Universul, noiembrie 1905 (Anul 23, nr. 301-326)
1905-11-02 / nr. 301
jilBN,iWis» Alfons XIII» regele Spaniei.—(Vezi explicația) Calendar pe anul 1905 Ortodox Marți, 1 Noembrie.—SS. Doctori fără de argint Cosma și Damian Marți, 14 Noembrie.—Incunda Soarele răsare 7.12; apune 4.40 București, 1 Noembrie, 0 BfSâul iii In conflictul nostru cu Grecia s’a produs un incident, nu prea însemnat în aparență, dar care totuși denotă un început de revenire la sentimente mai raționabile din partea guvernului din Atena, și ca atare merită să ne oprească ceva mai mult atențiunea. Se știe că față cu atitudinea cu totul neprietenească a guvernului elen, care , în loc să ia în dreaptă considerare reprezentațiile guvernului nostru cu privire la acțiunea bandelor grecești în Macedonia, a făcut, el, pe supăratul, rupând de fapt și în chip brusc relațiile cu țara noastră, guvernul român a răspuns denunțând convenția comercială cu Grecia, dimpreună cu protocoalele anexe prin care se recunoșteau comunitățile eline din țară ca persoane morale. Conform dispozițiilor din chiar convenția denunțată, ea nu avea însă să expire decât la 1 iulie,căci în orice convenție se prevede ca denunțarea eventuala' să fie făcuta’ cu mai multe luni,sau mai obișnuit cu un an, înainte. Totuși, guvernul elin s’a grăbit să ordone o măsura, după care, contrar convenției în vigoare încă, vapoarele românești aveau să fie supuse, în porturile grecești, la taxe extraordinare. Aceasta nu însemna altceva decât ruperea de fapt, chiar de pe acum, a convenției,— și firește că din acest moment nici guvernul român nu mai putea fi ținut să o respecte. El a decis așadar, pe de o parte, să suprime drumul vapoarelor noastre între Constantinopol și Pireu, iar pe de altă parte să supună la rându-i vapoarele grecești cari fac comercial în porturile noastre la toate rigorile prevăzute prin legea noastră vamală față de țările cu cari nu avem convenție. Măsura guvernului nostru trebuia să se pună în aplicare cu începere de la 1 Noembrie. Dar, înainte de această dată, iată că un vînt mai împăciuitor începe să bată de la Atena : guvernul grecesc a făcut cunoscut că recunoaște netemeinicia procedării față de vapoarele românești și că a dat ordin să se restituie taxele percepute pe nedrept. Nu credem a greși când vedem în această schimbare de atitudine o primă recunoaștere a însemnătății pagubelor ce pot să rezulte pentru Grecia dintr’o întrerupere efectivă a relațiilor ei cu țara noastră, și deci o îndrumare spre o cumpănire mai rece și mai bine gândită a urmărilor conflictului, din partea sferelor guvernamentale din Atena. Alți credem, de asemenea, după oarecare indicii din zilele din urmă, că nu puțin va fi contribuit la potolirea pripitului spirit războinic al guvernului Rallys și presiunea opiniei publice din Grecia. Oricum, este un început care lasă deschisă calea speranței că până la data critică conflictul ar putea fi rezolvat pe cale de bună înțelegere. Guvernul român prin promptitudinea cu care a revenit la riiclul asupra măsurei sale de represalii, a dovedit odată mai mult că nu caută altceva decât o astfel de bună, dar onorabilă înțelegere. »II Pitâlfâ £ (Corespondență particulară a „Universului“) Paris, 28 Octombrie. Criza politică Cabinetul Rouvier era să cadă în ședința de azi a Camerei, și nu ese din aventură decât amputat de unul din membrii lui: d. Berteaux, ministrul de războiri. După cum se știe de mai înnainte, extrema stângă radicală și socialistă nu iertau veleitățile de orientare către moderații centrului stâng și al dreptei, adică nu îerta de a fi dat avînt aripei cea mai moderată a blocului republican, închizând unele surse ale muncei din cauza propagandei antimilitariste, concediând lucrătorii din arsenale pentru discursurile lor revoluționare și refuzând institutorilor și altor funcționari ai Statului, dreptul de a se sindica. Astfel radicalii și socialiștii visau să răstoarne pe d. Rouvier și să readucă la putere pe d. Combes, bazîndu-se pe votul de zilele trecute în care d. Rouvier nu a obținut decât o mică majoritate, în chestia institutorilor, decât cu sprijinul republicanilor moderați. De unde, dramaticele incidente ale ședinței de azi în care, după propria sa expresie, d. Rouvier era să fie strivit între două uși, fără chiar să aibă ocazia de a se explica asupra politicei lui generale. In cele din urmă a fost menținut, cel puțin provizoriu, la putere cu 310 voturi contra 147, după ce a insistat asupra faptului că o criză ministerială ar compromite votarea proectului de separație între Biserică și Stat, care n’ar mai putea fi votat în termenul legal și făgăduind să nu primească să guverneze decât cu o majoritate republicană. Numai că guvernul este slăbit prin brusca retragere a lui Berteaux, care-1 părăsește pentru că-1 consideră prea favorabil moderaților și prea docil cu radicalii socialiști, și slăbit chiar prin făgăduiala lui de a nu guverna decât cu o majoritate republicană, «necontaminată de voturile dreptei», majoritate care-i poate scăpa mâine, era intrigilor pentru răsturnarea lui fiind deschisă ; cel mult el va trăi până la votarea de către Senat a separației Bisericei de Stat, spre a fi răsturnat atunci și înlocuit prin un minister de extremă stângă, din care d. Berteaux va fi unul din «principali», ca preț al demisiei lui de astăzi. Inpa și separația Trimisul special la Roma al unui mare ziar de aci spune că a putut avea o întrevedere cu papa, dar că nu poate face o dare de seamă, deoarece cuvântul papei nu e făcut pentru ziare. Poate spune totuși că Piu al X-lea dă dovadă de seninătate cu privire la evenimentele din Franța. Papa nu se îndoește de viitor. El nu confundă Franța cu sectarii care pretind că lucrează în numele ei. «Cunosc pe oamenii aceștia, a zis papa, și-i plâng. Ei nu se îngrijesc decât de momentul de față. Nu se gîndesc decât la interesele lor imediate. Nu cunosc tot ce pregătesc timpurile ce vin». Papa are să vorbească la vreme, spune trimisul. Catolicii au întrînsul un sprijin puternic și hotărîtor. Sfîrșind, trimisul spune că nu este probabil ca Sfintul Scaun să ia vre-o hotărîre importantă înainte de apariția decretului de administrație publică, complementul legei separației. El își exprimă dorința ca toți catolicii francezi să știe să se organizeze tot atât de bine ca și catolicii germani și crede că Franța comite o mare eroare despărțindu-se de Sfântul Scaun, în momentul în care acesta este covârșit de amabilități din partea țarilor de limbă germaniiCcl. Bi’siîus. Când universitățile americane începură să facă dificultăți urmașelor ei, acestea îșî înființară propria lor școală de medicină sub numele de «Womens medical college of Pennsylvania». Actualmente există în America 9 instituțiuni de asemenea natură cu peste 600 studente. In Europa se pare că Anglia este în frunte în ceea ce privește numărul: „ ... . ”. Prima și cea mai distinsă femee medic a fost englezoaica Florence Nightingale. Când în vremea răsboiului crimeic bântuia în armata engleză tifosul, disenteria și scorbutul și guvernul englez o chemase în fruntea serviciului sanitar, această femee, pe atunci in virstă de 28 de ani, își făcuse deja in Anglia un nume ca reformatoare a acestui serviciu. Grație străduințelor ei și a statului major condus de ea, numărul morților in armata engleză scăzu de la o iarnă la alta de la 40.239 la 554, pe când în armata franceză s’a pierdut în prima iarnă a războiului 40.931 oameni, iar în cea următoare 21 de mii 482. Regina Victoria trimise celebrei medice un dar prețios, o adunare publică din Londra îi exprimă recunoștința și cu suma de 300.000 lire sterline, strinsă prin subscripție publică,s’a înființat spitalul St.Thomas. Olmpia. Controlul financiar in Macedonia Din Salonic se anunță că delegații puterilor pentru controlul financiar macedonean, pe care Poarta încă nu l-a primit, se țin în rezervă asupra rezultatului lucrărilor lor cu privire la alcătuirea regulamentului. Totuși s'a putut afla ceva din lucrările începute la Uskub și continuate la Salonic, unde s'a aprobat in a doua citire acel regulament. Agentul civil rus, d. De Meric, a manifestat tendința de a restrânge controlul, reducând funcțiunea delegaților puterilor la aceea de simpli revizori ai socotelilor Băncei otomane, in raporturile ce are aceasta cu administrația turcă din Macedonia, fără nici o ingerință și drept de supraveghere in alcătuirea bugetelor celor trei vilaete macedonene. Această tendință, este bine să se noteze, era contradictorie cu același program propus de agenții civili pentru reformele financiare, mai înainte ca controlul să fie întins tuturor puterilor. Se datorește delegatului italian, com. Maissa, dacă tendința agentului civil rus nu a izbutit și dacă bazele controlului au fost lărgite și readuse la adevăratele lor funcțiuni. Opozițiunea delegatului italian și a celui englez însă nu ,a izbutit ă înlătura un curios articol al regulamentului, care a fost aprobat de majoritatea austriacă, rusă, germană și franceză.Prin acest articol, votul prezidentului comisiunei de control, Hilmi-Pașa, și care , totdeauna trebuie să fie un funcționar turc, are puterea de a anula voturile separate ale delegaților celorlalte puteri. Astfel aceștia riscă de a forma o onorabilă da, dar foarte puțin folositoare gardă a Ex. Sale NU- mi-pașa sau al reprezintantului turc. Și cu toate acestea Poarta rezistă, până la punctul de a face cu putință o demonstrație de vase europene în contra unui port al șeii, aceasta. Dar, fiindcă nici acest din urmă nu avea banii toți, a recurs la casa de schimb Eschenasy care scontând acceptul d-lui Semo, a numărat in comptul acestuia lui Locusteanu, 8 mii lei, rămânând ca restul de 6 mii să-l plătească primului creditor al lui Măruțescu la încasarea cambiei. Conform uzului practicat de această casă, imediat după operație, a făcut cunoscut debitorului Măruțescu că polița de 14 mii lei semnată de d-sa în ordinul d-lui Locusteanu, se găsește în portofoliul acestei case, și-i punea in vedere să îngrijească de plată la timp. Ca rezultat al acestei comumunicări a intervenit telegrama adresată parchetului depre care am pomenit. Este sau nu false polița ? acesta este un lucru secundar de care nu azi ne vom ocupa; un alt fapt ca resultat al învinuirei adusă d-lui Locusteanu, face pentru moment obiectul prezentului articol. D. căpitan Gr. Carpeneanu din infanterie, nepotul lui Toma Măruțescu, moștenitor de drept al acestuia, se zice că ar fi adresat din București acea telegramă fără știrea unchiului seu, care se găsește pe pragul morții în sanatoriul Olchovschy din Capitală. După ce d. căpitan Carpeneanu a dat telegrama, a venit la Craiova, tot eri, și întâlnind pe d. Locusteanu pe str. Buzești, după o sumară explicație, l'a ’ luat la bătae în stradă pe când acesta se găsea la plimbare însoțit de nevasta sa. Faptul s’a petrecut pe la orele 4 p. m., tocmai in timpul când dl comisar Ionescu proceda la facerea anchetei. Incidental s-au întâlnit cu toții pe la orele 6 jun. și după ce au trecut pe la bancherul Eschenasy căruia d. comisar i-a luat declarația, au pornit către poliție pentru ca, pe de o parte d. căpitan să-și susție denunțul cu privire la falsul de care acuza două persoane, pe Locusteanu și pe Avram Semo, iar pe de alta Locusteanu să-și formuleze în scris plîngerea pentru bătaia suferită. D. căp. Carpeneanu rămâne in urmă cu d. Avram Semo si la un moment dat, când comisarul era deja departe, scoate sabia—după declarația gardistului, a victimei și a câtorva martori — și se năpustește asupra acestuia. Semo încearcă să se apere, dar loviturile curgeau și in cele din urmă acesta scapă, grație intervenției trecătorilor. Intr’o stare gravă,victima e dusă la spital unde nu poate nici măcar să-și facă declarația. Acestea se petreceau pe la orele ",ceara. O oră mai târziu vă comunicam printre depeșă cele întimplate, dar foarte surprins am rămas când azi dimineață, la orele 8, primesc o telegramă cu următorul conținut : «Telegrama No 2161 n i, oprită, prezintați-ve pentru restituirea taxei». Oficiul telegrafic central. E cu atât mai surprinzător refuzul direcției de a reînmâna telegrama, cu cât eu nu relatam decât cazul de bănie și origina lui. După cele întîmplate, o anchetă mixta s’a deschis : d. comisar Spireanu, pe de-o parte din partea autorităților civile, iar d. capitan Călinescu, ajutor de comandant al pieței, din partea autorităților militare. Ancheta sa a continuat și azi. D. căpitan Carpeneanu nu neagă că ar fi bătut pe Semo , tăgăduește insă că a făcut uz de sabie. Semo declară de asemenea că apărându-se a lovit pe d. căpitan Carpeneanu. Faptul face mare senzație în oraș și discuția gravitează in jurul lui. Pentru moment pe autorități nu le preocupă decât bătaia; faptul dacă poliția e false sau nu, vine pe al douilea plan și cercetările pentru aceasta se vor începe mâine. O telegramă prin care se cerea relații de la d. Toma Mărulescu, a fost expediată de poliția de aci, siguranței din București. Avându-se în vedere declarația d-lui căpitan Carpeneanu, care spune, că d-sa în persoană a expediat la oficiu telegrama de contestație, se crede ca ea nu pornește de la debitor, d. Toma Măruțescu. Nu anticipez și nici nu opiniez într’un fel sau altul, cu privire la acest incident, justița va face lumină ; cronica, fidel și imparțial înregistrez numai cazul de bătae, precum și cauzele care i-au dat naștere. Asupra falsului de care se vorbește, vom vorbi un alt articol. Iiciliul. 66 de infanterie prusiana, al căruia colonel-propietar este. Tânărul Suveran al Spaniei, a plecat din Berlin, unde mai multe zile a fost oaspete împăratului Wilhem al Germaniei, și a sosit la Viena pentru a face o vizită împăratului Francisc Iosif al Austro-Ungariei. Catolic CRONICI FEMININE Femeile In îrupdieistă Stulh‘1 fiinîțat de la facultățile de medicină din Germania și Austra, este relativ de dată recentă, in America insă el a progresat foarte mult. Prima femee doctor ia America a fost Elisabetha BlaluveU. In anul 1890 au fost in America 3000 femei medici, la 1895 au fost 4500, iar actualmente trebue să fie vre-o 7000. In America femeile medici sunt întrebuințate pentru serviciul militar. Prima femee căreia i s’a permis pe la 4840, în Statele Unite, ca sa urmeze cursurile la facultatea de medicină, a fost, după cum am spus, englezoaica Elisabethi Blakwell. O afacere complicată (Prin poștă de la corespondentul nostru particular) Craiova 30 Octombrie. O telegramă semnată de Toma Măruțescu din București s’a primit eri la parchetul de aci, prin care se făcea cunoscut că o poliță de 14 mii lei, scontată la casa de schimb Eschenasy de Avram Semo, este false. De îndată d. prim-procuror, trimițând în copie cuprinsul telegramei poliției, a ordonat facerea unei anchete. D. comisar Ionescu a fost însărcinat cu cercetările. Polița fiind în ordinul d-lui Petre Locusteanu, d. lonescu a crezut de cuviință că firul cercetărilor să-l ia de li â CSS Sră persoană. Și iată rezultatul acestor investigații : D. Petre Locusteanu, fost mult timp tovarăș cu d. Toma Măruțescu în arendări de moșii, după lichidare, ca parte ce i se cuvenea a luat de la d. Toma Mărunțescu și o cambie pentru 14 mii lei. Scadența acestei cambii era în Iulie. Debitorul neînlesnindu-se atunci să plătească, polița a fost prefăcută cu scadența în Octombrie. D. Măruțescu neputând nici în această lună să-șî achite datoria, o nouă amânare a intervenit până la Ianuarie 1906. Cum insă d. Locusteanu avea acum nevoe de bani, s'a gândit să sconteze polița și a găsit pe d. Avram Semo care s’a învoit la Tratamentul vapoarelor românești In Grecia (Prin poștă de la corespondentul nostru particular) Constanța, 30 Octombrie. Cititorii «Universului» cunosc din telegramele mele decisiunea guvernului român de a suprima cursa vapoarelor noastre de poștă pe linia Constantinopol-Pireu și aceasta ca răspuns la vexațiunile ce se părea că vapoarele noastre încearcă în numita localitate. Pentru a lămuri această cestiune m’am prezentat d-lui Capsambelis, consulul grec de aici, care s’a oferit cu multă amabilitate să ’voi dea deslușirile necesare, după cum v’am telegrafiat. Iată în rezumat cum expune d-sa lucrul : Guvernul grec a făcut o lege încă din luna Aprilie, prin care se impuneau toate vasele, fie ele de poștă sau mercantile, să aibă manifestele vizate de consulii greci de prin localitățile de unde ar fi marfa încărcată ; pentru orice abateri de la sus citata dispoziție, vasul se expune unei amenzi de lei 500. Prin ce împrejurare nu se știe, această lege nu a devenit aplicabilă decât în ultimul timp, timp în care se știe că relațiunile dintre noi și România deveniseră destul de încordate, ceea ce a determinat pe guvernul român să o considere ca o măsură de represiune. El personal, spune d-sa, cred că este mai curând o neînțelegere provocată prin necomunicarea la timp și exact anumitei legi. In nici un caz nu e vorba de represalii, căci măsura este luată pentru toate vasele sub orice pavilion ar fi ele. La obiecțiunea mea că taxa este așa de ridicată încât face cu ușurință să se acrediteze ideia unor măsuri de represiune, d-sa răspunde că și aci nu este decât o confuziune, deoarece în momentul primei curse ce vapoarele noastre o făceau în condițiunile arătate, d-sa nu avea instrucțiunile necesare în acest sens. Eri chiar, îmi spunea d-sa că ar fi primit o telegramă de la Ai Rallys, primul ministru al Greciei și ministru de externe, in care i se indică linia de conduită arătându-i-se că taxa de percepere pentru viza manifestului este de lei 2 și 20. Pe de altă parte d. Siniu, agentul nostru de aci, arată că taxa de 11 lei la condament a fost conform legei și că aceasta este o măsură vexatorie pentru vasele românești în special.Raita Mînus LIII, ragela Ustaniea — Vezi ilustrația — Dăm azi ca ilustrație portretul regelui Spaniei, Alfons XIII, îmbrăcat în uniforma regimentului Cinci mii de prizonieri ruși cari se află la Kobe și două mii la Yokohama, în Japonia, vor pleca în cursul acestei săptămâni spre Europa. «Standard» din Londra, anunță că manevrele flotei engleze din 1906, vor fi bazate pe o ipoteză cu totul nouă. Flota japoneză va face teoretic parte din programul acestor manevre. Ipoteza va fi că relațiile internaționale sunt încordate, că flotele engleză și japoneză au de supraveghiat toate mările, apoi că războiul a fost declarat și că trebue să se mobilizeze diviziile de rezervă. Ziarele americane anunță că o dramă zguduitoare s’a petrecut în orașul Perquimans County, Statul Carolina (America). O fată tîneră, în virstă de 17 ani, cu numele Helene Hop, s’a căsătorit cu un bărbat în virstă de 28 ani, pe care-l cunoștea din copilărie. In noaptea nunței tînera femeie a omorît pe soțul ei și apoi s’a sinucis. Nu se cunoaște motivul acestei crime. ... Academia de științe din Petersburg va discută zilele aceste proectul privitor la reforma calendarului. După cum află ziarul «Novoie Vremja», se va introduce «era nouă», și pentru acest scop luna Februarie a anului viitor va fi scurtată cu 13 zile, astfel încât la 1 Martie 1906 și calendarul rusesc va corespunde’ cu caledarul Gregorian. UN JPHOVNÎ ÎjS jos, zi Murgul slab duce pe călărețul voinic în spinare. ȘTIRI DIN STRĂINATATE — Prin poștă — ,*, Președintele republicei Venezuela, Gastro, a lansat o invitațiune ca congresul pan-american să se țină în Caracas, capitala acestei republici. ,*, Ziarele germane anunță că în ținutul Vogtland au căzut mari cantități de zăpadă. Din cauza gerului au fost distruse firele telegrafice și telefonice. Comunicația a fost’ în cea mai mare parte întreruptă. ,*. Din Göttingen (Germania) se anunță că funcționarul poștal Hilleman și-a ucis soția prin mai multe lovituri de topor și apoi și-a tras un glonte de revolver. El a fost transportat în agonie la spital.. Din Varșovia se anunță că comitetul revoluționar a hotărât să ungă cu petrol și să dea foc tuturor provocatorilor pe cari i-ar prinde ațâțând pe intelectuali și pe lucrători la masacre. .*. Ziarele germane anunță că baronul ele Frank, colonel în pensiune, și-a serbat zilele trecute a o suta aniversare a nașterii sale. Bătrânul jubilai a luat parte la mai multe campanii, și astăzi este perfect de sănătos, atât la mintă, cât și la corp, împăratul Wilhelm se interesează de mai multe ori pe săptămână de starea sănătății sale. Cu ocazia jubileului seri, împăratul i-a făcut un cadou prețios. Se anunță din Sanghai că tulburările de la Liendhan, unde chinezii au masacrat acum de curând pe niște misionari americani, se întind. Locuitorii satelor din împrejurimi se înarmează. Guvernul chinez a trimis la fața locului numeroase trupe. Ziarul «Magyar Szo» anunță că alaltă era a fost sfințită vechea biserică reformată din Rimaszombat, clădită acum 900 de ani, în urma reparațiunilor, ce i s’au făcut. Turismut in Basarabia [Prin fir telegrafic de la corespondenții noștri particulari) Tulcea, 34. — D. Stamatiade, consulul României la Ismail, s’a reîntors în localitate. Spitalul din Ismail este supra-populat de răniți din ultima revoluțiune. Mai sunt sute de răniți pe la locuințele lor, care nu au curagiul a se arăta. Orașul este încă sub impresia anarhiei din zilele trecute. Prin stradele mărginașe ale Ismailului și prin comunele învecinate, tot se mai aude din când în când câte 2—3 cazuri de împușcați. Starea de asediu continuă. Circulă o versiune că fostul polițai al Ismailului a cerut 400 de ruble, spre a opri devastările; refuzându-i-se această sumă, a pus la cale ororile săvirșite. Din ordinul guvernatorului a fost imediat arestat și sub escortă trimes la Chișinău. Satul noîi. 31.—Am fost din nou la Ismail. In centrat liniște aparentă. Patrulele de infanterie și cavalerie continua ,a circula. In suburbii, la intervale se ivesc nemulțămii. Pentru poimâine se așteaptă evenimente, în acea zi , sosind recrută la Ismail. Vaporul «Bulgaria» tot n’a sosit. încă. . Emigranții reintorcându-se la Ismail, autoritățile ruse au luat severe mașivi, nepermițând noua trecere fără acte. Iași, 34.— Primesc știrea că ele s’au petrecut grave dezordini în tîrgușorul Danuțeni din Basarabia. Publicul a dărîmat câteva case evreești, maltratând grav pe locatarii lor. O fată israelită de 16 ani a fost batjocorită și apoi ucisă. Trupele au restabilit liniștea la Ungheni. Situația însă e aceiași. Populațiunea evree este stăpânită de o mare panică. In interesul menținerea ordinei, autoritățile au oprit obținerea obicinuitului iarmaroc. De asemenea s-a interzis intrarea sătenilor în oraș. Guvernatorul a invitat populația israelită din Ungheni să depire la primărie toate armele ce posedă, promițând că în cazul isbucnirea revoltelor, poliția și armata vor apăra pe evrei. Un caleber sosit din Basarabia, anunță că evreii sunt consternați de asasinarea rabinului lor în Kishiner, care a fost ars de viu turnându-i-se petrol peste tot corpul. Galați, 34 ■—O telegramă sosită aci la orele 6, spune că agitatorul antisemit Revutzky din Ren a fost pus în lanțuri din ordinul prefecturei din Ismail și expediat la Ismail. Prefectul a plecat la Cahul și Leova spre a lua măsuri de ordine. Judecătorul Vladimir Pricorsky, polițaiul Regalsky și primarul’’ Gh. Ghillis din Kilia au luat masuri severe pentru menținerea ordinei, îndoind numărul jandarmilor. Fugarii ruși aflați aci sunt indignați de știrile exagerate date de unele ziare din Capitală. ismrasm assensla cel de Siminesă Incontestabil că ascensiunile balonului «România» au avut darul de a escita curiositatea și interesul marelui public,asupra acestor experiențe. Aceasta s’a dovedit cu prisosință mai ales la ascensiunea a doua, de Duminecă, a balonului, când publicul întreg al Capitalei, de la mahalale la centru, nu se îndeletnici, aproape o jumătate de zi, decât a explora cerul, a urmări mersul balonului și a discuta asupra voiajorilor aerieni Publicul era curios de rezultatul ascensiunei. Fiecare se interesa să afle unde s’a coborât balonul și cum s’a făcut aterisajul La prefectura poliției era un adeverat pelerinagiu de curioși, cari veneau după informațiuni, iar redacțiunea noastră era mereu chemată la telefon și rugată a da amănunte. La reg. de geniu Fără îndouială că amănunte complecte nu se puteau da decât după informațiunile culese de la însăși aeronauții. In acest scop, ieri la amiază m’am dus la regimentul l de geniu, unde mă informasem că se afla d. locotenent Assaky. L’am găsit împreună cu d. căpitan Gorsky, tovarășul său de ascensiune, și câțiva buni camarazi de arme, luând dejunul în cantina regimentului. Ofițerii sub impresia reușitei desăvîrșite a ultimei ascensiuni, își comunicau impresiunile sorbind din cupe un vin spumos. — A fost o ascensiune admirabilă, dragul meu—mă întâmpinarăci—sub toate raporturile. Am traversat întreaga Capitală în linie orizontală. Am parcurs distanța exactă deasupra străzii 11 Iunie, am traversat calea Rahovei, palatul justiției, Dâmbovița, Casa de depuneri, Cișmegiul — aci ne aflam la o altitudine de 450 de metri—apoi Popa-Tatu și str. Buzești în linie aproape paralelă, șoseaua Mogoșoaia, Herăstrău], și apoi Chitila, Buftea până aproape de Periș. Priveliște încântătoare Nu ne puteți închipui, continuară ei, câtă plăcere simte cineva când se află la o înălțime de câteva sute de metri de asupra pămîntului. In balon, ori că te urci ori de te coborî, nu simți nimic. Ți se pare că pămintul trece sub tine întocmai cum trec proecțiunile la cinematograf, și că tu stai locului. Nici amețeală nici vre o altă emoțiune deosebită. Te urci încet în sus, și uitându-te sub tine vezi cum dispare sau mai bine cum se micșorează par că din ce în ce pămîntul cu toate lucrurile și ființele după el. Cel mai fricos om din lume dacă ai fi, în momentele acelea nu ai timpul să te apuce frica. Spectacolul e prea grandios, prea original astfel că, inconștient de persoana ta, nu faci decât să admiri.... Și cu toate astea de la o înălțime de 500—600 de metri deasupra Bucureștiului, oamenii și toate vehiculele se distingeau admirabil. Ba în unele locuri vorbeam cu trecătorii. O farsă De pildă, a fost foarte nostimă farsa ce am făcut-o unor bicicliști—în număr ca de vre-o 30— când treceau spre Băneasa. Ei ne urmăreau cu... bicicletele, și comunicau cu noi salutându-ne. Glumind cu ei i-am îndemnat să dea fuga la fabrica Basilescu unde să ne prepare un butoiu cu bere spre a-l lega de coarda balonului—care atârna de nacelă. Gluma noastră fiind luată în serios, bicicliștii s’au pus la o goană nebuna, dându-ne astfel prilejul de a admira o foarte interesantă cursă de biciclete. Trecând pe lângă școala de agricultură de la Herăstrău am fost primiți cu strigăte de urale de elevi și salutați cu batiste și pălării. In momentul când traversam Capitala priveliștea era încântătoare, ea însă luă un aspect cu adevărat majestos atunci când am părăsit’o. Soarele care se scobora spre ampus o inunda cu razele lui aurii, ce cadeau asupra orașului în linie verticală , noi aflându-ne înspre Nord, spectacolul ni se presenta în întreaga lui grandoare. Părea că admirăm la o lanternă magică o imensă panoramă colorată.m îi șî puștile Și de data aceasta am avut de remarcat—cu mâhnire de altfel— ignoranța țăranului nostru. Abia e șisem din București, și pa șosele sau la marginea satelor observarăm grupuri de săteni cu armele la umăr gesticulând, uitrindu-se la balon, și având o mină cu totul ostilă. Unii din ei chiar ne luau la ochi, cu intențiunea de a omorî 35 ROMAN SENATIONAL si H iPiestrs UeaoviTceîle partea“Tntăia XIII Ancheta iui Corvol Dar cât despre d-șoara, ea nu se ocupă, la drept vorbind, de aceste amenunte, neavând aceleași motive ca nașa d-tale ea să se intereseze prea mult de urmările ce aceasta ar putea avea pentru d-ta. La aceste vorbe, spuse pe ton nepăsător, o ușoară paloare se ivi pe fruntea lui Robert. Totuși, urmă Corvul privind pe furiș efectul produs asupra lui Robert de cuvintele sale, ea a păstrat desigur o amintire afectuoasă despre d-ta fiind că ea a cerut mai întâi, la primirea scrisoarei lui Badiche, ca banii ceruți de acel om să-ți fie îndată trimiși. Mama lui e destul de bogată, a spus ea, ca să nu-și lase finul în încurcătură. Dar fiind că nașa d-tale, cedând stăruințelor noastre, voia să-ți trimeată banii pilind ca condiție venirea-ți imediată la Charmerettes, și o ședere de două luni pe lângă dînsa, d-ra Magdalena i-a respins că după părerea ei a cere o astfel de corvadă înseamnă întrucâtva a-ți vinde serviciul adus, și că averea lor le îngăduia să te îndatoreze gratuit... Paliditatea lui Robert crescu. El se gândia. Dați astfel, acele zece mii de franci nu i se mai păreai! Intr’adevĕr ca oferta spontanee a iubire!, ci ia o pomană aproape obligatorie, făcută fiului în amintirea mamei i D-na de Kermadec și fiică-sa ’i asvîrțiau acele zece mii de franci din milă, cum ar ajuta pe un nefericit oarecare, muritor de foame și care le-ar cere. El se sculă ,și luând bancnotele, era să le înapoieze lui Corvol și să refuze cu trufie. Dar ’și aduse aminte că în ajun, fiind iar decavat și căutând pe Badiche ca să facă un nou împrumut,acesta se ascunse,fără îndoială ca să nu fie silit a-i refuza împrumutul pe care tînerul se pregătia să i-l ceară. El î și mai aduse apoi aminte că un cămătar căruia ceruse să-l împrumute cu o sumă destul de mare, ceruse un termen spre a se gândi și a se informa. In sfîrșit, se gândi că, urmărit de peste o lună de ghinion, norocul trebuia desigur se întoarcă în curînd în favoarea lui, și că refuzând acest ajutor ce-i venia, el se osîndia să părăsească partida tocmai atunci când izbânda i-ar îngădui să înapoeze d-nei de Kermadec hanii pe cari îi trimitea împreună cu aceia pe cari îi datora de mai înainte. Judecătorul stăpânind la dînsul omul, el puse dar la loc bancnotele pe masă, și’i spuse lui Corvol care’i urmărise toate mișcările și’i ghicise gândurile . — D-ra Magdalena nu va fi plictisită de prezența mea la Charmerettes!.. Acum sunt atât de ocupat, încât nu ved cam când m’ași putea duce acolo... — D-na de Kermadec a stăruit totuși mult... — A făcut oare din vizita mea, cu toate cele spuse de d-ta, condiția absolută a acestui împrumut ? — Nu, desigur... A părut doară că o dorește... O cere de la ambilitatea d-tale... atâta tot... — Atâta tot? — Și ce să-i spui? — Voiu scrie nașei mele spre a-i mulțumi și-i voiu arăta motivele ce mă opresc d’a-i primi... invitația d’ocamdată... In chipul acesta, scumpul meu domn, nu vei avea de făcut un comision neplăcut. Și fii sigur că voi stărui asupra elocvenței desfășurate de d-ta, spre a mé hotărî la această călătorie... — Mă vei îndatora!.. Ei fură întrerupți de un servitor care venia să întrebe pe Robert dacă poate primi două persoane, două artiști dramatici, cari doriau să-i vorbească... — Nu cunosc nici un artist. — Cu toate acestea, acest domn a stăruit foarte mult ca să fie primit.. — Vom vedea , spune-le să intre... Fiindcă Corvol voia să plece, Robert zise zîmbind: — Rămâi, te rog, scumpe d-le. Nu trebue să uiți morala ca trebue să mi-o faci... în crâmpee ! Țin să-ți îndeplinești conștiincios sarcina. Vom prânzi împreună, dacă vrei. Ușa se deschise, lăsând să intre actorul Florimond și nevastă-sa. De la înmormîntarea fetiței sale, bietul om nu isbutise încă nici odată să revadă pe Desroches, cu toate încercările făcute de el în acest scop, după cum o dovedeau numeroasele cărți de vizită și scrisori lăsate la bine făcătorul seu... Robert îi privi cu ochii încremeniți. Intr’adevăr, amândoui erau schimbați de necrezut. D-na Florimond nu mai era palida tînără femee, cu trăsăturile obosite, cu buzele albe, pe care o văzuse în mansarda din strada Orsei, ci o foarte frumoasă blondă, sănătoasă și roșie, și pe care o ușoară nuanță de melancolie împrăștiată pe obrazul ei — o mamă nu uită nici o dată perderea unui copil—o făcea și mai atrăgătoare. Ea era îmbrăcată cu o rochie cam prea elegantă poate. Cu toate acestea, bine confoată cu o frumoasă pălărie, purtând ghete fine, mănuși elegante, avea cu adevărat o înfățișare încântătoare. Florimond era și el frumos îmbrăcat. Clacul ’ sen lucea ; ghetele de lac trezniau la fiecare pas, pantalonii săi cenușiu deschis nu faceau nici o cută ; bărbia lui învinețită era rasă cu mare îngrijire, iar perul îi era frizat. Robert a avu timp să deschidă gura. Tot cabotin, chiar spre a-și exprima sentimentele cele mai intime și cele mai sincere, Florimond înaintase repede, trecând camera cu pașii sacadați ai actorului într’o situație mișcătoare a unei drame, apucase mâna lui Robert și o dusese la buzele lui exclamând: — O binefăcătorul nostru, Cerul, ascultând rugămintele noastre, ne dă în sfîrșit fericirea de a te întâlni! Corvul nu se putu împiedica de a zîmbi la acest debut. Robert întrerupse de odată tirada începută, oferind scaune. Dar, abia așezat, Florimond reluă : — O d-ta, a Cărui bunătate ca o mână cerească... — Te rog, scumpe d-le, să nu vorbim de fleacul astă... Eli (Va urma)