iisă ‘a lovi — din fericire — pe veri unul din ei. Cauza, care l’a îndemnat la aceasta, e că dânsul voia să-și vinză partea sa de moștenire , iar frații săi susțineau să-l cultive in tovărășie. Numitul a fost arestat. Incendiu.—Duminecă, 27 Martie c., pe la orele 3 noaptea, din cauza unui horn defectuos, au luat foc casele din Șerbești, în care e instalată secția de gendarini. Casele au ars cu desăvirșire. Bal amânat.— Balul muzicei militare a regimentului Bacau 27, care urma să se dea in saloanele palatului administrativ Duminecă 27 Martie c„ s’a amânat pentru ziua de Sâmbătă, 2 Aprilie c. CORABIA.—Donațiune.—D. C. Pavlovici, proprietar din Buicești (Olt), cu ocazia venirea în orașul nostru, a donat pentru catedrală suma de două mii lei. Alegere.— Duminecă, 3 Aprilie a. c. se va ține, In sala Eduard, adunarea generală a societăței „Armonia“. Se va vota budgetul societăței și Se va alege noul consiliu de administrație. CRAIOVA.Accident nenorocit. Trecând prin Maglavit, unde la mijlocul șoselei se jucau mai mulți copii, Nicu Faranga din Calafat, care conducea o trăsură, a călcat pe copilul Florea Stoian Piron, roatele trecându-l peste abdomen. Cu intestinele eșite afară, nenorocitul copil și-a dat sfârșitul după două ore de chinuri groaznice In drumul spre spitalul din Calafat unde fusese pornit. Contra lui Farangi s’au dresat acte de dare în judecată. Sătenii din Maglavit cari au asistat la acea nenorocire, au voit să linșeze pe acesta. Crimă și tâlhărie.—Mai mulți indivizi,—"dintre cari până acum s’au arestat numai Nae I. Cumpănașu și Marin N. Ghiță, aținlnd calea’in apropierea com. Motoc (Vâlcea), au jefuit și atacat pe locuitorul Nicolae P. Mazilan din com. Mărgineni, care venea spre Craiova unde avea un proces. După ce l’au jefuit de suma de 600 lei, s’au aruncat asupriți cu cuțitele, lăsându-1 intr’o stare vecină cu moartea, după care s’au refugiat in pădure. Despre ziuă el a fost găsit de niște drumeți cari l’au suit într’o căruță și adus in localitate, internându’l in spitalul central. Batae gravă.. — Astă-noapte, într’o cârciumă din str. I. C. Brătianu, Mihai Niță a provocat un scandal enorm care a degenerat un bătae, in care a intrat și un anume Mihai G. Popescu. Acesta din urmă era rivalul primului, și la intrarea lui in cârciumă, cum era și puțin turmentat de băutură, — s’a aprins toată ura din trecut, și pe care și-a manifestat-o bătând de moarte pe Popescu. De altfel și Mihai Niță s’a ales cu capul spart destul de grav, astfel că in prezent ambii rivali se găsesc la spitalul Preda. Diverse. — Camera de comerț este convocată in sesiune extraordinară, pentru 31 c., când se va pronunța asupra mai multor cereri de deschideri de noui debite de băuturi spirtoase, conform legei asupra licențelor, art. 1. — Contestațiunile cu privire la lucrările cochisianei de recrutare pe anul 1905, se vor primi de la 1—5 Aprilie inclusiv a. c. DORONOlU. — Crima unui copil. — D. Alex. Romaio, agentul-voiajor al unei case de desfacere de mașini de cusut, însoțit de băiatul Leon Huțanu, se afla de câtte-va zile in jud. nostru. Ajungând la Adincata, întâlnise învățătorul școalei din acel sat, Popovici, și pe brigadierul silvic Matei Leonte, cărora le propuse cumpărarea unei mașini, și spre a trata afacerea, toți trei plecară spre locuința învățătorului lăsând trasura agentului in drum și însărcinând pe băiatul Huțanu s-o păzească până se vor întoarce. Rămas singur, Huțanu apucă să se joace cu o pușcă pe ‘care stăpânul său obicînu’ia s’o ia când călătorea noaptea. Arma fiind încărcată, ea se descărca și un glonț nimeni pe un copil Vasile T. Dănilă, ce se juca în apropierea trăsurei, rănindu-i grav la coaste și la mâna dreaptă. Mica victimă a fost internată în spitalul din Burduienl, iar criminalul Împreună cu stăpânul său sunt ținuți închiși la primăria satului, avizându-se parchetul de cele întâmplate. Teatrale. — Trupa dramatică din Iași, cu concursul d-lui Nottara, va reprezintă in orașul nostru, in serile de 19 și 20 Aprilie c., piesele „Manasse“ și „Papa Leonnard“. Biletele de vinzare la librăria Famnar. GIURGIU.—De la Atheneh. — Astă-seară, in fața unui numeros și ales public, d. prefect Dimitrie Petrescu și-a desvoltat conferința sa, tratând despre „Femeie“. Accident.—Astă-seară,trăsura No. 41, a d-lui Ion Truică, a călcat In str. Frumoasă de fetița Paraschiva Petre Goțe, de 2 ani, a d-lui Petre Goțe, ce locuește în str. FilomeM. Birjarul a fost arestat. Numiri. — D. Ion Tăusescu a fost numit ajutor de Îngrijitor al drumurilor din localitate. HUȘI.-Accident nenorocit.Eri, pe la 2 d. a., s’a Întâmplat in Stanilești un accident, care a costat viața unui om. Fata Ermania Gelos Prodan, de 20 ani, se afla la o lutărie, unde era ocupată cu săparea lutului; la un moment dat malul a căzut asupra ei, ingropând-o sub malul de pămint, ce s’a prăbușit peste ea. Sărmana a fost scoasă moartă. Furt.—O telegramă din Albești anunță că mai mulți necunoscuți, cari fuseseră peste noapte găzduiți la un han din acea comună, au prădat pe locuitorul G.Vascu, furându-i mai multe lucruri precum și 180 lei. Bătie. — Eri, pe când se distribuia porumb in gara Huși țăranilor de prin comunele din apropiere, la un moment dat se iscă o bătae între locuitori și personalul gării. Bătaia a luat proporții așa de mari, incât a trebuit să sară garda arestului preventiv ca să despartă pe bătăuși. Diverse.—Primăria va angaja pentru sezonul de la 1 Maiü pină în 1 Octombrie a. c. muzica comunală din localitate, spre a ciuta in parcul din fața gimnaziului. I’IATRA-NEAMȚU.Îrmflerea unor pungași.— Geandarmii secției Buhuși au prins pe niște vestiți pungași Grigore Ștefănescu, Ion Aramă și Vasile Armanu. Aceștia sunt de loc din județul Roman și au comis numeroase furturi in Broșteni. S’a găsit de asemenea mare parte din lucrurile furate. Pungașii au fost înaintați astăzi parchetului. Conferință. D. Leon Grigorescu, profesor la liceul local, a ținut in sala teatrului o conferință tratând despre „Lupta de rase“. Conferențiarul și-a desvoltat subiectul cu multă competență și a fost aplaudat de numeroasa asistența. ITFEKTI.—liuâțenii comunal.— Actualul consiliu comunal și-a întocmit budgetul pe anul 1905—1906 după cum urmează: La venituri, 475.854 lei; la cheltueli 468.741 ; cu un fond de rezervă de 12.112 lei. Deosebit de aceasta mai există : 1) Fondul „Purcăreanu“ ca operație de trezorerie și care nu intră in acest budget, până la 30 Noimbrie 1904, cu fructificarea capitalului de 20.000 lei donați de moștenitori se prezintă cu 31.750 de lei. 2) Budgetul casei pensiunilor comunale : la venituri 9290 , la cheltueli 2280. Un excedent de 7010 lei. 3) Budgetul casei „Nicolopol“ se prezintă la venituri și cheltueli cu suma de 1000 lei. Ca măsură de economie, s’a suprimat, cu Începere de la 1 Aprilie, postul de inginer arhitect al comunei. Teatrale. — Marți, 5 Aprilie, in beneficiul artistei Florica Florescu și cu concursul trupei Belian se va reprezenta in sala Secărescu opereta „Perichola“. T.SINGURELE. — Nenorocire.—Locuitorul Mitrică Olteanu din Ghenea (Olt) descurcând niște saci cu grâu la moara cu aburi” pentru fabricat făină, a d-lui Anghel Aridan, din Roșiori, apropiindu-se de un sui ’ care funcționa, a fost apucat și introdus intre niște roate, strivindu-1 oribil . In stare gravă, a fost transportat la spital. TULCEA.—Dest comună.— Erid. D. Mateescu-Buzea, noul primar al Tulcei, a depus legiuitul jurămint in prezența d-lui D. Hagi-Anton, prefectul județului, a consiliului comunal și a d-lor St. Borș, Al. Ionescu și I. Panaitescu. După prestarea jurămîntului, d. Hagi-Anton, felicitând pe noul primar, i-a urat spor la muncă și succes, la care d. Mateescu-Buzea a răspuns, asigurând pe asistenți că va depune toată stăruința pentru propășirea orașului. După aceasta, asistenții au luat parte la o gustare în sala „Central“. TÂRGOVISTIL— Prinderea unui dezertor.—Un individ trecând zilele trecute prin comuna Titu, călare pe un cal și cu altul de căpăstru, a fost somat de către vătășelul Ion Anghel, ca să se oprească, spre a-l întreba asupra provenienței animalelor. Fără a asculta de această somațiune, necunoscutul dădu pinteni calului, luând-o la fugă pe șosea, după ce lovi pe vătășel cu un ciomag in cap. Fugarul a fost prins și adus la primărie. Luându-i-se un interogator, a declarat că e dezertor din armată, iar caii i-a furat de la locuitorul Ioniță Dobre Paraschiv, din Ionești, acest județ, în noaptea de 22—23 Martie ca spre a-i vinde unuia din Spanciov (Ilfov), cu care se învoise mai de mult. Numitul dezertor se numește Marin Vreju, și e de fel din Teiu (Argeș). Indouitfi sparge»*©. — Astănoapte, niște hoți au spart casele locuitorilor Nicolae Neacșu și Savu Dinescu, luându-le toate lucrurile din casă. t’ale meseriașii ©»*.— Duminică, 3 Aprilie, meseriașii cari aparțin corporațiunei constructorilor, din orașul nostru, sunt convocați în adunare generală pentru alcătuirea budgetului pe anul c. și alegerea membrilor, consiliului. Diverse.— Prefectura a luat măsuri pentru înlăturarea din jurul tribunalului a samsarilor de procese, in urma intervenirea baroului local. wmmmiMnmmpmmsm foneastă a Capitalei După cum se știe, pentru o mai bună bază și pentru o mai bună aplicare a regulamentelor și ordonanțelor polițienești, d. D. P. Moruzi, prefectul poliției Capitalei, a dispus să fie împărțită Capitala in 42 de secțiuni, cari la rîndul lor sunt grupate in 6 inspectorate. Credem nemerit a face cunoscut cititorilor noștri această nouă Împărțire administrativă a Capitalei. Inspectoratul I Se cuprinde intre stradele Știrbei-Vodă de la intersecțiunea sa cu bul. Schitu Măgureanu, Franclin, Poșta-Veche, Clemența, Sălciilor, Rotarilor, Teilor, Italiană, Armenească, Moșilor, bul. Domniței, Călărașilor, S-ta Vineri, Văcărești, Cauzași (Morga), splaiul C. A. Rosetti, cat. Șerban-Vodă, str. Bibescu-Vodă, Rahovei, splaiurile Brâncoveanu, regele Carol și Imprimeriei, S-t. Ilie, Imprimeriei și bul. Schitu Măgureanu, până la intersecția sa cu str. Știrbei-Vodă. Acest inspectorat cuprinde 7 secțiuni și anume: Secția 1, cuprinsă între bulev. Carol de la intersecția sa cu str. Melodiei, piața C. A. Rosetti, str. Melodiei, Sfinților, bul. Domniței, cal. Moșilor, str. Lipscani, Smârdan, Doamnei, Academiei, bul. Universităței și Carol, până la intersecția sa cu str. Melodiei. Secția 2, cuprinsă intre bulev. Domniței de la intersecția sa cu cal. Moșilor, cal. Călărași, str. S-ta Vineri, cal. Văcărești, str. Patria, Carol, Șelari, Smârdan, Lipscani, și cal. Moșilor până la intersecția sa cu bul. Domniței. Secția 3, cuprinsă între strada Scaune de la intersecția sa cu bul. Carol, str. Clemenței, G. C. Cantacuzino, Sălciilor, Rotarilor, Teilor, Italiană, Armenească, calea Moșilor, bul. Domniței, str. Sfinților, Melodiei și bul. Carol până la intersecția să cu str. Scaune. Secția 4, cuprinsă între cal. Văcărești de la intersecția sa cu str. S-ta Vineri, Căuzași, spl. G. A. Rosetti, cal. Șerban-Voda, strada Bibescu-Vodă, cal. Rahovei, str. Șelari, Carol, Patria și cal. Văcărești, până la intersecția sa cu str. S-ta Vineri. Secția 5, cuprinsă intre cal. Victoriei de la intersecția sa cu bul. Elisabeta, str. Doamnei, Smârdan, Șelari, spl. Brincoveanu, regele Carol, Imprimeriei, str. Stu Ilie și bul. Elisabeta până la intersecția sa cu cal. Victoriei. Secția 6, cuprinsă intre str. Academiei de la intersecția sa cu str. Doamnei, str. Vămeș, cal. Victoriei, str. Știrbei-Vodă, bulev. Elisabeta, cal. Victoriei și strada Doamnei până la intersecția sa cu str. Academiei, Secția 7, cuprinsă intre bul. Universităței, de la intersecția sa cu str. Academiei, bul. Carol, strada Scaune, Clemenței, Poșta-Veche, Franciin, cal. Victoriei, str. Vamei și Academiei până la intersecția sa cu bul. Universităței. Inspectoratul II Se cuprinde intre șos. Pantelimon începând de la limita orașului, bul. Ferdinand și Carol, str. Italiană, Teilor, Rotarilor, Sălciilor, G. C. Cantacuzino, Polonă și cal. Floreasca până la limita orașului. Această circumscripție cuprinde următoarele 7 secțiuni: Secția 8, cuprinsă între bulev. Carol de la intersecția sa cu str. Italiană, str. Olari, Cuviosului, Popa-Petre, Toamnei, Rudolf, Popa Chițu, Viitorului, Teilor și Italiană până la intersecția sa cu bul. Carol. Secția 9, cuprinsă intre str. G. C. Cantacuzino, de la intersecția Sa cu str. Clemenței, Polonă, Romană, Căruțașilor, Orientului, Teilor, Rotarilor și Sălciilor până la intersecția sa cu str. Polonă. Secția 10, cuprinsă între bulev. Carol, de la intersecția sa cu str. Olari, bul. Ferdinand, str. Horei, Aprodul Purice, Vaselor, șos. Mihai-Bravul și Ștefan-cel-Mare,Viforului, Toamnei, Popa Petre, Cuviosului și Olari, pană la intersecția sa cu bul. Carol. Secția 11, cuprinsă intre strada Polonă, de la intersecția sa cu str. Romană, șoseaua Ștefan-cel- Mare, str. Viitorului, Toamnei, Rudolf, Popa Chițu, Viitorului, Teilor, Orientului, Căruțașilor și Romană până la intersecția sa cu str. Romană. Secția 12, cuprinsă intre șos. Pantelimon, bul. Ferdinand, str. Horei, Aprodul Purice, Vaselor, șos. Mihai Bravul, strada Chiristigiilor, șos. Pantelimon și str. Heliade, până la capătul șoselei Pantelimon. Secția 13, cuprinsă între str. Teilor de la limita orașului, str. Str. Nicolae Lizianu, șos. Ștefancel Mare, Mihai Bravul, str. Chiristigiilor, șos. Pantelimon și str. Heliade până la limita orașului Secția 14,cuprinsă între calea Floreasca, de la limita orașului, șos. Ștefan-cel-Mare, str. Lizianu, Sfr. Nicolae și Teiului până la limita orașului. Inspectoratul III Cuprins intre calea Floreasca de la limita orașului, str. Polonă, G. G. Cantacuzino, Clemenței, Poșta Veche , Franclin , Știrbei-Vodă, Popa Tatu, calea Griviței, bulev. Dimon Golescu, str. Duca Vodă, Dan Vodă și cal. Griviței până la limita orașului. Acest inspectorat cuprinde următoarele 7 secții: Secția 15, cuprinsă între strada Clemenței de la intersecția sa cu stradă G. C. Cantacuzino, strada Poșta Veche, Dorobanților, strada Primăverei, piața și str. Romană, str. Polonă și G. C. Cantacuzino, până la intersecția sa cu str. Clemenței. Secția 16, cuprinsă intre str. Poșta Veche de la intersecția sa cu str. Francisn, cal. Dorobanți, str. Primăverei, Lascar Catargi, calea Victoriei, Grivița, str. Manea Brățaru, Fântânei, Luterană Știrbei Vodă și Franclin, până la intersecția sa cu strada Poșta Veche. Secția 17, cuprinsă intre Luterană de la intersecția sa cu str. Știrbei-Vodă, str. Funtinei, Manea Brutaru, calea Griviței, str. Popa Tatu și Știrbei-Vodă până la intersecția sa cu str. Luterană. Secția 18, cuprinsă între strada Polonă de la intersecția sa cu str. Romană, șoseaua Ștefan-cel- Mare, Bonaparte, piața și calea Victoriei, str. Lascar Catargi, Primăverei și Romană, până la intersecția sa cu str. Polonă. Secția 19, cuprinsă între calea Victoriei de la intersecția sa cu cal. Griviței, piața Victoriei, șos. Basarabilor, cal. Griviței, strada Dan Vodă, Duca Vodă, bul. Dinicu Golescu, cal. Griviței până la intersecția sa cu calea Victoriei. Secția 20, cuprinsă între calea Floreasca de la limita orașului, șos. Ștefan-cel-Mare, Bonaparte, Basarabilor, Filantropia, strada Ghica-Vodă și Clucerului, rondul II și șos. Kiseleff până la limita orașului, pe care o urmează până la capătul cal. Griviței. p laispectoratul IV Se cuprinde între calea Rahovei de la limita orașului, splaiurile Justiției, Mihai-Vodă, Arhhivelor, str. Sfr. Ilie, Imprimeriei, bul. Schitu Măgureanu, str. Popa Tatu, cal. Griviței, bul. Dinicu Golescu, str. Duca-Vodă, Dan- Vodă și cal. Griviței până la limita orașului. Acest inspectorat cuprinde următoarele 7 secții: Secția 22, cuprinsă între calea Griviței de la limita orașului, str Dan-Vodă, Rosetti, calea Plevnei șos. Basarab, sps. Independenței, și șoselele Cotroceni și Bolintins până la limita orașului. Secția 23, cuprinsă intre strada Dan-Vodă de la intersecția sa cu str. Duca-Vodă, str. Rosetti, piața gen. Crețeanu, cal. Plevnei, șos. Basarab, spl. dr. Briază, șos. Cotroceni, cal. Plevnei, str. Virgiliei, Berzei, Fintânei, Popa Tatu, cal. Griviței, bul. Dinicu Golescu și str. Duca-Vodă până la intersecția sa cu str. Dan-Vodă. Secția 24, cuprinsă intre strada Fântânei, de la intersecția sa cu str. Popa Tatu, str. Berzei, Virgilul, cal. Plevnei, șos. Cotroceni spl. Gărei Centrale, Regina Elisabeta, Mih. Cogălniceanu și Imprimeriei, str. Str. Ilie, Imprimeriei, bul. Schitu Măgureanu și str. Popa Tatu, până la intersecția sa cu str. Fântânei. hrimilesimilui MARE ROMAN ISTORIC SOCIAL de Carolina Invernizzio PARTEA*A~PATRA Transforma cient. .— Galea ta pr. Calvar. — Castimiul so hotariifjste VI Trecură câteva minute intr’o teribilă așteptare. D’odată muribundul deschise ochii și buzele lui murmură aceste cuvinte . — Sermană Roseta! Sărmană Roseta ! Marchiza nu mai putu să reziste: se aplecă asupra bărbatului său, înecată de plâns și începu să o sărute chiemându-l pe nume. Cine plânge? bolborosi muribundul cu o sforțare asupră și. Tu ești, Roseta ? — Eu sunt, eu sunt ! Ah ! rămâi cu mine. — Vezi bine că nu pot. Dumnezeu mă chiamă... Ah ! aș vrea să sărut pe fiul meu. — O ! trimet îndată ca să’l aducă, Franco. — Nu, nu, stai aici , e prea tîrziu, și apoi e mai bine să’i evităm, la virata lui, vizitarea unui muribund..—zise iar marchizul care’și redobSndise în acel ultim moment, toată limpezimea mintei. Să’i săruți tu și, pentru mine, să’l binecuvintezi așa cum eu te binecuvintez pe tine și cum aș fi binecuvîntat pe fiica ta dacă ai fi avut fericirea d’a o regăsi. Marchiza nu se putu stăpâni. — Dumnezeu mi-a făcut aceasta grație, zise dînsa ; fiica mea trăește, e aici cu mine. Muribundul, făcând o sforțare supremă, se ridică puțin. — E aici ? Nu mă înșeli ? Așadar mi voiu muri fără s’o văd. — Vino Blanșa, zise Roseta. Tînăra, cu fața inundată de lacrimi, căzu în genunchi lângă muribund și, apucându-i o mână i-o sărută cu respect și recunoștință. — Iți mulțumesc, fiica mea, murmură marchizul cu o voce foarte slabă. D-zeu fie lăudat că mi-a dat această mângâere înainte d’a închide ochii pentru totd’auna. Tu vei deveni acum tovarășa mamei tale. S’o iubești mult, căci merită aceasta. Ea a fost o martiră. Să iubești și pe fiul meu, pe fratele teu, care are trebuință de un înger ca tine, care să-l supravegheze. „Roseta, acum să nu mai vorbești de distrugerea testamentului. D-zeu a trimis aici pe fiica ta spre a-mi arăta care este ultima, mea datorie. Trebue să-mi promiți pentru Blanșa și pentru Vito, că n’o să mai respingi fericirea care te așteaptă după moartea mea. — Ah! nu vorbi așa, strigă marchiza cu un accent rugător ; fericirea mea ar fi ca să trăești tu. — D-zeu nu vrea, și eu am primit prin tine, partea mea de fericire în lume. Acum e rândul tău. Zicând așa, își lăsă capul pe perină. Se stinsese în el dorința egoistă de mai înainte, aceea d’a rămânea singur el iubit de Roseta, d’a ști că o să-i rămână credincioasă și după moartea lui. Un zîmbet care nu mai avea în el nimic omenesc i se arăta pe buze. Ultimele lui cuvinte fură acestea: — Roseta, Vito, Blanșa, Landry, iubiți-vă mult și nu mă uitați. Fiți fericiți. Și Închise ochii pentru totdeauna. VII După evenimentele petrecute în care avusese el însuși un rol Însemnat, după plecarea fiului săd și a lui Piu, contele Larescu nu mai vorbise Dorea de căsătorie și tînăra fată nu mai făcuse nici o aluzie la monastirea în care voia să se retragă. Senină și încrezătoare, dinsa aștepta să ajungă la majorat, de a realiza visul sufletului său care nu putuse fi distrus nici de amenințările epitropului sau nici de evenimentele petrecute. E adevărat că în unele momente Dora se întreba dacă nu era o vinovăție din parter să se resvrătească contra voinței contelui, dacă nu aducea o insultă memoriei scumpei sale mame vrând să se gândească ea însășî la fericirea sa în loc să asculte de unchiul său, căruia îi fusese încredințată. Insă Dora iubia atât de mult pe Piu, își amiptia cu atâta afecțiune de bunătatea, de indulgența, de duioșia reposatei, încât din íion se hotărî să lupte până la capăt. Precum știm, suferise foarte mult din cauza disparițiunei misterioase a Blanșei și a tristei drame petrecute în casa Măriei și a lui Landry, și compătimia pe acea sărmană martiră, victima propriei sale bunătăți și care avusese inima fiului său. Insă, întocmai ca și artistul, simția o nespusă milă pentru sărmanul nebun pe care patima, gelozia pentru nevasta sa, făcuse din el un asasin. In primele luni după plecarea lui Arnold și Pio, Dora se consacrase întru totul mătușei sale, deoarece înțelegea cât de mult suferea sărmana femee de acele lupte de familie și de plecarea fiului său. — Ah ! dacă tu ai fi voit, murmură buna femee îmbrățișând pe nepoata sa. — Te înșeli, mătușă, răspundea tînăra cu un ton blând. Eu n’aveam nici o putere asupra lui. Arnold iubește pe Blanșa, știi bine, și orice s’ar întâmpla n’o s’o uite și nici o dată nu va putea să fie bărbatul meu. — Ah ! să dea D-zeu ca îndărătnicia ta să nu ne aducă noul nenorociri. — Fii liniștită, mătușă, noi nu facem nici un zeü și D-zeu o să ne apere. Dora nu mai voise să i-se dea alte institutoare sau supraveghetoare. Noua sa cameristă era o fată simplă, naivă, fiică de țărani, care prinsese dragoste de ea și zicea că nu vrea să se mai despartă de densa. Dora aflase despre pocăința marchizei Franco și știa că nobila d-nă fusese și ea o victimă a Linei. Prin urmare, nu numai o compătimi, dar simți pentru ea și o mare simpatie în locul orei de mai înainte. Roseta fu adânc emoționată de această reapropiere a tinerei fete care iubise pe fiica sa ca pe o soră și care o protegiase chiar contra ei însăși. Când Dora se află singură cu dânsa, Roseta, nemai putând să se stăpânească, o strînse în brațe, o sărută și isbucni în plâns. — Iarta-mé, îl șopti dînsa. (Va urma) 160