Universul, octombrie 1906 (Anul 24, nr. 269-299)

1906-10-01 / nr. 269

Mânăstirea Sf. Gh­eorgh­e-Zografu de la muntele Athos. — (Vezi explicația) Calendar pe anul 1­906 Ortodox Sâmbătă, 30 Septembrie. — Păr. Grigorie, episcopul Armeniei. Catolic Sâmbătă, 13 Octombrie.—Eduard. Soarele răsare 6.27, apune 5.36 București, 30 Septembrie Predicile cutiilor silești Vorbind de greutățile și piedi­cile ce întâmpină obștiile sătești, d. Vintilă I. C. Brătianu, în ar­ticolul de care am vorbit și în numărul trecut, accentuiază că în cele mai multe cazuri, în cari Casa centrală a intervenit, ea a găsit bunăvoință administrațiilor centrale. .,In deosebi de ministru al domeniilor a ținut să lase la o parte ori­ce considerație când a fost vorba de a sprijini împreu­nă cu Casa centrală dobândirea dreptului călcat al vreunei obștii“. In situația de azi,—continuă d. V. I. G. Brătianu,—se simte ne­voia nu numai de bunăvoința au­torităților, dar și de ajutorul lor neîntrerupt și de fapt. Căci pe lângă vrășmașii de cari s’a. a­­­mintit până aci, este fostul aren­daș sau arendașul vecin ; unul se găsește scos din moșie, cel­ l’alt în neputință prin concurența li­beră, ce se face de a specula munca și sărăcia, cum făcuse până a­­cuma. Aceștia din urmă sunt Încă prea puternici, și sătenii nu vor putea Învinge, ori­cât de tari ar fi, cănd administrația publică nu le va da ajutorul ei. Numai cu acest sprijin se va putea eși dintr’o stare rea și învechită, în care se luptă deoparte muncitorul istovit și adus la sapă de lemn, iar de alta cel ce are la spatele lui nu numai capital, dar și un întreg sistem de acaparare a pă­mântului, din care face un mo­nopol in folosul lui. Bunăvoința adusă de administra­țiile publice s'a arătat prin arendă­rile făcute obștiilor. In adevăr din cele 53 moșii arendate până acum de obștii, statul le-a dat 32, eforia spitalelor civile 4, eforia sfintului Spiridon 2, Casa școalelor 3, co­munele 3, așezământul Nifon 1, iar proprietarii particulari numai 8. Mai sunt și alte greutăți, le­gate de starea actuală a sătenilor, sau de piedicile pe cari timpurile trecute le-au­ adunat până azi. In afară de câte­va cazuri foarte rare, dorința de a arenda la cei mai mulți din membrii obște­i nu este isvorîtă din nevoia de a-și între­buința economiile ce au­, ci e im­pusă prin lipsa totală de pămînt de cultură și din nenorocire de cele mai multe ori pentru a scăpa de condițiile sălbatice ce le im­pune vre-un arendaș speculator. Aceasta reiese, chiar din îm­părțeala obștiilor pe județele din țară. In Moldova, de o întindere mai mică, dar unde țăranul este într’o stare mai proastă ca cel din Muntenia și unde are mai puțin spirit de inițiativă, găsim proporțional un număr mai mare de obștii de arendare. In județele Sîn­cari invoelile sunt mai grele, ocinaî acolo mișcarea pentru a­­ren­dare este mai puternică. Aceasta mai reiese și din pre­țurile oferite la licitație de ță­rani ; d. Brătianu dă câte­va pilde : La moșia Trestenicul din Vlașca s’a sporit arenda de la 50.000 l­a 91.000; la Vărăști-Odobenî, Ilfov, de la 10 la 15 mii; la Poposiți, Botoșani cu 43 la sută, la An­­dreșeni, Iași cu 130 la sută, — etc. — la moșiile date "în arendă de stat obștiilor a fost peste tot de mai bine de 60 la sută... Schimbatu-sa ceva, •— se întreabă d. V. I. C. Brătianu,—în acești ani din urmă, ani răi de porumb, ce să justifice aceste sporuri de arendă ? Nu, dar ele denotă te­merea țăranilor de a nu se pre­lungi starea de robie in care se găsesc câte­odată. Despre sistemul unor specula­tori de a ridica arenzile, bazân­­du-se numai pe specularea ne­­voiei de pămînt, a țăranului și a lipsei de pășune, cum și despre firul ce trebue pus unui aseme­nea sistem,—în numărul viitor. “Din Italia" (Gara sa particulară a ziarului «Universul») Roma, 25 Septembrie. Conflictul franco - vatican Se dezminte din nou­ zvonul publi­­cărei unui document asupra afacerilor din Franța, de care vorbește unele ziare. In cercurile politice de aci se­ asigură căi ese partea vaticanului si­tuația este cu totul staționară , că sfântul Scaun mi s’a ocupat încă de instrucțiunile ce vor fi trimise epis­­copilor, cu privire la aplicarea legei separației. Foarte probabil chestiunea nu va fi adusă înaintea congregalii­nea afa­cerilor eclesiastice de­cât în Noem­­brie viitor. Și aceste instrucțiuni nu vor putea fi de­cât foarte sumare, de­oare­ce Vaticanul este nevoit să -și reguleze conduita după aceea a gu­vernului francez și guvernul însuși nu știe care ’i va fi politica. Totul lasă a se crede că situația se va lămuri numai după deschide­rea Camerei franceze. Sunt de pe a­­cum la ordinea zilei interpretări cari vor provoca o largă desbatere asupra chestiunei religioase ; numai atunci se va putea ști care e atitudinea ma­joritate­ în această materie și ce di­rectivă va da ea guvernului pentru aplicarea legei separației. r­elațiile Halo­geriitt.no Comentîndu-se știrea venirei la Roma a d-lui Tschirsch­ky, ministrul german, se zice că Tittoni a fost a­­nunțat încă din primele zile ale lui August de această vizită. Dar a­­ceasta călătorie nu e determinată de necesitatea unei discuții asupra unor chestiuni speciale, nici de a se în­tări bazele alianței care își urmează liniștită calea ; ea nu e de­cât o ma­­nifestațiune a relațiunilor existente între Italia și Germania, după cum a fost întâlnirea lui Tittoni cu Bu­llow. Acesta din urmă neputând părăsi de data aceasta Germania, vine se­cretarul său, care va relua cu Tittoni conversația confidențială de la punc­tul la care a fost lăsată la Baden, unde—­spun ziarele oficioase—Tittoni și Bi­llow s’a găsit de acord pe toate liniile politicei internaționale. Tittoni cunoaște pe d. Tsehirschky de­oare­ce l’a întâlnit de doue ori la Neapole ; nu aceasta ar fi deci prima oară când cei două oameni de Stat vor avea ocazia să vorbească de lu­cruri care să intereseze țările lor respective. M­oartea unei artiste celebre Adelaida Ristori a murit aci, a­­sistată până în ultimul moment de fiica sa Bianca. Fiul ei, marchizul George, gentilom de Curte, care se află la Paris cu regina Margareta, este așteptat ace­astă seară. Moartea Adelaidei Ristori a produs în toată Italia o adâncă impresie. Cea mai mare tragediană italiană, a secolului al XIX-lea, se născuse la 1822. In primii ani s’a dedicat co­­mediei, dar maestoasa ei frumusețe, noblețea gustului, căldura vocea, pu­terea sentimentului o duseră firește către teatrul tragic. Cariera ei părea că trebue să se închidă în vârstă fra­gedă, când s’a căsătorit la 1847, cu marchizul Gapranica del Grillo și s’a retras de pe scenă. Peste puțini ani însă, farmecul artei o atrase din nou la teatru, și atunci începu seria ma­rilor ei triumfuri. Din Italia trecu la Viena, la Pa­ris, la Londra, obținând memorabile impresii de măriri. In special impor­tante fură aparițiile ei la Paris. Aci ea obține unul din cele mai mari triumfuri artistice ale vieței ei, ju­când ,,Medea“ de Logouvé, pe care Rachel o refuzase.. De la 1857-1861 Adeleida Ristori a purtat arta italiană în Spania, în Olanda, în Rusia , mai târziu la Con­stantinopol și în America. De mai bine de 20 ani, după ce a sguduit cu interpretările ei lumea întreagă, suverana artistă se retrăsese de pe scenă, continuând la Roma viața aceea severă de femee nobilă pentru care părea a fi fost născută tot ca și pentru gloria teatrului. _________Antigon. Manevrele regale {Prin telefon de la trimisul nostru special­ Ploești 29 Septembrie. Orașul este splendid pavoazat și in plină sărbătoare așteptând sosirea­­ Suveranului. Arcuri, de triumf ridicate de la distanță la distanță, înfrumusețează bulevardul. Peronul gării e de asemenea fru­mos decorat cu drapele și ghirlante de stejar. La orele 9 atașații militari au ple­cat cu un tren special la Valea Că­lugărească însoțiți de generalii Cul­­cer și Tătărăscu. Trenul regal a trecut prin gară la 10 jum., ducându-se spre câmpul de manevre. Trenul s’a oprit la Va­­lea­ Călugărească. Au descins din tren M. S. Regele, Principesa Maria suitele,aghiotanț­ii. M.S.a fost întâmpi­nat de către primul ministru Canta­­cuzino, gen. Manu, min. de razboiu, M. Cantacuzino primarul Capitalei și atașații militari streini. Mai erau de față, primarii corn. învecinate precum și numeroși locui­tori din împrejurimi, cari au­ făcut o frumoasă primire Suveranului. Suveranul s’a întreținut cu toți cei de față, apoi s’a urcat în­ automobil împreună cu d. general Manu, du­­cându-se pe câmpul de luptă. Prințul Ferdinand și principesa Maria au urmărit manevrele călări și atașații militari asemenea, iar pri­mul ministru și primarul Capitalei in alt automobil. Suveranul a vizitat tot câmpul de manevre, asistând la lupte în două poziții. După terminarea luptelor, Su­veranul cu suita și toate persoanele s’a și reîntors la halta cea mai apro­piată din Valea Călugărească de unde au luat trenul pentru Ploești. Ploești, 29 Septembrie. Primirea Suveranilor Încă de la ora 2 gara era plină de lume. Printre persoanele oficiale erau d-nii: Dobrescu primarul orașului, Mișu Bălteanu, Teod­or Văcărescu, Emilian, Bilciurescu, Sache Mari­­nescu, dr. Cosma, Sterigiescu, Ba­riton și Ilaica, representanții jud. în parlament, C. Demetrescu prim pre­ședinte al Tribunalului­, Ciuflea prim procuror, Notara Oprișanu magis­trați, membrii consiliului co­munal, consiliul jud­e­ț­e­a­n, cor­pul didactic, clerul in frunte cu protoereul județului,d-ni Goroveanu, I. Gogălniceanu președ. Camerelor de Co­merț și meserii împreună cu membrii acestor camere,ofițeri veterani și func. superiori ai autorității, d-nii d-r Za­­haria, Negruț, Popescu, Duca, Avră­­mescu, Angelescu, d-nii Zamfirescu, Lupescu, și alte persoane marcante. Trenul regal a intrat în gară la orele 4 p. m. Muzica a intonat imnul regal pe când o companie din reg. 32 a dat onorurile militare, întreaga asistență a izbucnit «ile. Suveranul a trecut in revistă trupele. Primarul Dobrescu a presintat tra­diționala pâine și sare, apoi prefec­tul Elefterescu a făcut presentările persoanelor de față, cu care Suveranul s-a întreținut aparte. Piața din fața gării presenta o mare de capete. Mii de persoane erau înșirate de-a lungul bul. Independen­ței. Aci se aflau elevii și elevele tu­turor școalelor primare din Ploești. Când Suveranul a apărut pe pero­nul exterior al gării, a fost primit cu nesfârșite ovațiuni: M. S. a luat loc în cupeu deschis împreună cu Prințul Ferdinand. Trăsura regală era precedată de un pluton de jandarmi călări și de trăsura prefectului poliției Capitalei. Intr’o altă trăsură venea primul ministru Cantacuzino și general Manu. Pe tot parcursul cortegiul regal a fost primit cu entusiaste urale. In fața liceului se afla o comp. cu mu­zică în frunte. In mijlocul unui entusiasm de ne­­descris, cortegiul regal a parcurs stră­zile spre biserica Sf. împărați. După terminarea serviciului divin, Suveranul s’a reîntors la liceu unde e reședința regală. Principesa s’a reîntors la Sinaia fără să intre în oraș. Arest. O CUGETARE PE ZI Una din marile piedici la feri­cire este că noi facem ca ea se de­pindă de alții. Ne zbuciumăm mai puțin pentru a fi­ fericiți de căi pentru a părea fericiți.________ Evenimentele din Rusia (T­elegramele Agenției Române) Guvernul și congresul ca­lițiilor Petersburg. 29.—Ziarul „Ros­sia“ vorbind de hotărîrea votată de partidul cadeților la Helsing­fors, declară că hotărîrea a între­cut bănuelile guvernului, care nu va tolera nici o încercare cu scop subversiv. (T­elegramele particulare ziarului «Ui ale Universu­l») Manifestația eng­leză pen­tru Murom­zev Londra, 29. — Deputații­­ea care voia să meargă la Peters­burg, să remită o adresă de sim­patie fostului președinte al Dumei, Muromzew, a hotărât, spre a e­­vita ori­ce demonstrațiune, să re­mită adresa prin comitetul anglo­­rus din Petersburg, fără nici o ceremonie ad-hoc. Greva g­enerală la Lodz Berlin. 29. — Telegramă din Varșovia . Din Lodz se anunță că gre­­generală continuă. Dri dimineță au fost executați 49 socialiști. Mulțimea lucrăto­rilor a desgropat iarăși cadavrele a cinci revoluționari executați Marți. Soldații au împrăștiat de trei ori mulțimea. începe să se simtă lipsa provi­ziilor. Percheziții la turci în Varșovia Viena, 29. —Telegramă din Lemberg. Poliția a percheziționat la Var­șovia locuințele tuturor supușilor turci cari locuiau acolo. S’au găsit la ei multe arme și muniții. Relațiile anglo-ruse Berlin, 29. — Telegramă din Petersburg. In cercurile oficioase rusești se accentuiază curioasele vederi ale acelor cercuri engleze cari vroiau să trimită o delegațiune ca să sa­lute partidele extreme, cari, prin atitudi­nea lor, au provocat di­­zolvarea Dumei și s’au opus la visita de curtenie a flotei engleze proiectată a se face țarului și gu­vernului rus. Dezordine agrare Berlin, 29. — Telegramă din Petersburg. In districtul Starodub, guver­nământul Cernigov, au isbucnit dezordine agrare. Un detașament de cazaci a fost trimis în localitate. O revoluționară din bună societate Berlin, 29. — Telegramă din Petersburg . In gara orașului Moscova a fost arestată o doamnă bine îm­brăcată, numită Rosnatowski. In­tre bagajele ei s’au găsit 49 de revolvere și o bombă. Cereri ale polonezilor Berlin. 29. — Telegramă din Petersburg: Din Litomir se anunță că în­trunirea proprietarilor polonezi și ruși, prezidată de principele în Sanguska, a hotărât să organizeze ligă agrară care să apere pro­prietatea privată, să adreseze gu­vernului o petiție cerând abroga­rea ukazului care limitează drep­turile polonezilor și introducerea pentru Dumă a sistemului elec­toral Curie. Guvernatorii însărcinați să facă alegerile Berlin. 29. — Se anunță din Kiev că ziarul „Kiewskaja Ri­­etch“ a aflat din Petersburg cum că primul ministru Stolypin, în ultimele sale convorbiri cu gu­vernatorii generali, a zis că gu­vernul așteaptă de la divști să facă alegerile ast­fel în­cât să iasă triumfătoare elementele mo­derate cari vor sprijini cabinetul. E cu putință ca între aceste elemente să fie și octombristi, de­oare­ce Stolipin tratează din nou cu Gutșikov. Nouă deportări.—O socie­tate contra patrioților ruși Berlin, 29.—Depeșă din Pe­tersburg : Trei sute de delicvenți politici, studenți, funcționari și lucrători de la căile ferate, precum și ma­rinari, au fost deportați unii la Arhangelsk alții la Siberia.­­ La Iaroslavski s-a format o organizațiune în scop de a lupta contra ligei patrioților ruși, care a urmat până acum 500 de oameni. Arestarea unui individ misterios Fără căpătâi. Poliția di­n Predeal a făcut ori o arestare puțin obicinuită. Prin Predeal se plimba, fără nici o treabă și fără nici un căpătâi, un individ, care după înfățișare și după vorbă părea a fi străin. Luat de scurt, individul a mărtu­risit că’l chhiamă Dumitru Dordea și atâta tot. Nici de unde e, nici de unde vine, nici unde se duce, nici ce rost are, individul n’a mai vrut să spună nimic. Toate , încercările poliției de a’î stabili o identitate pe baza mărturisirilor lui, n’au dus la nici un rezultat. Bine­înțeles că față cu atâta mis­ter îndărătnic, poliția a arestat pe individ. Financiar internațional Dus la poliție, perchiziția ce s’a făcut asupră’l a scos la iveală o nouă surprindere. Buzunarele lui Dumitru Dordea erau înțesate cu cea mai amestecată adu­nătură de monete din to­a­te ță­rile. Lei și bani românești ame­stecați cu ruble și c­a­p­e­i­c­e ru­sești, cu tevi­b­u­­l­g­ă­rești, cu coroane și helerî austriac­, cu mărci și pfenigi germane, cu lire­­ și centime italienești, o întreagă mone­­tărie internațională, a cărei prove­niență Dumitru Dordea nu a vrut sau­ nu a știut, să o explice. Adunate la daltă, toată colecția de monete—metal și hârtie—dă o sumă de vre-o 300 lei. Totul a fost confiscat, s’au dresat acte și Dumitru Dordea a fost trimis siguranței din Capitală, care se tru­dește acum să dea de capătul miste­rului in care se înfășoară individul. Alfa TFIECEEEâ soldaților in cossceâsa Ministerul de război a trimis cor­purilor de trupă din țară următorul ordin circular, relativ la trecerea in concediu a contingentului de sub arme care vine la rînd : 1) Corpurile de trupă și serviciile, cari au luat parte la manevrele re­gale și la manevrele de divizie, vor trece în concediu contingentul perma­nent 1904 pe măsură ce va termina manevrele, adică a doua zi după so­sirea în garnizoană, adică cel mai târziu­ în ziua de 1 Octombrie 1906. Oamenii contingentului 1905, aflați în batalionul 9 de vinători, vor fi trecuți in concediu pe ziua de 31 Oc­tombrie. 2) Corpurile de trupă și serviciile, cari nu au­ luat parte la manevre, vor trece in concediu contingentul permanent 1904, pe ziua de azi, 30 Septembre. Arsenalul de construcții, piroteh­­­nia, pulberăria Dudești, herghelia și depozitul de armăsari, compania de jandarmi pedeștri din București, divi­zionul de jandarmi călări, companiile și secțiile de pompieri, vor trece în concediu contingentul 1904, pe ziua de 31 Octombrie. 3) Corpurile de trupă, cari nu au terminat încă tragerea de război, vor trece în concediu contingentul per­manent 1904 a doua­­i după termi­narea tragere­, raportând data mare­lui stat-major de pe lângă ministerul de războiu. 4) Contingentul 1902 din marina militară va fi trecut de-a dreptul în elementul rezervei. Data trecerea a­­cestui contingent se va fixa ulterior, printr-un ordin special. 5) Oamenii contingentului 1904, aparținând batalionului de grăniceri, vor fi trimiși la corpurile de cari au aparținut, pe măsură ce vor fi înlo­cuiți. Trecerea în concediu a acestor oa­meni se face prin corpurile respec­tive. 6) Oamenii cu schimbul din con­tingentul cel mai vechi­ al regimen­telor de infanterie și cavalerie vor fi trecuți în concediu pe ziua de 31 octombrie. La eliberarea oamenilor se va ob­serva de comandantul corpului res­pectiv prescripțiunile reglementare re­lative la pedepse. ____________ ȘTIRI «151 STIEMATATE — Prin poștă — .*. William Henry Oxberg, direc­torul inchisoarei din St.­Albans (An­glia), fugise anul trecut, furând mai multe mii de livre Sterlinge, ce con­­stituiau cassa închisoare­. El a fost arestat acum și, ca ironie,—până la judecarea procesului,—depus chiar în temnița al cărei director fusese. Federațiunea asociației femeilor germane, care își ține adunarea ge­nerală la Nürnberg, a votat o ordine de zi aprobând lupta poporului rus împotriva apărătorilor săi. In cursul ultimei campanii e­­lectorale din marele ducat de Baden, în Octombre 1905, clerul catolic făcut o violentă campanie in favoarea candidaților catolici. Preotul Galfert, din Gündelwangen, care întrebuin­țase mijloace de presiune in favoarea candidatului Wittemann, a fost osân­dit la o amendă de 140 mărci. Agitația fusese atât de vie în­cât guvernul badez ordonase o anchetă judiciară. Se delegă un judecător de instrucție în acest scop și când Gai­fert află că el citase un martor din paroh­ia Un, scrise acestuia din urmă sfătuindu-l să nu spue adevărul, în­­demnându-l deci direct la sperjur. Gaifert a fost osândit de astă dată, de către tribunalul din Friburg, la un an închisoare corecțională. O lucrătoare anume Luiza Go­odyear, din Headingley, lângă Leeds (Anglia), orbise cu desăvârșire în 1884, în urma unei căderi al cărei efect fusese o puternică apăsare a craniului asupra nervului optic. Căzând zilele acestea de pe o scară, ea a simțit mai întâi dureri violente la cap , dar ori­cine își închipue ve­sela-­ uimire, când, sculân­du-se Marți dimineață, văzu lumina zilei și con­stată că vede tot atât de bine ca și înainte de a fi orbit. Un accident îi redase vederea după 21 de ani. ... Papa și-a manifestat intenția de a ex­comunica pe președintele re­publicei americane Equator, care a­­menință cu desființarea cultului ca­tolic și închiderea bisericilor. „". Guvernul italian a încheiat cu casa Krupp din Germania un contract pentru furnizarea a trei baterii noui de artilerie. Se zice ca prin același con­tract-guvernul italian s-­ar fi obligat să comande la pasa Krupp toată ar­tileria nouă pentru o sumă de 40 milioane. Direcțiunea teatrelor Curiea din Petersburg a amendat cu 4.000 de ruble pe celebrul tenor rus Scialapin, liberal și amic intim al lui Maxim Gorki, pentru ca a refuzat să cânte u­n rol din opera lui Glinka „Viața pentu țar“. Câți­va deputați republicani spa­nioli vor interpela guvernul asupra chestiunei congregațiilor catolice. Ei vor cere suprimarea din buget a ca­pitolului care pune în sarcina tezau­rulul spaniol leafa nunțiului pontifi­cal, ca diplomat, și cheltuiala între­ținere a nunțiaturei din Madrid.­­„ Toate ziarele vieneze publică fără comentarii schimbul de depeși dintre împăratul Wilhelm și princi­pele Hohenlohe. Numai „Zeii“ se comentează și zice : „Puțin diplomatica telegramă împăratului dovedește iritarea lui din cauza posibilitatea ca publicarea me­moriilor să favorizeze încercarea de acord între Anglia și Rusia și contribue a izola tot mai mult pe Germania“. Știri äl la Expoziție Juriul secțiune! a X-a (higiena, asistență publică și economie socială) aduce la cunoștința ri­lor expozanți Să bine-voiască a trimite pe adresa comisariatului expoziției, cu indica­­țiunea „pentru secțiunea X“ o listă de tot ce d-lor au­, expus, făcând cu­noscut în acelaș timp și adresa pen­tru cazul când juriul va avea nevoe de explicațiuni.* ¥ ¥ D-niî architecțî cari au­ construc­tion­ concepute sau executate în in­teriorul expozițiunei naționale și do­resc ca lucrările lor să fie jude­cate de către juriul de arhitectură, vor adresa o cerere pentru membrii juriului din secția IX grupa 61, d-lui archîtect-diriginte St. Burcuș și Comisariatul expoziției, această ce­rere va trebui s'o înainteze cât de curând, de­oare­ce juriile și-au­ înce­put lucrările.* ¥ ¥ Am spus mai zilele trecute că la concursul de sănătate, de frumusețe și de­ costume naționale s’a înscris un sătean Vasile Bălan, care va lua parte cu soția și cu 18 copii. Suntem în măsură să dăm următoarele amănunte asupra lui: Vasile Bălan e în vîrstă de 50 ani și soția lui Gatinca e de 48 de­ ani. S’au­ cunoscut în anul 1878, și vîrstele extreme ale copiilor lor sunt 27 și 5 anî. Bălan nu e bogat căci își hrănește numeroasa­­ familie din munca pe care o desfășoară pe cele 6 hectare de pămînt ale sale. Singuru­l ajutor subvenția de 10 lei pe lună ce-î dă Eforia spitalelor Brâncovenești. Comisariatul primește ori­ce­ sumă ce publicul ar bine­ voi s-o dea ca a­­jutor acestei familii numeroase. După știrile primite până acum, la concursul de costume naționale de frumusețe și de sănătate vor participa săteni din toate județele țării precum și un număr mare de domnișoare și doamne din înalta soc. românească. * Sâmbătă 7 Oct*, se va da de către membrii juriilor secțiunii a 6-a, un banchet în onoarea d-lui dr. Istrati, la ospătăria regală. ____________ VN PROVEUR PE ZI Celui mușcat de șarpe îi e frică și de șopârlă. __________ mmwvmm Diviziei 9-a Dobrogea In ziua de 23 în prezența R. S. Regale Principele Ferdinand în drep­tul satului Caramurat se dă un atac a cărui rezultat vi l’am comunicat telegrafic. In ziua de 24, brigada 17 ocupă satul Dorobanț, iar brigada 17 bis satul Carol I. In zorii zilei, brigada 17 bis atacă brigada 17, și după o luptă de 3 ore isgonește brigada 17 în­spre satul Tortoman ocupând ea satul Dorobanț. De aci brigada 17 bis pleacă în­spre orașul Medjidia spre a’l ocupa brigada 17 o întâlnește în dreptul satului Domzol și după o luptă de ore îi isgonește, dându-se sfârșitul manevrei, ambele brigade se întru­nesc și întră în orășelul Medjidia, unde cantonează până a doua zi,după cum v’am comunicat și telegrafic. In ziua de 26 după un marș de ore, întreaga divizie in formație de luptă, pentru a ocupa satul Cobada, un punct strategic în spre Bulgaria, în sat se afla batalionul 5 vinători care reprezintă o divizie inamică. Lupta s’a dat în cele mai bune condițiuni,­deși oamenii se aflau­ os­teniți, prin ocuparea satului Cobadin. In tot decursul manevrei un timp splendid, a favorizat foarte mult măr­­șeluirea. Deși anul acesta etapele nu erau mari, dar modul și direcțiunile în care au avut loc manevrele, au fost cu mult mai importante de­cât în anii trecuți. Din satul Cobadin, reg. 33 și bat. 7 vinători au plecat spre Cernavoda, plecând reg. 33 în spre Tulcea pen­tru a-și lua garnizoana. Restul trupelor, după un marș de 5 ore, a ajuns în Constanța, deși timpu­l acum se stricase și mărșelui­­rea devenise anevoioasă. Moralul tru­pei a fost satisfăcător. Azi a început desconcentrarea con­cediaților și rezerviștilor, iar după două zile se va elibera contingentul 1091. Coresp, - --- ... —I Etaastirea Sf. fSbeorffbte- So^raîu fis Sa fiSsaasSeEe Athos — Vezi ilustrația — In Muntele Ath­os se află nume­roase mănăstiri ortodoxe, dintre cari multe sunt in legătură cu trecutul nostru istoric fiind înzestrate cu danii bogate de către Voevozii Muntenii și Moldovei. Una dintre aceste mănăstiri, este și aceea cu hramul Sf. Gheorghe-Zo­­grafii, care actualmente depinde de Esarh­atul bulgar din Constantinopol. Ea a fost clădită în anul 1197 de către fruntașii albanezi ortodoxi A­­nastase și Constantin Zografi. Monastirea Zografu este foarte bo­gată, afară de moșiile pe care le are în împrejurime, din care trage un venit de peste 250.000 franci, mai posedă melodiuri în insulele : Cala­­maria, Kassandra, Th­asis, etc. pre­cum și mai multe moșii în Basarabia. Dintre aceste moșii Dobrom­­etz și Kipriam sunt donate de Voivozii Mol­dovei. In amintirea călugărilor din a­­cea mănăstire trăește cu deosebire Vo­­evodul Ștefan cel mare. In sala de recepțiune a mănăstirii se află un la­­tablou al marelui Domn român Ște­fan, brodat de o fiică a sa­­cordat, șeful casei imUiata,princtun^ Luca Elefterescu, Dobrescu, primar, Gogu Zamfirescu, adjutor de primar; T. Văcărescu, C. Emilian, dr. Cosma, Hariton, A. Arion, Serghiescu și Victor Bilciu­­rescu, deputați, Al. Radovici, P. Teo­­dorini și N. Krapelian, fost deputați, Raica, deputat, Iancu Alexiu și Ma­­tache Oprescu, consilieri județeni, I. Lupulescu, ofițerul stărei civile, Al. Demetcrescu, prim-președinte și Bă­­descu-R­oșiori, președintele tribunalu­lui, Ciuflea, prim-procuror, Delade­­cima și Luca, judecători de instrucție, C. Chusseau-Flaviens directorul agen­ției internaționale de fotografie din Paris, Armand Nam­esco, corespon­dentul de „L'illustration“ din Pa­ris etc. Masa s’a terminat la ora 10 A. S. R. prințul Ferdinand, s’a întreținut de vorbă cu fie­care invitat in parte. BRAȘOVENII IN CAPITALĂ Astă seară la orele 8 și un sfert vor sosi în Capitală cei 700 români din țara Bârsei. Ministerul instrucțiunei publice a delegat pe d. N. Dumitrescu, șeful serviciului statisticei din minister, să întâmpine pe escursioniști la Predeal, d-sa va pleca azi dimineață, și-l va saluta în numele ministrului. La Predeal, Comarnic, Câmpina și Ploești vor fi întâmpinați de autori­tăți, de micii dorobanți și de un mare număr de cetățeni. La București consiliul comunal, în frunte cu d. M. Cantacuzino, prima­rul Capitalei, va ura excursioniștilor bun sosit în Capitala țărei. De la gară în frunte cu muzicile militare vor pleca la Bragadiru, unde se va oferi o gustare , iar apoi con­­duși la internatul teologic și la ca­zarma vînătorilor spre a fi găzduiți. Mâine, Duminecă, 1 Octombre, la 7 și jun. dimineața, escursioniștii din Brașov vor asista la serviciul di­vin, ce se va oficia de către P. S. Arhiereul Calist Botoșeneanu, în bi­serica Sf. Spiridon Nou ; de aci es­­cursioniștii vor pleca spre a vizita diferitele instituțiuni ale orașului. La orele 2 d. a. vor vizita expoziția. Luni, 2 Octombre, e o zi rezervată pentru ca fie­care escursionist să vizi­teze orașul și expoziția. La orele 8 seara se va da un ban­chet în onoarea escursioniștilor, de către primăria Capitalei, în sala Bra­gadiru. Marți, 3 Octombrie, vor pleca din gara de Nord la orele 7.30 la Con­stanța, unde vor sosi la orele 1.45 d. a. și vor fi primiți de autorități și cetățeni. După gustare vor vizita băile Mamaia și portul. Cu trenul de 1 și 5 noaptea vor porni din port la București. Mercurî, 4 Octombre, escursioniștii vor sosi de la Constanța la orele 6.40 dim., iar cu trenul de 8.20 dim. in aceeași zi, din gara de Nord vor pleca la Sinaia, unde vor ajunge la orele 11.55 , iar cu trenul de 7 seara vor pleca spre Predeal. In vederea sosirea oaspeților bra­șoveni, comitetul de inițiativă al Carpatinilor a publicat un călduros apel către cetățeni, în care se zice : „Să le eșim la gară cu toții și să’I primim cu cea mai mare căl­dură, spre a putea să ducă amintirea că nci, unde ori­ce strein a găsit os­­pi­ta­l iialitate, mai ales ei, frații, au fost îmbrățișați de noi cu toată inima și din tot sufletul nostru !“ Va fi foarte multă lume la gară, diseară. Marile manevre repare Accidentul prințului Ferdi­nand.—Masa de la cuartie­­rul princiar Ploești, 29 Septembrie. A. S. R. Prințul Ferdinand, pe când se înapoia era la orele 5 d. a., în automobil de pe câmpul de ma­nevre, automobilul s’a împotmolit în apropiere de com. Bucov. Telefonân­­du-se la Ploești, s’a trimes în ajutor automobilul primăriei, care a adus pe prinț în oraș. Dineul de la cuartierul princiar La cuartierul princiar, s’a dat a­­seară la ora 7 și trei sferturi, un dineu, la care a luat parte următoa­rele persoane : Toți atașații militari străini, d-ni­ general Manu, ministru de razboiu , general Cu­lcer, general Goandă, ge­neral Lambrino, general Tătărăscu, general Demostene, colonel Mavro­ (De la coresp. noștri part.) Vineri, 29 Septembrie. CERNAVODA.— Militare. — După o lipsă de 45 de zile, batalionul 7 vânători se întoarce de la concen­trarea din Constanța, tabăra Ana­­dalchioi. Pe drum, alături de reg. Tu­lcea 33, și o baterie din divizionul de obuziere de aci, au dat manevrele de divizie. înaintea lor s’a înapoiat divisionul de obuziere, comandat de d. maior Plăvănescu. Acestui division la în­toarcere i s’a rănit grav un om, tre­când un tun peste el. La interval de câte­va ore sosește și batalionul de vânători, comandat de maior Drăgălina, precedat de reg. Tulcea 33, comandat de colonelul Di­m­­itrescu, înainte de a sosi, în Cernavodă ba­talionul de vânători, pe o ploae mă­runtă care străbătea până la piele și un frig de amorțea mâinile, a trebuit să mai facă un ocol de 7 km. In fața lor, batalionul de asediu făcea exer­­cițiri de tir și ei au trebuit să se a­­bată. Regimentul Tulcea, dimineața la a îmbarcat pe mai multe șlepuri și va­porașe de războiu aplecat la Tulcea. Astă­zi va începe tirul și divizio­nul de obuziere, întors, după cum spu­sei, de la manevre, FOCȘANI.­­ Falsificatorii prinși.— In Diochești au fost prinși și arestați Ioniță Ifrim și I. Voicu, cari au­ pus în circulație monede de argint false. Percheziționați, la casele lor, s’au găsit aparatele necesare pentru fabri­care, și suma de 170 lei în moneda de argint de câte un leu și două. S’a deschis o anchetă. GIURGIU, mentelor. — — Sosirea regl­isează, cu cinci tre- 48 Revoluționarii ruși mare roman de actualitate — de — x», partea"A DOUA VIII Ast­fel, fără să se mai gân­dească la consecințe, orbit de fu­rie, trase o palmă lui Dermasi care se aruncă asupra lui. Fură însă repede despărțiți de cei de față. — Ai sâ-mi dai socoteala— strigă domnul Dermasi— bețivule sau nu ai să te bați cu mine. — Asta vreau și eu și am să te …eid—răspunse maestrul. IX Mu fu greu celor douî adversari să-i găsească martori. Maestrul de scrimă, pe a cărui carte de vizită nu se citea de­cât Gustavo Riccardi, găsi douî nemți, rotunzi ca niște pepeni și locuind in a­­celași hotel la care descinsese și el, și d. Dermasi își alese ca martori pe un căpitan în conce­diu la Menaggio și pe marchizul de Serrafiorita pe care izbutise să-l întâlnească și să i convingă a’l sluji de martor. Martorii ambelor părți, după o lungă discuție și cu toată opoziția îndîrjită a marchizului, aleseră pistolul ca armă de luptă. Căpitanul ceruse pentru clien­tul lui dreptul alegerea armei, de­oare­ce d. Dermasi fusese cel in­sultat ca unul ce suferise lovituri din partea lui Gustavo Riccardi, și martorii maestrului de scrimă trebuiseră să convină că aveau dreptate. Marchizul însă susținuse că pistolul fiind o armă prea ucigă­toare, ar fi fost Thai­rman să se aleagă sabia, sau cel puțin spada. Căpitanul însă învinse și mar­chizul se înfiora văzind primej­duit planul ce premeditase, adică de a face ca d. Dermasi să fie ucis. El trebuise să se învoiască atunci când căpitanul îi murmu­rase la ureche că clientul lor nu știe să minuiască ni­ci sabia nici spada. Insistând mai mult ar fi putut da loc la bănuelî și el vroia ca „nici o bănuială să nu cadă asu­­pră’î. Chiar Gustav Riccardi fu foarte surprins când cei două nemți îi spuseră că totul fusese combinat pentru un duel cu pistolul. — Ei! drăcia dracului! — se gîndi el — Burta mea e în pri­mejdie și lovitura mea secretă s'a dus dracului. Afurisitul acela de marchiz m’a băgat intro frumoasă încurcătură și grozav mă tem ca b­irtta de o mie să nu rămină tot numai o speranță. Să fie ai dra­cului și martorii și marchizul! Dar cu toată josnicia în care căzuse, maestrul de scrimă tot mai avea puțin curaj, și din mo­ment ce era în joc era hotărât să joace. Și un bilet neiscălit și scris cu litere prefăcute, pe care­­ l primi în chiar dimineața duelului, il încuraja și mai mult. Biletul acela spunea în mod foarte laconic: „Nu ești, în nici o primejdie. Se gândește cine­va la d-ta“. Gustavo Riccardi ghici imediat proveniența biletului liniștitor și își frecă mâinile. — Marchiul e capabil de ori­ce — murmură el — și mă prind că va juca un renghin fnwmos clien­tului. Pe la orele trei după amiază, pe o pajiște ascunsă a muntelui ce se ridică la spatele orășelului, nu departe de linia drumului de fier, se întâmmră adversar! Ttrec­u­ți de martori și de medici. Domnul Dermasi era puțin cam palid, dar liniștit și hotărît; maestrul de scrimă prefăcea foarte bine un curagiu nespus. După ce se măsură distanța și se trase la sorți locurile due­­lanților, în prezența celor­l­alțî trei martori marchizul de Serra­fiorita încarcă armele. Duelanții fură puși față în față la distanță de trei­zeci de pași și fie­căruia li se dete de către mar­chizul de Serrafiorita pistolul, cu observația de a trage la comanda directorului luptei, adică a căpi­tanului. La comanda­ „foc“, se auzi o singură detunătură și amândoi adversarii rămaseră în picioare și nemișcați. Stupoarea se citea evidentă pe fețele martorilor.­­ Gi»e n'a tras?­—întrebă că­pitanul pe adversari. — Ew «T-­ră­sjmase Pistolul meu era fără capsă. — Eu însă am pus-o și d-voas­tră toți ați văzut-o — zise mar­chizul . — Așa e, într’adevăr, răspun­seră martorii de acord cu toții. — îmi pare rou pentru d-ta, domnule. E un accident deplora­bil, care ar fi putut să te coste viața. Capsa va fi căzut probabil jos—adaose căpitanul, adresân­­du-se lui Dermasi.—Să reîncepem lupta. Din nou marchizul încărca ar­mele, cu foarte mare îngrijire puse capsele pe care le îndesă bine, apoi prezintă armele due­­lanților, cu cocoșurile ridicate. La comanda­ „foc“, se auzi iarăși o singură detunătură. Nu­mai arma maestrului de scrimă luase foc, fără ca glonțul să a­­tingă pe d. Dermasi. — Pe toți dracii, d-ta vrei sâ te lași a fi ucis ! — strigă căpita­nul repezindu-se la clientul lui. De ce n’ai tras ? — Pentru că n'am izbutit. Co­coșul n’a vrut să se lase — răs­punse d. Dermasi destul de neli­niștit. Căpitanul luă pistolul din mina d-lui Dermasi, îl examina și văzu că cocoșul nu putuse să cadă pentru că se pusese piedica de siguranță. Aruncă o căutătură bănuitoare în­spre marchiz, apoi explică cele întâmplate celor două nemți. — Eu își propune să reînce­pem cu spada — zise marchizul care credea că nimeni nu-1 bă­nuia. — Și eu mă opun. Condițiile au fost stabilite și trebuesc ob­servate — zise serios căpitanul, care încărcă el însuși armele și le predeze celor douî adversari. De data aceasta amândouă ar­mele luară foc în același timp și maestrul de scrimă lovit, se clă­­tină tm mamafi și căzu­ jos, sco­­­țând o Înjurătură. Medicii și martorii se repeziră în­spre rănit. I se desfășura hai­nele cu foarfecele și se putu cons­tata că glonțul adversarului pă­trunsese sub umărul drept al ne­norocitului și eșise de cea­l­alta parte. Rana era foarte gravă și pro­babil mortală; emoragia era a­­bundentă și rănitul nu mai da nici un semn de viață. — Va trebui să-l transportăm cu toată băgarea de seamă la ho­telul lui.—zise unul din medici. — Credeți că va trăi ?—întrebă marchizul de Sarrafiorila pe cel­­l­alt medic care pregătia un prim bandaj pentru maestrul de scrimă. — Am speranța că se vindecă, —răspunse cel întrebat fără să privească pe marchiz, ocupat cum era. (Va urma)

Next