Universul, septembrie 1905 (Anul 23, nr. 239-268)

1905-09-01 / nr. 239

Prîneipî regal? la manevrele germane.—(Vezi explicația) gspseragai tttagaascra CRONIGÎ FEMININI lîechisâiele școlar® Acela care se gândește la tim­pul petrecut pe băncile școale­­, de­sigur ist va aduce aminte ce­ mare eveniment pentru un copil este pro­curarea mijloacelor de învățământ și cu ce bucurie își caută el­ singur cărțile și materialul de scris, și cu ce îngrijire îl aranjează. Ca ele se fiind­­ și curate, penițele­­ și cărțile sunt pentru el obinpte sacre,­ pa care te privește și cu sfială, dar și cu mândrie ca pe pro­prietatea sa legală. Scotocirea printre ele are­ un farmec deosebit și de aceea sa lă­săm pe elevi, — se înțelege că sub supraveghere — să-ș­i facă singuri aceste tdrguelî mult dorite, fapt care de altmintrelea promovează spiritul său de inteligență și in același timp le impune datorința de a îngriji și a păstra această proprietate. Se apropie timpul, cân­d copiii se ocupă cu îmbrăcatul cărților pen­tru ca scoarțele lor să iul se mur­dărească și să se strice, când se face schimbul de cărți intre frați și surori—timpuri in adevăr fericite. Părinții trebue să se opună la cererea­­ copiilor, ca să-s­i ducă ghiozdanul cu cărți in mână, ei tre­bue să poarte pe spete ghiozdanul, căci­ in chipul acesta ținuta cor­pului devine mai oblă, pe când ghiozdanul din mână apleacă cor­pul într’o parte, ceea­ ce poate avea urmări nefavorabile. R­echisitele ele scoală să fie curate. In bună stare și lipsire de lux pen­tru a nu provoca durerosul senti­ment a­l deosebirei claselor sociale. Școlară trebue să învețe a econo­misi cărțile și toate rechisitele lor, de­oare­ce bunele deprindere in copilărie sunt pietrele fundamen­tale ale virtuților de mai târziu. Olimpia. Calendar pe anul 1905 Ortodox Miercuri, 31 August. — Pune­rea Cinstitului brav al Prea­sfintei Născători de Dum­nezeu­. Catolic Miercuri, 18 Septembrie.— Te­­ophil. Soarele răsare 5.54; apune 6.80 București, 31 August. Galeriul nostru exterior Statistica comerciului nos­tru exterior pe 1904 a apă­rut ; din ea se poate vedea mai nainte de toate, deficitul însemnat ce a rezultat pen­tru exportul nostru din ex­­cepțional de slaba recoltă a anului trecut; acest deficit se cifrează la nu mai puțin de 94 de milioane lei față de anul premergător; in adevăr, pe când în 1903 am exportat mărfuri în valoare de 8557a milioane, în 1904 valoarea în­tregului nostru export nu s’a ridicat decât la 261% mi­lioane. Din contra, importul, în valoare de 311.371.613 lei în 1904, a crescut cu 41 mi­lioane față de aceia din 1903. In ce privește exportul nos­tru, primul loc continuă a-1 păstra Belgia, deși într’o pro­porție mult mai redusă ca în anii precedenți. S’au decla­rat, ca exportate pentru Bel­g­ia, mărfuri în valoare de 0% milioane de lei sau a­­proape 27 la sută din expor­tul total al anului 1804. In 1903 proporția exportului nos­tru în Belgia era de 48 la sută, în 1902 chiar de 5472 la sută ; aceasta însă, se știe, provenea din faptul că se declarau ca exportate pentru Belgia însemnate cantități de mărfuri având în realitate o altă destinație, sau­ că multe trimiteri își schimbau­ desti­nația în cursul transportului. In anul trecut s’a urmărit cu mai multă atenție destinația adevărată a mărfurilor de ex­port, și ast­fel s’a redus pro­porția celor destinate anume pentru Belgia la o cifr mai apropiată de adevăr. Al douilea loc în exportul pe 1904 îl păstrează ca și în anii trecuți Austro-Ungaria, cu 52% milioane lei sau­ 2071 la sută din valoarea totală a exportului. Urmează: Olanda cu 34% milioane lei sau 13% la sută ; Italia cu 2173 mi­lioane sau 87* la sută ; Ger­mania cu 19% milioane ; Franța cu 87* milioane ; Tur­cia cu 673 milioane ; Rusia cu 6 milioane; Spania (excep­­țional) cu aproape 6 milioane; Bulgaria cu 572 milioane ; Egiptul cu 171 milion ; Gre­cia cu 1.456.000 lei. In ce privește importul pe 1904, locul prim îl ia Austro- Ungaria din mâinile Germa­niei, vara se afla în frunte în 1903. Am importat din Austro- Ungaria mărfuri în valoare de aproape 93 milioane sau aproape 30 la sută din im­portul nostru total ; din Ger­mania am importat pentru aproape 92 milioane ; din An­g­lia pentru 45 milioane ; din van­ța 17.800.000 ; din Italia 15.200.000; din Turcia 9 milioane 200.000; din Rusia 8 milioane ; din Belgia 7 milioane. Partea cea mai mare a im­portului nostru o constituie tot materiile textile și in­dustriile derivate : aproape 38 la sută din total, în al douilea rind vin metalele și fabricațiunile metalice : 28%­­ la sută. Exportul, se știe, îl for­mează mai ales cerealele.. In timpul din urmă însă am în­ceput a exporta și oare­cari fabricate și semi-fabricate in­­tr’o măsură ceva mai consi­derabilă, și asupra acestui îmbucurător fenomen econo­mic va trebui să revenim ceva mai cu dinadinsul. Ein­ausi (CoraspandiFiță parte a ziarului „Universul“) Petersburg, 26 August. Revoluția in Caucas Cunoașteți grozavele eveni­mente ce se succed în Caucaz. O revoluție cum nu a mai avut încă Rusia se desfășoară acolo și­ autoritățile sunt neputin­cioase să o înfrâneze. Dar ce este acest Caucaz, care nu dă Rusiei răgaz să-și găsească li­niștea de care are atâta nevoe ? Caucazul este un ținut cu o civilizație încă întârziată, în care totuși industrialismul a risipit în câți­va ani capitaluri enorme pentru exploatarea co­­moarei din sub-sol: petrolul. Din contrastul între condițiu­­nile mediului și cele ale pro­­ducțiunei (pe jumătate sălba­tic cel dintâi, foarte modernă cea de a doua) decurge carac­terul groaznic al mișcarei. Ne găsim in­ fața unor lu­crători cari distrug isvoarele muzicei lor, puțurile, depozi­tele de petrol. Dar asupra a­­cestor lucrători apasă, afară de restriștea economică, o tradiție seculară de sâlbătecie, îndîrjită de necrezutele nedreptăți ale Statului cuceritor. în Caucaz trăiesc armeni și tătarii-persiani; două civilizații de un nivel foarte diferit. Ar­menii, creștinii, reprezintă un tip de civilizație comerciala, calculatoare și relativ cultă ; tătarii-persiani întrupează și azi civilizația semi-feudală a islamismului, războinică și fa­natică. Guvernul rusesc, ca toate guvernele ce se găsesc în­­ fața unor rase diferite, a în­cercat să domineze învrăjbind, ca să mențină supusă rasa tă­tărească pe care cu multă greu­tate o subjugase în sute de insurecțiuni, guvernul i’a spri­jinit pe oameni, a respectat a­­cestora limba și credința, pu­­nîndu-i tot­dea­una în fața tă­tarilor. Tendința de rusificare însă veni să încurce situația în Cau­caz. Pe negîndite, acum doui ani, guvernul din Petersburg își schimbă atitudinea, con­fiscă într’un act de ne mai po­menită violență averile foarte bogatei biserici autonome ar­menești, spre a avea în mână administrațiunile școlare, su­primă școlile naționale, etc. De atunci in­coace, În­ Caucaz, țarismul se găsi in fața a trei factori adverși: tătarii­ persiani, dușmani seculari, armenii, do­ritori de a se răzbuna, și lu­crătorii din minele de petrol. Și țarismul, simțindu-se bi­ruit, recurse la expedientul su­prem : organizarea masacrelor. Petersburgul imită Constanti­­nopolul. După cum în provin­ciile limitrofe supuse Turciei se înarmează curzii contra ar­menilor, tot ast­fel în Cauca­zul rusesc sunt înarmați tătarii. In iulie trecut, Bakul centrul teritoriului petrolifer, era deja teatrul unor măceluri teribile ; azi vărsările de sânge se repetă și mai crude. Insă­­ și în a­­ceasta stă importanța politică a evenimentului) pare că jocul se întoarce în protiva celor ce l-au încercat. Pare (știrile ce sosesc din Caucaz sunt, firește, nesigure și trecute prin foar­­fecile cenzurei rusești), pare că tătarii și armenii, înțeleg inu­tilitatea de a se masacra intre dînșii și că mișcarea pierde ca­racterul de luptă de rasă spre a lua pe cel al unei adevărate convulsiuni sociale, devenită și mai teribilă din cauza sălbate­celor condiții ale mediului în care se desfășoară. Ajutoare oficiale Comitetul miniștrilor s’a în­trunit azi și s’a ocupat de a­­jutoarele ce trebue să se dea provincii’­' bântuite dle foa­mete. Guvernatorii provincii­lor, reprezintanții zemstvouri­­lor, ai Grucei-Prușii, ai socie­tăților filantropice și mareșalii nobilimei erau de față. Raportorii au comunicat că mizeria este mai violentă în provinciile Saratoff, Riazan, Sa­mara, Penza, Tamboff, Orel, Voronej, Tula, Viatka și mai slabă în provinciile Vitebsk, Kazan și Osoff. Se crede că aproximativ 602 milioane 250.000 kgf. de ce­reale vor fi necesare spre a se hrăni populația. In ceea­ ce pri­vește cele­llalte provincii ne­menționate mai sus, se zice că vor fi necesare 368 milioane kgr. pentru hrană și 57.750.000 kgr. pentru semănături. Minis­terul de finanțe va avea să cheltuiască 100 milioane de franci pentru cumpărarea aces­tor cereale. Kumsasky. H?â se dis&sisfera O pornire de distrugere pare a fi străbătut zilele trecute pămin­­tul. In apusul Italiei, natura in potriva oamenilor; in ținuturile Caucazului oamenii contra natu­rei ; în Japonia, adoratorii răz­boiului contra edificiului păcei , sguduitura cutremurului, incen­diul puțurilor petrolifere la Baku, turburările japoneze pentru sfi­­șierea tratatului de la Portsmouth, o înlănțuire tumultoasă și dezas­­troasă de fapte, pentru ca de la un capăt la cel­ Tait pămintul să se sgudue. Trei strigăte de durere. Unul sălbatic la Baku, unde, in orbi­rea furioasă a revoltei în contra robiei, oamenii năvăleau să dea pradă flăcărilor puțurile bogăției lor, să contenească intr’un singur gest de delir tragic opera a sute de uzine și mișcarea economică a milioanelor ce trebuiau să se îm­prăștie între mii și mii de oa­meni. Un strigăt pătimaș de a­­mor propriu­ național și de spe­ranțe înșelate în Japonia, unde se sbăteau în fața guvernului con­dițiile păcei ce pareau nedemne de niște victorii zdrobitoare. Dar mai sfișietor ca toate, strigătul de teroare și de neputincioasă tea­mă,strigătul de ruină și de milă ce inghiață sîngele iu vine, vine din Calabria, de acolo unde natura Însăși, întruna din frământările neașteptate și fatale ale forțelor ei oculte, dădu război și oamenilor, ii trezi din somn in mijlocul nă­ruirii locuințelor, făcu un măcel de nevinovați, ca să reintre peste un minut în lugubra ei liniște. Prevestiri de comoții telurice se observaseră de câte­va zile pe pă­mânt. Vulcanul Stromboli făcuse erupție cu o violență care dedea temerea că se va reinoi oribila prăbușire de munte din Martinica. Ca Viena și in alte orașe se obser­vaseră oare­cari colorații intense și­ stranii ale crepusculilor, despre cari meteorologii spun că nu se ved de­cât in perioadele de acti­vitate vulcanică a pământului și cari, în­tr'adevăr, nu mai fuseseră­­ observate din 1902, când muntele Pelle, dincolo de ocean, îșî făptui tragedia. Globul nostru era într’o stare de supraescitare a lăuntru­­lui lui, dar cine putea spune că și de data aceasta că erau­ să fie victime omenești ? și unde, un care punct al vastei scoarțe pămân­tești, era să­ isbucnească furia lui de devastare ? Oamenii dovmn li­niștiți de-asupra unor abise de forțe necunoscute , și visul lor se încrede in somnul elementelor și în nemărginitul lumeî, in care fie­care nu se simte de­cât ca un biet punct, și deci la adăpost de răs­colirile soartei. A fost să fie încercat iarăși acel persecutat apus al Italiei, a cărui sculpturală frumusețe este împre­surată de o înflăcărată coroană de vulcani. Acolo, în acel ținut ne­fericit, in care problema existen­ței deslănțuiește ea însăși din când in când catastrofe și amă­răciuni. In chiar momentul când in suflete năștea cele mai dulci speranțe pe urma făgăduitei opere de însănătoșire economică, acolo a vrut natura să dea bătălia ei ucigătoare. Cutremurul de pă­­mint, în patru­zeci de secunde, cari în asemenea momente gro­zave sunt veacuri, prăbuși piatră peste piatră și pietrele peste oa­meni , casele se năruiră, familii întregi fură înmormîn­tate, trupuri pe jumătate vii gemură sub dă­râmături, părinți, mame, soții, copii își cautară pe cei scumpi, oameni palizi și întemniți, în­viați ca din morți, își căutară a­­dăposturile și văzură numai ziduri dărâmate, numai ziduri ce se cla­tin­au. Natura face războiu într-o sin­gură clipă, dar e distrugătoarea cea mai groaznică și cea mai oarbă. Printre spăimintătoarele evenimente din ultimul timp, ea a lăsat cea mai adîncă cicatrice a flagelului; după cum oamenii redevin câte o dată sălbatici, tot ast­fel și natura, născătoarea și hrănitoare tuturora, ține par’că să’și reamintească une­ori puterea ei nemăsurată și a tot distrugă­toare.­­. a. Visita Suveranu­l la Sc­ohoiu (Prin poștă de la corespondentul nostru particular) Dorohoi, 29 August. Vestea anunțată cel d’intern de «Universul» că M. S. Regele, cu ocazia marilor manevre din Boto­șani, va vizita și orașul Dorohoiu pe la finele lunei viitoare, se con­firmă azi oficial. Tot ce e suflare românească în orașul și județul Dorohoiu aș­teaptă cu nerăbdare vizita iubi­tului nostru Suveran. Regele a mai vizitat Dorohoiul — sub­t 39 ani de atunci—la 1866 când a venit ca domnitor in țară. "După cum am­ mai anunțat,"'Kt vederea înaltei vizite, atât prefec­tura cât și primăria au votat su­me pentru primirea Suveranului. Ministerul de interne a aprobat aceste sume : 12.000 lei votați de prefectură și 10.000 lei de primă­rie, in total 22.000 Această sumă va servi pentru preîntâmpinarea tuturor cheltue­­lilor ce vor necesita pentru în­frumusețarea orașului, pavarea străzilor, banchete, etc. Bri, 28 August, s’a ținut la pre­fectură un consiliu la care au­ par­ticipat reprezentanții tuturor auto­rităților civile și militare și s’a stabilit un program, care va mai fi completat ulterior, cu privire la primirea Suveranului. Iată in linii generale acest pro­gram : In ziua de 28 sau 29 Septem­brie — în ce zi anume nu se știe incă — la orele 10 dimineața, un tren special va aduce din Botoșani pe M. S. Regele Carol, R.A. L.L. R.R. Principele Ferdinand și Prin­cipesa Maria cu micii principi, împreună cu suita regală. Dintre miniștri vor sosi d. G. G. Canta­­cuzino, primul ministru, d. ge­neral Cf. Manu, ministru de răz­­boiu și d. Ionel Grădișteanu, mi­nistrul­ lucrărilor publice. La gară, Suveranul, principii, suita și miniștrii, vor fi primiți de capii tuturor autorităților de ori­ce grad, notabilitățile orașului, delegații de săteni, etc. După prezentările obișnuite, se va forma un cortegiu regal care va străbate stradele Carmen Sylva, I. C. Brătianu, Gr. Ghica, până la biserica-catedrală, unde se va oficia un Te-Deum. Cortegiul va porni apoi la palatul administra­tiv. Aci, după ce se vor face pre­zentările și recepțiunea, M. S. Regele va trece in revistă corte­giul compus, cum am zis, din toate autoritățile civile și mili­tare și câte o delegație de 10 să­teni și 10 sătence de fie­care co­mună din județ (949 de la 47 co­muni). La orele 12, în marea sală de festivități a palatului administra­tiv, va avea loc masa. Vor lua parte toate notabilitățile orașului, șefii tuturor autorităților, repre­zintanții Dorohoiului in parlament toți foștii senatori, deputați și primari. După masă, Regele, Principii și suita, însoțiți de d. prefect al ju­dețului și d. primar al orașului, vor vizita: școala primară de­­băeți No. 1 «Gh. Asachi», școala primară de fete No. 2 «Elisabeta», gimnaziul, școala de meserii, bi­serica Ștefan-cel-Mare (monument istoric), cazarma regimentului 8 Dragoș No­ 29, arestul preventiv și spitalul județean in ordinea mai sus arătată.­­ Cum programul nu-i definitiv și urmează a se mai complecta e probabil că Suveranul va mai vi­zita și alte autorități. In asemenea caz lucrul va fi stabilit ulterior. Se vorbește că M. S. Regele va vi­zita și somptuosul palat al d-lui G. G. Burgheie, fost primar și deputat. La 7 ore seara, după toate pro­babilitățile , Regele, cu întreaga suită se va retrage in gară, ocu­pând trenul regal, unde va pe­trece noaptea. Dimineața, la orele 7, a doua zi, Suveranul va pleca pe linia nouă la București, trecând prin Iași. 1 * * * Pentru stabilirea programului definitiv, spre a supraveghia acti­varea lucrărilor de înfrumusețare și de împodobire a orașului, lu­crări cari au început, în fine pen­tru aranjarea tuturor preparative­­lor în vederea înaltei vizite, s’a instituit o comisiune din d-nii V. V. Miclescu, prefectul județului; locot.-colonel Pr. Ionescu, coman­dantul regimentului; O. Gherghel, primarul orașului; G. G. Bur­gheie, fost primar și deputat; dr. N. Crivăț, medicul primar al ora­șului ; dr. Apostoleanu, medicul spitalului județean ; Ispirescu, in­ginerul șef al județului; Jean Pancu, inginerul comunei; M. G. Holban, președintele consiliului județean; N.­N. Ciornei, polițaiul orașului și G. IV seu, directorul gimnaziului «Gr. Ghica». Această comisiune­­ și-a început de eri activitatea. Străzile pe unde va trece cortegiul regal, vor fi splendit împodobite, casele vă­ruite, grilajele vopsite. Vom­ reveni. N­W SI­ A.T JP3E7 ZI J Budinca de gutui, Ara­nxf. — Mestecăm tot intr’o parte 160 gr. marmeladă de gutui, 10 găl­benușuri de oii, zeama și coaja rasă de la o lămâie, 6 linguri zahăr pisat, până se fac ca spuma timp de V ® oră; mai adăugăm spuma de la 10 albușuri de ou­, ușor mes­tecată : această composite opunem intr’o formă de porcelan unsă cu unt și coaptă in cuptor încet c­a 1/4 oră; o presarăm cu zahăr și în­dată servită cu sirop de gutui. (MIMIMil II dilMIA Tristă statistică. Amănuntele asupra teribilului dezastru ce a lovit Italia meridi­onală sunt impresionante. Dezas­trul este mult mai grav de cum reeșea din­ primele depeșe. După ultimele știri sosite numai din districtul Monteleone, pagubele produse de cutremur, pot fi rezu­mate ast­fel : Stefanaconi : distrus tot satul, descoperiți 100 morți. Piscopio : distrus tot satul: 50 morți. Tr­ipar­ni (fracțiune din Monte­­leone) : distrus in întregime, peste 60 de morți. S. Gregorio : 65 morți, fracțiu­nea din San Maro cu desăvârșire distrusă. Milcto, 11 morți și 300 răniți grav. Zungli, distrus aproape com­plect, cu un număr de morți ne­­botârit încă. Drappia, un mort și câți­va ră­niți.Francica, un mort și câți­va răniții Cessaniti, aproape întreg distrus cu un­­ număr neprecizat de morți și răniți. P­­e­­ fracțiunile S. Leo, Costantino și Con­idolii sunt cu totul distruse. S’au descoperit până acum 50 morți. Spilinga, un mort, Santo Onofrio, foarte multe vic­time. Și, in sfirșit, orașul Monteleone, cu multe case dărâmate și șoapte morți. In’ închisori răniții sunt 49: 40 deținuți, un șef­ gardian și 8 gar­dieni. Noapte de teroare în Ezzo Pizzo este complect dărâmat și numărul morților și răniților este enorm. Panica a fost groaznică, în tă­cerea nopței se ridicară de­odată țipete de durere, de groază, de teamă, țipete urmate imediat de o detunătură teribilă produsă de clă­dirile ce se prăbușau­. Stradele orașului fură năpădite de o mulțime nebună de groază, întunericul, praful asfixiant ce se ridica din dărâmături, strigătele ce cereau ajutor, urletele de dis­perare produceau o impresie spăi­­mântătoare. Pizzo este un orășel mic, situat pe un m­all și pitoresc promotoriu, care se oglindește în golful S. Eu­­femia, la mică depărtare de Mon­teleone. Orășelul acesta, azi aproaus dis­trus, este celebru in istoria Italiei, prin tragicul sfirșit al lui Joachim Murat. Când detronatul rege în­cercă, cu o lovitură Îndrăzneață, să recucerească regatul Neapole­­lui, fu arestat și împușcat la Pizzo, pe țărmul mărei. Nu vru apărare și refuză procesul militar, spu­nând că un rege nu putea fi ju­decat de­cât de un consiliu de regi­ înfruntă moartea cu eroism și corpul lui fu înmormintat in subteranele unei biserici din Pizzo. La Catanzaro și Parghelia Doui lucrători din Catanzaro, scăpați ca prin minune și sosiți la Neapole, spun că orășelul este complect distrus și numai câte­va case au rămas în picioare. Ei spun că toată noaptea cutremurului ți­petele și vietele au umplut văz­duhul sfâșiind inimile; nu s’au mai văzut nici­odată scene atât de grozave; numărul victimelor, neprecizat încă, e colosal. Parghelia este de asemenea cu desăvirșire distrus ; au rămas in picioare numai două-trei case; si socotește că numărul morților trece acolo de 800, aproape numai femei și copii, căci m­ai toți băr­bații se afîân­ la câmp, păzind vi­ile! Cei cari supraviețiesc sunt flămânzi și îngroziți ; unii au ne­bunit ; ei cutreeză dărâmăturile plângând și d­eminfiu-și copiii și nevestele. De sub dărîmături se auzeau gemete și a doua zi după cutremur. Episodele îngrozitoare sunt ne­numărate. Lângă biserica dări­­mată, în virful dărimăturilor unei case, o femei de vre-o 50 de ani, pe jumătate goală, își plângea cei cinci copii inmormintațî de vii, și bărbatul ședea lângă dînsa, cu privirea rătăcită, fără să spună vre-o vorbă, nesimțitor la durerea nevestei lui. Un tinăr lucrător, În­surat numai de cinci zile, încercă să fugă de cum simți cutremurul, ca nevasta , dar, pe când fugea, acoperișul casei se­ dărîmă și fe­meia rămase îngropată. Bărbatul, nebun de durere, se puse să răs­colească dărimăturile, dar nu putu smulge de­cât două coade negre, neisbutind să dea in lături o birnă ce căzuse pe piepul nenorocitei femei. Ziarele italiene spun că numă­rul total al celor rămași fără adă­post, de pe urma teribilului de­zastru, se urcă la 20.000, iar pa­gubele până acum socotite trec de mai multe milioane. CONGRESUL SIONIST Initerview cu df. dr. șî rabin I. Memtärwwei. Aflând despre întoarcerea din străinătate a d-lui dr. Niemirower, (rabinul comunităței israelitelsi știind că fusese la congresul d­. Basel, ca membru al comisiunei permanente, care prepară lucră­rile pentru congres și ca membru al comisiunei de propagandă sio­nistă, fil’am adresat d-sale, pen­tru a afla opinia ca nutrește cu privire la lucrările congresului și la mersul mișcărei sioniste. D-sa m’a primit cu obicinuita-i amabilitate și la întrebările mele, mi-a răspuns următoarele : Ce impresie a exercitat congre­sul asupra d-voastre, în urma ședințelor furtunoasa ce au avut loc ? —­ In adevăr, unii delegați au arătat că sunt apți a fi membri in parlamentul unguresc, ba unele ședințe aminteau chiar scene de operetă, cu toate astea trebue sa mărturisesc că congresul mi-a pro­dus multă bucurie. Zgomotul a fost un semn de viața. Palesti­nianii au arătat că au o adevărată iubire pentru Palestina și că sunt in stare a jertfi niște interese tre­cătoare ale evreilor, spre a ajunge la idealul vecinic. Pe de altă parte și teritorialiștii, au arătat o ade­vărată iubire pentru poporul e­­vreesc, așa că sunt în stare de a jertfi idealul lor Palestinian pen­tru trebuința cauzei. — Părerile cărui partid ați îm­părtășit ? — Pentru mine sionismul este o mixtură de idealuri. Intern idea­lul Chowewe-sioniștilor adică co­lonizarea Palestinei cu evrei, al douilea, idealul sioniștilor cultu­rali, adică desvoltarea spiritului evreesc in toate ramurile, in sen­sul modern. Meritul lui Herzl este că a dat iubirei către Palestina, și fideli­­tăței către cultura evreiască, un caracter solemn și public, că a fă­cut din o chestie internă doctri­nară, religioasă, o chestiune uni­versală, generală, politică. Că a făcut programul Baselian și a fondat instituțiunile «Șekel», «Fondul Național», «Banca Colo­nială» și «Congresul». Se înțelege de la sine că sionis­mul teritorialist, care e neistoric și necultural, ci numai pur politic și național, n’are nici un farmec pentru mine. — Dar rezolvarea chestiunei e­­vreiești ? — O rezolvire radicală, nu e­­xistă­ individul sau poporul cât trăește, este o vecinică chestiune; după moarte face parte din do­meniul chestiilor teologice. Dar aceasta este filosofie, căci în sen­sul politico-social așteptăm o ra­­solvire, însă nu într’o formă u­­nică, cum cred sioniștii sau asi­­miliștii fanatici. Resolvirea va avea­ loc in Europa, prin pro­gresul omenirei și evoluția econo­­nomico-socială. Iar in cele­l­alte părți prin emigrarea chibzuită și sistematică a evreilor, dat —last not least—prin un «Altneuland», in Palestina, prin colonii evreești in țara strămoșească, cari să fie nu numai colonii economice ci și așezăminte culturale, centre inte­lectuale. — Puteți lua parte dv. și la or­ganizarea teritorialistă a lui Fang­­will 2 — Pentru ce nu ? Cum sunt pen­tru I. G. A. Bnei Brith, Alianța Israelită, care dă ajutoare ma­teriale și morale, ași putea lua parte și la organizația ce se o­­cupă cu chestiunea evreiască în prezent. Se înțelege cât timp trai­sta in luptă cu sionismul oficial și cu instituțiile sus-numite. — Ce e cu șefia ? — Fără Herzl, suntem fără șef. Sunt 7 oameni serioși și capa­bili, in­ frunte cu d. Wolfsoh­n, cari conduc mișcarea sionistă. Când o țară n’are un rege, nu e nevoie de­ președinte, după cum spune scriitorul scandinav. Cu toate aceste avem speranța că d. Wolfsohn, va fi un excelent executor al testamentului lui Herzl, ca autor a numeroase bro­șuri de scandal, politice și sociale. El a fost condamnat de mai multe ori pentru de­licte de presă, și a stat doui ani în pușcărie pentru de­­fraudările de la poșta din Fiume. Acum cât­va timp pr­intr’un roman de scandal aduse în așa mare disperare pe cântă­reața Etelka Schip­, de la o­­pera din Budapesta, în­cât se sinucise. Bufepta con­tra Vii­iI Budapesta. 30.—Mai mulți cetățeni din Budapesta cerură printr’o petiție adresată con­siliului comunal, ca să se schimbe numele «stradei Vie­­nese (Wienergasse)», de­oare­ce în Viena nu se află nici o stradă cu numele «Buda­pesta» Capitala ungurească Budapesta n’are nevoe de ni­mic vienez. Audienta SiaroniM Fejsrvary Budapesta, 30.—Generalul Fejervary a avut în Viena o audiență­ de o oră. După a­­ceea mai rămase două ore în Hofburg, unde înainte și după el a fost primit în audiență baronul Gautsch și în sfirșit contele Goluchowski, împă­ratul și-a rezervat soluțiunea. Generalul Fejervary rămâne la Viena așteptând a fi che­mat din nou de Împărat. Ifîsswam psi’tssM Brăila — Pe ziua de 20 August — (Prin poștă de la corespondentul nostru particular) Tendința pieței noastre se men­ține, în general, neschimbată. Cu toate acestea astă­zi s’a observat pe piață o activitate foarte mare. Buletinul oficial al bursei Brăila, apărut astă-seară în patru pagini și cu supliment,înregistrează peste 350 de operațiuni din vagoane și vr’o 18 din magazii, șlepuri, și docuri. Activitatea de astă­zi se explică prin faptul că în port au sosit mai multe vapoare cari trebuesc încărcate. In afară de aceasta, unii exportatori au de făcut față angajamentelor cu străinătatea, așa că sunt siliți să cumpere cu toată urcarea excesivă a navlu­rilor. In asemenea condițiuni era na­tural să se producă și o nouă ur­care a prețului grâului, care s-a vândut azi cu SO-SO lei la vagon mai mult de­cât Sâmbăta trecută. Din buletinul bursei reese că grâul de 81/400 kgr. greutate s’a vîndut cu minimum lei 14.90 suta de kgr. Oarzele sunt foarte neglijate și s’au tratat azi cu prețuri cari au variat între 9.75—10.45 pe suta de kgr. Secara e căutată. Acest articol a obținut azi pe piață până la lei 12.15 suta de kgr. marfa de cali­tate superioară. Orzoaica de asemenea neglijeată. Cumpărători sunt puțini; de acea prețurile scad. Azi s’a tratat cu lei 13.­30 suta de kgr. Grâul, vindut din șlep a obținut maximum lei 15.50 suta de kgr. marfă de 82/800 kgr. greutate, având 1% corpuri străine. Secara s’a negociat cu lei 12.30 suta de kgr. din șlep bordo Suiina. * Svonurile despre iminenta pro­­hibițiune a exportului de grâu în Rusia persistă. Totuși optimismul comercianților noștri de cereale, față de această prohibițiune care ar fi favorizat mult grânele noas­tre, a descrescut mult, în urma știrilor despre splendida și abun­denta recoltă de grâu­ din Argen­tina și din unele țări europene. Evident, că grânele noastre vor avea de luptat cu concurența pro­duselor americane pe piețele de consum cari se aprovizionau până acum din Rusia. Ramon. o cxja­zzTA.ifji: jpa? zz Ca să ai un bărbat foarte poli­ticos, nu observa de­cât pe jumă­tate curtea pe care o face priete­nelor sale. ■ wWKgaawww Acum în urmă fusese numit practicant în serviciul maritim român de la Constanța. Demisionând de acolo, a venit in București și a cerut să fie nu­mit institutor în Macedonia. Ieșindu-i decretul de isgonire, Tache Sebe a preferat mai bine să moară aci, în sinul țării­ sale. D. Furcă termină cu următoa­rele cuvinte : «M’am rugat, iubite coleg, e o limbă de moarte, când te-am vă­zut la­ spital, zicându-mi: — Du-te la «Voința Națională» și spune că Papamihalopulo...» «Această datorie mi-o îndepli­nesc acum, la mormintul meu, în fața reprezintanților presei. Acei cari te-au luat ne suflet, să-și primească pedeapsa». Această cuvîntare a d-lui Furcă a stors lacrimi întregei asistențe. înmormîntarea s’a terminat la orele 5 seara. A se citi alte naaăstrate la Ultima Ora­­ tal­ein­de di­ Hasig (Telegramele particulare ale ziarului „Universul**) TuMrile es­te ton Berlin, 30.— Telegramă la Petersburg. Din Baku se anunță că, în timpul incendiilor și masacre­lor, bogatul negustor armean Adam­off și-a apărat casa uci­­zând cu focuri de pușcă de 1* ferestre 47 tătari, dar năvăli­torii au­ dat foc casei, care s-a prăbușit înmormântând pe Ada­­moff cu întreaga familie sub dărâmăturile aprinse. Numărul tătarilor uciși tot Baku se ridică la 2000. Orașul Baku este împresu­rat cu un cerc de tunuri, spre a se împedica un nou asalt al tătarilor. Toate satele de prin prejur sunt reduse­­ mormane de ruine. Broîușii Berlin, 30.— Telegramă din Petersburg. Lângă Smolensk, cazacii au­ atacat un grup de băr­bați și femei, au târât cu dînșii pe aceste din urmă, le-au biciuit și după ce le-au violen­tat, le-au tîrît în carcere unde le-au părăsit biciuirilor și in­famiilor gardienilor. Intre vinovați sunt doar înalți funcționari ai guvernatoratului. S’a deschis o anchetă. O sinagogă Esipsa tio trupa.—Evrei ger­ Berlin, 30.—Se telegrafiase din Varșovia că sinagoga din strada Gnom­a a fost ocupată de trupe. Evreii cari se aflau acolo au fost perchiziționați. S’au făcut multe arestări.’ Sr­reiss aAüiti« fîesprs m­­assgi’gig Is la Baku. Poliția unită o» tătară osniia armenilor Viena, 30.­­ Fugarii de la Baku, sosiți in Viena, poves­tesc amănunte oribile asupra masacrelor. Poliția ajută pe tătari contra armenilor. Bogatul armean Lat­effe, a­­sediat în palatul său, a che­mat în zadar poliția. Tătarii au năvălit în palat și au ucis cu lovituri de topoare întreaga familie și pe toți ser­vitorii, facându-ii bucăți." * * *• Principi regali la manevrele germane — Vezi ilustrația — Dăm astă­zi ca ilustrație por­tretele a două principi regali din străinătate, cari asistă ca oaspeți ai împăratului Wilhelm la mane­vrele armatei germane și adică la stânga este portretul principelui Arthur de Connaught, un nepot al regelui Angliei, iar la dreapta a­­cela al principelui Harald al Da­nemarcei, un fiu al principelui Cristian Frideric, moștenitorul tro­nului danez. ________ Situația din Ungaria (Telegramele particulare ale ziarului «Universul») ar fiîarsa autorului tircșol «Profesării!!!! Zolssig» Budapesta. 30.—Poliția în urma unui interogator de mai multe ore după miezul nap­tei, aresta pe colaboratorul ziarului «Pesti Iiirlap», or­ganul baronului Banffy, a­­nume Arpad Zigany, ca fiind autorul a celei mai mari părți a broșurei politice .Criza un­gară și dinastia Hohensol­­lern. Zigany a fost arestat pentru crima de înaltă tră­dare. El a­ mărturisit că este complice și recunoaște că mai are și alți complici, dar re­fuză să le spună numele. Pe baza unei corespondențe sechestrate, poliția luă inte­rogatoriul funcționarului de­­ la gară Iosef Beenes, secre­­­­tarul particular al baronului­­ Banffy. Zigany este cunoscut­ă swhsafa- Eri, la orele 2 și jumătate, s’a făcut înmormîntarea studentului Tache Wehe, despre a cărui sinu­cidere am vorbit. Corpul nefericitului sinucis a fost ridicat de la morga orașului și dus pe un dric cu două cai până la cimitirul Ghencea, unde s’a făcut înmormântarea. Carul funebru a fost urmat de o mulțime de prieteni și membrii ai coloniei macedonene. Pe sicriű erau depuse nume­roase coroane, între­­ cari : din partea d-lui Teodor Apostolescu, din partea societăței macedo-ro­­mâne, din partea sec. Nijopo­­lea, etc. Mitropolia a oprit ca să oficieze vre­ un preot, în vedere că ca­noanele nu dau voie preoților să oficieze la sinucigași, de­cât când s’ar stabili că sinucisul era nebun. Colonia macedo-română nu s’a învoit a se libera un asemenea certificat pentru Tache Șebe. La cimitir a vorbit d. Niculae Furcă, redactor la «Românul de la Pind». D-sa a­ spus că Șebe s’a născut în com­­. Nicopole, că frecventat școala primară română din satul său natal și că in urm­ă s’a în­scris la liceul român din Bitolia. In tot timpul studiilor sale Ta­che­rebe trecea drept un băiat li­niștit și­ silitor. Terminând liceul, fu numit in­stitutor in comunele Băiasa și Te­leș, unde a lăsat cele mai bune impresii. In toamna anului­­ 1801 a demi­sionat și a venit in România. El intră în administrația ziaru­lui «Țara», apoi fu corector la ziare­« «Vremea» și «Epoca». Itorile filBu­rî și transferări la îîiYefăffircîful profesional Pe ziua de 1 Septembrie s’au făcut următoarele numiri și trans­ferări in învățămintul profesional pentru fete. Am anunțat că cele trei cate­dre de limba germană, franceză și română se transformă intr’o singură catedră de studii. In a­­ceste locuri au fost numite : La Roman, d-na Alexandrina C. Ion, Buzău, Eufrosina Pravuț, Giurgiu, Alexandrina loanid, P.­­Neamțu, Maria Paladi, Slatina, I. Vasilescu, transferată aci de la T.-Severin, T.-Severin, M. Pârâ­­ianu. Iași, Cleopatra Gheorghiu, Ploești, Maria Guriță, Galați, E­­milia Marcian. Constanța, Valen­tina Georgescu. Caracal, El. Pu­­ricescu. Pitești, Sofia Piperescu transferată aci de la Focșani, Ba­­cău, Hortensia Morțun, Vasluiu­, Economul I. Grigoriu. Ixa­și, Cle­mența Bălășescu, transferată aei de la Vasluiu. Bucureșt: Școala No. I : D-na Lupașcu , Școala No. II: Ecaterina Gheno­­vici ; Școala No. II: Maria Ghir­­ghiu, transferată de la No. I. In afară de aceste numiri, s’au mai făcut următoarele transferări: D-ra Elena Ionescu, ajutoare de maestră la școala profesională No. 1 din Capitală, trece la No. 3, iar în locul d-sale se transferă d-ra Ec. Ionescu. D-na Natalia Vincler, profe­soară titulară la școala profesio­nală de fete No. 3 din Capitală se transferă la școala centrală de fete (str. Icoanei) ca profesoară de limba română. D-na Aurelia Constantinescu, profesoară de 1. română la școala profesională No. 1 din Capitală trece la externatul No. 2 de fete din București. D-na M. Nicolau, profesoară de 1. română la școala profesională din Ploești, se transferă în ace­iași calitate la externatul de fete din aceiași localitate. D-na Ana Ghermănescu, profe­soară de 1. română la școala pro­fesională din Constanța, se­­ nu­mește în­­ aceiași calitate la exter­natul de fete din­ Botoșani. La atelierul profesional din C.­Lung, a fost transferată in ca­litate de ajutoare de maestră d-ra Elena Armeana, de la Slatina. D-ra Margareta Dime, a fost na- M ‘S’asSi®

Next