Universul, decembrie 1905 (Anul 23, nr. 330-357)

1905-12-01 / nr. 330

Ätsjsiatal p®Möc din Gal®-fat.— (Vsai explicații Calendar pe «anul i 905 Ortodox ^iercarî, 30 Noembrie.—­ Sfin­tul Apostol Andr­ei) cel întâiu Catolic Miercarî, 13 Decembrie.— Lucia Boarele răsare 7.48; apune 4.35 București, 30 Noembrie. l­Ylfiifiifil­ie armată Opiniunea publică a îmbră­țișat cu bucurie inițiativa luată de cercurile armatei, de a se introduce instrucția militară în învățămîntul public. Chestiunea aceasta, din a că­reia bună rezolvare vor urma roade însemnate, face pe unul din cititorii noștri, d. Victor Munteanu, directorul școalei de băeți No. 6 din Iași, să pue pe tapet o altă chestiune nu mai puțin însemnată și în strînsă legătură cu cea dintâiu. Iată ce scria în această pri­vință d. Munteanu: «Se știea numărul analfabe­ților cari intră în armată.— Ce se face cu acești analfabeți ?— De cine, cum și când sunt ei învățați a scrie și a citi ? Odată deprinși a citi și scrie, cum sunt utilizate aceste deprinderi și cunoștințe ale lor ? De cine și cum­ li se predau cunoștin­țele din diverse obiecte de în­­vățămînt, cunoștințe ehivalente cu acele din 3 clase primare ? In ce mod se predă morala și re­ligia ? Cum în rezumat se pre­gătește soldatul viitor cetățean pentru ca intrat în armată com­plect ignorant (în caz dacă a fost analfabet) să revie după 3 ani în satul său nu un om stricat, nărăvit cu toate vițiile, ci un român verde fizicește, un om moral și patriot, un sătean cu o cultură suficientă pentru preîntâmpinarea celor mai im­portante nevoi ale vieței. Oare armata ar trebui să aibă numai menirea instrucțiunei militare în obicinuitul sens al curântului pentru cazuri rari de războiu? Oare sacrificiile pe cari le face Statul nu ar putea fi răs­plătite printr-o utilizare a aces­tei instituții într’un sens mai potrivit și folositor nevoilor na­țiune! ? Dara armata nu s’ar putea asocia la problema școalei prin faptul că ar complecta aceea ce școala nu a putut face cu analfabeții la vârsta copilăriei din împrejurări independente de voința ei? Școalele de adulți nu și-ar găsi locu­l nemerit în acele școale de cazarmă, unde sub un regim prielnic s’ar putea realiza mai bine scopul urmă­rit? De bună seamă că după cum s’a găsit mijlocul de a se crea un personal militar instructor pentru exercițiile militare ale elevilor școalelor rurale, tot așa s’ar putea detașa institu­tori pe la cazarme care să pre­gă­tească gradele inferioare pen­tru a înveța scrierea și citirea pe soldații analfabeți, iar ofi­țerii noștri atâta de’ bine pre­gătiți intelectualicește ar putea aduce imense servicii în pre­darea câtor­va cursuri din o­­biectele de învățâmînt absolut necesare unei culturi elemen­tare trebuitoare fie­cărui cetă­țean. Educația națională nu se poate face numai după regle­mente și cărți de strategie, iar răspândirea educației în popor numai prin corn și arme. Iată chestiuni care ar trebui studiate pentru ca odată cu re­formele ce se procetează în școală, odată cu tendința ce se observă ca armata să intervie ca un factor de pregătire a ti­nerilor generațiuni pentru ca­riera ei, să se caute și mijloa­cele prin care, organizându-se instrucția din armată, dinsa să poată servi, pe lângă pregăti­rea meseriei de soldat și acea pregătire de a răspândi lumina la sate făcând ca soldatul să se întoarcă luminat în mijlo­cul familiei, condiție esențială fără care nu se poate vorbi de progres sub ori­ce raport. DIN ANGLIA (Corespondență pari­­a ziaru­lui «Unitsrist») Londra, 26 Noembrie. Sfârșitul crizei Criza ministerială engleză care de formă durează de câte­va zile, iar de fapt de câți­va ani, căci de multă vreme cabinetul Balfour nu mai avea nici un sprijin în Par­lament, s-a sfârșit. Conformându-se rigidului obi­­ceiu constituțional ce domnește în Anglia, regele Eduard, de îndată ce s-au retras conservatorii, a în­sărcinat cu formarea noului ca­binet pe șeful opoziției, fără a se mai adresa bărbaților intermediari cum se obicinuește a se face în alte țări. Și sir Enric Campbell- Bannerman pare hotărit și dinsul­a căuta să dea ministerului sau un caracter cu desăvârșire liberal, evitînd până și ori­ce tratative cu Roseberg, șeful fracțiunei mo­derate a partidului. Noul minister, care are o bază insuficientă în Camera actuală va trebui să­ o dizolve imediat și să facă no­i alegeri. Din aceste­ ale­geri el speră să iasă cu o majo­ritate liberală de 340—850 voturi, adică de cinci­spre­zece ori mai mare chiar de­cât cea realizată de Gladstone în 1885, înainte de des­părțirea lui de unioniști. Curiozitățile m­i­n­sterelor Sir Campbell-Bannerman are însă mult de lucru zilele acestea, căci el nu are de ales numai mi­niștri, ci și pe toți cei­l­alți dem­nitari ai Curței. In Anglia, genti­lomii și damele de Curte urmează soarta miniștrilor și când e la pu­tere un ministru liberal el trebue să aleagă pe gentilomi și pe dame din câmpul liberal și vice-versa. Chestiunea aceasta devine foarte serioasă când este vorba de ales garderobiera reginei, care și ea urmează fluctuațiile politice. La 1839 a existat o «Bedchamber question» (chestia camerei de cul­care) care era gata să dea naș­tere la o serie de discuții tot atât de serioase ca și «home­riile» sau protecționismul. Regina Victoria s’a opus atunci la schimbarea da­unelor și d­relor ei de onore și mi­niștrii au trebuit să susțină o lungă luptă cu suverana, luptă care s’a sfârșit cu un compromis. De atunci încoace reginele An­gliei au avut facultatea de a ’și alege doamnele și d-șoarele de onoare, afară de.... garderobieră. Astă­zi partea grea a chestiei este că marea garderobieră nu poate fi de­cât o ducesă și cum astă­zi nu există nici­un duce li­beral, sir Campbell-Bannerman se află intr’o serioasă încurcătură. Probabil că noul prim-ministru va lăsa postul vacant, după cum a făcut și Gladstone, și regina va încredința în mod provizoriu și pe rînd d-șoarelor ei de onoare postul,­ care, de­și nominal, are totuși o leafă de 12.500 coroane pe an. Forcing. ———«Jazaar­ TCKSa­.«» ................. ... JUBXULUI. regim. 10 de cavalerie (Prin poștă de la cor ap. nostru particular) Giurgiu, 28 Noembrie. Azi s’a serbat jubileul de 25 ani de la înființarea reg. 10 de cava­lerie din localitate. Frumoasa cazarmă din bulev. Aleiului era împodobită cu dra­pele tricolore și cu verdeață. La poarta de intrare se observa un arc de triumf cu următoarea inscripție: «Credință regelui și iubire de neam». La orele 10 jum. se anunță so­sirea d-lor generali Remus Bo­­teanu, comandantul diviziei a II de călărași și Căpitanovici, co­mandantul brigăzei a VII , între­gul regiment, aranjat in curte, având și recruții clasei anului 1906, în cap cu d. colonel Bâjescu, prezintă sabia. Muzica intonează «Imnul generalului» D-lor, după ce trec in revistă regimentul, iau loc în jurul unei mese, unde preo­tul Stavrofor Marin Popescu, con­fesorul garnizoanei, oficiază un serviciu religios. Răspunsurile au fost date de corul de soldați pus sub dirigirea d-lui locot. Ioanid. Se mai află de față d-nnî prefect Petrescu in uniformă de căpitan de roșiori, locot.-colonel Tociles­­cu din infanterie, maior Miri­­nescu precum și intreg corpul o­­fițeresc cu drapelul regimentului. După aceea recruții depun ju­­rămîntul, apoi confesorul ținu o cuvintare aratând importanța ju­răm­întului. Sergentul Gh. Atanasiu citi or­dine de zi prin care mai mulți soldați și brigadieri sunt înain­tați. Apoi d. colonel Bâjescu ținu o interesantă cuvintare. Sosirea A. S. R­. Principell­ Ferdinand In momentul când se oficia ser­viciul religios, d. colonel Bâjescu primi o telegramă prin care era anunțat că la acest jubileu va asista și A. S. R. Principele Ferdinand, inspectorul cavaleriei și comandantul corpului II de ar­mată. La orele 12 jum. A. S. R. sosi cu un automobil însoțit de d. co­lonel Istrate, șeful statului major al corpului II, și maiorul P. Gre­­ceanu, aghiotantul Prințului. Intrând în curtea cazarmei i se prezintă raportul trupelor de d. colonel Bujescu și apoi în sune­tul imnului regal și urale trecu trupa în revistă. După aceasta A. S. R. primi defilarea. Banchetul La orele 1 jum. trecu In sala de mâncare frumos ornată. In tot timpul banchetului mu­zica reg. 10 intona diferite arii. A. S. R. Principele Ferdinand, la șampanie, ridică următorul toast : «întâiul pahar il beau în sănă­tatea șefului nostru suprem, M. S. Regele Carol. «Al douilea pahar il beau in să­nătatea reg. 10 de călărași. «Cu o vie mulțumire am venit în mijlocul reg. 10 spre a parti­cipa la sărbătorirea celui de al 25-lea an al vieței sale «De­și acest regiment, în for­mațiunea de azi, n’a luat parte ,­în războiul neatârnărei— totuși eő­lemen­tele din cari s’a format es­­cadronul 2 din reg. 3­ roșiori—a primit botezul de singe pe câm­piile Bulgariei. «In acești 25 ani de liniște de la formare, el s’a desvoltat in­­continuu pentru întărirea arma­tei române. Acest regiment a mul­țumit tot­deauna pe șefii săi și chiar pe Șeful suprem al armatei. «Nu trebue iisă să ve sprijiniți pe aceste mulțumiri, căci îmi a­­duc aminte să fi citit pe arme vechi următoarele cuvinte în limba germană : «Rastig ist vostig» ! (odihnin­­du-mă, ruginesc»). Prin urmare, vă recomand o muncă continuă dimpreună cu o disciplină de fier, care să se ba­zeze pe dragoste, încredere de respect reciproc între superior și inferiori. Urez prosperitate acestui regi­ment. Să trăiască al 10-lea de călărași!» Ultimele cuvinte ale A. S. R. fură acoperite cu nesfirșite urale din partea tuturor ofițerilor. A. S. R. însoțit de toți cei pre­zenți, porni la manej, luând loc în loje. Aci a asistat la mai multe exer­ciții de «Garoussel» efectuate sub comanda d-lui căpitan Mari­­nescu N. A făcut de asemeni o deosebită plăcere A. S. R. și între cei asis­tenți o hazlie cursă cu măgarii. A eșit întâiul sergentul S. Bă­­răscu luând premiul de 20 lei, al 2-lea soldatul Rapcea Gr. luând premiul de 10­­ lei, ambii din es­­cadronul II comandat de d. căpi­tan Marinescu N.. De aci au trecut în dormitorul escadronului II, transformat cu această ocazie în sală de teatru. Corul regimentului intona mai multe bucăți. De aci au trecut în cazino unde s’a servit bere și unde s’a făcut cerc. La orele 5 A. S. R. porni în trăsură cu d. maior Greceanu și urmat de toți ofițerii la gară. Și aci A. S R. mulțumi d-lui colo­nel Băjescu de modul cum a găsit regimentul. In gară era multă lume care la punerea­­ trenului special în mișcare, spre București, a isbucnit în vii urale. A. S. R. de la fereastra vagonului salută. La orele 7, conform programu­lui, s-a făcut o retragere cu torțe în oraș sub comanda d-lui sub­­locot. . Petrescu. Goresi, — —­­ — mam------ — Atentatul politic din Calafat Vezi ilustrația Corespondentul nostru din Ca­lafat ne-a trimis amănunte com­plecte despre atentatul politic din Calafat săvirșit de tinărul Ion Toma asupra lui Papademetru, directorul sucursalei Băncei agri­cole din acel oraș. Ilustrația noastră de astă­zi re­prezintă scena acestui atentat, interview, pe care mi l-a acordat căpitanul rus Alexander Saitschis. Trebue să adaog că numitul ofițer s’a dus intr’o misiune spe­cială in Muntenegru și că peste 2 luni va reveni la Iași, spre a trece in Rusia. Dintr’o sorginte­ absolut sigură am fi putut afia importanta veste că guvernul rus a trimis in Man­ciuria o comisiune de 14 ofițeri superiori, printre cari sunt și 8 generali pen­tru a face o mare și riguroasă anchetă militară. E vorba de a se stabili dacă e adevărată afirmațiunea generalului Linievicî, anume că zeci de mii de rezerviști, trimiși pe câmpul de rasboiu, au trecut cu bună voie la rândurile japonezilor, predân­­du-se. Numai așa — susține generalul Linievicî — se poate explica e­­normul număr de prizonieri ruși pe care­­ au avut japonezii. Aceas­tă chestie importantă e ținută sub riguroasă taină în imperiul vecin. Micreaan StatITEXVTA în procesul școalelor gre­cești din Tulcea Contrară afirmațiunilor unui ziar de dimineață, că consiliul perma­nent de pe lângă ministerul­ de instrucție va judeca în curind școalele comunităților elene din Tulcea și Sulina, aceste școli au fost judecate încă de acum 2 săp­tămâni când am publicat și des­­baterile consiliului. Am spus atunci că consiliul a rămas in deliberare și că se va pronunța mai târziu. In adever, in ultima ședință, membrii consiliului s’au pronun­țat asupra pedepselor ce trebuesc aplicate școalelor comunităților eline din Tulcea, hotărând închi­derea școalei de băeți de sub di­recțiunea d-lui Evanghelos Cadri și aplicarea pedepsei avertismen­tului public, școalei de fete de sub conducerea d-nei Aspasia Ni­col­aidis. Ambele aceste școale au mai fost date in judecata consiliului per­manent, acum câți­va ani, tot pentru abateri de la regulamen­tele­ școlare, și atunci au fost pe­depsite cu avertismentul secret. Asupra școalelor din Sulina, consiliul se va pronunța în cu­­rând. Fină acum, după cum am arătat la timp, și cei dintâiü, consiliul permanent a mai hotărât închi­derea institutului Panaitopol din Brăila, a școalelor comunităților elene din Constanța și aplicarea pedepsei avertismentului public institutului Pilarinos din Galați. Consiliul mai are a se pronunța asu­pra școalelor comunităților e­­liji<f­­ iin Brăila si Galați cari au fost judecate in ședința de Luni, 28 lunia c. Crima ce a săvîrșit este rezul­tatul dorinței ce avea de a răz­buna pe frații lui de sânge și pe rudele sale, atât de persecutați de­ Papademetru. De la persoane sigure am aflat că în ziua când d. procuror Ga­­rianopol se ducea la Calafat in anchetă, câți­va greci din locali­tate i-au eșit înainte la jumătatea drumului, și in gara Băilești, ur­­cându-se la același compartiment cu reprezentantul ministerului pu­blic, au angajat o conversație, facându-se că nu știu pe cine au alături, conversație în care lău­dau sentimentele românești ale victimei, arătând că omorul nu poate avea drept cauză b­iogrecis­­mul lui Papademetru, el fiind toc­mai dimpotrivă grecofob. Asemenea mijloc a fost între­buințat și de alții la birtul unde mânca de procuror în zilele cât a fost reținut în orașul Calafat. In dorința de a face deplină lu­mină, energicul procuror a căutat, să se convingă, pe când se găsea în anchetă, de la diferite persoane despre antecedentele victimei și ce poate fi adevărat, din afirmările lui Tom­a Ion care spunea că fapta a comis-o spre a răzbuna pe frații lui așa de persecutați de Papade­metru. Peste tot­ue procuror a intilnit un mutism absolut. Nimeni n’a răspuns la aceste întrebări. Și atunci născându-se îndoială, reprezentantul ministerului public a procedat la percheziția, despre care am vorbit era, și al cărei re­zultat atât de compromițător se cunoaște. Incuias Toma Ion SITUAȚIA DIN RUSIA Pagubela din Gălărași — Anarhia fon InsprelmtațiG OdeseL—Son­­vorbirea la căpitanul SaiteMs.. Anchata militară din Manciuria Iași, 29 Noembrie. Pagubele pricinuite de huligani numai în orașul Călărași (Basa­rabia) cu ocazia recentelor masa­cre antisemite, întrec suma de 4 milioane ruble. Au fost distruse prin foc 148 de clădiri, 36 magazii, 26 cârciu­­me și 42 mici ateliere, toate pro­prietatea evreilor. Numărul celor uciși e necunos­cut. Se crede însă că întrece 250 de persoane, dintre care 200 evrei și 50 creștini.* * * Refugiații din Basarabia, sosiți azi la Iași, anunță că toate satele și târgușoarele din împrejurimile Odesei sunt prada celei mai în­grozitoare anarhii, provocate de săteni și huligani. Multe localități au fost com­­plectamente distruse prin foc. Sute de evrei, bărbați, femei și copii, au fost măcelăriți fără mila. Tot acești călători mai afirmă că mișcarea agrară e puternică și sângeroasă numai în 7 gubernii din Rusia. In restul țarei, sătenii sunt li­niștiți. Am publicat era un important Situația in Ungaria (Telegramele particulare ale ziarului „Universul“) Socialiștii în contra Kos­­suth­iștilor.—Demisia unui membru­­ al coaliției.— în­ființarea clubului naționa­lităților în Biserica Albă » Budapesta, 29. — Socialiștii anunță că vor duce cea mai crâncenă luptă în contra par­tidului independent, de­oare­ce acesta vo ește să dea popo­rului votul universal numai după împlinirea celor­l­alte pos­tulate naționale. — Baronul Kaas Ivor, mem­bru al partidului poporal, și-a dat demisia din comitetul di­riguitor al coalițiunei, din cauza hotărîrei luată de acesta ieri. Baronul Kaas a eșit și din rîn­­durile coalițiunei.­­ După o adunare, in care a vorbit și deputatul român dr. Novac, s-a constituit în Bi­serica Albă, un nou­ partid al naționalităților. La întrunirea aceasta au luat parte și sârbii; germanii însă s'au­ abținut. POLITIC DIN CALAFAT — Alte amănunte — (Prin poștă de la corespondentul nostru particular) Craiova, 28 Noembrie. Erî fiind Duminecă, instrucția afacerei asasinatului politic din Calafat a fost suspendată. Azi însă d. procuror I. Caria­­nopol a chemat la parchet pe Toma Ion și l-a supus unui lung inte­rogator. Se știe că omonitorul lui Papademetru este ținut până a­­cum in arestul poliției. Și acum ca și înainte, Toma Ion a făcut aceleași declarații. Dânsul spune că numai atitu­dinea antiromânească a victimei l’a făcut să săvirșească faptul. Toma Ion a declarat categoric că absolut nimeni nu i-a sugerat ideia asasinatului. Arestarea «rai tasefi»­­nștsi Ssisi ȘȘcaior Erî s’a prezentat la ministerul de finanțe un domn spre a i se achita un mandat emis de minis­terul instrucțiunei publice. Funcționarul însărcinat cu a­­chitarea observă că mandatul ce i s’a prezentat era poartă un nu­măr identic cu a­l unui alt mandat emis de același minister pe nu­mele unui domn I. Marinescu și pe care-l achitase încă de Sâm­­ătă. S’a încunoștiințat îndată minis­terul de instrucție publică și din cercetările făcute s’a dovedit că mandatul în sumă de 3400 lei a­­chitat Sâmbătă e fals și că auto­rul falsului e M. G. Stoicescu, co­pist în acel minister. Cum a­­ omis falsul ? In azilul Elena-Doamna făcâ­n­­du-se oare­care lucrări și cum Stoicescu avea cunoștință de a­­ceasta, a plăsmuit un mandat de plata acestor lucrări pe numele lui I. Marinescu. Pe mandat a contra­făcut sem­naturile secretarului general și a șefului de biuton Frunzescu, ’’-a dat număr de ordine și s’a dus în persoană de l’a încasat. Arestarea Ministerul instrucțiunei desco­perind falsul, a încunoștiințat în­dată pe d. prim-procuror Ciuflea, care a dispus indată arestarea lui Stoicescu. El a fost găsit de agenții poli­ției într-un restaurant din strada Academiei. După ce a fost măsurat la ser­viciul antropometric, a fost depus la Văcărești. Stoicescu, înainte de a fi la mi­nister, fusese funcționar la portă­reți trib. Ilfov și la Regia monopo­lurilor Statului de unde fusese în­depărtat tot pentru fapte incorecte. Tațtasiu. ȘTIU­M STRIMTA!! — Prin poștă — ,…» Ziarele spaniole spun că gu­vernul din Madrid are de gând să denunțe tratatul comercial cu Italia, în caz când Camera ita­liană va impune o revizuire în actualul «modus­ vivendi» italo­­spaniol. .*. Camera reprezentanților din Washington a votat un credit de 55 milioane pentru continuarea construire! canalului Panama. Locotenentul Schmidt, șeful ’v­l<i »1f’.' '­yy marinarilor revoltați din Sevasto­pol, a fost transferat, împreună cu­­ fiul m, elev in școala de ma­rină, la fortăreața Ociakoff. Publicarea iradelor turcești, privitoare la acceptarea controlu­lui­ financiar macedonean este aș­teptată pe mâine Jouî. Se crede că respectivul regula­ment va fi semnat azi de Sultan și de ambasadorii streini. Se zice că vice-amiralul Ciuk­­nin a anunțat că întreaga flotă a mărei Negre va fi licențiată pentru 6 luni. Incrucișătorul rus «Saratoff», di­n flota voluntară, care luase pe bord 1.600 răsculați din Sevasto­pol și pornise spre Kercî, s’a oprit de teamă ca această măsură să nu provoace nouă tulburări. ... Ziarele engleze spun că noul guvern nu va propune bilul pen­tru autonomia Irlandei. Chestiunea irlandeză nici nu va figura în programul guvernului pentru alegerile generale, cari vor fi făcute pe platforma chestiunei fiscale. ,*, Soldații ruși rebeli din Man­ciuria omoară numeroși ofițeri. Autoritățile au oprit pe ofițerii de rezervă să plece acasă. Printre soldați se împart nume­roase broșuri revoluționare sosite din­ Moscova, ele au o influență considerabilă asupra lor. Contele Iuliu Andrassy a ți­nut un discurs, la o întrunire pu­blică din Saharia, in care a zis între altele : Fie­care simte că absolutismul primejduește exis­tența Statului,din care cauză chiar și elementele cele mai conserva­toare se dau de partea opoziției. Partidul constituțional, trebue să caute descurcarea, ast­fel că nici Suveranul, nici națiunea să nu fie umilită. Marcarea .Mostator ú ® aur și artist Am anunțat, era că bijutierii și argintarii din Capitală pregătesc un memoriu pe care-l vor înainta Corpurilor legiuitoare, spre a cere modificarea unora din articolele proiectului pentru marcarea obiec­telor de aur și argint, întâlnind erî pe d. Th. Radi­­von, cunoscutul bijutier din Ca­pitală, l’am­ întrebat cum­ ar fi dis­pozițiile de modificat după păre­rea d-sale. Noi, mi-a resspuns d. Radivon, nu suntem fu contra principiului legei și e folositor atât pentru comercianți cat și pentru cumpă­rători ca prețuirea obiectelor de aur și argint să fie legiferată. Totuși dacă proiectul s’ar vota fără modificările ce le cerem noi, comerțul de bijuterii ar suferi cele mai mari prejudicii. — Cari sunt modificările ce le propuneți­­? — Proiectul prevede o taxă de 85 lei suta de grame de obiecte de aur și de 2 lei pentru cele d­e argint. Această taxă e enormă și nu numai că ar scumpi bijuteriile în mod colosal, dar ar da loc la nu­meroase contrabande. E deci o taxă prejudițioasă a­­tât pentru comercianți și cumpă­rători, cât și pentru Stat. Noi cerem ridicarea acestei taxe la 100 lei de kilogram pentru aur și 1 leu­ pentru argint, adică o taxă egală cu taxă vamală. Apoi formalitățile de marcare sunt, foarte complicate. Ar trebui ca să fim scutiți de aceste for­malități atât la depunerea mărfu­rilor cât și la restituirea lor. Prin proiect se prevede un termen de 15 zile ; ar trebui ca acest ter­men să se reducă la 24 ore. Pe lângă aceasta, in interesul comerțului, ar fi bine ca să se recunoască controlul mărfurilor din alte țări, cu condiție de a se plăti taxa de 100 lei de kgr, și ca ceasornicăria să fie socotită pe bucată, nu pe greutate de grame, căci in cazul acesta s’ar deteriora mașinăriile. Cu aceste modificări, noua lege ar aduce reale foloase comerțului nostru. ..................... Mo»­ tut și rânîF grav de către adver­sarul seu. Faliment.”"Tribunalul a de­clarat astă­zi în stare de faliment pe comercianții Iancu Gheorgh­i și, din piața Legumelor, și pe Nicu Sonoica din str. M. Kogălniceanu Consiliul comunal a fost convocat pentru Vineri, 2 Decem­brie. Escrocherie.—Poliția a ares­tat pe țiganul Nicolae Badea, din str. Mihnea-Vodă, dovedit că a es­crocat o mulțime de naivi prin metodul «dintr’un leu, dour». SLOfîCIZIA. — Primar de­pus. — Ghiță C. Curelea, prima­rul comunei Andrășești, fiind do­vedit că a comis fals in acte ps­ihice, a fost depus. TÂRGO­VIȘTE.­împușcare.­Marin Marinescu, din Valea­ Ca­­selor, găsind pe consăteanul său Gheorghe Tănase tăind lemne din pădurea sa, a tras cu pușca, ră­­nindu-l la mâini și picioare. Vic­tima a fost adusă la spitalul din Târgoviște, iar atentatorul arestat Bal. — Societatea economică «Vulturul» va da în sala cu ace­­laș nume, în seara de 10 Decem­brie, un bal în folosul săracii­ din oraș. Diverse.—Cu începere de la 1 Decembrie se va inființa un pool de medic veterinar ajutor la ju­deț, care va avea reședința în Titu,—in locul a cinci revizori de vite, cari de la acea dată se vor suprima, județul va fi împărțit în două zone, așa că controlul și inspec­­țiunile veterinare se vor face mai des și mai cu folos,—mai cu seamă în timp când există epi­zootii. IOT­A 210V25 ȘI JB 1P37 ZI Te’nving relele, când dai îndă­răt față cu ele. ---- ii—«tura » » iu—bw—mi, mm ! PE CĂILE F­ERATI Furturile in trenuri Desele furturi săvârșite în ulti­mul timp pe căile ferate, pusesem­ pe gânduri autoritățile noastre. Zilnic se comiteau furturi, fără ca autorii să poată fi prinși. Printre pungașii cunoscuți de siguranță sunt mulți cari ope­rează prin trenuri. Cea mai mare parte din ei erau știuți, dar totuși nu li se putea face nimic, de­oare­ce nu erau prinși asupra faptului-D. Romulus Voinescu, neobosi­tul inspector-șef al siguranței dim­preună cu d. Willy Georgescu, sub șeful siguranței, s’au gândit să întindă razziile ce au dat atât de bune rezultate in Capitală și pe căile ferate. D. prefect al poliției D.Morusai a intervenit la ministerul de in­terne si in urma unei autorizați­­uni speciale a ministerului, po­liția noastră de siguranță a făcut în noaptea de Sâmbătă și Dumi­necă toată ziua până Luni dimi­neața o razzie pe căile ferate. Cu această razzie au fost însăr­cinate 4 brigăzi, care să cerceteze liniile : București-Titu-T.-Severin cu toate ramificațiile: Ploești-Bu­­zeț-Făurei-Brăila-Galați; Buzea- Mărășești-Tecuci-Galați și Bucu­­rești-Fetești-Giulnița-Constanța cu ramificațiile spre Călărași și Ciul­n­­ița. Brigada I.—Linia­­ Brem­ești —Vita —T .­Severin, cu rami­­fie și ju­îe, spre T.­Mugurel«» și Corabia Brigada I, compusă dintr-un o­fițer de poliție și 4 agenți, a ple­cat din gara de Nord la orele 1* și 30 Sâmbătă noaptea. Ea a inspectat toate vagoanele, iar în toate stațiile de oprire genții au cercetat ambele laturi ale trenurilor, precum și trenurile întâlnite pe drum. La Pitești a fost lăsat un agent, ia Costești un altul care să plece spre T.­Măgurele și în Piatra-Olt două agenți, dintre care unul a plecat spre Corabia. Șeful echi­pei, însoțit de un agent, a plecat spre T.-Severin. Sărirea unui pungaș din tren.­Un fals profesor Intre­m București-Ciocănești, a fost sosit pungașul de trenuri Sava Stănescu, care prinzând însă de veste, a sărit din tren mai îna­inte de a putea fi prins. In Costești a fost arestat escro­cul Ion Gheorghiu, care se dădea față de călători drept profesor și împărțea cărți de vizită cu acest titlu. Isteții noștrii agenți l’au recu­noscut imediat și l’au arestat, de­oare­ce era urmărit de poliția din Pitești pentru mai multe escro­cherii comise acolo. Escrocul a fost predat poliției din Costești. Vestitul pungaș de trenuri Pe­tre Constantinescu, zis Pitișteanu, care trebuia­ să fie găsit la Piatra- Olt, plecase la Galați, unde se dusese la nunta unui prieten tot un pungaș de trenuri anume Mo­hor. Brigada II.— Linia Ploești- Bu­znîi-FĂm­eî-Brătila - Galați Brigada aceasta, compusă din un ofițer de poliție și 3 agenți, a plecat din gara de Nord la orele 11 și 20 noaptea. „Universul“ în pevisie (De la coresp. noștri pari.) Marți, 29 Noembrie. BACAU. — dass-sumatul re­­cvistelor. — Luni, 28 Noembrie c., In­ reg. local, de infanterie, în prezența d-lui colonel M. Aslan și a corpului ofițeresc, recruții au­ depus jurămintul. Anchetă. — Produce senzație ancheta ce s’a deschis la serviciul îmbrăcămintei al reg. Bacau 27. Serviciul intendenței a sigilat deja toate magaziile corpului și ale companiilor, punând sub su­praveghere pe cei însărcinați cu magazia corpului. Motivele se țin încă sub cel mai strict secret. PLOEȘTI.—Furt.­Astă-noapte niște necunocuți au furat cutia bisericei Sf. Voevozî, în care se afla peste 40 lei. Rănire gravă.—Era, în piața oborului, samsarii Iancu Dumi­­trescu și Tănase Cristescu luân­­du-se la ceartă. Cristea a fost bă­­ TAROLINA INVERNIZIO 163 îngropată de vie PARTEA A ȘEASEA latine. — Pedepsirea unei fierari.—©rama finală ¥ 0 Din când în când i-se părea că o mână de schelet înlătură perdelele patului și doui ochi feroci se fixau asupra ei. Erau ochii Rusaliei ! Și să­ nu se poată ridica pen­tru ca să țipe, să răcnească! Era cu putință ca și servi­torii s-o părăsească ? în ori­ce casă, cât de săracă, morții sunt respectați. Când o persoană scumpă închide ochii de veci, toți ai casei încep să plângă, se­ grămădesc în jurul mortu­lui, îi închid ochii, îi sărută fe­ustea, îi așează mâinile pe piept și ii aprind luminări la cap și la picioare. Ei, nimic, nimic ! Nici un preot lângă dinsa, nici o lacri­mă sinceră! Ah­­­ha­da, fiica sa, sirma­­­na persecutată, plânsese. Au­zind că e moartă, exclamase că și-ar da viața pentru a ei. Merita oare din ea așa sacri­ficii? Ce făcuse ea cu acea fiică nobilă și virtoasă ? Nu se mulțumise că îi sfâșiase ini­ma, că o chinuisem tot felul, voise s-o facă a fi luată drept o ucigașă. Insă i­­zeu nu permisese o nouă crimă. Era prea mult. Și totuși Maria o plângea și suferia pentru dinsa. Pentru prima oară se deș­teptă în inima acestei mame egoiste, crude, nesimțitoare, ca un fel de r­emu­șcare și de că­ință pentru zeul ce făcuse fii­cei sale. Pentru prima oară simți tre­buința d’aî cere iertare, d’a se umili înaintea ei. Insă era prea tîrziu­. D-zeu nu-î mai permi­tea aceasta. Orele treceau și nimic, absolut nimic! Contesa simția cum i se în­torcea inima, însă era sigură că mișcarea aceasta nu se ob­serva din afară, își amintea că pusese odini­oară urechea Măriei pe piep­tul ei și nu simțise nici o bă­­tae. Auzia sgomote înăbușite, țiuituri, plesnituri și nu pri­cepea de unde vin, însă teroa­rea îi sporea până la frenesie. Dacă sensația aceasta ar fi durat mult, nenorocita ar fi murit cu adeverat. Ea dorea aceasta, căci de o mie de ori era mai bună moartea de­cât așa stare. Ușa salonului, care era în dreptul patului, se deschise și intrară Maria și Lisa aducând niște haine pe cari le puseră pe divan. Apoi tinerele femei se apropiară de pat. Fața drăgălașă, copilărească a Lisei era foarte palidă. Maria plângea. —"N’ar crede cine­va că ea doarme, zise Maria. Eu nu vo­iam să cred că e moartă, însă Luigi și bărbatul tău au liberat permisia de înmormîntare. Julia, in spaima sa, nu se gindi că așa permisie nu se putea da decât de medicul o­­ficial. Pentru ea era lămurit că d-rul Carlo voia să-și răs­­bune asupră-i. Ori­ce speranță de scăpare îi dispăru. — Crezi ca a murit de du­rere? murmură Lisa. — Da, sunt sigură că săr­mana mamă a fost trăsnită în inimă de plecarea contelui cu Guelfo. «Ah. ! dacă­ ar fi avut mai multă încredere în bărbatul său­ și în mine, dacă nu s’ar fi unit cu acea ticăloasă fe­­mee care a perdut’o, mama mea ar fi încă în viață și ar putea să fie fericită ! Maria plângea cu lacrămi fierbinți. Lisa o îmbrățișa. — Liniștește-te, îi zise, ma­ma ta nu merită s’o plângi atât de mult. — Toți ’mi spun așa, și cu toate astea mă jur, Lisa, că dacă aș putea să înviez pe mama cu viața mea, mi-aș jert­­fi-o îndată fără să stau la în­doială. «Da, ea a fost crudă cu mine; nici o mamă poate n’a tratat pe fiica sa, așa cum m’a tratat ea pe mine, și totuși n’aș avea curajul d’a o bles­tema. «Sufer, gândindu-me că a murit fără să se pocăiască și că o să rămână damnată cen­tra toată eternitatea. Ah! dacă ar fi avut cel puțin un singur moment de căință!... Și când me gândesc că putea să fie fe­­meea cea mai fericită din lume și că ea însăși și-a pricinuit toate nenorocirile !... Cuvintele Măriei găseau un ecou profund in inima mamei sale. Contesei i se păru că se rupe d’odată un vél care ’i a­­coperea creerul și că lumina adevărului îi pătrunde în minte. Ea vezu cât fusese de in­famă, de mizerabilă și simți pentru prima oară o nespusă înduioșare pentru fiica sa. Ah ! dacă Dumnezeu ar fi voit să se îndure de dinsa măcar pentru un singur moment spre a cere iertare Mariei ! Moartea nu i-ar fi mai făcut în urmă nici o impresie. Nu merita dinsa moartea de o sută de ori ? Insă dacă gândurile se agi­tau în creerul ei, corpul îi era nemișcat. — Tu o aperi încă pentru că ai un suflet mare, sufletul tatălui tău, care s’a sacrificat pentru soția lui. Insă mergi prea departe cu generositatea ta pentru această femee. «Când m­e gândesc că voia să otrăvească pe fratele meu și să te acuze apoi pe tine de această crimă, mă simt aproa­pe mulțumită că o văd moartă. Dumnezeu a făcut dreptate și cadavrul mamei tale nu-mi deșteaptă nici un sentiment de milă. — Nu vorbi așa, Lisa , ceea­­ce spui tu e un blestem. Nu știi că ura noastră ar fi pen­tru dinsa o condamnare eternă pe cea­l­ altă lume ? Morții se iartă și eu me jur că o iert din toată inima și rog pe Dum­nezeu­ să-i fie milă de sufle­tul ei. Zicând așa, Maria își lipi buzele de fruntea rece a ma­mei sale. Insă sărutarea a­­ceasta nu avu puterea d’o scoate pe contesă din amor­țeală. Aceasta simțise că se înăbușă, ar fi voit să strige, să ceară iertare fiicei sale, să’î spună că s’a căit de tot ce-a făcut, fără să’i pese în urmă dacă o să se nimicească, sau chiar o să fie îngropată de vie. Insă nu isbutia să’și scoată glasul prin corpu’î împotrit, nu pu­tea să arate iu nici un mod că nu era moartă, că auzea tot Era ceva așa oribil, că nu se poate exprima în cuvinte. In vremea asta, Maria și Lisa se apucaseră să peptene, să îmbrace pe moartă pentru ca să o așeze apoi pe patul mor­tuar. (Va urai«)

Next