Universul, iulie 1907 (Anul 25, nr. 177-207)
1907-07-01 / nr. 177
.OTL XXV.PrO. 177.—Duminecă 1 Iulie 1907. S bani la România.—10 bani in străinătate Fondator : LUIGI CAZZA VILLA. CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚII — II. Strada Brézoiano 4 4, Bncare§Ü ^ Principele Estel Frideric, marele maestru al ordinului „ baniților«*Veaî explicația) Calendar pe anul 4907 Ortodoxe&îftb&ta, 30 Iunie.— + Cont eater 12 Apostoli. Catoro Sâmbătă, 13 Iulie. — Margareta. Éft. marelui 4.45. Ap. soarelui 7.58 București, 30 Iunia. Ce și cât exportăm Am schițat intr’un număr trecut o icoană a importului nostru, luând drept bază datele publicate de ministerul de finanțe despre mersul comerțului nostru exterior îi al douilea trimestru al anului uccui, vom face acuma același lucru pentru exportul nostru. Nu mai e nevoie să spunem că cea mai mare parte din exportul nostru îl formează cerealele și derivatele, dar e interesant să vedem specificarea lor. Din totalul de aproape 90 milioane lei, reprezintând valoarea exportului nostru în trimestrul de care vorbim, 68 milioane îl formează cerealele ; însă , grâul intră aci cu 30 d milioane, porumbul cu 29% milioane, orzul cu 2, ovăzul cu I1/*, secara cu 1 mrilion. Făina de graft 3 milioane. De remarcat este exportul mereu crescând al faunei (in perioada corespunzătoare a anului precedent era numai de 1Y2 milioane) ; piața de desfacere principală e Turcia; din cele 3 milioane am vîndut acolo de 1% milioane ; urmează apoi Olanda, Egiptul, Grecia. . . Al douilea rang după cere îl ocupă lemnele și de jmatele, căci se specifică astfel: lemne de construcție ; de esențe rășinoase 7 milioane lei; trunchiuri de brad 550 mii ne de construcție din stejar 364 mii. In al treilea rând în sfârșit vine petroleul și derivatele. A .ixem : petroleu rafinat 3% milioane, benzină 1% Și Petroleu brut de 254 mii lei. Se observă o creștere mare la petroleul rafinat. In urma desvoltării ce a luat industria rafinărei petroleulul, exportul acestui articol crește simțitor din an în an ; creșterea între exportul petroleului rafinat din 1905 și cel din 1906 (același trimestru) a fost de la 1 la la 3s/4 milioane ; de la 1901 la 1905 creșterea fusese de 113 la sută. Celelalte categorii de mărfuri ce mai exportăm sunt de mai puțină importanță. Totuși să notăm și dintre acestea unele, ca să avem și aci un tablou pe cât se poate întreg al exportului nostru. Lână și lucrări de lână am exportat în trimestrul de care vorbim în preț de V/2 milion ; exportul acestor articole e staționar. Din produsele alimentare, articolele mai importante ce am exportat au fost: ouăle, în preț de mai bine de 1 milion lei; peștele de tot felul de 335 mii lei. Piei am exportat de 1 milion (și am importat de 3 milioane) ; exportul acestui articol e în descreștere față de anul precedent. In preț de pe la 12 milion și în jos, am exportat: fierărie veche (557 mii), semințe de rapiță (422 mii), sare (368 mii), fulgi și pui, mașini agricole, boi (261 mii), zahar rafinat (251 mii). In trimestrul corespunzător al anului precedent, exportul rapitei fusese de 4 1/2 milioane lei, adică mai mult ca înzecit. Aceasta este așadar icoana exportului nostru în vremea de față. Din Germania (coraspondanță particulara a «Universalul») Berlin, 27 Iunie, întrevedere Intre tmpăratul Wilhelm și Țarul Nicolae Știri din Petersburg anunță că zilele acestea Țarul Nicolae II va întreprinde o călătorie pe mare, cu care ocaziune se va întâlni cu împăratul Wilhelm, care după cum se știe se află în apele mărei nordice. La 23 iulie st. n. se Împlinesc două ani de când cei doui monarh s’au Întâlnit la Björke, în golful de mare finlandez. împăratul Wilhelm se afla atunci în călătoria sa in marea de Nord, pe când Țarul nu părăsise de mult reședința sa da la Peterhof. Erau iminente tratativele de pace între Rusia și Japonia. Deodată lumea fu surprinsă de știrea că împăratul Wilhelm și-a schimbat cursul călătoriei și că Țarul Nicolae a plecat de la reședința sa din Peterhof pe bordul vaporului „Steaua Polară“, ducându-se la Bjorkst, unde sosi în curând și împăratul Wihelm cu vaporul „Hohenzollern“. Știrea despre această întrevedere pe mare a provocat atunci o mare surprindere în lumea întreagă. De astadată știrea aceasta nu mai produce surprinderea de atunci, deoarece de câtva timp circulă zvonuri, că in cursul acestei veri va avea loc o întrevedere între cei doui Suverani. In același timp se anunță că Țarul va pleca în luna August sau Septembrie la Darmstadt, pentru ca să facă o călătorie cumnatului săuie marele duce Ernest de Hessa. In caz când această știre se va adeveri ar fi un semn că în cercurile guvernamentale din Petersburg situația din Rusia nu mai este privită în chip atât de pesimist, ca acum câtva timp, înviat înainte de autopsie Funcționarul Kurowski din Hohensalza a fost calcat zilele trecute de un car încărcat cu cereale și a fost atăt de grav rănit, încât a trebuit să fie transportat la spital, unde s-a crezut că este mort și de aceea a fost dus în camera de autopsie. Pentru a se stabili întrucât este vinovat vizitiul acelei căruțe, procurorul a ordonat facerea autopsiei presupusului cadavru. Cînd comisiunea judiciară intră în camera de autopsie și medicul făcea pregătiri pentru autopsie „mortul“ a înviat și privi cu spaimă pe cei dimprejur. Medicul, împreună cu membrii comisiunei se convinseră că Kurowski este în afară de orice primejdie. _________.Mayer. CRONICI FEMININE Plictiseala conjugală, Dragă prietenă, Te plictisești, zici tu, abia după un an de căsătorie!... Nu știi ce să faci cu viața ta, ți-e urâtă casa, lumea, viața... Când am primit scrisoarea ta ■și am citit toate acestea, mărturisesc că în loc să am pentru tine vreo compătimire, am surîs și dacă vrei să ți-o spun, în parentez, am îngânat neroada ! Ei cum ? O fată deșteaptă ca tine, cultă, sănătoasă, să se plictisească, când are tot la dispoziție, iar soțul său nu-i refuză nimic. Ei vezi, așa suntem toate. Din jugul căsniciei noi am putea face paradis, daca noi înșine nam fi plictisitoare și daca în loc d'a ni se umple capul cu formule algebrice ni s'ar face lecții de educație sănătoasă, care să ■ne amieze cu credința și cu răbdarea, de care, recunosc,este nevoe în căsătorie. * Ascultă-mă: Poți, cu ce știi tu, să înființezi la moșia ta o școală fecnică și de două ori pe săptămână să te duci să dai lecții țărancelor de croitorie, că pânză lac ele, de grădinărie, de economie domestică și de medicină populară. Poți să urmezi înainte pianul, muzica având mereu tainele sale, care până să le pătrunzi la mult studiu. Poți să înființezi o lăptărie model, ori un atelier de împletit richită, rogoz și pae. Aceste toate ți-ar descreți fruntea, ți-ar înviora fața, căci timpul fiindu-ți întrebuințat silnic la lucruri utile, ai avea satisfacerea morală care ți-ar da vioiciunea și dragălășia pe care trebue mereu femeea s-o aibă întipărită pe față. Nu numai că nu trebue să fie ea plictisită, dar să nu fie nici plictisitoare, că atunci lipsește de la rolul sud pe care i l-a dat natura, nu mai are „farmecul" cu care trebue să cârmuiască totul in coprinsul regalităței sale. • * — Ești neocupata dragă, iată de unde îți vine plictiseala. N'am să me mir intr'o zi când imi vei scrie că soțul tâu te-a schimbat pe o femee ușoară. Să știi, dragă, că lor nu le plac „Mater Dolorosa“. Te sfâ lnesc să ieși din ursuzenie, să fii veselă. Lucrează, citește, cântă, iar când se întoarce acasă el de la muncă, de se lupta pentru existență, fii grădină. Nu-i spune ce ți-a făcut servitoarea și copiii, nici că s'au spart oale și străchini, ci rizî, ciripește,saltă in jurul lui ca o păsărică și... atunci vei face fericirea ta și a acelui care te-a ales spre îndulcirea vieței, nu spre amârțirea ei. Baba-Visa, ceea, ar fi fost amestecat în programul din Aprilie, despre care vorbesc mai toată presa eureeană și americană. Generalul aalisn era un om slab de caracter,neglijent, indiferent pentru afaceri, iubind petrecerile, jocul de cărți și având slăbiciune pentru fexul slab. Nu cunoștea atribuțiunile sale, și toată puterea sa o transmisese la trei persoane din care una era vice-guvernatorul Ustrugot. Acesta din urmă avea toată direcția în afacerile evreești și această direcțiune se caracteriză prin ură și samavolnicie, cu toate că Ustrugof era un funcționar priceput și talentat. Să nu să fi întâmplat tulburările din Chișinău din 1903, generalul Raaben și acum ar fi rămas guvernator al Basarabiei, căci avea în favoarea sa calități precum erau o oare și care cinstean raporturile administrative, lipsa de porniri autoritare, o purtare binevoitoare cu toți și cinste in afaceri de bani. Afară de aceasta, generalul Raaben prin firea sa, sa potrivea de minune cu firea provinciei. In mijlocul unei naturi bogate, domnește lenea, o populațiune rurală puțin dezvoltată, incultă și liniștită, niște proprietari ușurateci, iubitori de chefuri, o societate îngăduitoare cu ea însăși și cu alții, supusă strălucirilor vane, puțină muncă și caracter, multă bunătate și ospitalitate și oare-și care disoluțiune de moravuri—iată ca este în trăsături generale Basarabia și ea se potrivea cu firea fostului ei guvernator. UN PMOVIRE PIE ZI Cine ucide pe o sută de nevinovați, e un erou; cine omoară pa un mizerabil e un asasin. Naturi sculpturi.— Marțiuni. — Popescu Dumitru. Cap de expresia. — Med. br. ș i III.—Popescu D-tru, Maris Theodor Mențiune.—Chiciu Anghel. Compoziție sculptură.—Med. arg ol. L— Mățăouană Dumitru, Ionescu Vasile. Arta decorativă.Marlinea Păun, Dimitroff Kiro, Dincefi D., Becu Sterie, Mățăouană D-tru, Roman« Alex., Popescu Pavel, Călinescu AL, Anastasescu V., Bădulescu, Iliescu Ath., Biciovschi Teodor. Istoria artelor.—Med. br. ol. III Troteanu Petre. Mențiune. — Stănescu Marino«», Atanasescu Pompiliu, Romano Ales., Marin Teodor, Mățăouană D-tru. Anatomie.— Med. b.ol. III.—Popescu D tru. Mențiuni.— Romano Alex., Dragomirescu N., Marin Teodor, Stănescu Marino»». Perspectiva.—Med.br. «I. III.— Ionescu Virgil. Mențiune. — Mihăilescu Panait, Troteanu P., Anastasescu Vâsli», Becu Sterie. CARNETUL MEU De la băi Am plenar din București Crezând, val, di 'ntineresc. Dar voiz bine,—nu mă ’nșcl,» Ci incep să 'mbătrânesc... Sunt la băl și fir, la bH De pueioasd și de iod, t Cu dieta ce mi-a dat , s’ajung curat nerod... De... »Vin» vorbă numai «, «Căciulata» torn mereu, Când o beau, Imi vine rât, iur pe bunul D-zeu... Îi mă plimb, mă plimb mereu, e platformă, prin păduri, Așa mult cel mi-am făcut La... collc de bătături... Dar, spunând adevărat. Am o musied tn tchimb, Care ’mi bate toba ’n ca< Când stai jos sau când mi plimb. Da-oi scăpa, ori n’oi scăpa De-a mea boală, nu sm, ttă, Darr acuma odi, mi văz, Ci merg roiü, tot nu spre rit... Poate,—tot așa auz,— Cu efectul mol târzi&... Nu știă dacă am să scap De la bolt pa... targo... «rit... **ns ln București ca țârul eri prea... gras, Eu vă jur, pe ce poftiți, Că de... soacră... nu mă ia». MarioBi creze aceea ce permița starea lor fisică. 2) Toți cerșetorii treia! de Capitală să se trimită la urma lor, unde comuna să imiteze exemplul din Capitala. 3) Toți cerșetorii streini de țară să se repatrieze prin legățiunile respective. 4) Pentru cerșetorii cari nu pot lucra absolut nimic să se înființeze aziluri unde să fie adăpostiți, hrăniți, îmbrăcați de comună. 3) Cei cari lucrează la ateliere să fie de asemenea întreținuți de comuna cu din venitul ce va produce atelierele; iar dacă nu va ajunge, să se mai dea fi din fondul milelor. 6) Fondul comunal al milelor să se comnnpă pe lângă altele și dintr’o taxă pe Biletele de spectacole, cutii așezate prin localurile publice, etc. «to. .. ^ ^ Un cultar, o cvaBTA.nsi sps? xî Din toate nenorocirile Pieței, cea ri dureroasă pentru noi este pierdea averea. Principile éltei Fundarte, marele maestru al ordinului «!oaniților» — V»mitmtrația — Dăm azi ca ilustrație portretul noului mare maestru al ordinului cavalerilor Ioaniți din Germania principele Eitel Frideric, al doilea fiu al împăratului Wilhelm al Germaniei, care ocupă locul predecesorului său, principele Albrecht de Prusie. ^ Merceriile prințului Urusof Sosirea in Chișinău. — Urmele pogromurilor. — Fostul guvernator autor al pogromului ? — Caracteristica Basarabiei . Face mare senzație în Rusia și mai ales în Basarabia, memoriile publicate de către prințul S. Urusof, fostul guvernator al Basarabiei, în care se arată icoana vieții basarabene, tot mecanismul administrativ precum și traiul diferitelor pături populare. Descriind împrejurări ce privesc poporul român din Basarabia, sperăm că memoriile cunoscutului publicist și om politic vor fi de un mare interes pentru cititorii noștri Vom da în esență conținutul memoriilor și in extenso părțile care vor fi de un interes deosebit pentru noi. După ce prințul arată împrejurările în care a fost numit guvernator, descrie călătoria până în Basarabia și apoi povestește starea de spirit ce domnea în Ghișineut la sosirea sa, încă de la Bender, vice-guvernatorii Ustrugof căută să iasă înaintea prințului Urusof, și nu convorbirea avută cu el, vroia să dispue pe noul guvernator în contra populațiunei evreești. Ii spuse că în Chișinău se poate aștepta din zi în zi un nou pogrom din pricină că evreii nu mai primesc lucrătorii creștini cari neavând de lucru sunt totdeauna gata de turburări. Intrând în Chișinău, trecură pe lunga stradă Alexandrovscaia, pe trotuarele căreia stătea o mulțime deasă de toate vîrstele. Oamenii se închinau, salutau cu batistele iar alții se puneau chiar în genuchi, ceea ce-l mira mult pe prinț. După prezentările obicinuite, a doua zi, prințul face o plimbare prin oraș, prin părțile care suferiseră mai mult din cauza pogromurilor. Urmele se vedeau încă. Multe case erau cu geamurile sparte, cu ușile și acoperișurile sfărîmate. Dar efectele interne erau mult mai adânci, manifestându-se prin jale, durere și indignare la evrei, precum și prin necaz la mulți din populațiunea creștină, deoarece li se părea că trebue să poarte răspunderea morală pentru crimele săvîrșite in contra populațiunei semite. Majoritatea creștinilor nu luaseră parte la progromuri, mulți se indignau în contra lor dar nu toți ar fi putut spune cu mâna pe inimă că niciodată și cu nimic n'au ajutat sălbăticiile. Trecând în cartierele evreești, guvernatorul putu să vadă toată viața populațiunea sărace, locuind in case mititele. A doua zi, se făcu primirea notabilităților in casa nobilimei basarabene, în salonul căreia danțase odată marele poet Pușchini. Făcând mai multe vizite in oraș și mergând din greșală la avocatul Koenigschatz în locul substitutului Koenigsohn, aceasta se raportă la Petersburg deoarece, avocatul era nu numai evreu, dar și „reü notat din cauza vederilor sale politice11. Vorbind despre fostul guvernator, generalul Raaben, prințul Urusof, înlătură bănuiala cum că RESULTATUL examenelor la școala de Arte- Frumoasa pe semestrul al ll-lea ‘ din anul școlar 1906-1907 ELEVI Secția pictureî. — Antis Bust.— Medalia cl. III.—Petrescu Î. C., Dumitrescu. Mențiune.—Marines« Pariu, Brâescu D. T., Răicuîeanu M. A., Stănescu Marincea, Nicolae M. Petra, Ionescu E. Const., Lapjbiu Anastasia, Minciulescu M. A., Modroiu <L, Cernovățeanu D. S., Ionescu Vasile, Mateescu Ales. Admiși.—Sandulescu G. A., Grancea N., Ștefănescu G. D., Constantin G. V. ,Antic Figură.—Mad. cl. II bronz.-1 Iofiescu Dumitru. Medalia cl. III brons. — Stănescu Marincea, Beeu Steins, Călinescu Alexandru. Mențiuni.— Marinela Panu, Brăescu T., Ionescu Const., Scobaru C., Bărbulescu, Lambru Anastasie. Natură de semn. — Medalia bronz cl. II.—Lambru Nic., Chiciu Anghel. Medalia bronz «1. III.—Ionescu Daniil, Marin Teodor, Mățăouană Dum. Mențiuni.—Iliescu Anastasi, Dragomirescu N. Cap d'expresie de semn.—Medalie bronz cl. II. — Dragomirescu N., Biciovschi Teodor, Stănescu Marincea, Ionescu Daniel. Mențiuni.—Mățăouană D., Dincefi D., Popescu D., Bădulescu, Mihăilescu Panait, Lambru Nicolae, Troteanu P., Marin Teodor, Anastasescu V., Chiciu Anghel, Becu Sterie, Ionescu Virgil, Iliescu Anastase, Dimitrofi R., Cruțescu Tr., Măcelaru Dec. îiatură pictură. — Medalie argint cl. NI.—Michăilescu Alex., Ioanid L, Ioniță Constantin. Mențiune. — Troteanu P., Ionescu Virgil, Becu Sterie, Popescu Pavai, Mihăilescu Panait, Stănescu Marin, Dincefi D., Anastasescu Vasile, Romano A., Constantin Const., Dimitroff R., Comănescu S., Biciovschi T., Lambru N., Ionescu Daniel, Bulgărași P., Măcelaru D., Bădulescu, Cruțescu Traian. Cap de expresie pictură.—Medalie bronz cl. III. — Mihăilescu Panait, Cruțescu Tr., Ionescu T. Gh. Mențiuni. — Stănescu Marincea, Troteanu Petre, Ioniță Const., Paruia Aristotel, Ioanid Ioan, Comănescu S, Ionescu Virgil, Mircescu Gr., Boicescu Honor, Popescu Pavel, Romano Alex., Anastasescu Vasile, Măcelaru Decebal, Rădulescu. Compoziție. — Medalie de argint cl. I.—Popescu Pavel, Comănescu L, Ioniță Const. Mențiuni. — Ioanid Ioan, Mihăilescu Panait, Troteanu Petre, Dincefi D., Stănescu Marincea, Ionescu Gh., Rădulescu, Dimitroff R. Săulescu E., Parma Aris, Romano Alex., Becu Sterie, Mihăilescu Gr., Cruțescu Tr., Măcelaru Dec., Anastasescu V. Secția sculpturei.—Antic-bust.— Med. br. cl. III.—Ionescu Vasile Mențiune. — Niculae Petre, Marinescu Păun. Antic-ßgura.—Med. br. cl. III.— Chiciu Anghel, Popescu D tru. Mențiune. — Ionescu V., Alexandra ș, Ion. ASISTENTA PUBLICA In manifestul viitorului consiliu comunal, printre altele se făgăduește și organisarea asistenței publice , dar nu precisează nimic în privința stirei orientale în care se află cestiunea cerșetoriei în Capitală. Întâlnești aproape la fiecare pas cerșetori, despre ei nu te întrebi dacă merită sau nu ajutorul tau, foarte puțini ar merita să fie ajutați, dar cum să-l alegi ? Pentru edificarea publicului ași putea cita câteva exemple de cerșetori cari nu merită asistența publică : 1) Sunt o pereche de bătrâni cari n’au absolut nici o infirmitate și se deghizează, el în șchiop umblînd cu două cârje, ea în oarbă purtând niște ochelari albaștri închiși. Se așează de regulă pe strada Manea Brutaru, Banului, ori Fântânei, la mică distanță unul de altul. 2) Este un german sau ungur pe care de asemenea îl vezi prin apropiere de biserica catolică, vecinie beat și implorând mila trecătorilor , probabil pentru a se pune pe băut din nou. N’are nici o infirmitate! 3) Este un ungur orb, care se postează regulat la poarta de din dos a gărei de Nord și cu o voce de bas profund îți imploră mila cu „faceți-vă milă, cu conașule“. Dar acest orb e bine îmbrăcat, are casa și masa lui, fete măritate bine, etc. probabil cu banii din cerșit. Propune-i orbului să meargă la „Vatra Luminoasă“, că-ți găsești beleaua. Și mulți, foarte mulți alții. Toleranța asta se șoptește că s’ar fi datorând unor învieli, dar ele nu pot lua pe conștiință asemenea șoapte. Cred că ar fi nemerit să se ia unele masuri, menite a înfrâna această speculă și anume: 1) Sa se institue câteva ateliere comunale pentru diferite meșteșuguri, unde cerșetorii valizi sau in parte sănătoși să la Societatea dacului „Macedo - români“ Consiliul de 33 al acestei societăți a ținut ședință in ziua de 23 ale curent*!, în care s'au rezolvat mai multe chestiuni importanta. edinii, dr. Lscnfe, vorbind asupra situației de dincolo, arată că. tn adevăr, populația românească din Turcia nu și-a putut găsi liniștea așteptată, ci continuă însă să fie prigonită și tererimta de către bandele grecești, care nu și-au slăbit acțiunea , dar că nu trebue să disperăm, căci lucrurile nu vor întârzia să se schimba. Sunt chiar semne de oarecara atenuare în sălbăticia bandelor. Pe de altă parte, trebue să avem destulă încredere în acțiunea patriotică și înțeleaptă a guvernului român, care ne-a arătat multă solicitudine și a îmbrățișat cu aceeași căldură chestia națională cu care aű îmbrățișat-o toate guvernele din trecut. Cată să mulțumim guvernului actual, care a continuat opera Începută de guvernul precedent în ce privește organizarea școlară, aducându- o însemnată îmbunătățire, prin trecerea secției școalelor din Turcia da la ministerul cultelor la acel al afacerilor străine. Vorbind de conflictul cu Grecia, d. dr. Leonte spune că nu-i exclusă putința unei aplanări, dar grecii până acum nu ne-a fi dat nici un semn de cumințenie. Și dovadă de cumințenie.... sunt ultimile asasinate săvirșite asupra românilor precum și faptul că chiar ministrul de externe al Greciei nu se jenează să stea de mună și să aibă corespondență cu șefii bandelor de antarți din Macedonia. Dar în privința aplanărei, cred că vă amintiți declarația făcută acum o lună de d. prim-ministru D. Sturdza corespondentului unui ziar străin. E deci de prisos și mai insist asupra acestui punct. Revenind asupra actualei organizațiuni școlare, arată că d. Lazăr Duma, care fusese până mai era inspectorul general al școalelor și bisericilor din Macedonia, a fost detașat la ministerul de externe încredințându-i-se conducerea secției respective de la acest minister. Găsindu-se că până la un punct oarecare ar fi mai eficace o descentralizare a sistemului de până acum, s’a creat încă un loc de inspector. Astfel s'au împărțit sferele de acțiune, una având ca centru Bitolia și alta Salonicul. Conducerea școlilor a fost încredințată d-lor inspectori N. Tacit și N. Balaria, ale căror merite sunt cunoscute de noi. Ei sunt tineri cari promit și este de așteptat de la priceperea, munca și patriotismul lor tot binele pe care-1 dorim causei noastre. Aceste declarctiuoî ae 140! președinte au fost primite cu splanse unanime, subliniindu - ea partea privitoare la acțiunea guvernului și la constatarea cS. Legațiunea români din Constanta Hopaia, in fruntea căreia se găsește azi eminentul diplomat și patriot, 4. Paptelcu, a adus reale servicii chestiei naționale. In sfirșit, se moiiu unele cereri privitoare la tipărirea da cârd intre «azi „Extracte din scriitorii vechi și moderni asupra original poporului român din Turcia“ de V. Diamandi și,,Viețele Sfinților“, la dialect,, de d. Sterie Cionescu. Se admit câteva cereri de ajutoare: ... Cariera băilor și ai stațiunilor talerice TeebSrgr^iol.Youatiu Hotorî.Orietea Apxandreeci*, Bus&a, cutam.j V. Rimanesau, Giurgiu, cu am.j Ii. Petrovici, Giurgiu, cu fam., Mihail Popescu, Bucogea, Ilaria 80C9MSU, București, cu fam.; «ă.p. Gorgo», București; N-lae Isvoreanu, Băneasa , Stana Bucea, Gutffttn ; I-lae Atanasiia, Gale#, eu fam.; Silsa Valentini, Bucatești: Ch. Vladescu, T.Severin ; Magdalin» Gapri», Cernavoda, cu fam.; Goet, Crâng«, Fossa«I ; P. Gheorghi», CU Lună, cu fam. Vasile Sotir, Buettis»« Adin* Mintiei, Vadin I D. Martirul, Roman; A Cravalopol, Cernavoda, cu fam.; dr. penesan, Babadag, cu fam.; I. Plnhans, București, cu fam.; £>■ Adam, Bârlad ; fama. Râdulescu, C.Lung ; Dr. Florea, Dolj; Nae Mihâlean, București; fam. Dimitrovici, București; Ionică Epurescu, București, cu fam.; fiong rlaa Anghelescu, Teleorman, cum.; Chares Farandi, București, cu fam.; Claie» Ițcani, Putna; d-na Elana Gr. Ștefănescu, Bucur M; Berta Manolescu, București; Danielian, București ; cu fam.; N lai Săvulescu, București ; Iordan Popovici, București; d-na maior Niculescu, Constanți, cu fam.? tic», Ștefăneeca, avocat, Ploești; ura Brannișteia, Iași; Mari» Nan* lor, Iași; fam. Abadie, TÎslița ; Iosefina Dobrovici, Bârlad ; fam. Ceher, Bârlad ; fam. gtin«iea«u, Giurgiu; fam. Steurescu, Giurgiu ; Gr. Florașcu, Roșiora-de-vede ; V. Bogdan, R.Sărat, cu fam.; George Codreanu, R.î Sărat, cu fam.; general Dunca, București, cu fam.; general Georcascu, București, cu Faza.; Isidor Hornstein, București, cu fam.; d-na Gardner, Rosnov , Nae Georgescu, Odobești, cu fam.; Petre Davideanu, București; Ianou Zloktei, București ; Ionel Antonescu, cons. jud. da Ilfov, București. ȘTIRI DIN STREINATATE — Prin poștă — jucându-se în gropile de nisip din Kassel (Germania) cinci copii au fost acoperiți de un strat de nisip. Trei din ei au murit. Zilele trecute a Încetat din viață la Cristiania (Norvegia) cunoscutul filolog dr. Bugge. Ambasadorul mexican din Washington desminte știrea că s-ar fi început negocieri în privința cumpărărei de către Statele Unite a golfului Magdalenelor. Zilele acestea au sosit în Budapesta membrii comisiunii, cari au primit de la Statele Unite din America de nord misiunea să studieze in toate părțile lumei, cauzele imigrării în America. Comisiunea e condusă de senatorii: William B. Dillingham și Mr. Wheleer. In societatea lor se află și ambasadorul american de la curtea din Viena Mr. Charles G. Francisc. Misiunea, însoțită de consulul general din Budapesta, Frank Lehestere, a făcut vizită contelui Andrassy și lui Kossuth. Fiind absenți, le-au lăsat cărțile lor de vizită. Apoi au vizitat pe contele Apponyi. Toți il cunoșteau de la congresul de pace și au convorbit cu el timp mai îndelungat. Apponyi i-a invitat la «upen. Comisiunea va face raport congresului american asupra celor ce va constata. Membrii comisiunei spun că nu la însărcinarea a studia emigrarea din Statele europene, ci cauzele emigrării in massă in America. Tot odată ei vor sa sa informeze asupra propunerilor si gravaminelor diferitelor State in afacerea emigrării și in ce privește procedarea autorității americane față cu emigranții. Chestiunea universităței bulgare se consideră ca și rezolvată. Ministrul de culte a făcut responsabil pentru actuala situație a universităței pe rectorul universităței, dr. Kirov, și a cerut vechilor profesori ca să primească a fi numiți cu prerogativele anterioare la catedrele lor. Insă excluzând pe fostul rector Kirov. Corpul profesoral a admis această propunere, cu condiția însă ca să decidă pe urmă care trebui să fie situația rectorului Kirov. Juioătorii infirmii de EB3ÄE WALLACS — Tradus din limba engleză CAP. VII Trimisul celor patru — Da, domnule, im! amintesc... aî eșit de două ori. — Ah!... de doua ori murmură Falmouth cu amărăciune, și cum eram a doua oară ? Agentul păru puțin cam încurcat de întrebarea aceasta. — Ca de obicei, domnule, răspunse din sul. —■ Cum eram îmbrăcat ? Agentul stătu o clipă la îndoială, apoi răspunse : — Avea mantaua d-tale de praf. — Aveam și ochelarii, nu-i așa Da, domnule. — Bănuiam eu, marmură Falmouth furios, și coborire de pe treptele de marmură. In vestibul patru agenții de serviciu il salutară cu respect. — Vă amintiți să mă fi văzut eșind ? întrebă dânsul. — Da, domnule, răspunse unul dintre agenți, de două ori. — De două ori murmură Falmouth , și cam cât timp a trecut de la plecarea pină la reîntoarcerea mea?... — Cinci minute, domnule, răspunse agentul uimit. — Au avut destul timp pentru a lucra, murmură Falmouth, aparte. Apoi, tare . —■ M’am reîntors în automobil ?... — Ah!... murmură detectivul, căpătând puțină speranță. Ai observat numărul automobilului ? — Da, Falmouth ar fi fost în stare sâ’șî îmbrățișeze subalternul. — Era... ?.. — A. 17,164. Detectivul însemnă repede numărul acesta într’un carnet. — Jackson strigă dansul. Unul dintre agenții Îmbrăcați civil, înainta salutând. — Du-te îndată la Scotland Yard, și caută numele proprietarului automobilului care are numărul acesta. După ce-i vei fi găsit, să te duci la omul acela să-i ceri explicația, și la nevoe să-l și arestezi. Falmouth se reîntoarse în cabinetul lui sir Filip. Ministrul se plimba agitat, iar secretarul seu stătea cu capul înfundat între mâini. Scrisoarea misterioasă stătea pe masă, nedeschisă. — După cum bănuiam,explică Falmouth, omul pe care L ai văzut este unul dintre cei patru. El și-a ales foarte bine momentul. Însăși oamenii mei au fost induși in eroare. „Oamenii aceia au reușit sâ-șî procure un automobil, care avea exact aceiași formă și culoare ca și automobilul meu. Mai avem încă o singură șansă de a-l prinde; sergentul de serviciu a observat numărul automobilului. Peste un moment un agent se apropia: — Domnul inspector voește să primească pe agentul Jackson ? Falmouth eși repede. — Vă cerertare, domnule, răspunse Jackson salutând, dar nu cumva s’a făcut o greșală de număr ? — De ce? Întrebă Falmouth cu vioiciune. — Pentru că A. 16.164, este numărul propriului d-voastră automobil... CAP. VIII Portofelul de marochin roșiu înștiințarea finală «la scurtă mateoria. „N! mai lăsăm timp încă pînâ mâine, pentru a reveni asupra legei d-tale de extrădare. Dacă pînă la orele șease nu va fi apărut în ziarele de seară anunțul retragerea acestei legi, nu vom avea altceva de făcut, decât să ne punem in executare făgăduiala. Vei muri la orele opt seara. Adăugăm, pentru lămurirea d-tale personală, un tablou complect al tuturor măsurilor pe care le-a luat poliția pentru supravegherea d-tale. Adio. «Semnat: Cei patru judecători». Sir Filip citi rândurile acestea fără să clipească ; după aceea citi și tabloul măsurilor luate de poliție. — Trebue să fie o trădare undeva, murmură dânsul. Cei două tovarăși ai săi se apropiară. — Amănunte de acestea nu sunt «JUMMUta !» «44 ét patru persoane, zise detectivul cu cea mai mare liniște, și cred că nici eu, nici inspectorul general nu putem fi aceia cari am vorbit. — Eu nici atâta, zise secretarul cu tărie. Sir Filip înălță din umeri cu un scris obosit. — Principalul este că oamenii aceia au aflat amănuntele, reluă dânsul. Prin ce mijloace fantastice ați putut ajunge la acest rerezultat, nu știm Chestiunea este aceasta : vom putea să fifi apărat Intr’un mod hotărâtor mâine seară la orele 8 ? Falmouth strânse dinții și privirea sa avu o licărire de voință . — Sau vei eși vin din camera aceasta, sau vor fi două victime. O jur!... Știrea că eminentul om de Stat primise o nouă scrisoare, fu cusmsatk In paea agl «tară, pe orele zece. Ea se răspândi repede prin toate cluburile și teatrele, unde oamenii gravi discutau cu aprindere primejdia care il amenința pe Ramon. Camera comunelor ardea de nerăbdare ; adunarea era foarte numeroasă, în speranța că sir Ramon va veni în seara aceia. Dar după cum știm, ministrul nu se duse nică eri in seara aceia. — Pot întreba pe d. prim-ministru dacă guvernul Majestăței Sale are mereu intenția de a prezintă legea de extrădare pentru delicte politice ? întrebă deputatul radical din West Deptford. Nu credeți că față de împrejurările extraordinare in care se prezintă această lege, ar fi mai bine să amânăm votarea ei? — Ascultați, ascultați!... se auziră mai multe voci, pe când E ul-ministru se scula, arian• sentee iritată asputați care interpelase. — Nu cunosc, zise cinste, împrejurarea care să-1 poată face p amicul med, care din nanorocir nu este astăzi la locul sau, s nu-șî propue mâine, pentru doua oară, proectul său de lege Atât. — De ce naiba o fi primul-ministru așa de supărat, murmuri interpelatorul, aplecându-se la urechea unuia dintre vecinii săi — Afacerea lege! de extrădat îl încurcă rau de tot, răspunși cel întrebat. — Mi-am dat toate silințele spunea în timpul acesta primu ministru, unuia dintre vecinii săi pentru a-l hotărî pe Ramon să-ș retragă legea. Dar amicul meu este inflexibil; și ceia ce e ma trist,, este că el însuși pare convins că oamenii aceia se vor ține de cuvint. (Va urma.