Universul, iulie 1906 (Anul 24, nr. 177-207)
1906-07-01 / nr. 177
2 Apele Minerale SLAVIC MOLDOVA) VinotecÄ stour : bolile de stomach, intestine, ficat, rinichi, bășica udului, atrilism, gută, diatesă, urică, etc. Isvorul No. *11 este cea mai higienică, digestivă și diuretică apă de băut cu \g&grupsig vin sau simplă la masă. KateSE! Comenzile se fac la Exploatator, I. Verifier, Farmacist, furnisorul Cursei Regale la Iași și la reprezentantul pentru România Haus Herzog , Co., București. _ 807 UGĂUIANEȘ Siffoui &© f@i jahtea î Conportul Modern.— Lumină electrică Prețuri foarte moderate 1098 _______ * îBabîlKi:3,®*£;î^ Analize complecte de Urinaji Spute, sânge, lapte, suc gastric, secretam și ori-ce producte patologice (tumori etc.), căutarea microbului sifilisului efectuiază în Str. I. C. BRATIANU 5 (Telefon 13/03) m [ Laboratorul Dr. C. ROBIN I Singurul dr. în medicină specialistă cu o practică de laborator de 13 ani și de 9 ani șeful Laboratorului Spitalului Filantropia. Laboratorul particular cel mai bine instalat din țară de Bacteriologie, Microscopie și Chimie clinică — Fondat la 1900 — fostracțisni, tarifa, vase pentru urină etc, se trimit gratis la cerere Băile din Câmpina Sulfureasc iodale și Sărate cei mai renumiți doctori, serviciu prompt s’a deschis. 1049 DIRECȚIUNEA MPÎfa de simință A se adresa d-hn â. GO!LAV floriștieni, gara Ruginoasa 1058 — berlin"^ 331- 1 ST. I. MACHT strada Boon Ka. î, pare tronsultațiard cu celebritățile medicale de la facultate 924 Asistent Fana de profesio Imes Siai farmacia GGLESIU, Roman 1119 DOCTORUL mmk mmm Medic asistent al tr-fei prof. dr. Obregia Ajutor ele anatomie la Facultatea de medicină din București Dă consultații de la 6—8 p. m. (Boale nervoase, Interne, sifilitice și de femei) provizoriu în str. G. D. Palade fost (Sălcuței) No. 11 bis 1108 öiycstrofosfatul de Calciu și Sodiu granulat Keulcescu Este medicațiunea fosforată organică CEA MAI IDEALA. Reconstituantul cel mai puternic, suveran contra Neurasteniei, depresiune nervoase,surmenagiului fizic și intelectual, fosfaturiei, diabetului, etc. Suveran în scrofulosă, înlocuind cu succes „Untura de pește“ mai cu seamă la copii. Isvor de forță și sănătate ! De bazare presutimnieni Flaconul le* 3.50 3981! „STELLA“ I ® Furnisorul Gurieî Hegals 1 "'• Recomandă tot felul de : 1 Săptm Bn äs toaletă 1 ■~. gAFBH m BAS § I Ș*. Migienic pontira ohr&s | S precum și 8271 § lumânări de Steeling g c* B ^ de calitatea cea mai superioară §3 De vînzare la principalele 1 § droguerii, magazine de manu-1 g, factură și coloniare din țară. | iTiwiim.minyuni»iii«niiiiniaami Minimmuw» bei* s. a. rorovici Specialist operator toi hoaie de GAT, NAS și URECHI după o practică îndelungată la clinicele din Viena, Berlin și Paris ale D-lor Profesori: Dr. Politzer, Dr. Haiek, etc. S»ACTIUMMT ia BAPITMA Str. Minervei, îi.—Telefon 19/35 Consultatorii de la 4—6 p.m. 1090 Iată acea dispozițiune : Serbia pentru fiecare transport de vite ■ va trebui să ceară o autorizație prealabilă, care va fi dată sau refuzată fără nici un motiv, numai după dunul plac al guvernului Austro-Ungar." După cum am spus, guvernul sârbesc, a refuzat condițiunile austro-ungare, și astfel conflictul a fost gata. Intr’o corespondență viitoare, voiți căuta să arăt urmările acestui conflict economic dintre mica Serbie și puternica monarhie vecină. NJIN|M11__ Ham. Nou! licențiați ia drept Următorii studenți de la facultatea de drept din București trecând examenul anului al IV-lea, li s-a acordat licența în drept : Alexandrescu P., Angelescu A. Dumitru, Angelescu G., Antonescu Adam, Ardeleanu Al., Bădulescu G. N., Bălteanu G., Buducerea Aristotel, Bamnbacher M, Barbiba, Bărbulescu Gh., Boțea Aurel, Bradea I. Al., Călinescu Aurel, Carcale Gh., G. Gesarhof, Gh. Cristu, Călinescu Eng., Gondeescu Em., Gesar M., Al. Custovici, M. Hristu, Costescu Toma, Constantiniu N., I. Grisenghi, I. Ciocălteî, Crestia D., Cristescu G., Crivăț I., Casiano Emil, Dărăscu N., N. Drăgănescu, G. Corneliu, D. Dumitriu, Dănescu V. C., Dumitrescu N., C. Dumitrescu, C. Negrea, Dumitrescu I., Donose D. 5., Dumitrescu Marcel, Defleury N., D-trescu S., D-trescu S., G. Dobreanu Leonida, Florian N., Fălcoianu A., Firțulescu I., Gabrov M., Gafton I., I. Grntoiu, Al. Geringher A., Gavrilescu V. N., Grecu G., Ghețu I., I. Golan, G. Pavelescu, Gabor Emil, Georgescu Gr., Georgescu M., Horițu V. S., Ilerian G., Husierescu Zaharia, Ionescu I. Boancă, Ionescu G. Baștea, Ignat Ștef., Iosipescu Ioachim, Iuga G. N., Ionescu Gh., Iliescu I. Ilie, Ionescu Toma, Ionescu N. Eug., Ionescu Hr., Iosefache Matei, Ionescu P. N., Ionescu N. Mih., Isăcescu G. Gh., Jinga Ion, Lungeanu M., Lăzăro- C. Sterian, Lahovari Filip, Maier David, Maddcu O. P., Marinescu G., Macovescu D., Mironescu D. V., Mazilu I. G., Milcoveanu G. I., Manolescu I., Mușat G. N., Mulțescu C., Miculescu N., Napoleon G., Niculescu I. I., Natanson M., Nanu C. D., Negulescu A. G., Niculescu Al. Sp., Onea V. Nicolae, Papazolu N. C., Polșer Vasile, Predeleanu Al. Popescu, S. T. Petrescu, A. Virgil, Petrescu D. C., Popa Enache Tudor, Pictoreanu S. N., Petrescu Gh., Pavlidi Dem., Predescu I. V., Petrescu Aurel, Paraschivescu G., Polichroniade Șt., Petrov C., Rohan I. Regen,Steri 5., Steinbruch D., Stoicescu C. G., Seiseanu Adela, Swartz I., Sachelari E., Slave P. I., Sorescu D., Stanică N. S., Tomescu Cr. C., Țigăii M., Teișan I., Teodorescu C., Tănase Marin, Volf Ernest, Ventura Davila, Verra N. O CVGZITA HE 3? 227X Grijile cele mici, sunt cele mari pentru femei. Hranul accident al direstorului inferic si is chibrituri Eri d. a. pe la orele 5 jum. s’a întâmplat un grav accident de automobil. Directorul fabricei de chibrituri, intorcându-se cu automobilul de la Oltenița, însoțit de un prieten, cu soția și un copil, s’a răsturnat automobilul aproape de bariera Văcărești. Directorul fabricei a fost grav rănit. Imediat, d-sa a fost transportat la infirmeria de la penitenciarul Văcărești, de unde după ce a fost pansat a fost trimis la circumscripția 33, în trăsură, spre a face declarație asupra celor întâmplate, iar de aci a fost condus la locuința sa de la fabrica de chibrituri. Starea d-lui director e gravă. Automobilul s’a stricat. Mar. Procesul inginer. N. Sergîiievicî (Prin poștă de la corespondentul nostru particular) R.Sărat, 28 iunie. Tribunalul local a judecat azi procesul de escrocherie și fals intentat în contra ingin. N. Serghievicî, din acest oraș.* La apelul nominal a răspuns numai d. Filipesce, care a fost citat ca informator, lipsind inculpatul și reclamanții, M. I. Cremnitzer și M. Geldbeutel, din Focșani.. Istoricul faptelor Ingin. Serghievici, fiind cumnat cu d. Filipescu, a fost de multe ori ajutat de acesta cu bani, spre a-și putea exercita mai cu înlesnire profesia sa. Văzând că creditul îi e asigurat, Serghievici începu să falsifice semnătura cumnatului sau in diferite polițe, încasând astfel sume mari de bani. Astfel în , timp de 2 ani a încasat cu asemenea polițe suma de 43000 lei, de la d-ni. Cremnitzer și Geldbeutel din Focșani și Gr. Moșescu, din acest oraș. De la acesta din urmă a încasat 1500 lei, cu cari a dispărut din oraș, după ce mai întâi și-a scos un pașaport. El a umblat prin București, Ploești, Iași, Botoșani, și in sfirșit în Bârlad, unde a fost descoperit în ziua de Paști, de către contabilul d-lui Geldbeutel, care se afla in acel oraș, la familia sa și care-l cunoștea personal. A fost adus apoi la Râmnic, unde a fost depus și în urmă liberat pe cauțiune. Procesul judecându-se azi, inculpatul, in urma unor scurte deliberațiuni, a fost condamnat in lipsă la 5 ani închisoare, luându-i-se pe acest timp drepturile civile si politice, și dreptul de a mai ocupa funcțiuni publice pe toată viata. Im de ori la expoziție De mult expoziția nu a fost atât de însuflețită de public, ca in ziua de eri. Fiind sărbătoare și timpul frumos și răcoros, publicul din toate unghiurile capitalei s’a adunat considerabil în dealul Filaretului, vizitând expozițiunea și inundând diferitele localuri din interior. Au fost peste zece mii de oameni.* * * * Aseara expozițiunea a fost iluminată feeric, cu candele române și globuri venețiene. Mai multe musici militare și orchestre au cântat până târziu in diferite puncte ale expozițiunei. * v Dimineața a vizitat expozițiunea delegațiunea rusă a reg. Vologda. Delegațiunea era condusă de d. gen. Averescu și col. Găiseanu și a vizitat pavilionul industriei, al agriculturei, pavilionul austroungar, al d-lor române, etc. La amiazi s’a servit un copios dejun la restaurantul pavilionului austriac, la care au luat parte mulți ofițeri superiori din garnizoana București. După dejun ofițerii s’au reîntors în oraș iar la 9 jum. seara au venit iarăși la expoziție asistând la reprezentațiile teatrale. După reprezentație delegațiunea rusă a părăsit expoziția, ducându-se la palatul regal unde e găzduită. Azi, cu trenul de 6 dim., delegațiunea rusă a părăsit Capitala, ducându-se la Constanța de unde va pleca în Rusia. La ora 7 s’au dat în arenele romane o mare serbare școlară de elevii și elevele școalelor israelite din București. Serbarea s’a terminat la orele 9 seara.* Astăzi d. a. se va face o nouă repetiție, în arenele romane, a cortegiilor istorice ce vor începe Sâmbătă. ____ C ITIM DI STRENATATE Miniștrii de interne și de războii ai Rusiei au luat întinse măsuri spre a se stăvili propaganda politică în armată și publicarea prin ziare a informațiilor privitoare la agitația militară. Tribunalul din New York va avea să judece în cursund un curios proces de divorț. Bogatul negustor Hartie, cere desfacerea căsătoriei învinuindu-și nevasta că are două amanți : pe vizitiu și pe un servitor negru. Dar în cursul instrucțiunei procesului, s-a dovedit că femeea e cinstită și că vizitiul și negrul au fost cumpărați de negustor ca să spue că au avut relațiuni cu soția lui, de care el vrea să se cotoroseasca. .*. Se anunță din New York . O societate a hotărât să clădească o imensă casă—cea mai înaltă din lume *— care să închirieze apartamente pentru birouri. Casa ce se va ridica la colțul str. Broadway cu Liberty Street, va avea 41 etaje, o înălțime de aproape 210 metri, și va costa 7% milioane de franci. Primele mari manevre ale armatei japoneze, de la războiul cu Rusia, se vor face in Septembrie în Coreea. Acum se află în Coreea două divizii japoneze. ,*. In urma agitației panislamitice care ia proporții din ce in ce mai îngrijitoare în Egipt și pare a fi condusă de personalități cu vază, guvernul englez a dat ordin unei escadre de la Gibraltar de arta gata. In acelaș timp s’au luat măsuri pentru întărirea garnizoanelor, precum și a artileriei și a armatei de ocupațiune. Un consorțiu din Hamburg vrea să întemeeze o nouă colonie germană in insula Chiloe, lângă coasta chiliană (America). Se crede că este vorba numai de înființarea mascată a unei stații de cărbuni. Știrea este comentată atât la Londra, cât și la Washington. Ziarul „Kiev Kianin“ din Petersburg a făcut o anchetă asupra bunurilor imobile ale membrilor Dumei, cari se agită în favoarea exproprierea imediate a proprietăței agricole. Această anchetă—sinceră sau nu—ar fi dus la constatarea că toți șefii mișcării, Rodiceff, Kowalewski, Scepcin, mari proprietari de moșii, au avut grija să și le vindă pe prețuri bune, cumperîndu-șî în schimb case la orașe. Faptul curios e că nici unul din cei citați nu au dezmințit nimic din ancheta ziarului. -------------««»IMMMMMi«»»'-"""........ !® © ® pția ș! bancheta! de M Jcreal militar dai abrega» ileî rusești Eri după amiază, la orele 5, după banchetul ce s’a dat delegației rusești a reg. «Vologda« la pavilionul austriac de la expoziție, s’a făcut în parcul, gradinei Oteteleșanu, de la Cercul militar, o recepție militară în onoarea delegației rusești, la care a asistat toți ofițerii din garnizoana București. Recepția a durat de la orele 5 și până la 7 și un sfert, în care timp s’au făcut prezintările. Delegația rusă a stat de vorbă cu toți ofițerii. La recepție s’a servit șampanie, bere, ceai și san vișuri. Banchetul La orele șoapte și un sfert delegația rusă s’a urcat în sala Prin poștă Sâmbătă 1 iulie 1906 cea mare a cercului militar, unde s’a dat banchetul de către membrii cerculu, la care a luat parte d-ni generali, ofițerii superiori comandanți de regimente, și d-niî maiori Rovinaru, șeful serviciului secretariatului din ministerul de război ș și căpitan Șuțu, ajutorul comandantului pieței. Delegația era însoțită de d-ni. general Averescu și locot-colonel Găiseanu. Banchetul a fost servit de casa Capsa. In tot timpul mesei a domnit cea mai mare animație. Atât la recepție cât și în timpul banchetului care a durat până la orele 9, a cântat muzica reg. Mircea No. 32. La orele 9, când s’a terminat banchetul, delegația rusă a plecat din nou să viziteze expoziția. Stusenescu. XZN JPjaOVXiMS JP3S ZI Suferi, înveți. Bhammm Publicul urmărește cu interes reprezentațiile alese ale trupei de la Blanduzia, unde toate exigențele sunt satisfăcute. Pe lângă piesele jucate până acum cu atâta succes, ni se rezervă o sumă de surprinderi menite să înveselească Bucureștiul. Astă seară e anunțată hazlia comedie Hotel Pompadour, a cărei localizare, sub numele de Odăi mobilate, s-a jucat în alte grădini. Hotel Pompadour în traducere păstrează toate subtilitățile și rafinăria spiritului din presa originală. Se va ride mult la această piesă, care se va juca azi și mâine, iar Duminecă se reia marele succes Cvartirul lui Don’Maior. „liliimul“ în prof (De la coresp. noștri part.) Joui, 29 Iunie. CĂLĂRAȘI.—Curtea cu jurați.—Sesiunea de Iulie a Guriei’cu jurați din acest județ se va deschide în ziua de 3 Iulie. Curtea va fi prezidată de d. V. Pretorian, membru la Curtea de apel din București, ca președinte, d-nii Dem. C. Moscu și Gh. Petrescu-Dâmbovițăi de la acest tribunal, ca membrii. Se vor judeca următoarele procese : La 3 Iulie, Gh. Ion Bonghez și Ion Argatu, acuzați de omor. Aceste două procese se vor judeca in contumacie. La 4 Iulie procesul d-lui Gr. Petroniu, girantul ziarului «Voința Națională» din București, acuzat de calomnie prin presă,și Ion I. Cartelarul și Costea Mitruș Mitrea, acuzați de tâlhărie cu omor și la 5 iulie procesul lui Iancu Costache, acuzat de lovituri cari au acuzat moartea, înecați.—Eri, pe la 4 d. a. lucrătorul Gh. Ion Stăncuță, de 45 ani, muncitor la d. arendaș Seceleanu, din Tonea, voind să se scalde in riul Borcea, s’a înecat. El este de fel din Lăpușata (Vâlcea). — Tot eri muncitorul Fănică Corcodel, din Slobozia, de fel din Floricica (Buzeu), voind să se scalde in riul Ialomița, s’a înecat. Cadavrul n’a fost încă găsit înjunghiere.— Aseară individul Canea, din cât. Săpun ori pendinte din comuna Lehliu, luându-se la cearta cu Vasile Nicolae Petcu, la un moment dat, Canea Înfuriat scoate un briceag, ce avea un buzunar și aplică mai multe lovituri cu el, în coasta stângă a lui Petcu. Pacientul în agonie, a fost internat în spital. Agresorul a fost arestat și azi înaintat parchetului. Cadavru găsit.—Femeia Dina Stan Căpriță, din com. Grivița, a găsit astăzi pe câmp pe moșia d-lui Ion Poenaru-Bordea, pendinte din comuna Perieți, cadavrul unui copil, în putrefacție cu un mic strat de pământ peste el, cunoscându-se capul, pieptul și coastele, cele alte membre lipsind. Din cercetările făcute de d. inspector comunal al circ. Slobozia, rezultă că copilul este al femeei Ioana Mitu Nistor Vasilescu din corn. Grivița, declarând că ia ascuns voind să se scape de el. Cadavrul fiind luat a fost înmormântat astăzi. Denaturatei mamă dresându-i-se cuvenitul proces verbal a fost înaintat parchetului. Serbare.—Joui 29 c. și Duminecă 2 Iulie se vor da in grădina «Parcului comunal» din acest oraș, sub patronagiul unui comitet din elita Gălârășană, mari serbări venețiene, bătăi de fiori, confetti și asalturi de serpentine. Produsul serbărilor va servi la mărirea fondului, pentru pictarea catedralei Sf. Nicolae, din acest oraș. FOCȘANI. — t*r«cesul bahuațiilor. — Astăzi s’a înfățișat pentru a treia oară înaintea trib. procesul locuitorilor din mahalaua banc, pentru tulburările cu ocazia alegerilor generale din 1905. S’a ascultat martorii prescnți cari au revenit asupra arătărilor de la instrucție depunând în favoarea inculpaților, în special depoliția d-lui avocat Mamigonian, fost polițait, a făcut mare senzație. După cererea procurorului, procesul s’a amânat, dându-se mandate de aducere pentru martorii absenți.GIURGIU.—Furt.—Lazăr Tuboleski a reclamat poliției că încredințând 40 putini de brânză căruțașului Ivan Peiu, din leul. interior No. 83, pentru a le duce la București, în piața Bibescu-Vodă No. 13, i-a furat pe drum câte 2—3 straturi de brânză din fiecare putină. Sub-comisarul N. Eliescu făcând o descindere la domiciliul căruțașului, a confiscat o putină mare plină cu brânză. Accident nenorocit. — Eri, bătrânul Neiciu Crăciun, fiind trimis la Dunăre cu sacaua pentru a aduce apă, calul s’a speriat și luând’o la fugă a răsturnat sacaua, strivindu-l oribil. Neiciu a fost internat în spitalul județean. Surescitarea grecilor. — Cum d. Haralambie Constandatos, asupra căruia s’a comis un atentat zilele trecute, se bucură de o mare considerație in colonia grecească d’aci, vestea atentatului a umplut de groază pe grecii de aci. Toți discutau cazul acesta, precum și aplicarea legei represaliilor, care va începe la 1 iulie 1906. Distribuirea premiilor. — Azi avut loc in sala de festivități a primăriei de aci, distribuirea premiilor la elevii din școalele primare de băeți și fete. Asista un numeros public. D. director al școalei No. 3, Ion P. Dumitrescu, delegatul corpului didactic primar, a ținut o frumoasă cuvintare ocasională, la care a răspuns d. primar Lăzărescu. Muzica reg. 5 infanterie a intonat imnul regal, care fu ascultat in picioare. Apoi se făcu distribuirea, impărțindu-se copiilor și câte o medalie jubilară. Parastas.—Azi societ. «Industriașilor români» sărbătorindu-șî patronul, s’a celebrat și un parastas in catedrala orașului de către P. S. S. Calist. Botoșeneanu, pentru odihna sufletelor membrilor răposați. Răspunsurile au fost date de corul catedralei, sub conducerea d-lui Nanulescu, maestru de muzică la gimnaziu. Asistau toți membrii societăței, cu drapelul. Eseursimne. — Din inițiativa d-lui agent al N. F. R., Raicovici, din localitate, Duminecă 2 Iulie, orele 8.30 dim., se va face o escursiune pe Dunăre de la Giurgiu-Canal la Oltenița și Turtucaia, înapoierea la Giurgiu va fi la orele 9 seara. Razia de azi noapte. Azi noapte, d. substitut de procuror Em. Angelescu, însoțit de d. Cazaciuk, directorul poliției, și locțiitor de polițai, au făcut o razie pe la cafenelele muncitorilor din piața comerțului. La cafeneaua d-lui Varban Lazăr, găsindu-se mai mulți indivizi jucând «stos», s-au confiscat bani, cărțile și scaunele. Cafegiul a fost dat judecăței. Dispărut. Băiatul Dumitru Florea, din serviciul d-lui Vasile Stănciulescu, cârnățar, a dispărut de la stăpânul său, furându-i o pereche hamuri, o ipingea și alte obiecte. Fiind găsit azi, el a fost arestat, dar neagă, pentru moment, că ar fi luat acele obiecte. Cercetările continuă. Inspecție.—Azi, d. colonel Văleanu, comandantul brigăzei a II-a de cavalerie, a inspectat reg. 10 de cavalerie. PLOEȘTI.Furturi dle bani. — Eri noapte, de către necunoscuți s’a furat din prăvălia d-lui Ghiță Georgescu, brânzar din calea Câmpinei, suma de 800 lei, in diferite monede. Poliția urmărește pe hoți. — Astă-noapte, un rând așa, nume Gheorghe, de fel din Transilvania, din serviciul restaurantului gărei, a furat prin chei potrivite suma de 457 lei, dintrun sertar din restaurant. S’au luat toate măsurile pentru prinderea hoțului, întruniri. Lucrătorii brutari s’au întrunit ori dimineață în localul hotelului «Buștenari» și s’au consfătuit asupra viitoarei alegeri a membrilor noului comitet. — Meseriașii cismari se vor întruni Duminecă, la orele 2 d. a. in localul corporațiunilor unite, spre a alege noul comitet. Accident.— D. V. Andreescu, cârciumar, a călcat ori cu bicicleta pe un băiat al d-lui Anghel Niculae, din str. Câmpinei. Sanitare.— Printre copiii din Ghirdovenî bântue tușea convul M ® Mmi îl?. Un automobil, condus de un sergent din armata permanentă, trecând ori pe calea Rahovei, cu o viteză prea mare, a lovit un vagon de tramvaie. Tânărul sergent a fost azvârlit de pe automobil la cinci metri distanță și rănit grav la cap. A fost transportat la spitalul Golcea. Automobilul a fost sfărâmat. Circumscripția respectivă anchetează cazul. Mar, IMuI Bffl TOATA LIMA Origina sărutatului manei. Sărutatul mânii se trage din vremuri vechi și în viața noastră de toate zilele e un semn de politeță. «Lingușitorii» — zicea înțeleptul Solomon—«nu se obosesc a săruta mafiile patronilor lor.» In vremurile vechi, când dorea cineva să mărturisească stelelor umilita sa închinăciune, o făcea aceasta prin sărutarea manei proprii. Indienii —cât timp se închinau la soare— țineau intr’una mâna la gură. Când grecii cei avuți aduceau jertfe scumpe zeilor—era obiceiul că stând drept în sus sărutau mâna idolilor ori a lor însăși, trimițând în același timp sărutări către orizont. Acest obicei a ajuns și la strămoșii noștri Romani, la cari sărutarea mânei idolilor era un fel de lege. In Roma se obicinuia mult sărutatul mânii, dar aceasta o faceau numai sclavii la domnii lor. Imperatorii țineau mult la aceea ca cei mari să le sărute mâna. Aceasta era un act de înaltă etichetă. Sclavii plecați in genunchi atingeau cu mâna dreaptă poalele hainelor stăpânului ducând apoi mâna la gură. Ceî cari erau sclavi la domnitorii romani, le trimiteau salutul lor acestora din distanță—întocmai ca și zeilor—prin sărutarea mânilor lor proprii. INFORMAȚII! VINERI ♦ M. S. Regele a primit din partea Împăratului Nicolae II al Rusiei o scrisoare prin care-I nenotifică că marea ducesă Elisabeta Mavrikievna, soția marelui duce Constantin Constantinovici, a dat naștere unei principese. D. de Giers, ministru plenipotențiar al Rusiei, a avut onoarea a remite M. S. Regelui scrisoarea de notificare. ♦ După o statistică recentă, la București sunt 34.338 case,din cari 26.268 cu un singur cat și 922 cu subsol, 6797 cu două etaje și 199 cu mai mult de 2 caturi. Aceste case au 113.499 odăi cu 23.924 bucătării. In Capitală sunt 5691 magazine, 1582 ateliere, 260 restaurante, 199 cafenele și 1917 cârciumi. <► Mâine, Sâmbătă, 1 Iulie, încep în arenele romane de la Expoziție cortegiile istorice organizate de d. Al. Davila, director general al teatrelor. ♦ D. loan N. Lahovari, ministrul domeniilor, se va întoarce azi Vineri în Capitală, venind din inspecțiunile ce a făcut in Dobrogea. ♦ La 20 iulie va fi la Constanța o serbare pentru inaugurarea băilor de la Mamaia și punerea pietrei fundamentale : 1) a cazinului comunal de pe malul mărei, 2) a bisericei din partea de sus a orașului și 3) a unui nou local de școală primară. D-nii miniștri I. Lahovari, I. Grădișteanu și M. Vlădescu vor asista la această serbare. ^ D. I. Kalinderu, administratorul domeniilor Coroanei și președintele Academiei, are de gând să înființeze la București 4 biblioteci populare. ♦ D. G. Gr. Cantacuzino, primministru și ministru de interne, va pleca mâine seară la Râmnicu- Vâlcei, spre a lua parte la solemnitatea desvelirei bustului ridicat íd amintirea lui A. Lahovari. Candidatul partidului conservator guvern, la scaunul vacant de deputat al coleg. I de Dâmbovița este d. Nic. Ghica, fost secretar general al ministerului afacerilor străine. ♦ D. Alex. B. Miulescu, doctorand, a fost numit ca intern-pedagog pe timpul vacanției, lunile Iulie și August, la Sanatoriul din Predeal. ♦ D. dr. Gr. Nicolau, medic diriginte al stațiunei balneare Călimănești - Căciulata, auzind că Papa e bolnav de gută, a trimis d-rulul Lapponi, medicul vaticanului, o scrisoare a sa asupra eficacităței apei de Căciulata, sfătuind printr’o scrisoare pe d-rul Lapponi să supue pe Papa la o cură cu această apă, asigurându-l că se va vindeca de gută. Orchestra conservatorului din Iași, compusă din 30 elevi și profesori, a plecat la Constanța, unde a fost angajată de către primăria acelui oraș, pentru întreg sezonul băilor. ♦ Autoritățile din Cernăuți au cerut telegrafic celor române urmărirea individului Carol Stein, un periculos asasin, care a isbutit să evadeze din penitenciarul acelui oraș. ♦ D. D. Greceanu, ministrul justiției, va pleca mâine seară la Iași. Duminecă se va ține acolo o întrunire a membrilor clubului conservator, la care va participa și d-sa. ♦ Corespondentul nostru din Cernăuți ne scrie că pe ziua de 1 Septembrie filiala gimnaziului de Stat din acel oraș, înzestrată cu clase paralele române, va deveni școală românească separată și va purta numele de «Gimnaziul al 3-lea de Stat». ♦ Eri Joui, s’a oficiat la biserica din cătunul Herăstrău, un parastas pentru odihna sufletului defunctului Apostol Ioan, care a dăruit acestei biserici suma de 30.000 franci. Serviciul divin a fost oficiat de P. S. arehiereul Sofrottie Vulpescu Craioveanul. ♦ La Londra se ține acum, în localul Universității, congresul internațional de sociologie, sub președinția cunoscutului economist Levasseur. Discuțiunile congresului se desfășoară asupra interesantei teme: «Lupta de clase». Dintre români ia parte la congres >d. A. D. Xenopol, profesor la Universitatea din Iași. ♦ Ni se scrie din Văratec (jud. Neamțu) că epidemia de scarlatina ce bântuia in acea localitate, a încetat cu desăvîrșire. Medicul plășii constată aceasta în procesul verbal de inspecțiune de la 22 curent. «■ Ieri s’a făcut in Capitală distribuirea premiilor la parte din școalele primare; la altă parte din ele, solemnitatea a avut loc Duminica trecută. ♦ Alaltă eri s’a inaugurat noul spital din Tg.Frumos. <> lată programul desvelirei bustului lui Alexandru Lahovari, in ziua de 2 Iulie în R.Vâlcea . La orele 11 dim., se va celebra un serviciu religios lângă monument, în piața Alexandru Lahovari, de P. S. părintele Athanasie Mironescu, Episcopul Râmnicului Noul Severin, înconjurat de clerul Episcopiei. Un delegat al comitetului de inițiativă va preda bustul consiliului comunal , va răspunde primarul sau un delegat al consiliului comunal. Se vor rosti cuvintări de amicii și admiratorii lui Al. Lahovari. După săvârșirea solemnităței, invitații vor trece in grădina publică «Zăvoiul», unde se va servi un banchet. ♦ Inginerul Puclitzchi, de la construcția portului Constanța, s’a dus la Mangalia spre a aranja aducerea dragei pentru începerea adâncirei in port, ca să poată acosta vase mari. In curând va incepe și construcția debarcaderului ’de’ fer, și se va aduce din Bulgaria geamandura cu clopot, care a fost luată de furtună iarna trecută. ♦ Aseara a avut loc la școala specială de artilerie și geniu din calea Griviței, un banchet al nouilor ofițeri, promoțiunea anului acestuia. Au luat parte ofițeri profesori și noui ofițeri de artilerie și geniu. Manutanța militară șî-a serbat cri patronul său. La orele 11 dim., preotul I. Vlădescu, confesorul garnizoanei, a oficiat un serviciu religios, în prezența d-lor maiori Stef. Dumitrescu șeful manutanței, maior Mișu Georgescu și a întreg corpului ofițeresc și trupei manutanței. După serviciul religios preotul Vlădescu a ținut o cuvintare, arătând viața și meritele acestor mari ver domnici ai Bisericei. Apoi ofițerii și trupa au luat masa împreună. D. maior Dumitrescu a toastat pentru familia Regală și șefii marcanți ai instituțiunei. D. maior Georgescu a toastat pentru d. maior Dumitrescu, șeful manutanței. La orele 2 d. a. serbarea s-a terminat. ȘTIRI ȘCOLARE ♦ Au mai reușit la examenul de capacitate de la externatul Carmen Sylva din București următoarele eleve : Mirescu C., Pallada E., Popescu E., Răducanu S., Rozenzweig R., Stănescu Alexe, Stănescu P. M. și Tomescu M. ♦ Eri la școala de fete No. 1 din Izvor s’a făcut distribuția premiilor elevelor acelei școli. . Dintre eleve a atras admirația asistenților eleva Simionescu Ecaterina, care a cântat cu o voce foarte frumoasă, și a declamat cu căldură mai multe bucăți. «■In «Monitorul Oficial» de eri (No. 73) «’a publicat un tablou de școli nouî ce se vor înființa la sate pe ziua de 1 Octombrie și de posturile învățători ce se vor adăuga la cele existente. STIRI ECONOMICE ȘI FINANCIARE ♦ Ministerul de finanțe a hotărit ca monetele de aramă de 5 și 10 bani să continue încă a fi primite și după 30 Iunie până la 31 August 1906 inclusiv, la toate casele Statului, fie in plăți, fie în schimb, fără nici un scuzămînt. Acest termen ce se acordă este cel din urmă, și după expirarea lui monetele de aramă de S și 10 bani, nu vor mai avea în mod irevocabil puterea liberatoare. ♦ In viile de pe teritoriul com. Isvoarele (Ilfov), constatându-se mai multe focare filoxerice, teritoriul acelei comune se declară filoxerat. Proprietarii de vii din acea comună sunt liberi a-șî replanta viile cu vița americană. ♦ Banca română din Bitolia va începe să funcționeze în cursul lunei viitoare. ȘTIRI MILITARE ♦ Următorii ofițeri de rezervă din reg. 5 Ialomița sunt chemați la concentrare, de la 10 August la 8 Septembrie . Locot. Naum Andrenii, București, str. Polonă 126 ; sub-locotenenții Alexandrescu Virgilul, București, str. Polonă 113; Popescu N. I. Zimnicea, str. Traian 33; Albu Const., Focșani, str. Croitori 21; Pașcan Mich., București, str. Sf. Voivozi No. 10; Adrian P., București, str. Sabini No. 11; Cocea Í. Const., București, str. Călușei 33; Popescu At., Călărași, str. București 51; Popescu Nic., București, str. Ștef. Mihăileanu No. 7; Șerbănescu P. Gh., Călărași, strada Eliade Rădulescu 24 ; Manu Gheorghe, Ploești, strada Olari No. 203. M A. Z — Eu, zicea un croitor, nu cer niciodată bani de la om cum se cade. — Dar dată, nu’ți plătește? — Dacă nu’mi dă bani, după un termen oarecare, nu’l mai consider ca un om cum se cade și’i cer... talul Mavroghenî, i circumscripția respectivă a scris o anchetă pentru prindia autorilor. Scandalul de ZIF în renasea Eri după amiazîjb la orele 4, un mare scandal s întemeiat la cârciuma lui Panaitheorghe, prin str. Floreasca No. L Țiganii frați Ghi Ion, Sandu Ioniță și Anghel, suflau la chei la sus numita cârcină. Turmentați de băutură, erau luat la ceartă cu indivizii lițescu Gheorghe și Nicolae Iănnescu. Cearta agravândise, s’a transformat intr’o bătae trâncenă. Scaune și tot ce. din cârciumă sburau pe sus lovit pe clienți. Au fost răniți ușor Duțescu și Ion Anghel. Imediatnterveni sergentul de stradă Giorghe Sandu cu No. 423, care făcut de te&cin invălmășală, a fost lovit copilul lonescu loan,în vârstă de 2 ani, fiul lui Gță Ion și al Mariței lonescu. Copilul are o tăurâ adâncă în partea dreaptă, stare muribundă copilul a fi dus la spitalul de copii. Anuiindu-se imediat secția 10, d-ni comisari Ralet și Pavelescu, s’i transportat la fața locului și a dispus arestarea țiganilor. Încercare de nucidere Niculae Dobre, ăraș la palatul de justiție, a înfoatări d. a. la orele 5 să se sucidă, spânzurându-se de o ’acă într’un om, în curtea calor d-lui G.răscu, din Colțeni. Concubina sa luat Ionescu l’a observat însă și argănd în ajutorul lui, i-a tăiat unghia, împedicându-l de la nqrte- Căzut din,omorî la orele 12 zi, servitorul Martin Grigore, dfedu-se să culeagă pere dintr'i pom din curtea caselor din s Negustori 29, s’a urcat în pom Craca s'a rupt vis și bietul om a căzut jos, de la fietri înălțime, fracturându-șî ln spinare. In stare gravă, nengoitul a fost transportat la spitalucolțea. Două accidente Isfixpoi'țȘe Eri s’au întâmplat două mici accidente la expoziție la orele 6 un băiat de 12 ani nnume Dumitru Burnaș, aflându-l la pavilionul regal, i-a venit u și a căzut jos. Sergentul l’a luat o brațe și l’a transportat la pavionul sec. de salvare, unde d. I. Mancaș i-a dat ajutoarele necuare. Copilul și-a revenit in sinjru. La orele 8, sergentul Ciungu Nicolae, de 30 ani, veindu-i rău, a fost de asemenea trasportat la pavilionul sec. de salvie. D. dr. Bauberger i-a dat ajutoarele medicale. Arestări difeite Au fost prinși și areați : Ghiță Ion, în etate o 18 ani, care împreună cu Ștefan Dumitru a furat un ceas de argit din șoseaua Basarab No. 126.. N. Niculescu, în etate le 16 ani, urmărit cu mandat. Cunoscutul pungaș Rolf Grimberg urmărit cumanda' Vasile Vânătu de 41 ai de fei din Transilvania, fost izitit la d. Gh. Anghelescu din Giurgiu, de la care a fugit cu o îsemnată sumă de bani. Elena Petrescu, în etaj de 39 ani, care vroia să vrază niște obiecte furate de pe langustorii din calea Moșilor. Oscar Brăescu, care taduse drept agent al Regiei, a xcrocat pe mai mulți debitanți di tutun din corn.. Militari. Cazul se cercetează. Excrocul Ionel Hrenelli care împreună cu Nae Oprescu ai furat de la d. Bolintineanu din strada Bradului, pe când se aflase șoseaua Chiselef, suma de 8 lei’și un ceas. IMTAMPLIAM BING&PVg&LA Rănit cu cuțitul Stamate Ivașcu și’Tudor Dogeanu se aflau ori la chef la cârciuma lui Nițu Trandafirescu, din șoseaua Grozăvești. La plata consumație, s’au iscat certuri intre ei, din care cauză Stamate răni cu cuțitul în antebrațul stâng pe tovarășul lui de chef. Dogeanu a fost pansat la spitalul Mavrogheni.* Circumscripția respectivă a deschis o anchetă. Accident de bicicletă Raul Niculescu, din str. Dulgheri, mergând cu bicicleta din seara pe la orele 6, la cotitura străzei Buzești s’a lovit cu o căruță și căzând s’a rănit grav la cap, fracturându-și și umplotul stâng. El a fost dus la spitalul Filantropia, unde a fost pansat. Ars cu artificii Dănilă Jugas din bulevardul Elisabeta 33, dând foc la niște artificii, una din ele făcu explozie, arzându-l la mâna stângă. Pacientul a fost dus la spitalul Filantropia, unde a fost pansat. El are arsuri de gr. II-lea, de la cot în jos. Bătut de rest-facétori D. Ilie Radu, intorcându-se ori spre seară acasă in strada Savu Rădulescu (fără număr) a fost lovit pe la spate de niște rău-făcători, cauzându-i leziuni pe corp și făcându-i două plăgi grave la cap. Rănitul a fost transportat la spi Servieta Telepbe al ziarellui „Universul“ la mmt mmm ale ziarului «Unwrsul» Ploae torențială.— Servitori hoți.—Scandal.—Exursie Brăila, 29.—Aseară, la orele 7, o ploaia torențială a căzut asupra Lacului Sârat.Tate stradele au fost inundate. Trăsnetul a căzut pe un falnic pip din dosul cazinului, despicându-l. Tot nisipul șoselelor a fost tîrît la câmp pe o distanță de 1 km. Terasamentul linei’ tramvaiului electric s’a surlat la rondon ; de asemeni au fot surpăturî și prin câteva curs. — Servitorii Mihai Flip și pe Strea Brânduș, ai lui Livi Segal, din str. Victoriei 38, au fost prinși cu marfă furată; ei consteau aceste furturi de multă vreme. — Un militar din reg. 11 călărași a provocat un enotzm scandal d in localul «Pisica neagră» scoțând sabia și amenințând pe consumatori. — Cei 65 de escursioniști unguri au plecat azi la Gâațî, spre a vizita orașul. Inaugurarea unei corporații In Brăila Brăila. 29.— Azi după masă a fost botezat drapelul corporațiunea ferarilor, Sf. Petru, in biserica Sf. Petru. Nași au fost prefectul Faranga și președintele comisiunei interimare Bercianu. După ceremonia religioasă, cu muzica în frunte, însoțită de prefect, președintele comisiunei interimare și de polițai, membrii au parcurs multe străzi până la grădina publică, unde prefectul a bătut un cui în drapelul corporațiunei. Asemenea și președintele comisiunei interimare. După aceasta d. Bereianu a arătat importanța corporației, la care a respins președintele corpurS5 ROBIA PATImILOR Mare roman de Paui Boucet PARTEA A TREIA Tat & 1 fi &n 1 XIII Spre reparație — Am pronunțat eu numele mamei d-tale ? Convalescentul se turbură. El adăogă: O cunosc, am văzut-o altă dată. — O cunoști, am văzut-o ? Ad! iată că turbunarea lui Roger se mărea. iată că degetele lui apucară învelitoarea pe care i se odihneau mîinile, o strîngea cu nervositate, mașinalicește... Petre zicea acum : — Mama mi-a declarat că avusese altădată pentru d-ta o foarte mare și sinceră simpatie... Simpatia aceea crezuse un moment c’o înpărtășan. — Adeline ! Numele acesta veni d’odată pe buzele lui în același timp ce mîinele i se agitau cu nervositate. Apoi se reculese. Un nou nume pronunță : — Ines! — Ines Marquisat... Nu te înșeli, zise Petre. Capul lui Roger recăzu pe pernă, pleoapele i se închiseră un moment, Ines nu încetase de a se interesa de el. Ea veghiase asupra viețui lui, îi asigurase existența. .... Atunci când Christiana dispăruse. Era o coincidență curioasă, o coincidență stranie care-l explica poate, ceea ce era neexplicabil pentru el. Cu cât se gândeai mai mult la părăsirea lai care se aâa cu atât mai puțin voia să creadă în bănuiala neliniștitoare ce avea despre moartea nevestei și copiilor lui. Tinerul om — tot după instrucțiile date de mama lui de dimineață—urmă — Ines Marquisat... Da, acesta este numele mamei mele iubite și venerate.. Văd că nu ai uitat. «Și fiindcă ai cunoscut’o, nu trebue să te miri că găsindu-te singur, părăsit, s’a interesat de d-ta... te-a luat sub protecția ei... sub paza ei. «Prezența ei, lăggă atta, atunci când cu catastrofa, a făcut loc unei greșeli, din partea alor d-tale... o greșală a cărei victimă a fost: «Mama îți va da explicații în privința aceasta... Cum vei părăsi casa aceasta, ce te va pune în curent cu câte**va Roger tăcea. Ridicase cu toate acestea capul. Atent și cu o emoție ce nu caută să ascundă, asculta cuvintele tînărului. ...Cuvinte ce luminau mai mult, umbrele trecutului. ...Care făcea să renască speranța, un moment părăsită de a’și’regăsi ființele scumpe, fără de care viața i-ar fi teribil de dureroasă. El îngână : — O greșeala:« « cărei victimă am fost ? El privea pe Petce întrebător, așteptând alte deslușiri. — Da... D-na Darmont o crezu într’o greșeală foarte gravă, care în realitate nu exista, dar ale cărei aparențe erau contrac tale... Ea crezu ca viața împreună nu mai vă era cu putință... și plecă in, streinătate cu copiii. fteget föcp o nâsem*** Jk brajii i se rumeniră... Strălucirea ochilor creștea. O protestare i ’ se urcă pe buze. —r Dacă ai fi cunoscut pe aceea ce-mi purta numele, femeea iubitoare și dreaptă ce alesesem spre a-mi fi tovarășea vieței întregi, nu ai vorbi așa... Pentru ca să me părăsească, au trebuit motive mai grave ca banuelile. Au trebuit să fie probe ale vinovăției mele și probele acele nu existau, fiindcă față de ea și de copii mei nu am să-mi reproșez nimic. Este o»va obscuraci.« ceva ■ce nu-mi spui... — Pentru că nu știți mai mult, d-le... Dar, ți-o repet, explicațiile ce îți va da mama desigur, vor risipi întunericul. — Ah!cât ași vrea să știți, să fiu sigur ! Petre tăcu. —Nu mă întrebi despre scopul călătoriei mele ? — Tocmai voiam...să o fac. — Am fost în interesul d-tale la Lucerna, în Elveția, cu mama. — In interesul meu ? — Da, pentru a-ți pricinui o mare bucurie. Din nou, în mintea lui Roger veni imagina Cristianei și a copiilor lui... singura bucurie ar fi fost dacă ar fi avut siguranța existenței lor... pe care de acum o bănuia. — Bucurie pentru mine?... Știi ceva de ai mei?... Le-ai dat de urmă?... — Așa cred. —Spune-mi !... spune-mi tot ...cum?.. unde sunt?... de ce nu vin aci ? In ochii lui speranța strălucea... ochii lui erau îndreptați spre ușe... ca in așteptarea cuiva. Petre vroia să’i spue vestea cea bună, cu precauțiune... cu mare băgare de seamă pentru a’l priva de o emoție prea mare, care dacă nu i-ar fi fost fatală iar fi fost cel puțin dăunătoare sănătăței așa de șubrede. Petre începu — întâmplarea a făcut ca în timpul copilăriei mele, în călătoriele ce am făcut cu mama, și pe care le făcem întotdeauna din cauza sănătăței mele, care nu era pe atunci așa de înfloritoare, să ajungem la Lucerne. Eu eram foarte slab. La câteva minute de Lucerne era o casă de sănătate conduse de o doamnă anume Hatley... După laudele ce i se aduceau și după sfatul tuturor lui internat acolo. In câteva luni, prin bună îngrijire și dragoste ce îmi dădu d-na Harley și copiii ei, în acelai carat și făce sunt acum, tânărul sănătos și voinic... Recunoștința și dragostea mea pentru ei sunt și vor rămâne veșnice. — Cu toate acestea nu văd. — Ai puțină răbdare... Imediat după operația d-tale, ai pronunțat niște nume, cari mi-au deșteptat amintiri drăgăstoase. — Numele nevestei și copiii lor mei desigur... — Cristiana... Marc... Glodeta, care erau și numele celor ce dădusem toată dragostea și recunoștința mea. — Numele lor? Ei sunt” ! Ce caută eu la Lucerna? Ce trăesc ? De ce nu m’au 1 cue!?.. .."" •— Aceste toate ți le aplica mama, eu nu pe A-qr/4*. spun doar că am fost la ueu,, -o șil... le-am vorbit, le-am* *■*■*"« .*a Ăptil. ... »V Afia JHpri priAA Inimi