Universul, iulie 1906 (Anul 24, nr. 177-207)

1906-07-01 / nr. 177

2 Apele Minerale SLAVIC MOLDOVA) VinotecÄ stour : bolile de stomach­, in­testine, ficat, rinichi, bășica udului, atri­­lism, gută, diatesă, urică, etc. Isvoru­l No. *1­1 este cea mai higie­­­­nică, digestivă și diu­­­­retică apă de băut cu \g&grupsig vin sau simplă la masă. KateSE! Comenzile se fac la Exploatator, I. Ver­ifier, Farmacist, fur­­nisorul Cursei Regale la Iași și la repre­zentantul pentru Ro­mânia Haus Herzog , Co., Bu­curești. _ 807 UGĂUIANEȘ Si­ffoui &© f@i jahtea î Conportul Modern.— Lumină electrică Prețuri foarte moderate 1098 _______ * îBabîlKi:3,®*£;î^ Analize complecte de Urinaj­i Spute, sânge, lapte, suc gastric, se­cretam­ și ori-ce producte patolo­gice (tumori etc.), căutarea micro­bului sifilisului efectuiază în Str. I. C. BRATIANU 5 (Telefon 13/03) m [ Laboratorul Dr. C. ROBIN I Singurul dr. în medicină specialist­ă cu o practică de laborator de 13 ani­­ și de 9 ani șeful Laboratorului Spi­­­­talului Filantropia. Laboratorul particular cel mai bine instalat din țară de­­ Bacteriologie, Microsco­pie și Chimie clinică — Fondat la 1900 — fostracți­sni, tarifa, vase pentru urină etc­, se trimit gratis la cerere Băile din Câmpina Sulfureasc iodale și Sărate cei mai renumiți doctori, ser­viciu prompt s’a deschis. 1049 DIRECȚIUNEA MPÎfa de simință A se adresa d-hn â. GO!LAV floriștieni, gara Ruginoasa 1058 — berlin"^ 331- 1 ST. I. MACHT strada Boon Ka. î, pare tronsultațiard cu celebritățile me­dicale de la facultate 924 Asistent Fana de profesio Imes Siai farmacia GGLESIU, Roman 1119 DOCTORUL mmk mmm Medic asistent al tr-f­ei prof. dr. Obregia Ajutor ele anatomie la Facultatea de medicină din București Dă consultații de la 6—8 p. m. (Boale nervoase, Interne, si­filitice și de femei) provizoriu în str. G. D. Palade fost (Sălcuței) No. 11 bis 1108 öiycstrofosfatul de Calciu și Sodiu granulat Keulcescu Este medicațiunea fos­­forată organică CEA MAI IDEALA. Reconstituantul cel mai puternic, suveran con­tra Neurasteniei, de­presiune­ nervoase,sur­­menagiului fizic și in­telectual, fosfaturiei, di­abetului, etc. Suveran în scrofu­­losă, înlocuind cu suc­ces „Untura de pește“ mai cu seamă la copii. Isvor de forță și să­nătate ! De b­azare presutimnieni Flaconul le* 3.50 398­1! „STELLA“ I ® Furnisorul Gurieî Hegals 1 "'• Recomandă tot felul de : 1 Săptm Bn äs toaletă 1 ■~. gAFBH m BAS § I Ș*. Migienic pontira ohr&s | S precum și 8271 § lumânări de Steeling g c* B ^ de calitatea cea mai superioară §­­3 De vînzare la principalele 1 § droguerii, magazine de manu-1 g, factură și coloniare din țară. | i­T­iwiim.min­yuni»iii«niiiiniaami Minimmuw» bei* s. a. rorovici Specialist operator toi hoaie de GAT, NAS și URECHI după o practică îndelungată la cli­nicele din Viena, Berlin și Paris ale D-lor Profesori: Dr. Politzer, Dr. Haiek, etc. S»A­CTIUMMT ia BAPITMA Str. Miner­vei, îi.—Telefon 19/35 Consultatorii de la 4—6 p.m. 1090 Iată acea dispozițiune : Serbia pentru fie­care transport de vite ■ va trebui să ceară o autorizație prealabilă, care va fi dată sau re­fuzată fără nici un motiv, numai după dunul plac al guvernului Austro-Ungar." După cum am spus, guvernul­­ sârbesc, a refuzat condițiunile austro-ungare, și ast­fel conflictul a fost gata. Intr’o corespondență viitoare, voiți căuta să arăt urmările aces­tui conflict economic dintre mica Serbie și puternica monarhie ve­cină. N­JIN­|M11__ Ham. Nou! licențiați ia drept Următorii studenți de la facul­tatea de drept din București tre­când examenul anului al IV-lea, li s-a acordat licența în drept : Alexandrescu P., Angelescu A. Dumitru, Angelescu G., Anto­­nescu Adam, Ardeleanu Al., Bă­­dulescu G. N., Bălteanu G., Bu­­ducerea Aristotel, Bamnbacher M, Barbiba, Bărbulescu Gh., Boțea Aurel, Bradea I. Al., Călinescu Aurel, Carcale Gh., G. Gesarh­of, Gh. Cristu, Călinescu Eng., Gon­­deescu Em., Gesar M., Al. Custo­­vici, M. Hristu, Costescu Toma, Constantiniu N., I. Grisenghi, I. Ciocălteî, Crestia D., Cristescu G., Crivăț­ I., Casiano Emil, Dărăscu N., N­. Drăgănescu, G. Corneliu, D. Dumitriu, Dănescu V. C., Du­­mitrescu N., C. Dumitrescu, C. Negrea, Dumitrescu I., Donose D. 5., Dumitrescu Marcel, Defleury N., D-trescu S., D-trescu S., G. Dobreanu Leonida, Florian N., Fălcoianu A., Firțulescu I., Ga­­brov M., Gafton I., I. Grntoiu, Al. Geringher A., Gavrilescu V. N., Grecu G., Ghețu I., I. Golan, G. Pavelescu, Gabor Emil, Geor­­gescu Gr., Georgescu M., Horiț­u V. S., Ilerian G., Husierescu Zaharia, Ionescu I. Boancă, Io­­nescu G. Baștea, Ignat Ștef., Io­­sipescu Ioachim, Iuga G. N., Io­­nescu Gh., Iliescu I. Ilie, Ionescu Toma, Ionescu N. Eug., Ionescu Hr., Iosefache Matei, Ionescu P. N., Ionescu N. Mih., Isăcescu G. Gh., Jinga Ion, Lungeanu M., Lăzăro- C. Sterian, Lahovari Filip, Maier David, Madd­cu O. P., Ma­rinescu G., Macovescu D., Miro­­nescu D. V., Mazilu­ I. G., Milco­­veanu G. I., Manolescu I., Mușat G. N., Mulțescu C., Miculescu N., Napoleon G., Niculescu I. I., Na­­tan­son M., Nanu C. D., Negu­­lescu A. G., Niculescu Al. Sp., Onea V. Nicolae, Papazolu N. C., Polșer Vasile, Predeleanu Al. Popescu, S. T. Petrescu, A. Virgil, Petrescu D. C., Popa E­­nache Tudor, Pictoreanu S. N., Petrescu Gh., Pavlidi Dem., Pre­­descu I. V., Petrescu Aurel, Pa­­raschivescu G., Polichroniade Șt., Petrov C., Rohan I. Regen,Steri­ 5., Steinbruch D., Stoicescu C. G., Seiseanu Adela, Swartz I., Sache­­lari E., Slave P. I., Sorescu D., Stanică N. S., Tomescu Cr. C., Țigăii M., Teișan I., Teodorescu C., Tănase Marin, Volf Ernest, Ventura Davila, Verra N. O CVGZITA­ HE 3? 22­7X Grijile cele mici, sunt cele mari pentru femei. Hranul accident al diresto­­rului inferic si is chibrituri Eri d. a. pe la orele 5 jum. s’a întâmplat un grav accident de automobil. Directorul fabricei de chibrituri, intorcându-se cu automobilul de la Oltenița, însoțit de un prieten, cu soția și un copil, s’a răsturnat automobilul aproape de bariera Văcărești. Directorul fabricei a fost grav rănit. Imediat, d-sa a fost transportat la infirmeria de la penitenciarul Văcărești, de unde după ce a fost pansat a fost trimis la circum­scripția 33, în­­ trăsură, spre a face declarație asupra celor întâmplate, iar de aci a fost con­dus la locuința sa de la fabrica de chibrituri. Starea d-lui director e gravă. Automobilul s’a stricat. Mar. Procesul inginer. N. Sergîiievicî (Prin poștă de la corespondentul nostru particular) R.­Sărat, 28 iunie. Tribunalul local a judecat azi procesul de escrocherie și fals in­tentat în contra ingin. N. Serghie­­vicî, din acest oraș.*­ La apelul nominal a răspuns numai d. Filipesce, care a fost citat ca informator, lipsind in­culpatul și reclamanții, M. I. Cremnitzer și M. Geldbeutel, din Focșani.. Istoricul faptelor Ingin. Serghievici, fiind cum­nat cu d. Filipescu, a fost de multe ori ajutat de acesta cu bani, spre a-și putea exercita mai cu înlesnire profesia sa. Văzând că creditul îi e asigurat, Serghievici începu să falsifice semnătura cumnatului sau in­ di­ferite polițe, încasând ast­fel sume mari de bani. Ast­fel în , timp de 2 ani a în­casat cu asemenea polițe suma de 43000 lei, de la d-ni. Cremnit­­zer și Geldbeutel din Focșani și Gr. Moșescu, di­n acest oraș. De la­ acesta din urmă a înca­sat 1500 lei, cu cari a dispărut din oraș, după ce mai întâi și-a scos un pașaport. El a umblat prin București, Ploești, Iași, Botoșani, și in sfir­­șit în Bârlad, unde a fost desco­perit în ziua de Paști, de către contabilul d-lui Geldbeutel, care se afla in acel oraș, la familia sa și care-l cunoștea personal. A fost adus apoi la Râmnic, unde a fost depus și în urmă liberat pe cau­țiune. Procesul judecându-se azi, in­culpatul, in urma unor scurte de­­liberațiuni, a fost condamnat in lipsă la 5 ani închisoare, luân­du-i-se pe acest timp drepturile civile si politice, și dreptul de a mai ocupa funcțiu­ni publice pe toată viata. Im de ori la expoziție De mult expoziția nu a­­ fost atât de însuflețită de public, ca in ziua de eri. Fiind sărbătoare și timpul frumos și răcoros, pu­blicul din toate unghiurile capi­­talei s’a adunat considerabil în dealul Filaretului, vizitând expo­­zițiunea și inundând diferitele lo­caluri din interior. Au fost peste zece mii de oa­meni.* * * * Aseara expozițiunea a fost ilu­minată feeric, cu candele române și globuri venețiene. Mai multe musici militare și or­chestre au cântat până târziu­ in diferite puncte ale expozițiunei. * v Dimineața a vizitat expozițiunea delegațiunea­­ rusă a reg. Vologda. Delegațiunea era condusă de d. gen. Averescu și col. Găiseanu și a vizitat pavilionul industriei, al agriculturei, pavilionul austro­­ungar, al d-lor române, etc. La amiazi s’a servit un copios dejun la restaurantul pavilionu­lui austriac, la care au luat parte mulți ofițeri superiori din garni­zoana­­ București. După dejun ofițerii s’au reîn­tors în oraș iar la 9 jum. seara au venit iarăși la expoziție asis­tând la reprezentațiile teatrale. După reprezentație delegațiunea rusă a părăsit expoziția, ducân­­du-se la palatul regal unde e găz­­duită. Azi, cu trenul de 6 dim., dele­­gațiunea rusă a părăsit Capitala, ducându-se la Constanța de unde va pleca în Rusia. La ora 7 s’au dat în arenele ro­mane o mare serbare școlară de elevii și elevele școalelor israelite din București. Serbarea s’a terminat la orele 9 seara.* Astă­zi d. a. se va face o nouă repetiție, în arenele romane, a cortegiilor istorice ce vor începe Sâmbătă. ____ C­ ITIM DI STRENATATE Miniștrii de interne și de răz­­boii­ ai Rusiei au luat întinse mă­suri spre a se stăvili propaganda politică în armată și publicarea prin ziare a informațiilor privi­toare la agitația militară. Tribunalul din New­ York va avea să judece în cursu­nd un cu­rios proces de divorț. Bogatul ne­gustor Hartie, cere desfacerea că­sătoriei învinuindu-și nevasta că are două amanți : pe vizitiu și pe un servitor negru. Dar în cursul instrucțiunei pro­cesului, s-a dovedit că femeea e cinstită și că vizitiul și negrul au fost cumpărați de negustor ca să spue că au avut relațiuni cu soția lui, de care el vrea să se cotoro­­seasca. .*. Se anunță din New­ York . O societate a hotărât să clădească o imensă casă—cea mai înaltă din lume *— care să închirieze aparta­mente pentru bi­rouri. Casa ce se va ridica la colțul str. Broadway cu Liberty­ Street, va avea 41 e­­taje, o înălțime de aproape 210 metri, și va costa 7% milioane de franci. Primele mari manevre ale armatei japoneze, de la războiul cu Rusia, se vor face in Septem­brie în Coreea. Acum se află în Coreea două di­vizii japoneze. ,*. In urma agitației panislami­­tice care ia proporții din ce in ce mai îngrijitoare în Egipt și pare a fi condusă de personalități cu vază, guvernul englez a dat ordin unei escadre de la Gibral­tar de a­rta gata. In acelaș timp s’au luat măsuri pentru­­ întărire­a garnizoanelor, precum și a arti­leriei și a armatei de oc­upațiune. Un consorțiu din Hamburg vrea să întemeeze o nouă colonie germană in insula Chiloe, lângă coasta chiliană (America). Se crede că este vorba numai de înființarea mascată a unei stații de cărbuni. Știrea este comentată atât la Londra, cât și la Washington. Ziarul „Kiev Kianin“ din Pe­tersburg a făcut o anchetă asupra bunurilor imobile ale membrilor Dumei, cari se agită în favoarea­ exproprierea imediate a proprietă­­ței­­ agricole. Această anchetă—sin­ceră sau nu—ar fi dus la consta­tarea că toți șefii mișcării, Rodi­­ceff, Kowalewski, Scepcin, mari proprietari­ de moșii, au avut grija să și le vindă pe prețuri bune, cumperîndu-șî în schimb case la orașe. Faptul curios e că nici unul din cei citați nu au dezmințit ni­mic din ancheta ziarului. -------------««»IMMMMMi­«»»'-"""........ !® © ® pția ș! bancheta! de M­­ Jcreal militar dai abrega» ileî rusești Eri după amiază, la orele 5, după banchetul ce s’a dat delega­ției rusești a reg. «Vologda« la pavilionul austriac de la expozi­ție, s’a făcut în parcul, gradinei Oteteleșanu, de la Cercul militar, o recepție militară în onoarea de­legației rusești, la care a asistat toți ofițerii din garnizoana Bucu­rești. Recepția a durat de la orele 5 și până la 7 și un sfert, în care timp s’au făcut prezintările. De­legația rusă a stat de vorbă cu toți ofițerii. La recepție s’a servit șampa­nie, bere, ceai și san vișuri. Banchetul La orele șoapte și un sfert de­legația rusă s’a urcat în sala Prin poștă Sâmbătă 1 iulie 1906 cea mare a cercului militar, unde s’a dat banchetul de că­tre membrii cerculu, la care a luat parte d-ni­ generali, ofițerii superiori comandanți d­e regi­mente, și d-niî maiori Rovinaru, șeful serviciului secretariatului din ministerul de război ș­ și căpitan­­ Ș­u­ț­u, ajutorul comandantului pieței. Delegația era însoțită de d-ni. general Averescu și locot-colonel Găiseanu. Banchetul a fost servit de casa­­ Capsa. In tot timpul­ mesei a domnit cea mai mare animație. Atât la recepție cât și în tim­pul banchetului care a durat până la orele 9, a cântat muzica reg. Mircea No. 32. La orele 9, când s’a terminat banchetul, delegația rusă a plecat din nou să viziteze expoziția. Stusenescu. XZN JPjaOVXiMS JP3S ZI Suferi, înveți. Bhammm Publicul urmărește cu interes reprezentațiile alese ale trupei de la Blanduzia, unde toate exigen­țele sunt satisfăcute. Pe lângă piesele jucate până acum cu a­­tâta succes, ni se rezervă o sumă de surprinderi menite să învese­lească Bucureștiul. Astă­ seară e anunțată hazlia comedie Hotel Pompadour, a cărei localizare, sub numele de Odăi mobilate, s-a ju­cat în alte grădini. Hotel Pompa­dour în traducere păstrează toate subtilitățile și rafinăria spiritului din presa originală. Se va ride mult la această piesă, care se va juca azi și mâine, iar Duminecă se reia marele succes Cvartirul lui Don’Maior. „liliimul“ în prof (De la coresp. noștri part.) Joui, 29 Iunie. CĂLĂRAȘI.—Curtea cu ju­rați.—Sesiunea de Iulie a Gur­­iei’cu jurați din acest județ se va deschide în ziua de 3 Iulie. Curtea va fi prezidată de d. V. Pretorian, membru la Curtea de apel din București, ca președinte, d-nii Dem. C. Moscu și Gh. Pe­­trescu-Dâmbovițăi de la acest tri­bunal, ca membrii. Se vor judeca următoarele procese : La 3 Iulie, Gh. Ion Bonghez și Ion Argatu, acuzați de omor. Aceste două pro­cese se vor judeca in contumacie. La 4 Iulie procesul d-lui Gr. Pe­­troniu, girantul ziarului «Voința­ Națională» din București, acuzat de calomnie prin presă,și Ion I. Cartelarul și Costea Mitruș Mi­­trea, acuzați de tâlhărie cu omor și la 5 iulie procesul lui Iancu Costache, acuzat de lovituri cari au acuzat moartea, înecați.—Eri, pe la 4 d. a. lu­crătorul Gh. Ion Stăncuță, de 45 ani, muncitor la d. arendaș Se­­celeanu, din Tonea, voind să se scalde in riul Borcea, s’a înecat. El este de fel din Lăpușata (Vâl­cea). — Tot eri muncitorul Fănică Corcodel, din Slobozia, de fel din Floricica (Buzeu), voind să se scalde in riul Ialomița, s’a înecat. Cadavrul n’a fost încă găsit­ înjunghiere.— Aseară indivi­dul Canea, din cât. Săpun ori pen­dinte din comuna Lehliu, luân­­du-se la cearta cu Vasile Nicolae Petcu, la un moment dat, Canea Înfuriat scoate un briceag, ce a­­vea un buzunar și aplică mai multe lovituri cu el, în coasta stângă a lui Petcu. Pacientul în agonie, a fost internat în spital. Agresorul a fost arestat și azi înaintat par­chetului. Cadavru găsit.—Femeia Dina Stan Căpriță, din com­. Grivița, a găsit astă­zi pe câmp pe moșia d-lui Ion Poenaru-Bordea, pen­dinte din comuna Perieți, cada­vrul unui copil, în putrefacție cu un mic strat de pământ peste el, cunoscându-se capul, pieptul și coastele, cele alte membre lipsind. Din cercetările făcute de d. ins­pector comunal al circ. Slobozia, rezultă că copilul este al femeei Ioana Mitu Nistor Vasilescu di­n corn. Grivița, declarând că ia as­cuns voind să se scape de el. Ca­davrul fiind luat a fost înmor­mântat astă­zi. Denaturatei m­amă dresându-i-se cuvenitul proces ver­bal a fost înaintat parchetului. Serbare.—Joui 29 c. și Dumi­necă 2 Iulie se vor da in grădina «Parcului comunal» din acest o­­raș, sub patronagiul unui comitet din elita Gălârășană, mari serbări venețiene, bătăi de fiori, confetti și asalturi de serpentine. Produ­sul serbărilor va servi la mări­rea fondului, pentru pictarea ca­tedralei Sf. Nicolae, din acest oraș. FOCȘANI. — t*r«cesul bah­­uațiilor. — Astă­zi s’a înfățișat pentru a treia oară înaintea trib. procesul locuitorilor din maha­laua banc, pentru tulburările cu ocazia alegerilor generale din 1905. S’a ascultat martorii prescnți cari au revenit asupra arătărilor de la instrucție depunând în favoa­rea inculpaților, în special depo­­liția d-lui avocat Mamigonian, fost polițait, a făcut mare sen­zație.­­ După cererea procurorului, pro­cesul s’a amânat, dându-se man­date de aducere pentru martorii absenți.­GIURGIU.—Furt.—Lazăr Tu­­boleski a reclamat poliției că în­credințând 40 putini de brânză căruțașului Ivan Peiu, din leul. in­terior No. 83, pentru a le duce la București, în piața Bibescu-Vodă No. 13, i-a furat pe drum câte 2—3 straturi de brânză din fie­care putină. Sub-comisarul N. E­­liescu făcând o descindere la do­miciliul căruțașului, a confiscat o putină mare plină cu brânză. Accident nenorocit. — Eri, bătrânul Neiciu Crăciun, fiind tri­mis la Dunăre cu sacaua pentru a aduce apă, calul s’a speriat și luând’o la fugă a răsturnat sa­caua, strivindu-l oribil. Neiciu a fost internat în spitalul județean. Surescitarea grecilor. — Cum d. Haralambie Constandatos, asupra căruia s’a comis un atentat zilele trecute, se bucură de o mare considerație in colonia grecească d’aci, vestea atentatului a umplut de groază pe grecii de aci. Toți discutau cazul acesta, precum și aplicarea legei represaliilor, care va începe la 1 iulie 1906. Distribuirea premiilor. — Azi avut loc in sala de fes­tivități a primăriei de aci, dis­tribuirea premiilor la elevii din școalele primare de băeți și fete. Asista un numeros public. D. director al școalei No. 3, Ion P. Dumitrescu, delegatul corpului di­dactic primar­, a ținut o frumoasă cuvintare ocasională, la care a răspuns d. primar Lăzărescu. Mu­zica reg. 5 infanterie a intonat imnul regal, care fu ascultat in picioare. Apoi se făcu distribui­rea, impărțindu-se copiilor și câte o medalie jubilară. Parastas.—Azi societ. «Indus­triașilor români» sărbătorindu-șî patronul, s’a celebrat și un paras­tas in catedrala orașului de către P. S. S. Calist. Botoșeneanu, pen­tru odihna sufletelor membrilor răposați. Răspunsurile au­ fost date de corul catedralei, sub con­ducerea d-lui Nanulescu, maestru de muzică la gimnaziu. Asistau toți membrii societăței, cu dra­pelul. Eseursimne. — Din inițiativa d-lui agent al N. F. R., Raico­­vici, din localitate, Duminecă 2 Iulie, orele 8.30 dim., se va face o escursiune pe Dunăre de la Giurgiu-Canal la Oltenița și­ Tur­­tucaia, înapoierea la Giurgiu va fi la orele 9 seara. Razia de azi noapte.­­ Azi noapte, d. substitut de procuror Em. Angelescu, însoțit de d. Ca­­zaciuk, directorul poliției, și loc­țiitor de polițai, au făcut o­ razie pe la cafenelele muncitorilor din piața comerțului. La cafeneaua d-lui Varb­an La­zăr, găsindu-se mai mulți indi­vizi jucând «stos», s-au confiscat bani, cărțile și scaunele. Cafe­giul a fost dat judecăței. Dispărut.­­ Băiatul Dumitru Florea, din serviciul d-lui Vasile Stănciulescu, cârnățar, a dispărut de la stăpânul său, furându-i o pereche hamuri, o ipingea și alte obiecte. Fiind găsit azi, el a fost arestat, dar neagă, pentru moment, că ar fi luat acele obiecte. Cercetările continuă. Inspecție.—Azi, d. colonel Vă­­leanu, comandantul brigăzei a II-a de cavalerie, a inspectat reg. 10 de cavalerie. PLOEȘTI.­Furturi dle bani. — Eri noapte, de către necunos­cuți s’a furat din prăvălia d-lui Ghiță Georgescu, brânzar din ca­lea Câmpinei, suma de 800 lei, in diferite monede. Poliția urmărește pe hoți. — Astă-noapte, un rând așa­, nume Gheorghe, de fel din Tran­silvania, din serviciul restauran­tului gărei, a furat prin chei po­trivite suma de 457 lei, dintrun sertar din restaurant. S’au­ luat toate măsurile pentru prinderea hoțului, întruniri.­ Lucrătorii brutari s’au întrunit ori dimineață în lo­calul hotelului «Buștenari» și s’au consfătuit asupra viitoarei ale­geri a membrilor noului comitet. — Meseriașii cismari se vor în­truni Duminecă, la orele 2 d. a. in localul corporațiunilor unite, spre a alege noul comitet. Accident.— D. V. Andreescu, cârciumar, a călcat ori cu bici­cleta pe un băiat al d-lui Anghel Niculae, din str. Câmpinei. Sanitare.— Printre copiii din Ghirdovenî bântue tușea convul­ M ® Mmi îl?. Un automobil, condus de un sergent din armata permanentă, trecând ori pe calea Rahovei, cu o viteză prea mare, a lovit un vagon de tramvaie. Tânărul sergent a fost azvârlit de pe automobil la cinci metri distanță și rănit grav la cap. A fost transportat la spitalul Golcea. Automobilul a fost sfărâmat. Circumscripția respectivă an­chetează cazul. Mar, IMu­I Bffl TOATA LIMA Origina sărutatului manei. Sărutatul mânii se trage din vre­muri vechi și în viața noastră de toate zilele e un semn de politeță. «Lingușitorii» — zicea înțeleptul Solomon—«nu se obosesc a săruta mafiile patronilor lor.» In vremu­rile vechi, când dorea cine­va să mărturisească stelelor umilita sa închinăciune, o făcea aceasta prin sărutarea manei proprii. Indienii —cât timp se închinau la soare— țineau intr’una mâna la gură. Când grecii cei avuți aduceau jert­fe scumpe zeilor—era obiceiul că stând drept în sus sărutau mâna idolilor ori a lor însăși, trimițând în același timp sărutări către o­­rizont. Acest obicei a ajuns și la strămoșii noștri Romani, la­ cari sărutarea mânei idolilor era un fel de lege. In Roma se obicinuia mult sărutatul mânii, dar aceasta o faceau numai sclavii la domnii lor. Imperatorii țineau mult la a­­ceea ca cei mari să le sărute mâna. Aceasta era un act de înaltă eti­chetă. Sclavii plecați in genunchi atingeau cu mâna dreaptă poalele hainelor stăpânului ducând apoi mâna la gură. Ceî cari erau sclavi la domni­torii romani, le trimiteau salutul lor acestora din distanță—întoc­mai ca și zeilor—prin sărutarea mânilor lor proprii. INFORMAȚII! VINERI ♦ M. S. Regele a primit din partea Împăratului Nicolae II al R­usiei o scrisoare prin care-I ne­­notifică că marea­ ducesă Elisa­­beta Mavrikievna, soția marelui duce Constantin Constantinovici, a dat naștere unei principese. D. de Giers, ministru plenipo­tențiar al Rusiei, a avut onoarea a remite M. S. Regelui scrisoarea de notificare. ♦ După o statistică recentă, la București sunt 34.338 case,din cari 26.268 cu un singur cat și 922 cu subsol, 6797 cu două etaje și 199 cu mai mult de 2 caturi. Aceste case au 113.499 odăi cu 23.924 bucătării. In Capitală sunt 5691 magazine, 1582 ateliere, 260 restaurante, 199 cafenele și 1917 cârciumi. <► Mâine, Sâmbătă, 1 Iulie, în­cep în arenele romane de la Ex­poziție cortegiile istorice organi­zate de d. Al. Davila, director general al teatrelor. ♦ D. loan N. Lahovari, minis­trul domeniilor, se va întoarce azi Vineri în Capitală, venind din in­­specțiunile ce a făcut in Dobrogea. ♦ La 20 iulie va fi la Constanța o serbare pentru inaugurarea băi­lor de la Mamaia și punerea pie­trei fundamentale : 1) a cazinului comunal de pe malul mărei, 2) a bisericei din partea de sus a orașului și 3) a unui nou local de școală primară. D-nii miniștri I. Lahovari, I. Grădișteanu și M. Vlădescu vor asista la această serbare. ^ D. I. Kalinderu, administra­torul domeniilor Coroanei și pre­ședintele Academiei, are de gând să înființeze la București 4 biblio­teci populare. ♦ D. G. Gr. Cantacuzino, prim­­ministru și ministru de interne, va pleca mâine seară la Râmnicu- Vâlcei, spre a lua parte la solem­nitatea desvelirei bustului ridicat íd amintirea lui A. Lahovari. Candidatul partidului conser­vator guvern, la scaunul vacant de deputat al coleg. I de Dâm­­bovița este d. Nic. Ghica, fost secretar general al ministerului afacerilor străine. ♦ D. Alex. B. Miulescu, docto­rand, a fost numit ca intern-pe­­dagog pe timpul vacanției, lunile Iulie și August, la Sanatoriul din Predeal. ♦ D. dr. Gr. Nicolau, medic di­riginte al stațiunei balneare Că­­limănești - Căciulata, auzind că Papa e bolnav de gută, a trimis d-rulul Lapponi, medicul vatica­nului, o scrisoare a sa asupra e­­ficacităței apei de Căciulata, sfă­tuind printr’o scrisoare pe d-rul Lapponi să supue pe Papa la o cură cu această apă, asigurându-l că se va vindeca de gută.­­ Or­chestra conservatorului din Iași, compusă din 30 elevi și pro­fesori, a plecat la Constanța­, unde a fost angajată de către primăria acelui oraș, pentru întreg sezonul băilor. ♦ Autoritățile din Cernăuți au cerut telegrafic celor române ur­mărirea individului Carol Stein, un periculos asasin, care a isbu­­tit să evadeze din penitenciarul acelui oraș. ♦ D. D. Greceanu, ministrul justiției, va pleca mâine seară la Iași. Duminecă se va ține acolo o întrunire a membrilor clubului conservator, la care va participa și d-sa. ♦ Corespondentul nostru din Cernăuți ne scrie că pe ziua de 1 Septembrie filiala gimnaziului de Stat din acel oraș, înzestrată cu clase paralele române, va deveni școală românească separată și va purta numele de «Gimnaziul al 3-lea de Stat». ♦ Eri Joui, s’a oficiat la bise­rica din cătunul Herăstrău, un parastas pentru odihna sufletului defunctului Apostol Ioan, care a dăruit acestei biserici suma de 30.000 franci. Serviciul divin a fost oficiat de P. S. arehiereul Sofrottie Vulpescu Craioveanul. ♦ La Londra se ține acum, în localul Universității, congresul in­ternațional de sociologie, sub pre­ședinția cunoscutului economist Levasseur. Discuțiunile congresu­lui se desfășoară asupra intere­santei teme: «Lupta de clase». Dintre români ia parte la congres >d. A. D. Xenopol, profesor la Uni­versitatea din Iași. ♦ Ni se scrie din Văratec (jud. Neamțu) că epidemia de scarla­tina ce bântuia in acea localitate, a încetat cu desăvîrșire. Medicul plășii constată aceasta în procesul verbal de inspecțiune de la 22 curent. «■ Ieri s’a făcut in Capitală dis­tribuirea premiilor la parte din școalele primare; la altă parte din ele, solemnitatea a avut loc Du­minica trecută. ♦ Alaltă­ eri s’a inaugurat noul spital din Tg.­Frumos. <> lată programul desvelirei bus­tului lui Alexandru Lahovari, in ziua de 2 Iulie în R.­Vâlcea . La orele 11 dim., se va celebra un serviciu religios lângă monu­ment, în piața Alexandru Laho­vari, de P. S. părintele Athanasie Mironescu, Episcopul Râmnicului Noul Severin, înconjurat de clerul Episcopiei. Un delegat al comitetului de ini­țiativă va preda bustul consiliu­lui comunal , va răspunde pri­marul sau un delegat al consiliu­lui comunal. Se vor rosti cuvintări de amicii și admiratorii lui Al. Lahovari. După săvârșirea solemnităței, invitații vor trece in grădina pu­blică «Zăvoiul», unde se va servi un banchet. ♦ Inginerul Puclitzchi, de la construcția portului Constanța, s’a dus la Mangalia spre a aranja aducerea dragei pentru începerea adâncirei in port, ca să poată a­­costa vase mari. In curând va incepe și construc­ția debarcaderului ’de’ fer, și se va aduce din Bulgaria geaman­dura cu clopot, care a fost luată de furtună iarna trecută. ♦ Aseara a avut loc la școala specială de artilerie și geniu din calea Griviței, un banchet al no­­uilor ofițeri, promoțiunea anului acestuia. Au luat parte ofițeri profesori și noui­ ofițeri de artilerie și geniu.­­ Manutanța militară șî-a ser­bat cri patronul său. La orele 11 dim., preotul I. Vlă­­descu, confesorul garnizoanei, a oficiat un­ serviciu religios, în prezența d-lor maiori Stef. Dumi­trescu șeful manutanței, maior Mișu Georgescu și a întreg cor­pului ofițeresc și trupei manu­tanței. După serviciul religios preotul Vlădescu a ținut o cuvintare, a­­rătând viața și meritele acestor mari ver domnici ai Bisericei. Apoi ofițerii și trupa au luat masa îm­preună. D. maior Dumitrescu a toastat pentru familia Regală și șefii mar­canți ai instituțiunei. D. maior Georgescu a toastat pentru d. maior Dumitrescu, șeful manutanței. La orele 2 d. a. serbarea s-a terminat. ȘTIRI ȘCOLARE ♦ Au mai reușit la examenul de capacitate de la externatul Carmen Sylva din București ur­mătoarele eleve : Mirescu C., Pal­­lada E., Popescu E., Răducanu S., Rozenzweig R., Stănescu Alexe, Stănescu P. M. și Tomescu M. ♦ Eri la școala de fete No. 1 din Izvor s’a făcut distribuția pre­miilor elevelor acelei școli. . Dintre eleve a atras admirația asistenților eleva Simionescu Eca­­terina, care a cântat cu o voce foarte frumoasă, și a declamat cu căldură mai multe bucăți. «■In «Monitorul Oficial» de eri (No. 73) «’a publicat un tablou de școli nouî ce se vor înființa la sate pe ziua de 1 Octombrie și de posturile învățători ce se vor adăuga la cele existente. STIRI ECONOMICE ȘI FINANCIARE ♦ Ministerul de finanțe a hotă­­rit ca monetele de aramă de 5 și 10 ba­ni să continue încă a fi pri­mite și după 30 Iunie până la 31 August 1906 inclusiv, la toate ca­sele Statului, fie in plăți, fie în schimb, fără nici un scuzămînt. Acest termen ce se acordă este cel din urmă, și după expirarea lui monetele de aramă de S și 10 bani, nu vor mai avea în mod ire­vocabil puterea liberatoare. ♦ In viile de pe teritoriul com­. Isvoarele (Ilfov), constatându-se mai multe focare filoxerice, teri­toriul acelei comune se declară filoxerat. Proprietarii de vii din acea co­mună­ sunt liberi a-șî replanta viile cu vița americană. ♦ Banca română din Bitolia va începe să funcționeze în cursul lunei viitoare. ȘTIRI MILITARE ♦ Următorii ofițeri de rezervă din reg. 5 Ialomița sunt chemați la concentrare, de la 10 August la 8 Septembrie . Locot. Naum­ Andrenii, Bucu­rești, str. Polonă 126 ; sub-locote­­ne­nții Alexandrescu Virgilul, Bu­curești, str. Polonă 113; Popescu N. I. Zimnicea, str. Traian 33; Albu Const., Focșani, str. Croitori 21; Pașcan Mich., București, str. Sf. Voivozi No. 10; Adrian P., Bu­curești, str. Sabini No. 11; Co­­cea Í. Const., București, str. Că­lușei 33; Popescu At., Călărași, str. București 51; Popescu Nic., București, str. Ștef. Mihăileanu No. 7; Șerbănescu P. Gh., Călă­rași, strada Eliade Rădulescu 24 ; Manu Gheorghe, Ploești, strada Olari No. 203. M A. Z — Eu, zicea un croitor, nu cer nici­odată bani de la om cum se cade. — Dar dată, nu­’ți plătește? — Dacă nu’mi dă bani, după un termen oare­care, nu’l mai consi­der ca un om cum se cade și’i cer... talul Mavroghenî, i cir­cum­scrip­ția respectivă a scris o an­chetă pentru prindia autorilor. Scandalul de ZIF în renasea Eri după amiazîjb la orele 4, un mare scandal s întemeiat la cârciuma­ lui Panaitheorgh­e, prin str. Floreasca No. L Țiganii frați Ghi Ion, Sandu Ioniță și Anghel, suflau la chei la sus numita cârcină. Turmen­tați de băutură, e­rau luat la ceartă cu indivizii lițescu Gheor­ghe și Nicolae Iănnescu. Cearta agravândise, s’a trans­format intr’o bătae trâncenă. Scaune și tot ce. d­in cârciumă sburau pe sus lovit pe clienți. Au fost răniți ușor Duțescu și Ion Anghel. Imediatnterveni ser­gentul de stradă Giorghe Sandu cu No. 423, care făcu­t de te&c­­in invălmășală, a fost lovit copi­lul lonescu loan,în vârstă de 2 ani, fiul lui Gță Ion și al Mariței lonescu. Copilul are o tăurâ adâncă în partea dreaptă, stare muri­bundă copilul a fi dus la spi­talul de copii. Anuiindu-se ime­diat secția 10, d-ni comisari Ra­­let și Pavelescu, s’i transportat la fața locului și a d­ispus ares­tarea țiganilor. Încercare de nucidere Niculae Dobre, ăraș la pala­­tul de justiție, a înfoat­ări d. a. la orele 5 să se su­cidă, spân­­zurându-se de o ’acă într’un om, în curtea calor d-lui G.­răscu, din Colțen­i. Concubina sa luat Ionescu l’a observat însă și argănd în aju­torul lui, i-a tăiat unghia, îm­­pedicându-l de la nqrte- Căzut din,om­orî la orele 12 zi, servitorul Martin Grigore, dfedu-se să culeagă pere dintr'i pom din curtea caselor din s­ Negustori 29, s’a urcat în pom Craca s'a rupt vis și bietul om a căzut jos, de la f­ietri înăl­țime, fracturându-șî ln spinare­. In stare gravă, nengoitul a fost transportat la spitalucolțea. Două accidente Isfixpoi'țȘe Eri s’au întâmplat două mici accidente la expoziție la orele 6 un băiat de 12 ani nnume Dumi­tru Burnaș, aflându-l la pavilio­nul regal, i-a venit u și a că­zut jos. Sergentul l’a luat o brațe și l’a transportat la pavionul sec. de salvare, unde d. I. Mancaș i-a dat ajutoarele necuare. Copi­lul și-a revenit in sinjru. La orele 8, sergentu­l Ciungu­ Nicolae, de 30 ani, veindu-i rău, a fost de asemenea trasportat la pavilionul sec. de salvie. D. dr. Bauberger i-a dat aju­toarele medicale. Arestări difeite Au fost prinși și are­ați : Ghiță Ion, în etate o 18 ani, care împreună cu Ștefan Dumitru a furat un ceas de argit din șo­seaua Basarab No. 126.. N. Niculescu, în etate le 16 ani, urmărit cu mandat. Cunoscutul pungaș Rolf Grim­berg urmărit cu­manda' Vasile Vânătu de 41 ai de fei din Transilvania, fost izitit la d. Gh. Anghelescu din Giurgiu, de la care a fugit cu o îsemnată sumă de bani. Elena Petrescu, în etaj de 39 ani, care vroia să vrază niște o­­biecte furate de pe la­ngustorii din calea Moșilor. Oscar Brăescu, care tadu­se drept agent al Regiei, a xcrocat pe mai mulți debitanți di tutun din corn.. Militari.­ Cazul se cercetează. Excrocul Ionel Hrenelli care împreună cu Nae Oprescu ai furat de la d. Bolintineanu din strada Bradului, pe când se aflase șo­seaua Chiselef, suma de 8­ lei’și un ceas. IMTAMPLIAM BIN­G&PVg&LA Rănit cu cuțitul Stamate Ivașcu și’Tudor Do­­geanu se aflau ori la chef la câr­ciuma lui Nițu Trandafirescu, din șoseaua Grozăvești. La plata con­sumație, s’au iscat certuri intre ei, din care cauză Stamate răni cu cuțitul în ante­brațul stâng pe tovarășul lui de chef. Dogeanu a fost pansat la spitalul Mavro­­gheni.* Circumscripția respectivă a deschis o anchetă. Accident de bicicletă Raul Niculescu, din str. Dul­gheri, mergând cu bicicleta din seara pe la orele 6, la cotitura străzei Buzești s’a lovit cu o că­ruță și căzând s’a rănit grav la cap, fracturându-și și umplotul stâng. El a fost dus la spitalul Filantropia, unde a fost pansat. Ars cu artificii Dănilă Jugas din bulevardul Elisabeta 33, dând foc la niște ar­tificii, una din ele făcu explozie, arzându-l la mâna stângă. Pacien­tul a fost dus la spitalul Filantro­pia, unde a fost pansat. El are arsuri de gr. II-lea, de la cot în jos. Bătut de rest-facétori D. Ilie Radu, intorcându-se ori spre seară acasă in strada Savu Rădulescu (fără număr) a fost lo­­vit pe la spate de niște rău-făcă­­tori, cauzându-i leziuni pe corp și făcându-i două plăgi grave la cap. Rănitul a fost transportat la spi­ Servieta­ Telepbe al ziarellui „Universul“ la mmt mmm ale ziarului «Unwrsul» Ploae torențială.— Servitori hoți.—Scandal.—Exursie Brăila, 29.—Aseară,­­ la orele 7, o ploaia torențială a căzut a­­supra Lacului­ Sârat.Tate stra­dele au fost inundate. Trăsnetul a căzut pe un falnic pip din do­sul cazinului, despicându-l. Tot nisipul șoselelor a fost tî­­rît la câmp pe o distanță de 1 k­m. Terasamentul linei’ tram­vaiului electric s’a surlat la ron­­don ; de asemeni au fot surpă­­turî și prin câte­va curs. — Servitorii Mihai Flip și pe S­trea Brânduș, ai lui Livi Segal, din str. Victoriei 38, au fost prinși cu marfă furată; ei consteau a­­ceste furturi de multă vreme. — Un militar din reg. 11 că­lărași a provocat un enotzm scan­dal d in localul­­ «Pisica neagră» scoțând sabia și am­enințând pe consumatori. — Cei 65 de escursioniști un­guri au plecat azi la Gâațî, spre a vizita orașul. Inaug­urarea unei corporații In Brăila Brăila. 29.— Azi după masă a fost botezat drapelul corporațiu­­nea ferarilor, Sf. Petru, in bise­rica Sf. Petru. Nași au fost pre­fectul Faranga și președintele co­­misiunei interimare Bercianu. După ceremonia religioasă, cu muzica în frunte, însoțită de pre­fect, președintele comisiunei inte­rimare și de polițai, membrii au parcurs multe străzi până la gră­dina publică, unde prefectul a bă­tut un cui în drapelul corpora­­țiunei. Asemenea și președintele comisiunei interimare. După aceasta d. Bereianu a a­­rătat importanța corporației, la care a respins președintele corpu­rS5 ROBIA PATImILOR Mare roman de Paui Boucet PARTEA A TREIA T­at & 1 fi &n 1 XIII Spre reparație — Am pronunțat eu numele mamei d-tale ? Convalescentul se turbură. El adăogă: O cunosc, am văzut-o altă dată. — O cunoști, am văzut-o ? Ad! iată că turbunarea lui Roger se mărea. iată că dege­tele lui apucară învelitoarea pe care i se odihneau mîinile, o strîngea cu nervositate, ma­­șinalicește... Petre zicea acum­ : — Mama mi-a declarat că avusese altă­dată pentru d-ta o foarte mare și sinceră sim­­patie... Simpatia aceea crezuse un moment c’o înpărtășan. — Adeline ! Numele acesta veni d’odată pe buzele lui în același timp ce mîinele i se agitau cu ner­vositate. Apoi se reculese. Un nou nume pronunță : — Ines! — Ines Marquisat... Nu te înșeli, zise Petre. Capul lui Roger recăzu pe pernă, pleoapele i se închiseră un moment, Ines nu încetase de a se in­teresa de el. Ea veghiase asu­pra viețui lui, îi asigurase e­xistența. .... Atunci când Christiana dispăruse. Era o coincidență curioasă, o coincidență stranie care-l ex­plica poate,­ ceea ce era neex­plicabil pentru el. Cu cât se gândeai mai mult la­ păr­ăsirea lai care­ se aâa cu atât mai puțin voia să creadă în bănuiala neliniștitoare ce avea despre moartea nevestei și copiilor lui. Tinerul om — tot după in­­strucțiile date de mama lui de dimineață—urmă­­ — Ines Marquisat... Da, a­­cesta este numele mamei mele iubite și venerate.. Văd că nu ai uitat. «Și fiind­că ai cunoscut’o, nu trebue să te miri că găsin­­du-te singur, părăsit, s’a inte­resat de d-ta... te-a luat sub protecția ei... sub paza ei. «Prezența ei, lăggă a­tta, a­­­­tunci când cu catastrofa, a fă­cut loc unei greșeli, din par­tea alor d-tale... o greșală a cărei victimă a­ fost: «Mama îți va da explicații în privința aceasta... Cum vei părăsi casa aceasta, ce te va pune în curent cu câte**va Roger tăcea. Ridicase cu toate acestea capul. Atent și cu o emoție ce nu caută să ascundă, asculta cuvintele tînărului. ...Cuvinte ce luminau mai mult, umbrele trecutului. ...Care făcea să renască spe­ranța, un moment părăsită de a’și’regăsi ființele scumpe, fără de care viața i-ar fi teribil de dureroasă. El îngână : — O greșeala:« « cărei vic­timă am fost ? El privea pe Petce întrebă­tor, așteptând alte deslușiri. — Da... D-na Darmont o crezu într’o greșeală foarte gravă, care în realitate nu e­­xista, dar ale cărei aparențe erau contra­c­ tale... Ea crezu ca viața împreună nu mai vă era cu putință... și plecă in, streină­ta­te cu­ copiii. fteget föcp o nâsem*** Jk brajii i se rumeniră... Strălu­cirea ochilor creștea. O protestare i ’ se urcă pe buze. —r Dacă ai fi cunoscut pe a­­ceea ce-mi purta numele, fe­meea iubitoare și dreaptă ce alesesem spre a-mi fi tovarășea vieței întregi, nu ai vorbi așa... Pentru ca să me părăsească, au trebuit motive mai grave ca banuelile. Au trebuit să fie probe ale vinovăției mele și probele acele nu existau, fiind­că față de ea și de copii mei nu am să-mi reproșez nimic. Este o»­va obscur­aci.« ce­va ■ce nu-mi spui... — Pentru că nu știți mai mult, d-le... Dar, ți-o repet, explicațiile ce îți va da mama de­sigur, vor risipi întunericul. — Ah!­cât ași vrea să știți, să fiu sigur ! Petre tăcu. —Nu mă întrebi despre sco­pul călătoriei mele ? — Tocmai voiam...să o fac. — Am fost în interesul d-tale la Lucerna, în Elveția, cu mama. — In interesul meu ? — Da, pentru a-ți pricinui o mare bucurie. Din nou, în mintea lui Ro­ger veni imagina Cristianei și a copiilor lui... singura bucu­rie ar fi fost dacă ar fi avut siguranța existenței lor... pe care de acum o bănuia. — Bucurie pentru mine?... Știi ce­va de ai mei?... Le-ai dat de urmă?... — Așa cred. —Spune-mi !... spune-mi tot ...cum?.. unde sunt?... de ce nu vin aci ? In ochii lui speranța strălu­cea... ochii lui erau îndreptați spre ușe... ca in așteptarea cui­va. Petre vroia să’i spue vestea cea bună, cu precauțiune... cu mare băgare de seamă pentru a’l priva de o emoție prea mare, care dacă nu i-ar fi fost fatală iar fi fost cel puțin dăunătoare sănătăței așa de șubrede. Petre începu­ — întâmplarea a făcut ca în timpul copilăriei mele, în că­­lătoriele ce am făcut cu mama, și pe care le făcem în­tot­dea­­una din cauza sănătăței mele, care nu era pe atunci așa de înfloritoare, să ajungem la Lu­cerne. Eu eram foarte slab. La câte­va minute de Lucerne era o casă de sănătate conduse de o doamnă anume Hatley... După laudele ce i se aduceau și după sfatul tuturor lui in­ternat acolo. In câte­va luni, prin bună îngrijire și dragoste ce îmi dădu d-na Harley și copiii ei, în acelai carat și fă­ce sunt acum, tânărul sănătos și voinic... Recunoștința și dragostea mea pentru ei sunt și vor rămâne veșnice. — Cu toate acestea nu văd. — Ai puțină răbdare... Ime­diat după operația d-tale, ai pronunțat niște­ nume, cari mi-au deșteptat amintiri dră­găstoase. — Numele nevestei și copii­i lor mei de­sigur... — Cristiana... Marc... Glo­­deta, care erau și numele ce­lor ce dădusem toată dragos­tea și recunoștința mea. — Numele lor? Ei sunt” ! Ce caută eu la Lucerna? Ce trăesc ? De ce nu m’au 1 cue!?.. .­."" •— Aceste toate ți le a­plica mama, eu nu pe A-qr/4*. spun doar că am fost la ue­u,, -o șil... le-am vorbit, le-am* *­■*■*"« .*a Ăptil.­­ ... »V­ A­­­fia JHpr­i priAA Inimi

Next