Universul, iunie 1905 (Anul 23, nr. 147-176)

1905-06-01 / nr. 147

V anul, XXIII ixc. 147.^­Miercuri I Iunie 1905. n Fphdmqr: LÜIGI CAZZAVÎLLAN ' CELE DIN URMĂ ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA redacția ȘI ADMINISTRAȚIA Carasul de la legaliunea romană din Constantinopol ’ (Vezi explicația) Calendar pe anul 1905 Ortodox Marți, 31 Maiü.— Sfintul mu­cenic Erme­u­. Catolic Moîi, 13 Iunie— S. Antonie de Padua. Soarele răsare 4.8-3: apune 7.58 București, 31 Mată Neatârnarea economică Este o apropiere foarte po­trivită pe care o face ..Re­vista economică și financiară“ între progresele­ și aspirațiu­­nile noastre pe terenul eco­nomic și între acelea la a căror împlinire am ajuns în domeniul politic, când se în­­întreabă ce răspuns ar primi oare astă­zi cin­e­va dacă ar veni să ne propună că are un grup străin care sa ne garanteze o mai bună justi­ție, o mai bună administra­ție, un mai bun în vel­ămin­t public sau­ o mai mare sigu­ranță a persoanei și proprie­tăților noastre ? Desigur că cu toții am privi așa ceva drept o enormitate revoltă­toare. Dar oare, n’ar fi sosit timpul ca și în domeniul e­­conomic să înceapă a se im­pune tot așa un mod­e­e - ve­dere și să ne întrebăm dacă mai poate fi admisibil astă­zi ca să lăsăm din mamele noas­tre purtarea de grijă a inte­reselor din sfera prezentului și viitorul economic al țării ? Mai de mult, contactul ța­rei noastre, de curând che­mată la viața de sine stătă­toare, cu Statele mai înain­tate în cultură ale Europei, făcuse în adevăr să se nască multe trebuințe, pentru îm­plinirea cărora ne lipseau­ și mijloacele proprii, și timpul de a ni le procura prin sin­gurele noastre forțe. Atunci, am fost nevoiți ca tot ce era întreprindere mare, construcțiuni de căi ferate, poduri, cheiuri, iluminat pu­blic, tramvaie, etc., să fie concedate la companii streine, de multe ori fără vre-un a­­vantagiu pentru autoritățile publice nevoite să se des­­brace de drepturile lor suve­rane în folosul diferiților con­cesionari. Sufeream în această pri­vință legea ce se impune tuturor Statelor întârziate în dezvoltarea lor economică.— Astă­zi însă, situați­unea este schimbată. Dispunem de un întreg u­­tilagiu intelectual și econo­mic, care ne permite să în­treprindem cele mai mari lu­crări numai prin propriile noastre mijloace. De unde la început eram nevoiți să con­cedăm 400 de kilometri de cale ferată, soco­­tindu-ne ca noapți de a le con­strui și exploata noi înșine, astă­zi am construit și ex­ploatăm peste 3000 de kilo­metri, iar serviciile noastre se conduc tot așa de bine ca cele similare din străinătate. De unde acum câți­va ani construirea celui mai mic chei­, celui mai mic pod ne­cesita o concesiune, azi con­tinuăm cu desăvîrșirea por­tului Constanța prin propriile noastre mijloace, și așa mai departe,­­toate aceste constatări, fă­cute de atâtea ori în timpul din urmă, și acum reamintita : „Revistă econ­omică și fi­nanciară“, pe care o cita­răm, ne îndreptățesc a aș­tepta și a cere ca și pe alte terenuri din întinsul dome­niu economic să se caute a se da în primul rând îndemn și ajutor spiritului de între­prindere și muncii naționale. Trebuie să ne folosim de faptul ca aplicarea principii­lor sănătoase de neatârnare economică, principii de cari se conduc toate țările, toate națiunile cu vlagă și viitor, este astă­zi mult ușurată și la noi, mulțumită progreselor ce am făcut, cu atâtea jertfe și cu atâta străduință, în or­dinea pregătirei pentru viața și activitatea economică. Și să nu uităm nici un moment acest adevăr ajuns banal, ca adevărata independență nu este numai cea politică,—da­că ea nici nu poate fi asigu­rată pe deplin și trainic, fară cea economică. 611 MANER (Corasp. particulară a ziarului „Universul") Berlin, 28 Haiti. Compania principelui da Coroana Ziarul Hamburger Nachrich­ten povestește următorul nos­tim incident­ care a avut loc cu ocazia adu­cerea principesei­ de Coroană Cecilia în palatul regal : „Trăsura de gală cu împără­teasa și cu ducesa Cecilia in­trase în curtea palatului. Prin­cipele de coroană comanda compania cu drapel a reg. I de gardă, care făcea onorurile. Conform programului stabilit pentru acea zi, el trebuia să pres­inte compania, ducesei, după ce aceasta s’ar­ fi scobo­­rît din trăsură. Atunci se în­tâmplă ceva neprevăzut. Impă­­­ăratul uită — de­sigur pen­tru prima oară în viața sa — în starea de bucurie în care se afla, actul militar în perspectivă, oferi principesei brațul și dispăru cu ea și cu cele­l­alte persoane princiare în interiorul palatului. — Ei, dar asta este foarte frumos ! exclamă principele de coroană, către mai mulți ofițeri din apropierea sa, acum Ma­­jestatea Sa ’mi răpește mireasa. Dar eu unde rămân ? După ce trecură câte­va mi­nute, iată ca împăratul și du­cesa Cecilia să se întoarcă, principele de coroană fu făcut atent asupra faptului că ar fi mai bine să se ducă după prin­cipesa dispărută, de­oare­ce de­sigur, că sus în palat se va ob­serva absența sa. — Nu, aceasta nu merge ! respin­se principele de coroană, mai în­tâi ii fiind­că acolo sus nu se poate face nimic însem­nat fără mine, căci la urma urmelor eu trebue să mă că­sătoresc, și al douilea. Po­runca e poruncă. Am să pre­simt compania, și așa­dar tre­bue să aștept, până când se va arăta principesa. — Și princi­pele de coroană rănase. In timpul acesta împăratul fu­sese încunoștiințat despre difi­cultatea ce sa ivit. Rîzend apăru el, împărăteasa, tînăra mireasă și cei­lalți oaspeți la ferestrele deasupra locului în care se afla compania și de acolo au privit prezentarea companiei. N­umărul studenților din Berlin * Universitatea din Berlin este frecventată în actualul semes­tru de vară de 6379 studenți (față de 6096 din anul trecut). Dintre singuraticele facultăți cea teologică are 248 studenți, de drept 1852, de medicină 924, de filosofie 3255. Numărul total al studenților originari din Pru­sia este 4538. Celp-1'alte State federale au trimis­­ 765, intre care Bavaria 117, Saxonia 82, Würtemberg 78, Hamburg 64, Baden 62, Mecklemburg-Schwe­­rin 54 etc. Din cele­l­alte țări europene au venit 833. In frunte stă Rusia cu 394 studenți, Austria cu 110, Ungaria cu 69, Elveția cu 43, România cu 34, Marea Britanie și Irlanda cu 24, Bulgaria cu 24, Serbia cu 20, Italia cu 19, Grecia cu 16, Franța cu 15, Spania cu 11, Olanda cu 10, Turcia cu 7, Danemarca și Portugalia cu câte 4, Belgia cu 3, Muntene­­gr­u cu 1. Din continentele stre­ine sunt 148­. Din America 93, din Asia 42, din Australia 5 și din Africa 3. Afară de cei 6279 studenți imatriculați, 4982 persoane, în­tre cari 365 femei, sunt îndrep­tățite să asculte cursurile, prin urmare numărul total al stu­denților este de 11.261. Meyer. Declarațiile contelui Lamb­sdorff Nu mai puțin însemnată și In­teresantă este o informație a zia­rului „Times“, al cărui cores­pondent din Petersburg scrie : „Am fost să văd pe contele­ Lambsdorff și iată precisa lui declarație:„—Rusia este mai mult ca ori­când pregătită să exami­neze ori­ce propunere pe care ar face-o Japonia. Nu aparține Ru­siei să ia inițiativa păcei. Datoria aceasta este fie a învingătorului, fie a învinsului . Rusia nu este nici una nici alta. „Deci Japonia, dacă vrea, facă propuneri, atunci tratativele ar putea începe. Rusia este gata să dea propunerilor Japoniei cea mai completă considerație, și, dacă este cu putință să le primească“ Și corespondentul indi­ce: „Ră­mâne însă stabilit că nici țarul nici contele Lambsdorff nu ai declarat că trebue să se continua războiul cu ori­ce preț“. A. descurajată, ci numai mâhnită de catastrofa navală. Pătrunsă de o patriotică abne­­gare, ea va lupta vitejește până la cel din urmă om. Autoritățile militare rusești au hotărit să retragă toate trupele de la granița prusiană. Mobiliza­rea a două corpuri de armată, ce se face acum, produce tot felul de incidente.­­. In Japonia se primesc cu scepticism zvonurile de pace. Ziarele, având in capul lor pe „Jiji Shimpo“, fac să reiasă în­semnătatea urmării războiului pâ­nă când Japonia va căpăta tot ce dorește. „Nowoje Vremia“ desminte că guvernul voește să continue războiul spre a distrage atenția publicului de la necesitatea re­formelor care sunt cu neputință de amânat. Continuarea războiu­lui, spune ziarul, e pricinuită nu­mai de pretențiile inacceptabile ale Japoniei, care pretinde cesiuni de teritorii rusești și plata unei indemnizații.­­. După știrile din Petersburg, divizia navală a amiralului japo­nez Um­u, compusă din crucișătorii de prima clasă „Tokiwa“, „Na­­niwa“, „Takossita“ și două con­­tratorpiloare a sosit­ la insulele Saddle și toți crucișătorii erau grav avariați, in urmă luptei din strimtoarea Coreei. „Tokiwa“ are o gaură de patru picioare diame­­tru, sub linia de plutire._____ ful casei militare, d. colonel Ma­­vrocordat, aghiotant regal (ambii în civil) și d-na Zoe Bengescu,­ doamnă de onoare. M. S. Regele apăru descoperit, la fereastra vagonului, și dete­mâna cu primul-ministru și alte persoane cari se aflau în imediată apropiere. Când­ trenul se puse în mișcare, întreaga asistență se descoperi. M. S. Regina, de la fereastra vagonului, agită batista și isbucni în lacrămî.* Suveranii se­ vor întoarce peste 8 zile și se vor opri la Sinaia. P. Măcel. CRONICI FEMININE Tiparea favorită a veacurilor Consiliul comunal din Berlin a pus in practică ideea ca cu ocazia intrărei triumfale în capitala impe­riului a ducesei Cecilia de Mecklem­­burg, mireasa principelui de co­roană, „Ursul Berlinului“ să îm­prăștie trandafiri înaintea viitoarei Suverane germane. Trandafirii sunt florile iubite ale principesei Cecilia. Ca și toate în lume, așa și flo­rile sunt supuse modei. Veacul al 19-lea a preferat tu­­berosele,iar epoca romanticilor flo­rile palide ca de pildă cameliile. Trandafirul era în mare cinste in anticitate, și mai cu seamă la Ro­mani. Cicerone ne povestește despre acel Verves care nu putea dormi de­cât pe un pat presărat cu tran­dafiri și după cum se știe in An­glia, trandafirul ca blazon familiar și ca simbol al doue partide duș­mane, a provocat o mare vărsare de singe între rosa albă și rosa roșie. Soția împăratului francezilor, Napoleon I, I­osefina, introduse în Franța,cultul trandafirilor­—dacă se poate întrebuința această expre­­siune — în castelul Malmaison se puteau­ vedea cele mai splendide specii și subspecii din acești copii parfumați ai drăgălașei zeițe Flora. Epoca noastră de astă­zi și-a ales ca flori favorite mai cu seamă crusani kerneli și Orchidee­le. Ea are mai mult in vedere forma și culoarea, de­cât mirosul poetic. " Olimpia. Ia farai­ni €@! Răspunsul «Japoniei Corespondenții din Washington ai ziarelor Morning Post și J­ jairy Chronicle dau informații amănun­țite cu privire­ la tratativele di­plomatice făcute in favoarea păcei. Corespondentul lui Morning Post scrie : „Sunt în măsură a­ spune care este starea tratativelor de pace in acest moment. Rusia, prin inter­venția diplomatică americană a lui Roosevelt, este gata să intre în tratative cu Japonia. Aceste in­­­formații au­ fost comunicate de Roosevelt guvernului japonez. Ru­sia este gata să trateze cu­ Japo­nia, nu spre a discuta de o dată pacea, ci­ de a vedea dacă condi­­țiunile păcei ,sunt demne de a­ fi discutate. Japonia, de partea ei­, a notificat ea n­u­­­ înțelege cu nici un­ preț să facă vreunn­ pas până­ când plenipotențiarii celor două țări nu se vor întâlni. Comitiile ei nu vor fi notificate de­cât atunci când comisarii celor doua țări se vor­ afla față in fata­la o masă, când Japonia se va convinge de buna credință a in­­­­tențiunilor Rusiei in a cere pacea“. Corespondentul adaugă că Roo­sevelt are atâta încredere că până în ultimul moment nimic nu va venii să împiedice acest ulterior pas important în favoarea păcei, in­cât la Washington se așteaptă pentru începutul acestei săptămâni, informațiiini oficiale în chestiune, și urmează : „Intre importantele amănunte ce mai sunt de stabilit e și locul unde vor trebui să se întrunească reprezintanții, metodul partic­ipa­rei și menținerea statului-quo pe câmpul de re­­boiu, fie pentru în­­cheerea unui armistițiu, fie pen­tru suspendarea ostilităților. Was­­hington ar fi locul preferat, dar este temere că Rusia ar putea face obiecț­iuni ca tratativele de pace să se facă intr’o țară care a manifestat sentimente atât de păr­tinitoare Japoniei"“. Cuvân­tul Rusiei Corespondentul lui „Daily Chro­nicle“ confirmă că la departa­mentul de Stat din Washington s’a primit o foarte lungă telegramă de la ambasadorul american din Petersburg : „Conținutul acestei telegrame—zice corespondentul — nu a fost încă dat publicitățea, dar este dovedit că conține decla­rații definitive cu privire la ati­tudinea Țarului față cu tratati­vele de pace și aci se speră mai mult ca nici­odată“ și continuă: „Din informații culese de mine am pu­tut afla că Țarul este foarte doritor de a ști cari sunt condi­țiile Japoniei relative la pace. La Casa albă se întrunesc mereu mi­niștrii Angliei, Franței și Japo­niei, cari au­ avut cu toții lungi întrevederi cu prezidentul. Minis­trul japonez trimite zilnic lungi telegrame cifrata la Tokio. „Am putut vedea pe d. Taka­­hira, ministrul japonez, spre a ob­ține o informație precisă :— Aveți răbdare,—mi-a spus dinsul—pen­tru moment nu pot încă să vor­besc ; un cuvînt imprudent în acest moment ar putea avea cele mai serioase consecințe“. Presiunile neutrilor Corespondentul ind­­ce că a aflat din izvor sigur că Italia, Germa­niei și Statele­ Unite au­ făcut pre­siuni asupra Japoniei spre a o face să spună, condițiile ce ar fi d­ispu­să să conceadă,­ Franța și Anglia s’au­ abținut, dată fiind poziția lor delicată. - i CRONICA MEDICALA Stomacul și cardurile Fie­care organ din corpul omu­lui își face boaleie , în raport cu ano­timpul. Așa, când vremea a friguroasă și umedă, vor fi multe bronșite, multe cazuri de influență, nume­roși bolnavi de reumatism etc. Boalele tubului digestiv însă sunt foarte dese în timpul căl­durilor, ele afectând un mers pro­gresiv și paralel cu creșterea tem­­pe­ra­turei atmosferice. Deci cu în­ceputul verei vom vedea la rod li­cărul­u-se dispepsiile, acele digestii neregulate cari se traduc, fie prin o poftă prea mare de mâncare,­ fie prin micșorarea apetitului, în­­soțindu-se de arsuri și acreli pe piept, de sete, de balonarea pân­­tecelui după fie­care masă, așa că necesită descrierea vestei la băr­bați și desființarea corsetului la femei. Dacă nu recurgem la această măsură, se produc dureri în regiu­nea stomacului, aprinderi la fi­gură, palpitațiuni și respirațiile greoie după fie­care masa­in, alte cozuri se mai observă răcirea mâinilor și picioarelor, o mare moliciune, tot corpul se află într'un fel de lâncezeală, așa că acei cari suferă de dispepsie mai adesea simt absolută nevoi să se culce imediat după ce au stat la masă. Care e causa tuturor acestor simptome ? O boală de stomac ar zice ori și cine. Prea adevărat, dar nu-i destul atât, căci mare parte din­ aceste dispepsii sunt întreți­nute de clima în care ne aflăm și din neștiința ce o au unii, de a nu-și adapta regimul aliment­ar,, după aho­timp. In adevă­r, vara nu trebuie să ne încărcăm stomacul cu alimente prea substanțiale, cu toate aces­tea tocmai în acest­ timp se fac cele mai mari excess gastrono­­m­ieg. Lucrul de alt­fel este explica­bil : din Maid toată natura e în­verzită, caldă și frumoasa, acea­sta te face să­­ cauți locuri um­broase, pe­­ iarbă verde, ceea ce excită voioșia și apetitul. Cu această ocazie mulți intro­duc în stomacul lor cantități prea m­­ari de alimente substanțiale : multă carne, multă grăsime, multe băuturi alcoolice, vin cu sifon, etc., etc. Rezultatul poate fi că după câte­va ore acela, care nu știut­­să-și menajeze stomacul, să fie apucat de consecințele unei teri­bile indigestii.­l­e ce? Fiind­că el pe d’o parte a introdus în corpul său sub­stanțe ce produc multa forță vi­tală (multe calorii), pe de altă parte mediul ambiant, fiind și el încărcat cu multă căldură solară, a făcut ca organismul să capete o prea mare cantitate de energii: energii interne (alimentele), ener­gii externe (căldură atmosferică). Această supra-încărcare de com­bustibil a dat naștere la pertur­­bațiunea organelor digestive. Lu­crul nu s-ar fi întâmplat ast­fel dacă mâncăciosul nostru s-ar fi aflat în miezul iernei, adecă a­­tunci când organismul n’ar fi pri­mit, pe lângă energia alimentară, un exces de energie solară. " O importantă concluziune vom trage deci din cele precedente : regimul alimentar în timpul verei să fie mai frugal, mai sărac, in grăsimi, carne și băuturi alcoolice de­cât iarna. Aceasta fiind­ că vara complexul organic al omului nu are nevoe de mare căldură in­ternă, de­oare­ce ia căldură de la soare. Dacă indigestiile din sus ară­tatele cauze sunt ușor de supor­tat de oamenii tineri, pentru oa­menii maturi însă și pentru bă­­trîni ele pot fi adesea punctul de plecare a o mulțime de boale se­rioase : congestii la ficat, gălbi­oare, dilataț­ie de stomac, etc. Acum unni reamintesc ea de în­semnătatea atât stomacală cât și religioasă a posturilor bunicei. Bunica ținea postul cu multă sfin­țenie, ea cu multă părere de rea. Dese­ori din causa posturilor eu ii dam epitetul de bigotă, iar dinsa pe mine mă gratifica cu vorbele „l­oliman trific“. Nu ne înțelegeam de loc unul cu altul. Dinsei ii priia postul, fiind­că era bătrină (de 76 ani), mie nu-mi plăcea fiind­că eram copilandru. Dar se apropie din ce în ce vremea când, pentru fie­care din noi, stomacul trebue să se apro­pie și el de bigotismul bunicei. Fericit este deci acela care știe a-și înțelege stomacul la timp. Acela va trăi mult. De aceea vara e bine ca să nu mâncăm prea multă carne și grăsimi. Prin urmare când stomacul nu vă merge tocmai bine, consultați imediat doctorul, dar în același timp și lista de bucate a bunici­lor respective. Dr. Em­eli Sterian, ruso-japonez — Prin poștă — Generalul Batianov, coman­­dantul celei de a treia armate din Manciuria, a declarat unui ziarist că armata, sporită numericește și amelioratf «ipralicește, nu-i PLECAREA ȘUIERAȚILOR Majestățile Lor Regele și Re­gina,­după cum anunțaserăm, au plecat aseară, la orele 5 și 55 m. direct pentru Sigmaringen, încă de la orele 5 și un sfert persoanele oficiale, fruntașii po­litici, ofițerii superiori, etc. înce­pură să sosească în sala de re­­cepțiune a gărei de Nord. Persoanele Printre numeroasele persoane, am­ putut remarca în treacăt pe d. G­. Gr. Cantacuzino, președin­tele consiliului și pe toți cei­lalți d-ni miniștri; pe d. ministru ple­nipotențiar al Germaniei ; pe d. Sturdza, șefu­l partidului liberal; pe d. Alexandru Marghiloman , ofițerii generali din garnizoana București ; d. colonel Gh­eorghiu, comandantul pieței; d-nii Boe­­rescu, președintele Senatului; d-nii Eugeniu Stătescu, I. Brătianu, V. Lascar, Sp. Haret, G. Lahovari, președintele Cursei de compturi; d. M.Cantacuzino,primarul Capitalei; d. Sărățeanu, secretar-general al ministerului de justiție ; d. Rahi­­tivan, secretarul-general al minis­terului de interne; d. Assan, președintele Camerei de comerț ; d. Sfetescu, prefectul județului Ilfov; d-nii Disescu, Mavrodin, primul­ președinte al trib. Ilfov; procurorul general, d. Jarca, pro­curor la Curtea de compturi, d. Saita, etc. etc. Dintre d-ne am­ remarcat pe so­țiile d-lor miniștri; d-na Zoe Sturdza ; d-na Mișu Cantacuzino ; d-na Stolojan, etc., etc. D-nii erau în redingotă neagră, iar d-nele în țoalele de doliu. La orele 5 jum. au sosit înalt Prea Sfințiile Lor Mitropolitul Primat și Mitropolitul Moldovei, însoțiți de înalții prelați. Plecarea de la Palat La 5 și 35 Majestățile Lor Re­gele și Regina plecară de la palat în trăsură închisă, trasă de 2 cai. Suveranul era îmbrăcat civil, cu pălărie moale, iar Suverana în mare doliu. In fața palatului staționa o lume imensă. Când trecu trăsura regală, pu­blicul se descoperi, intr o tăcere religioasă. In tot parcursul, pe ambele tro­tuare ale căii Victoriei și calea Griviței aștepta un public nume­ros care a salutat, descoperindu­­se in tăcere, pe Suveranii noștri. In sala de recepție MM. II. Regele și Regina so­siră în gara de Nord la orele 5 și 45 minute și au fost întâmpinați pe peron de d-nii miniștri și cele­­l­alte notabilități. Suveranii intrară în sala de re­cepție și aci se intre­ținură în parte cu persoanele de față. Majestățile Lor erau foarte abă­tute și o tristeță adincă domnea in toată sala. Pleca^ca La orele 5.50 M.5­. L.L. Regele și Regina trecură pe peronul cel­i’alt și se urcară în ^vagonul reg. Suveranii sunt însoțiți în coasta c4ă­toriei 1 dgrjju­. de l­a federal Wartiuââ, Depunerea coroanei de bronz din par­tea Regelui 3a m­ormântul lui Ștef­an-cel-Mare (Prin poștă de la corespondentul itlostru particular) Cernăuți, 28 Maiü. Am anunțat la timp că consu­lul general al României in Cer­năuți,d. Constantin Kogălniceanu, a fost însărcinat de către M. S. Regele Carol I al României să de­pună o coroană de bronz pe mor­măitul marelui voevod Ștefan­ cel- Mare, la mănăstirea Ruina din Bucovina. D. consul Kogălniceanu a depus coroana, în prezența arh­imandri­­tului și egumen al mănăstirei, C. S. părintele Patraș, a întregului sobor al mănăstirei și a mai mul­tor alte persoane din împrejurimi, cari au venit să asiste la această solemnitate. Depunând coroana, d. Const. Kogălniceanu a ținut o cuvintare spunând că spre semn de amin­tire, depune acest odor din partea regelui Carol I al României. După cuvîntare, d. Kogălniceanu predă arh­imandritului Patraș coroana spre păstrare. Arh­imandritul egumen al mă­­năstirei Putna, Teofil Patraș, a­­sistat de întreg soborul mănăs­tire­, a oficiat cu această ocazie un serviciu divin. După săvirșirea serviciului divin, a dat o masă, la care au asistat toți cei prezenți la depunerea coroanei. Divád. ATENTAT B G8HTRA D-LUI PROF. DR. MME8GU Studentul în medicină Donîc Cristea, care a atentat la viața d-lui profesor universitar dr. Manolescu, a fost înaintat ori parchetului, împreună cu toate actele dresate în caîiză. El a fost adus la parchet de un agent de siguranță. Având ocazie să schimb câte­va cuvinte cu el, l-am întrebat dacă e adevărat ce le spune, că. a litere la spital cu­ ipten­­țiunda de Manorem — Mi­­e­ros- 5 Banii in Romania.—îo Bani m șiremisuap» — 11. Strada Brezoianu 11. București — CARNETUL MEU Azi ți mâine AM plouă întruna și norii’n slavă. Unii de alții în șir’se­nin; Mâine e soare, vreme frumoasă Și pretutindeni cerul senin... Azi ești ministru, cu vază, mare Sfidezi noblețe, sfidezi popor. Și mâine, mâine, căzut din slavă, Ești și lu simplu, biet muritor... Azi ești cu stare, negustor mare Și faci parale, muncind levent. Și mâine, mâine rămâi pe drumuri Trântit de­ data d'un faliment... Azi ești cu unii intim prieten, Le dai de toate, până și bani. Și mâine, mâine, de n’ai parale, Se depărtează, devin dușmani... Azi ești în lume flăcău cuminte Trăești în tihnă, viața nu’i grea. Și mâine, mâine, te ’mort c'o fată Și ici ca zestre o... soacră rea... A­zi rîzi cu poftă, cu­ poftă mare Și mâine, mâine, tu plângi din greu. C'așa e într'urla în lumea asta . Cei azi nu’i mâine, trece mereu... Marion. Givatnul de la sepțiunea română din­ Constantinopol — Vezi ilustrația — Dăm astă­zi ca ilustrație por­tretul cavalului­ Mihail Samarina, de la legați­unea română din­­ Con­­stantinopol, armân născut îm co­muna Colivile, din Och­rida, Mace­donia. El este îmbrăcat in portul național și bine înarmat cu sabie, pușcă și revolver. ȘTIRI DIN STREINATATE — Prin poștă —­­­ întreaga presă maghiară ur­mărește cu simpatie acțiunea nor­vegienilor, exprimându-și părerea că starea de acolo seamănă foarte mult cu crisa ungară. Ziarul „E­­gyetertes“ își indice ast­fel un articol: „Cât timp vom mai trata cu­ oameni, cari de veacuri au­ in vedere numai păgubirea Ungariei ?“.­­. Congresul delegaților reuniu­nilor Göthe din Germania, se va întruni în zilele de 23 și 24 Iunie în orașul Mainz. La ordinea zilei sunt­ conferințele: „Școala“, „Bi­serica“ și „Legea Heinze“. .*. De la 14—18 Iulie st. n. se va ține la Zurich o mare serbare elvețiană, la care vor lua parte reprezentanți din toate cantoanele. Cu totul vor fi peste 10 mii cân­tăreți. /. Din Barcelona se anunță că partidul republican și cel anar­h­ist, intr'o recentă întrunire, au hotărît să lupte împreună spre a opune un bloc liberal, blocului reacționar.­­. La Teram­o, în Italia, s’a de­scoperit zilele trecute, după cum se știe, o necropolă care da­tează cu trei secole înainte de Christos. S’au scos până acum nouă sarcofagii, toate de o ele­gantă și fină structură artistică. /. Guvernul federal elvețian va anunța la sfirșitul lunei acesteia, data precisă a­ deschidere! noului tunel Simplon. Serbările de inau­gurare nu se vor face de­cât in primăvara anului 1906. /. O adevărată emoție domnește printre pictorii ruși. După o tele­gramă din New-York, toate ta­blourile pe care pictorii din Pe­tersburg le trimiseseră la expo­ziția de la Saint-Louis au dispă­rut în mod misterios. Artiștii s-au adresat consulului­ rus din Saint- Louis spre a deschide o anchetă.­­. In jurul com. Dvorecz, Leng­­var, Kis-kunfalu, și Palmafalu (Ungaria) s’au înmulțit în mod grozav mistreții. Aceștia nu numai că prăpădesc recolta, dar amenință și siguranța persoanelor. Afară de aceea haite de lupi flămânzi fac mari ravagii în vitele locuitorilor.­­, Björnson, scriitorul norvegian într’o întrunire ținută la Halborg, în Danemarca, a spus următoa­rele : „Chestiunea consulatelor, pentru mine nu are importanță­­ ceea­ ce importă este desfacerea uniune! ; Suedia și Norvegia nu mai pot trăi împreună ; va trebui să formăm două state indepen­dente și apoi vom constitui, cu Danemarca, o alianță a țărilor de nord, o formidabilă alianță de nouă milioane de oameni“. /. Ziarele din Stockholm pro­pun să se aducă in fața tribuna­lului arbitrar de­­ la S­aga, conflic­tul dintre Suedia și Norvegia, tri­bunal care ar avea să hotărască in ultimă instanță. /. Executorul testamentar al milionarului Godefroy din Ham­burg a predat partea­ sa de moș­tenire, ridicându-se la 5 de mili­oane de mărci, d-lui de Billon, făcut de curând principe. O CUGETARE RE ZI DOnă lucruri sunt nedespărțite în minciună : făgăduiala multă și multă scuză. „Efi m’am­ dus alaltă-­zi la spital ca de obiceiu. Revolve­rul îl purtam în tot­ d’a­ uria cu mine, chiar și înainte de avea conflictul cu d. Manolescu „Atentatul l-am comis în­tr’un moment de revoltă sufle­tească, aflând că d. dr. Mano­lescu „m’a trântit“ numai pe mine, deși relativ am răspuns cu mult mai bine de­cât alții pe care d-sa l-a trecut. „Acum îmi pare roui de fapt ce am comis, căci prin aceasta mi-am sdrobit în mare parte viitorul, mai ales dacă voiu fi eliminat din universitățile din țară, după cum aud“. Azi am fost silit să ’mi in­trerup convorbirea, de­oare­ce Cri­stea­­ a fost chemat în cabi­netul d-lui prim-procuror spre a i se lua interogatorul. La instinerie După un mic interogator ce i s’a luat de primul procuror studentul Cristea a fost condus în cabinetul d-lui judecător Slătineanu, însărcinat cu ins­trucția afacerii. La interogatorul ce i s’a luat el a mărturisit fapta, susținând însă că n'a comis-o cu­ preme­di­tare. După interogator, d. judecă­tor Slătineanu l-a declarat a­restat și studentul Christea a fost dus la secția I a tribuna­lului, care a confirmat manda­tul de depunere. IV. T DESCOPERIREA Ml asociații pentru falsificat bilete de bancă (Prin poștă de la corespondentul n­ostru particular) Craiova, 29 Maiü. NOUI AMĂNUNTE Atât cât aflasem până era cu privire la îndrăzneață încercare­a unei vaste asociații de falsifica­tori de a plăsmui bilete de bancă, numeroșii cititori ai „Universu­lui“ au putut vedea din cele scrise sub titlul de mai sus, în ce constă această afacere, cine sunt autorii, modul de operație și descoperi­rile făcute de justiție. De­și parchetul păstrează cel mai mare secret, totuși, prin mij­loace particulare, am reușit să mă pun în posesia tuturor amănun­telor cari, pe cât sunt de bogate, pa atât sunt de exacte. In sprijinul celei din urmă a­­firmațiuni vine și confirmarea ta­cită a d-lui prim-procuror Petre Neatzu de la care, încercând să-l intervievez, cu toate că n’am ob­ținut nici o declarație, am reușit totuși să capăt un fel de confir­mare oficială prin faptul că, ară­­tându-i­eu amănuntele ce-mi erau cunoscute, șeful parchetului nu mi le-a contestat, din potrivă, pă­rea mirat de unde le am. Din cine se compune aso­cia­țiunea După acestea zise, să intrăm în subiect și să vedem mai intenn din cine se compune asociația. Cinci persoane sunt până acum cunoscute ca conlucrând la falsi­ficarea de care ne ocupăm : Gh­eorghe Petrescu, din Craiova, de meserie pictor­, un om care mai are la activul lui și alte fapte, este sufletul afacerea, el a ima­ginat toate combinațiile, el a găsit pe cei­l’alți și tot dinsul este a­­cela care -și luase obligația să-i facă pe toți fericiți. I. Radovici, un prieten al lui Petrescu, condamnat acum câți­va ani la 7 luni închisoare pentru șantaj, intrase în afacere numai in virtutea experienței ce pretin­dea că are. Acești doui sunt și arestați. D-na Ana Dunăreanu, din Ple­­șoiu, la care s’a găsit hârtia pen­tru falsificat biletele și presa de satinat, preotul Anton Popescu, din Siliștea­ Crucii, și Costică Mîr­­șulescu, din Calafat, intraseră în asociație cu capitalul. Mărtur­isiri prețioase Spuneam era despre descinderea făcută de d. procuror Cesar Par­­theniu la­ d-na Ana Dunăreanu, fără a arăta declarațiile acesteia. Azi sunt în măsură să dau cu previziune rezultatul anchetei fă­cută aci, tot din sursă particulară. Nu puține greutăți a întîmpinat reprezentantul ministerului pu­­panji s’o devii» pe singura­­ emee difi­ agociație să facă des­­tlinarî. La început pega Lotul și UUiuai egiiit prii infrabari m­șta­șugite de procuror Partheniu a reușit s’o pună în contraziceri flaA­urante, d-na Dunăreanu a făcut mărturisirile ce urmează : S'a dat drept o victimă, care, pe de o parte ademenită de pr­­pectiva unei repede înavuțiri, pe de alta sub influența cor­toare a preotului Anton Pop, cu care se înrudește, a ceda fuințelor lui Gheorghe Petri­ce împreună cu preotul, a­v­­la dinsa să-i propue a intra combinație. A spus cu ce bani a cumpărat hârtia, materiile chimice pentru preparatul ei, mașina de satinat și a încheiat­­ declarând c­ă hârtia monedă încă nu s’a plăsmuit până acum. E posibil și foarte proba­bil ca această din urmă afirmația să nu fie adevărată, căci cunos­­cându-se falsificarea ce s’a pus la cale înainte de Crăciun, este a­­proape inadmisibil ca până acum să nu fi eșit vre-o emisiune. Tot această femee a mai spus și numele celor­lalți complici, c­ari de alt­fel erau deja de­­muți cunoscuți șefului parchetului. In virtutea cunoștințelor ce avea despre vinovăția celor­l­ alți și pe baza declarațiilor făcute de d-na Dunăreanu, domnu prim-procuror Neatzu a ordonat să se facă ime­diat percheziții la cele­l­ alte patru persoane. Perchezițiile nu e sau rezul­tatul dorit Chiar în cursul nopții s’au cer­cetat locuințele lui Petrescu, a lui Radoviceanu, a preotului An­ton Popescu și a lui Costică Mir­­șulescu din Calafat. La Petrescu nu s’au găsit de­cât produse chimice pe cari dinsul a spus că le întrebuințează la foto­grafie. Luat însă de scurt cu în­trebările, a complectat declarațiile d-nei Dunăreanu, a arătat că e­­rau destinate prepararea hârtiei pentru falsificarea bancnotelor, n’a voit însă cu nici un chip sa spue unde sunt clișeele și nici dacă s’au emis până acum bilete. La Radoviceanu nu s’a nimic. La preotul Popescu, In Silit»­tea-Crucii, acolo unde cu sigu­ranță se știe că sunt clișeele, per­cheziția iarăși n’a dovedit nimic. Preotul, care probabil prinsese de veste, dispăruse, cei găsiți a­­casă spuneau că e plecat după a­­faceri, adevĕrul insă ne conducă să credem că acest factor al asoo­ciației s'a dus un­de­va de a as­cuns probele cele mai importante ale vinovăției lor și apoi va re­veni la domiciliu, pregătit și ett, răspunsurile pe cari va trebui si le dea justiției. In Calafat parchetul n’a Îs­t mai norocos. Asociația « vasl] _ Falsificatorii da bacnote, nu a* limitează la cei cinci pe care i-am numit, ei sunt numeroși, foarte numeroși chiar. 1 In județele Gorj și Romanați complicii celor din Dolj simt mulți la număr. Parchetele respective au fost rugate să procedeze la per­­cheziționarea persoanelor desem­nate de parchetul de aci și­­ 1­6 care nu le numesc ca să deruta# bunul mers al instrucției. "?­O declarație impozitîn­il Spuneam mai sus că nici unul din cei 5­ falsificatori nu a decifi­­­­rat că ar exista clișee sau hârtie, monedă făcută gata. Radoviceanu însă, cu ocazia primului interogator, a spus ați s’a făcut chiar o emisiune da­r care, nefiind tocmai reușită, a fost distrusă. Unde sunt clar piesele care au servit la confecționarea acestor bilete? Iată ceea­ ce preo­cupă acum mai mult pe cel ce instruesc afacerea. Căci să se știe: dacă această­ probă lui poate fi făcută, j pe­­­deapsa nu se poate aplica nimă­nui, de­oare­ce după codul penal tentativa­­ de fals nu Se pedepsește și în speță nu ne aflăm de­cât și fața unei tentative. Cu totul alt­fel s’ar prezenta cazul când chiar un singur bilet, falsificat s’ar putea dovedi. I­ața,­dar pentru ce parchetul voește să găsească proba, care incontestat- • Ml există, pentru a putea incheiar pe falsificatori. *1* * * * ^ D. Bibicescu, director al Băncii Naționale, se află încă aci și u­­r­­mărește de aproape mersul In­­strucțiunei; d-sa va mai r fi mâfâ la Craiova încă câte­ va zile­?" Pe măsură ce vom­ cunoaște și alte amănunte, le voi­ împărtăși la timp numeroșilor cititori & „Universului“. ' Lu­ci||ț­ș, 'E «■I I—I »ifii m I­o Ktiii Ț''iiinî ...i­jilji'» MNGALITEâ A. S.a. Prinsipskii SsSdsjuM de liolieasollera (Telegramele particulare ale ziarului ,,Universul“) Transportarea corpului Principslul Liob­old Berlin, ^.­Rămășițele pă­mântești ale Principelui Leo­pold de Hohenzollern vor fi transportate astă-noapte cu escortă militară și facle, în biserica S­ta Edwige. La serviciul solemn de mâine la amiazi, va asista nu numai perechea imperială cu toată Curtea, ci­ și miniștrii și diplomații.­Rămășițele­­ vor fi apoi tran­s­­portate la stațiunea Anhalt, unde vor fi din nou bine­­cuvîntate. Carul funebru va fi urmat pe jos de împărat, principi, și de toată Curtea. După fine­cuvîntare, sicriul va fi așezat intr’un vagon de lux, care ’1 va duce la Sigmarin­­gen, prin Stuttgart. Cu același tren va pleca și fiul defunctului, princi­pele Wilhelm de Hohenzol­­lern. înmormântarea se va face cu mari onoruri la 3 /16 Iunie. „Universul“ în provine. (De la coresp. noștri part.) Luni, 30 Maiü. BACĂU. — Călugăr miste­rios.—In localitate a fost desco­perit îmbrăcat in haine că lu­ți roșii și călătorea sub numel­­e Jorj .Ștefănescu, un in­­divid care a fost mecanic la mo­șia d-lui Vidrașcu din Petrești­, numit Ferdinand, german de o­­rigină. Acest individ se îndeletnicea ca cerșitul pentru biserici, încasând sume—unele mari chiar — pentru sine. ■ Curios e că acest călugăr nici nu știe citi, de­și e nelipsit de di­ferite cărți bisericești, cu care­­ fi­scală buna credință a sătenilor printre care ’și petrecea mai mult viața. Aflându-se că'*'ar fi născut la București, str. Traian, a fost con­dus de sub-comisarul Bart, la lo­cul său natal, spre a-i se c­reetși trecutul, căci se crede că sub masca aceasta de călugăr s-ar as­cunde un fost criminal, chiar con­damnat. Călugărului îi lipsește degetul arătător de la mâna dreaptă și ochiul drept. După ce se va stabili în Bucu­rești cine este acest misterios că­lugăr,va fi readus în Bacău, fiind acuzat de escrocherie și usurpari de rasă călugărească. BArLAD.­I« chestia Casesi­or?Ș*I<A­I «fin ȘOiLad,—Gan­teru executiv al prrUlu­lui ConstAGior din Bârlad, privitor te vi­­tată de către Gosp­irüe tegiuityai­é,

Next