Universul, iulie 1907 (Anul 25, nr. 177-207)

1907-07-01 / nr. 177

* A ■ Duminecă 1 Iulie 1907 Grăbiți-vi de ave abona la ziarul UNIVERSUL singurul ziar independent, imparțial și cel mai răs­­pândit din țară, cel mai bine informat și cel mai in curent cu întreaga mișcare politică, economică și financiară din țară și străinătate,. Corespondenți spreciali in : Paris, Berlin, Londra, Viena, Budapesta, Roma, Lope,, Constantinopol, etc., etc. CU ÎNCEPERE DE LA 1 IULIE Zlirth­ „CîWVERSUL” di următoarele Însemnate premii abonaților ISI: 1) Un mare premia­ de................................................ 1.500 SSI 2) 2 premii de câte......................................................... 250 LSI 3) Trei loturi întregi ale Loteriei de Stat Român, pur­tând No. 52.583, 52.594 și 52.599, pentru loteria a II-a. 4) 5 premii de câte..................... . . 100 LEI 5) 4 premii de câte ......................................................... 40 LEI 6) 10 abonamente pe un an la ,,Universul“. .... 180 LEI 7) 10 abonamente pe 6 luni............................................91.50 LEI 8) 10 abonamente pe 3 luni............................................ 46­50 LEI Câștigul rezultat pentru fie­care din loturile ad­ sus arătate, va­­ atribuit abonatului care U­tragerea premiilor noastre va fi câștigat locul respectiv. In cazul cel mai noro- marie» OidTfcCfc íHAITtCf Tff TE­f cos se poate câștiga *»*■» *3\ß\P £ idf&ld[ adică cu nimic se poate câștiga O WERE FR­OHMA De asemenea ,W*J abonații primesc gruu universul Literar, ziar săptămânal, care conține, pe lângă o bogată materie literară, și o frumoasă ilustrație în colon. Pe lângă acestea abonații vor mai primi gratuit un frumos roman intitulat: FIUL LUI LUDOVIC XVI sau­ COPILUL­ REGE. Abonamentele la UNIVERSUL sunt cele mai ieftine : PENTRU 1 AN LE1 18 ! PENTRU 6 LUNI LEI 915­­ PENTRU 3 LUNI LEI 4­65 Abonații, spre a participa la tragerea premiilor de mai sus, vor primi Pentru un an is bonuri di premii: Pentru ș­ase luni ia bonuri; pentru trei luni­i bonuri de­ premii.­­ issaM Bani cu împrumut , 3.000, 5.000, 7.000, 10.000, 15.000, 20 de mii, 25.000, 30.000, 40.000, 41.000, 45.000, 50.000, 60.000, 70.000, 80.000, 92.000, 100 mii până la 500.000 de Lei se dlau­ cu împrumut pe moșii in ori­ce județ și pe case din Capitalii, cu procente con­venabile și ferfi întârziere. DE VIA­ZARE case, viile, vii, terenuri, moșii puse la Credit, cu înlesniri de plata și arendări. Doritorii a vinde case, mor »». etc. sa trimită detailuri, având cumpărători. GRATUIT plasăm bani,bo­nuri și sume dotate, pe h>­­poteci sigure asupra moșii și case. A se adresa la «Ve­chia Agenție H. Burdin«, str. Regală­­ o 11 București. Judecătorul Sindic­al _________Tribunalului Ar­gog AHUNCIU Comerciantul Vasile Angheloff din Pitești, dispărut, fiind declarat in stare de faliment și din registrele sale, ne­putând­u-se constata in mod exact nu­mele și numărul creditorilor, 6e aduce la cunoștința tuturor că ori­cine va a­­vea să primească vre-o sumă de bani de la acest faliment să facă cunoscut aceasta sindicatului falimentului, de­­punând și creanțele doveditoare. Tot de­ odată se face cunoscut că tri­bunalul a fixat epoca încetărea plăților la 15 iunie 1907 și a stabilit un ter­men pentru depunerea creanțelor până la 4/17 iulie 1907, iar pentru creditori cari reșed în străinătate acest termen s-a prelungit până la 12/26 iulie. Verificarea creanțelor tuturor credi­torilor s­a fixat la 14/27 iulie 1907. Jude sindic, Barbu Brez­ ianu. No. 19. Pitești 1907 iunie 27._______664 ASISTENT­­e caută in farmacia Iordan Iordan, Tu­rmi-Severin. A­re adresă direct, 644 româ­n mecan­ic și g­lo­r electric, care și-a f­­­a­cut studiile in Ger­mania. cautâ loc la o fabrică, la ori­ce instalațiuni sau la ori­ ce loia de construcții privitoare bran­șei sale. A se adresa redacției furnalu­­lui pe inițialele : W. W. W 14320. 645 DEA si A A­DULTOR R. TRANCU—RAINER Chirurg al Spitalelor Eforiei. Fost șef de clinică obsteticala Faceri, Boli de femei, Soli chirorgicaio — Strada Oionisie 68 bis — Con*. 2—8 și 6—7 o. m, R&mănc­inată vara i Capitală 647 Doctorul C. FAEHSM Șeful Clinicul boațelor nervoase s­in­­t i*| MIlTAT in stradă Canta­ i­j­u A­nflU 1AI­cuziaio(Polonă) 160­­­71 Consultații de boale nervoase și­­ mentale. Electr­oterapie de la 5—7 foi p a­n. Doctorul 2SUTSIH Special in boale interne, sifili­tice (lumești) și de piele No. 36. Strada Sirației Ho. 36 vis-a-vis de Biserica Bărâției Consult, de la 8—9 si 1—4 p. m. 595 AUTOMOBIL omnibus 30 persoane — de vînz­are — In perfectă stare SUTER MI . Strada Șuier. 9. AUTOMOBIL­E DE VINZARE de prima marcă, putere 14 cat, in stare nouă.—A se adresa str. Luminca 24, între o­­rfile IO— I p. nr. 643 STELIAN POPESCU fielt jadec&toT de instrucție •— JLVOCA.T — — Strada Antim, 34 — 1835 LI SINAIA m VlfVZARE un frumos foc în Întin­dere de 1663 metri pă­trați, situat în centrul o­­rașului, între stradele Poiana, Florilor și B*du) Ghica A­o. 55. Locul e împodobit, cu brazi și arbori seculari, având eșiri pe două străzi. Pentru ori­ ce informațiuni a se a­dresa d-lui I. D. Benzol, bancher, strada Doamnei 14. 163­1« lainen­ ¥@g@l Reprezentant de comerț pentru in­dustria petrolului București: B­ilul Academ­iei â.­Telefon 7/24 Stecomendă MOTOARELE „DIESEL” de la 15—200 cai putere cu cete mai solide și mai eco­nomice, întrebuințate cu MARE SUCCES in industria mare. Certificate la dispoziție. 15“ husarii si Lingerie „LAWILHM SILL“ Casă elvețiană G. SALM&C-le BUCUREȘTI str. Bărduiel 4—8 BRAU,A Calea Regală 78 CRAIOVA Str. Lipscani A'6. 4 .PLOEȘTI­­ Piața Unitei En gros ș Eu datai Se confecționează după comandă : Saltele, plapsme și perne, umplute cu­­ AFOR. La cerere se trimit mostre Prețuri absolut fixe 562 Duminecă se va serba cu o deosebită solemnitate a 300 ani­versare a inființărei universităței Giessen (Germania).­­, Dumineca trecută s’a inau­gurat la Sanct-Paul in America, o statue a poetului german Fri­­deric Schiller; împăratul Wilhelm a adresat comitetului serbărei o cordială telegramă de felicitare. ,. Alaltă­ ea s’a deschis la Pa­ris al cincilea congres internațio­nal al tipografilor, la care iau parte delegați din toate Statele, adică 31, cari reprezintă un mi­lion și jumătate de lucrători tipografi. .*. La Strasburg a fost osândită la 5 ani inchisoare servitoarea Ana Sauer, care Își îngropase de vie, un cimitir, o copilă de 4 ani. * Dumineca trecută văduva Wilhelmina Reschke, din Berlin, și-a serbat a 100 aniversară a naș­tere­ ei. împăratul și împărăteasa i-au dăruit un vas de corcelan, însoțit de o scrisoare de felicitare. Drama din calea Dorobanților Un fift care incearca sa’și ucide tatăl Faptele sângeroase se succed la foarte scurte intervale de câtK­va vreme In Capitală. S’ar părea că un vânt bolnăvicios suflă, că trecem printr’o Stare anormală în care sufle­tele nu destul de destoinice a despărți binele de rău­, cuvinciosul de necu­­vincios, iși dau liber friü pornirilor rele. După atâtea crime cari afi impre­sionat în ultimul timp atât de mult Capitala, iată acum o nouă dramă care suu­due un întreg cartier, care nenorocește pe un tiner muncitor, o încercare de paricid din fericire ne­izbutit. In Calea Dorobanților 133 iși avea de câtă­va vreme micul atelier tapi­­țerul de trăsuri Lazăr Avram. Tînăr de 24 ani, meseriașul își întreținea în ultimul timp Întreaga familie pe tatăl său, Avram, un bătrân infirm de 70 ani, fost tâmplar de trăsuri, pe mamă-sa, două surori și un frate mai mic Bătrânului Avram ii dă­duse locuință la alt atelier din strada Nisipuri, iar mamei și surorilor le fățea chiria unei case de pe calea "oșilor. Pare însă că traiul dintre tânărul meseriaș și bătrânul lui tată nu era atât de liniștit. Bătrînul, mai cu seamă de când i se tăiase un picior în urma unui accident devenise vi­­țios, arțăgos și o adevărată povară pentru toată familia lui. Certurile se repetau des în familie și tînărul Lazăr Avram îșî vedea toată truda de a’și întreține familia nimicită de relele apucături ale bă­­trînulu­i. Acesta nu vroia să se li­niștească la casa ce’i dăduse fiul lui, nu se mulțumea cu micul ajutor ce’i dădea zilnic și in fie­care zi scenele violente se repetau. Una din aceste scene s’a petrecut și ieri dimineață, in timpul căruia furia a înarmat brațul copilului con­tra tatălui. Aterizat.nl dri dimineață, la orele 11, bătrî­­nul Avram s'a dus la atelierul fiului lui din calea Dorobanților, ca tot­­deauna gata pe scandal. Tînărul La­zăr Avram a încercat din nou­ să facă pe tatăl său să înțeleagă că face atât cât poate pentru dinsul și că trebue să se mulțumească cu atât. Bătrânul însă, mai arțăgos ca nici o dată, a făcut din nou scandal, ba chiar a și ridicat una din cârji să lovească ln copilul care ii dedea să mănânce. Scos din fire, orbit de furie, Lazăr Avram a pus atunci mâna pe un re­volver pe care-l avea sub pernele unei trăsuri vechi și a amenințat pe bâtrin că-l ucide dacă nu pleacă ; a­­cesta a devenit și mai agresiv, iar fiul a descărcat un glonț asupra ta­tălui. Lovit în umărul stâng al obrazului, la coada ochiului, bătrinul s’a repezit afară din curte, strigând ajutor. Au sărit vecinii, s’a anunțat cir­cumscripția 18 ș i fl. comisar Ralet a venit la fața locului. Bătrânul a fost transportat la spitalul Filantropia, iar atentatorul a fost arestat la cir­cumscripție. D. prim-procuror Schina a luat, la circumscripție, primul interogator a­­ten­tatorului. L’am văzut și mai târziul. E o fi­gură destul de simpatică și nu pare a fi premeditat crima. L’am întrebat dacă fiu’i pare rău­ de cele ce făcuse, dacă iși dă seama de grozăvia faptu­lui , un copil care ridică mâna asupra tatălui, ori­cine și ori­cât de rău­ ar fi acesta și ne-a răspuns că nu mai putuse indura viața ce i se făcea, și că fu­sese prea orbit de furie ca să-șî mai dea seamă de faptă. Atentatorul a fost adus erî după amiază la arestul poliției și azi va fi trimis la parchet. Cât despre rănit, starea lui nu inspiră Îngrijiri. A. XIIV Ziimonadă ieftină.—Se poate face o limonadist răcoritoare și fo­lositoare bolnavilor, întrebuințând —cu un preț de nimic—un loc de lămâie, acid citric (sare de Lămâie), care se găsește la ori­ce băcănie. SOCIETATEA ȚESĂTOARE. Societatea aceasta, pusă sub patro­­nagiul M. S. Reginei, și care lucrează cu stăruință la răspândirea sericicul­turi, a trimes comisiunilor ei din țară o interesantă circulară, din care extragem următoarele, regretând că lipsa de loc ne împiedică de a o pu­­blica în întregime . Societatea „Țesătoarea“ distribuind anul acesta 300 kgr., semință de gândaci de mătasă, produsul probabil minimal ar fi de 300.000 kgr. gogoși sau produs mijlociu după timpul anu­lui curent 600.000 kgr. — Județul Ilfov singur, din 44 kgr. sămânță, cât a primit ar fi produs minimal 44.000 kgr., sau în medie 88.000 kgr. Insă, de adus s'a adus numai 12.000 kgr., din Ilfov și vre-o 3000 kgr., din restul țărei. Rămâne întrebarea ce s’a făcut cu restul gogoșilor? Răspunsul îl cunoașteți toți. Toate organele societăței, comitete, comisi­­uni,­­învățători, preoți etc , au răs­puns : sătenii întrebuințează produsul gogoșilor pentru trebuința casnică. Dacă aceasta este așa, și așa tre­bue să fie, căci de trei ani de când Societatea distribue sămânță, cererile pentru sămânță nu descresc ; din contră multe comuni ia­u măsuri pen­tru sporirea duzilor în vederea de întinderea culturilor, am făcut cer­cetări să vedem dacă procedarea a­­c­easta este bine chibzuită sau nu. Știm, că Societatea în anii 1905 și 1906 a format în mai toate părțile țarei personalul instruit în creșterea gândacilor de mătase printre învăță­tori, preoți și maice. Aceștia la rân­­dul lor făcând culturi de gândaci de mătasă in fie­care an fac prin această propagandă folositoare. Insă la un punct slab se oprește activitatea lor, adică acolo unde cultura și produce­rea gogoșilor încetează și unde tre­bue să înceapă filatura. Deci prisosul de gogoși, rămas în țară care „se trage pentru trebuința casnică“ până acuma nu produce fo­los cum ar trebui să producă. Iată de ce: In lipsa de mașini de tras, săt­an­­cile duc la rotărese gogoșii« ca să 1« tragă și să faci din «I« boran­gin­­i Rotăreasa, in loc să mioare ch­eali (varmele) gogoșei la cuptor, sau la apă caldă cu aburi, punând gogoșile intr’un coș acoperit cu pânzi peste un cazan cu apă clocotindă timp de 2 ore ca să pătrundă aburul, apoi să pue gogoșilă la uscat și aerisit ca să nu muc­găească, ceea­ ce face ca firul mătăsei să se tragă până la sfârșit, ea, rotăreasa, pune gogoșile­ la soare puțin timp, prin care fapt mătasa mai întâi perde culoarea și apoi fără să fie bine omorîte le pune la roată, la tras. De obiceifi, rotăreasa trage o parte a gogoșilor, dând mușteriului puțină mătasă, iar restul il declară de ne­intrebuințat, iar în urmă îl trage pentru dânsa și iși produce ea însăși borangicul cel mai bun. Societatea a înființat în București, In­str Popa Lazăr un atelier de țe­­sătorie unde în timpul verei de acuma, la ori­cine se dă instrucțiune gra­tuită de lucru la tras pe mașinele școalei de meserie; asemenea a așe­zat acolo de­o­cam­data 12 răsboae de țesut. Mai multe fete de săteni și din oraș primesc acolo gratuit învă­­țămîntul țesutului. Atelierul primește comande pentru ori­ce pânzeturi, precum să și însărcinează contra u­­nei taxe modeste cu țesutul materia­lului adus de particulari ; dă instruc­țiuni de țesut, ori­cui și cu acest chip fetele de săteni reintrând în cămi­nele lor vor putea la rândul lor să învețe această meserie pe alte per­soane, căci părăsind atelierul fetele primesc gratuit câte un rasboiu și o mașină de tras ca zestre din partea societății și acele fete pot rămânea în legătură cu societatea pentru ori­ce alte comenzi ce le-ar da societatea de efectuat, asigurându-și prin a­­ceasta un câștig sigur pe lunile de iarnă și în anii secetoși. Mai adăugăm că vermele rămas după tras, formează și el cel mai bun nutriment pentru păsări și gâini, de care iarăși numai rotăreasa profită. Deci recomandăm a se procura în fie­care comună una sau mai multe mașini de tras care se fabrică școala de meserie a Statului din București cu preț de 35 lei una și aceste ma­șini ,vor fi de mare folos , căci se poate trage cu puține fire și se poate produce o mătasă mai fină iar nu ca acea a borangiculuî care este de o grosime de 30—100 gogoși la fir. Dacă societatea „Țesătoarea“ dis­­tribue in fie­care an câte 300 kgf. semință de gândaci de mătasă, care alcătuește o valoare de aproape­­ 70 mii lei, nu se poate cere de la el tipsa să distribue și mașini de tras, care rămâne să și le procure particularii însăși sau comunele sau celelalte a­­sociațiuni. Ceea ce lasă societatea se Încearcă a face în această privință este urmă­­­toarele : Atelierul este încredințat conduce­rea subsemnatului comitet de doamne. Adresându-ne cu aceasta către co­­misiunile societăței „Țesătoarea“ din toată țara, nădăjduim că pătrunzân­­du-se de aceste idei ele vor bine-voi a conlucra cu noi la o îmbunătățire, și prin aceasta, a stărei materiale a săteanului. Comitetul d-nelor : președintă: Zoe Râmniceanu ; membre : Alex. Gr. Cantacuzino, Zoe Golescu, Anna Th. Nica, Fanny Seculici. ______ „Universal“ in provincie (De la coresp. noștri particulari) Joi, 28 Iunie. CĂLĂRAȘI.—Dispătrut. — In ziua de 12 c., locuitorul Mihalache Cheleș din com. Luciu, de profe­sie pescar. Intr’o barcă și cu u­­neltele sale de pescuit, a plecat pe balta Coșcovata, de unde nu s'a mai întors. Autoritățile comunale secondate de șeful postului de seandarmi din Piua-Pietrei, făcând cercetări pe baltă nu au găsit de­cât unel­tele cu care pornise sus-zisul lo­cuitor. Se bănuește că la mijloc e o crimă, cercetările continuă. Mort din bătie.— Locuitorul Petre Preda din corn. Arțari, fiind grav bătut de individul Păun Radu, astă-noapte a iricetat din viață. Cazul s’a reclamat parche­tului. Hoți de cal. — Țăranilor Pe­­trache Marin Voicu și alți trei din corn. Dichiseni, in noaptea de 18 spre 19 cor., li s’au furat din câmp de la pășune 6 cai. Di­mineața păgubașii pornind in că­utarea lor, în preajma pădurea Putineiul din acest județ, au În­tâmpinat pe păzitorul de țarină Gh. Coman. Luat de scurt acesta a mărturisit că el a furat caii împreună cu individul Gh. Nicolae din com. Brănești, jud. Ilfov, care a și pornit cu ei spre București un scop de a-i vinde. Gh. Coman se află în arestul companiei de jandarmi Călărași, până va fi prins și cel­ l’alt hoț de cai, care e pus în urmărire. GIURGIU.—Parastasul și i­­naugurarea monumentului locot. Ioan­­­ițulescu.—Se știe că cu prilejul potolirea răscoalelor țărănești, sătenii din Stănești, în­dârjiți la vederea armatei au tă­bărât contra ei și au ucis pe lo­cotenentul Ioan Nițulescu din compania 1 a reg. 5 Viașca de in­fanterie. Deschizându-se o listă de sub­scripție pentru ridicarea unui mo­nument pe mormântul acestui brav ofițer. Monumentul fu executat de sculptorul-pietrar P. A. Petrescu din Giurgiu­. Azi urmând să se inaugureze acel monument, sosi din județul Vâlcea Întreaga familie a locote­nentului Nițulescu. La orele 9 și 30 m. dimineața, d. prefect loan T. Ghica, primar Gh. Parthenescu, locot.-colonel Vasilescu din reg. 5, și maiorul Ghigorț, din reg. 10 cavalerie, în­soțiți de întregul corp ofițeresc din localitate, al ambelor regi­mente de infanterie și cavalerie, d. polițai C. lonescu și represen­­tanții presei, sosiră la biserica Sf. Treime (Smârda). Aci cu prilejul împlinind 1 * disiuni de la moartea lacot. Nițu­­lescu se oflese serviciul divin al parastasului. După aceasta întreaga asistență merse la cimitirul Sf. Treime, unde se afla depuse rămășițele pă­mântești și unde s-a oficiat un serviciu divin. Monumentul e bine executat și la medalionul de sus are fotogra­fia locot. Nițulescu. In josul acestei fotografii se află săpate următoarele cuvinte : «In amintirea bravului locotenent loan Nițulescu, din com­­pania 1 reg. 5 Vlașca, mort pe câmpul de onoare in răscoalele țărănești, la Stănești Martie 1907.» După oficiarea serviciului divin, confesorul garnizoanei, preotul Marin Popescu, ținu o mișcătoare cuvintare. După dânsul a vorbit­­ preotul Prundeanu, de la Gineni, Vâlcea­ cumnat cu locot. Nițu­­escu. După aceasta d. prefect Ghica, primar Parthenescu și corpul o­­fițeresc s’au retras. Prefectura de Vâlcea a luat ini­țiativa de a plăti facerea unui gri­laj la mormânt. _____ LUCRURI DIN TOATA LUMEA Folos­iri pierdere ?—Un in­divid oare­care, din Paris, perduse osul vorbirei; el fu deci nevoit, negăsind alt­ceva, să cerșească, și se așeză, spre acest scop, în dosul Pantheonului. Dar, odată, pe când trecea pe strada Soufflot, era cât­ pe aci să fie victima unui accident. Un automobil, ce venea în toată viteza, l-ar fi călcat dacă, cu o sforțare supremă, mutul nu s-ar fi suit pe niște trepte, țipând cât îl ținea gura, îndată publicul curios se opri în jurul lui, intrebându-l de cele întâmplate. Și mutul începu să le povestească cazul. Marea-î emoțiune 11 vindecase cu desăvârșire. Veți spune, poate, că e o feri­cire mare că și-a recăpătat ^nsul vorbirei. Nu, împreună cu mutis­mul dispăru și utilitatea ce o tră­gea din infirmitatea lui. Vorbea dar nu mai avea bani. Redus la cea mai mare mizerie, reclamă în contra proprietarului automobilu­lui, care, vindecându-l, îi lua, spre a zice așa, bucățica de la gură. Iată un proces care va face să vorbească, afară de «x-mutul, și multe alte persoane.*­_________ Starea timpului și semănăturilor iată, în rezumat, starea semănă­turilor până la 25 iunie e. ; in multe localități a căzut ploie ; in unele regiuni cantitatea de apă că­zută a avut o adevărată înrâurire binefăcătoare asupra vegetațiunei, cum a fost in județele Prahova, Bo­toșani, Buzău, Muscel, Suceava, Te­cuci, Vlașca, Vaslui și Dâmbovița, iar în altele ca Ilfov, Iași, Covurlui, Dorohoi și Tulcea, cantitatea de apă deși mai mică, totuși a adus o îm­bunătățire simțitoare semănăturilor de primăvară. Căldurile mari ce am avut au gră­bit coacerea oarzelor, al căror sece­rat a început din cursul săptămânei trecute și a pregătit coacerea grâu­lui, al cărui secerat s’a început în multe regiuni ale țărei. Răpită s’a secerat și treerat. Ve­­getațiunea porumbului este puternică, dar în unele localități unde semănă­turile au fost Urzii, se simte nevoe de ploae și porumburile sunt mici și înapoiate. Iată situațiunea In județe­l Argeș. — Starea semănăturilor s’a mai îmbunătățit. Se simte trebuință de ploae. Prășila porumbului merge cu repeziciune. Viile și pometurile sunt mediocre. Bacaü.­­ Semănăturile de toamnă continuă a fi aceleași ca in intervalul de la 7 — 15 iunie. Se continuă cu activitate la prăși­tul porumbului, care din cauza timpului favorabil, se face cu ușurință. Fânețurile și imașurile progresează. Pomii fructiferi vor da o recoltă mai puțin ca mijlocie. In ziua de 19 cm au căzut ploi aproape în întreg județul. Botoșani.­­ La 20 Iunie a căzut ploie în tot județul, fiind însoțită in câte-va comune de grindină, fără să cauzeze vre-o stricăciune semănătu­rilor. In urma ploilor căzute semănă­turile de primăvară s’au mai indrep­­tat, asemenea și imașurile și fânețu­­rile. Grâul de toamnă e relativ bu­­nușor în plasa Siret, și parte din plasa Târgului, restul județului slab. Rapița e compromisă , viile sunt me­diocre. Buzăfi.­­ Atât semănăturile de toamnă cât și cele de primăvară se prezintă în bune condițiuni, imbună­­tindu-se simțitor in urma ploilor ce au căzut în ultimul timp. In­corn. Trestiana, în ziua de 19 cm a căzut o ploae Însoțită de grin­dină în mărimea alunelor, distrugând cu desăvârșire pomii și semănăturile. Constanța. — Starea semănăturilor e bună in plățile Constanța, Hâr­șova, Silistra nouă, și mediocră in plățile Mangalia și Medgidia, afară de griul din plasa Medgidia care e compromis cu desăvirșire. Pașunele și pomii se prezintă bine. Viile sunt bune in plășile Constanța, Hârșova, Med­gidia și Silistra nouă, bunișoare in plasa Mangalia. Locuitorii se ocup cu prășitul po­rumbului. In ziua de 19 Iunie au că­zut ploi parțiale în județ, totuși se simte nevoe de ploae. Covurluia.—De la 15—22 cm n’a plouat de­cât foarte puțin. Semănă­turile in general suferă din cauza lipsei de ploae. Prășila porumbului a început și continuă cu activitate. Semănăturile de toamnă, în urma timpului călduros ce a fost, au Înce­put să se coacă ; recolta lor va fi mediocră. Semănăturile de primăvară vor da o recoltă mediocră. Imașurile sunt bunișoare, simt insă nevoe de ploae. Dolj. — Din cauza lipsei de ploae porumburile și islazurile în unele lo­curi sunt compromise. Viile se pre­zintă bine. 4alem. — Semănăturile de semnă s’au ameliorat; cele de primăvară sunt bune. Porumbul de asemenea e bun și se continuă cu prășila lui. Viile sunt mediocre, de asemenea și pomii fructiferi. Ialomița.—Semănăturile de toamnă și primă­vară sunt mediocre, locui­torii se ocupă cu sapa porumbului, iar parte au început seceratul grâu­lui și orzului. Pășunele au Început a se usca din cauza secetei. Se simte mare nevoe de ploae. Iași.—La 18, 19 și 20 iunie au că­zut ploi parțiale în județ, recolta grâului, secarei și orzului de toamnă in general e in stare de mijloc ; or­zul și porumbul se prezintă bine. Viile sunt mijlocii, pomii sunt fără rod. Mehedinți.­Semănăturile de toam­nă sunt bune, acum se continuă cu seceratul grâului a cărui recoltă e sătiefăcătoare. Porumbul se menține bine și acum se prășește a 2-a oară. Pășunele sunt frumoase. Arborii nu au rod din cauza omizilor de primă­vară. Viile se mențin bine. Muscel.­In intervalul de la 13-23 Iunie au căzut ploi abundente in tot județul. Grânele de și cam rari insă datorită timpului favorabil promit o recoltă bună. Porumburile sunt fru­moase, se continuă pra șil a 2-a. Viile sunt bune. Neamțu.—In com. Băncești a căzut ploae insolită de grindină care a cau­zat stricăciuni semănăturilor. Grâul de toamnă și semănăturile de primă­vară până în prezent merg bine ; fâ­­nețele sunt frumoase. Putna. — Semănăturile de primă­vară continuă a fi frumoase. Se simte insi­nente de ploae. Se continuă cu activitate prășila IX-a, a porumbului. Viile se prezintă bine. Fânațele sunt mijlocii. Roman.—Grâul, orzul, ovăzul sunt frumoase promițând o recoltă satis­făcătoare. Secara e mediocră. Porum­bul e frumos, acum se continuă pră­șila II-a. Fânețele de asemenea sunt frumoase. Viile mijlocii. Suceava.—Semănăturile la genere sau îndreptat în urma ploilor ce au căzut în ultimul timp în tot județul. Imașurile sunt bune. Prașila porum­bului se activează. Tecuci.­­ Semănăturile de primă­vară cât și cele de toamnă s-au în­dreptat simțitor în urma ploilor că­zute, cele de primăvară merg progre­sând și se așteaptă la o recoltă fru­moasă. Porumburile ca și imașurile se prezintă bine, dar suferă din cauza secetei. Fânețele sunt de mijloc. Vlașca. — In zilele de 20 și 21 a plnat in tot județul, în comunele Putnî, Vida Cartojanî a căzut și grindină fără a cauza stricăciuni mari. In general semănăturile sunt fru­moase, îndreptându-se simțitor in urma^id­oilor^eaib­ă in^^^^^^^^ H A 2 Pe Dunăre, in barcă. — A’a'țî fie frică, d-noi, nu este nici un pericol. — Ia spune, barcagiule, a căzut cine­va pe aici ? — Da, d-nă. Chiar săptămâna trecută a căzut unul, dar a fost găsit a doua zi. ___ INFOMATUM SAMBATA ♦ Brî­­noiții licențiați in drept, au vizitat, fabrica de bere și in­stalațiile de la Bucureștii-noi. După aceea a avut loc un ban­chet la care a luat­ parte și pro­fesorul Basilescu. ti­sa propune înființarea unei asociațiuni, care să se ocupe cu studierea chestiune­ vitale neamului și apariția cât­ mai grabnică a unui organ, care să le propage. Răspunde d. P. N. Boboș, urând tot­ succesul asocia­­țiunei . D. George Burcel, advocat, a fost numit secretar al contencio­sului muntelui de pietate. ♦ D. Romulus P. Voinescu, ins­pectorul șef al siguranței, a fost primit erî in audiență de M. S. Regele, la Castelul Peleș la Sinaia. * D. Uie O. Fotino, din Zim­­nicea, a cumpărat la Garajul Leonida & Comp., un auto­mobil „Unic“ de 12 cai. * Noua comisiune interimară din Huși se compune din d-niî dr. Munteanu, președinte ; G .Iliescu, vice-preș. ; Ath. Popovici și Gh. Harnagia, membri. ♦ Serviciul teh­nic al comunei Iași a intocmit și depus­­ planul parcelar și tabela parcelară a lo­curilor situate in comună și care urmează a fi expropiate in vede­rea canalizării și rectificării Bah­­luiului.­­ M. S. Regele a bine-voit a primi în audiență pe d. maior de stat-major Baron de Hammer­stein-Gesmold, atașat militar pe lângă legațiunea Germaniei, care a avut onoare a-I remite anuarul armatei regale prusiene pe anul 1907. ♦ D. general de brigadă Hartei Alexandru, secretarul general al ministerului de rasboiu, plecând in misie, d. col. Pătrașcu Ioan, directorul infanteriei din min. de rasboiu, va gira afacerile secre­tariatului. ♦ Curtea cu jurați din Roman a achitat pe 20 săteni din Oniceni, dați judecății pentru devastările din Martie. o Clubul parlamentar român din Viena a ales ca orator pentru des­­baterile budgetului austriac pe deputatul baron Al. Hurmuzachi. ❖ Erî dimineață s’a inaugurat, cu o deosebită solemnitate, insta­­lațiunile mecanice ale fabricei de scrobeală albastră și producțiuni chimice, proprietatea d-lui Iosif Carniol, calea Văcărești 180. A asistat multă iunie. Primăria Capitalei a fost reprezentată prin d. consilier N. D. Botez. Arginul și creta întrebuințată în fabricațiuni d. Carniol și-o pro­cură din carierele din Dobrogea și Prahova. Aceste materii prime mai na­­inte se importau din străinătate. * Marți s’a Întors în Capitală, prima serie de 70 de copii, 35 de băeți și 35 de fete — trimiși de eforia­­ spitalelor civile la sanato­riul Techir-Ghiol, spre a-și căuta sănătatea. Climo-Teraria movina și băile de Techir-Ghiol, au folosit mult copiilor. Joul a plecat la Techir-Ghiol a doua serie tot de 70 de copii. Această serie se va întoarce la 2 August, când va pleca a treia serie tot de 70 de copii, care vor sta la Techir-Ghiol până la 5 Sep­tembrie. ♦ Ministerul de justiție a de­semnat pe următorii d-ni magis­trați ai "trib. de Putna să presi­­deze, în ziua de 12 Iulie, alegerea col. II comunal. Focșani, d. Em. Stroica, prim­­preș. secția I; d. Al. Calistrat, su­pleant, secția N­. Odobești, d. N. C. Penciulescu, judecător de ședință, Panciu, d. Al. Negrescu, preșe­dintele secțiune! a II-a. • Ministerul de domenii a cerut tuturor prefecților să trimită sta­­­țiunei agronomice din Capitală câte 20 sau 25 probe de grin, in cantitate de 1 sau 2 kgr. spre a se stabili calitatea grăitelor noas­tre in acest an. Toate datele deținutiv In urma analizei vor fi ajuse in cunoștința străinătăței în vederea exportului ce vom face. O Coresponder: R.­Sărat ne seri Contrar celor nostru din oblicate de ziare acum 2—3 zile, putem afirma că există proces contra u­nor ofițeri )cal No. 9, învi­­serviciu intim­răneștî. i se spune de c­ă de aci—se Va il din războiu din 6 Iulie a. c. i Greceanu, di­pol­ilie din mi­ B, a fost numit locul d-lui “tragere, dy, director al iî, a fost nu­din regimentul uniți de refuz de pus răscoalelor !. Acest proces—1 persoană marcan judeca de consili Galați in ziua di­n D. I. Trăsni rectorul afacerilo­nisterul de exter­nef al protocoluli D. Lena, pus in D. C. Diamal cabinetului mini?­mit director al afacerilor politice și d. N. Filodor, a fost numit di­rector al cabinetului ministrului. ♦ D. Teodor Marinescu a fost numit grefier­ contabil la arestul preventiv din jud- Tulcea, în lo­cul d-lui Fr. Dumitrescu, trecut în altă funcțiune. ♦ Pe ziua de 10 Iulie st. n. s’au mai admis la convorbiri telefo­nice internaționale cu rețeaua te­lefonică română următoarele loca­lități din Ungaria : Klőpatak, Tuș­­nad și Zajzon. Taxa unei convorbiri simple (de trei minute) intra aceste loca­lități și localitățile române este stabilită ast­fel : 2 lei, 50 bani, cu București ; 3 lei, cu Brăila, și 1 left, 50 bani, cu Ploești, Câmpin­a, Comarnic, Sinaia, Predeal, Azuga, Bușteni și Buștenari. ^ Starea sanu­s continuă a fi foasi­rul cazurilor de foarte restrâns, ac­tele comunei fiind băut din punct c­­iologic. Numărul cazurilor de disenterie a mai sporit puțin din cauză că copiii consuma mu­te fructe crude. ♦ D. G. Pradea«­, directorul comptabilității ministerului de in­terne, obținând un concediu de o lună, va pleca Duminică la Căli­­mănești. D. Grigorescu, șef de biuton, iî va ține locul. ♦ Erî fiind ziua onomastică a M. Regelui Petru al Serbiei, un Te-deum s’a oficiat la orele 11 in biserica Kalenderu din Capitală. In afară de miniștrii aflați in Capitală, au mai asistat și repre­­sen­tanții puterilor străine, d. ru­s­­tici, ministrul Serbiei, și d. Svi­­locvsici, secretarul legal uneî, îm­preună cu personalul, precum și numeroși membri ai coloniei sârbe. După amiază, d. Ristici a primit colonia sârbească. ȘTIRI MILITARE ♦ Doctorul Apos­escu Virgil, s’a însumat ca medi - ajutor pe 2 ani la spitalul n 1 al diviziei IX, pe ziua de 16 frate. Doctorul Rabit,­ci Leon s’a însumat ca medic ,­itor la reg. 1 geniu pe ziua de 1 Iulie. ♦ Casa de econom­ie, credit și ajutor a ofițerilor, atingând situa­­țiunea dorită de a -e aduce ajutor și ofițerilor de rezervi in aceleași condițiuni ca și celor din activi­tate, aduce la cunoștința generală că consiliul de administrație al Cassei, a decis­­ ca toți ofițerii de rezervă cari se găsesc funcționari inamovibili in serviciul­­ Statului, județelor și comunelor și a căror stabilitate in funcțiune le este re­cunoscută prin legi speciale, pot cere și obține de la Casa ofițerilor avanse de bani in contul soldei sau retribuțiunilor in condițiunile cari se pot vedea în «Monitorul oficial» de era Vineri No. 71, stiriT școlare ♦ D. N. Lăzărescu, dirigintele scoalei din Probotești, comuna Târnanca a fost numit Învățător agricol ambulant pentru întreg județul Dorohoiu ♦ In urma examenului de ca­pacitate ținut la liceul Lazăr au fost declarați absolvenți ai liceului următorii elevi din sec­țiunea reală : Borcea St. Eduard, Demetropol St., Dobrescu T., Huch V., Iliescu, Mihailescu V., Minciu V., Panaiit C­. Popescu Niță, Prager G. Stoenescu Em., Stoica D. Stern H., Ioanovici, Persu G. și Serafim ȘTIRI ARTISTICE — Mâine, Duminana, 1 Iulie, se va da o frumoasă saua de n5ata sala ..Turn-Verein“ str. Brezoianu No. 35, sub conducerea d-1­­ profesor de dans A. Bogyo. TRIBUNĂ LIB! Absolvenții școalelor comer­ciale superioare - neelibe­­rarea diplomelor certi­ficatelor Absolvenții școalelor comerciale superioare din anul acesta, deși au făcut un an mai mult ca cei­­l­alți, totuși întîmpină greutăți mult­ mai mari. Așa, conform d­­ipozitiunei luate de d. ministru respectiv, nu li se eliberează nici un soíți de cer­tificat cu care să poată dovedi că au absolvit școala, până ce nu vor face o practică de șase luni la bănci sau la instituții de cre­dit publice ori private. Și nu ar fi atât de greu pen­tru eî, dacă ar fi știut de aceasta mai de timp, dar nu numai eî, ci nimeni nu a știut de practica in chestie până in prezent, așa că e ceva surprinzător pentru dinșii și tot odată nedrept. Toată lumea zice că aceasta nu e de­cât o pedică pentru tinerii absolvenți, și aceasta o zic cu drept cuvint pentru următoarele motive: Actualii absolvenți au făcut practică în școală in anul al IV-lea, care s-a înființat anume pentru aceasta, tocmai pentru mo­tivul că practica reală nu s'ar pu­­ea face nefiind locuri;­­ăcî, îna­inte de a se înființa a aul al IV-lea era vorba numa de șase luni de practică; în fire, studi­­indu-se chestiunea maî de aproape s’a văzut că practica s’ar face mai cu folos în școală și ași s’a în­ființat anul al IV-lea. :i­are se predă pe lângă cele­ salte materii și biuroul comercial. Ins­a lege s’au menținut și cele 6 luni de practică, lucru ce nu e drept și care pune în o situație rea pe noui­ absolvenți. Este oare de vre­ un folos prac­tica în chestie și cine ii va plasa pe absolvenți pentru a o face? Absolvenții, neposedând certi­ficatele de absolvire, vor întim­­pina greutăți chiar pentru a face practica ce li se cere, căci, cine îi va crede pe cuvînt că’s absol­venți ai școlilor comerciale supe­rioare, când ei n’au nici o tidulă la mână? Apoi, ei au interesul de a face practica ce li se impune și de el, vor fi nevoiți a o face gratis, in care timp părinții absolvenților trebue să li mai poarte de grii­ încă 6 luni.­­Ori, ei nefiind salariați, li se va putea da atribuțiuni serioși, de la cari să poată profita? De­sigur că nu, căci ce res­­ponsabilitate pot avea eî fațl se le­­­ege Așa că această practică e de prisos, căci pe lingă că nu va fi folositoare, va răpi încă o sumă de an tinerilor absolvenți, In care timp el ar putea să profite mult mai cu folos, având certificatul de absolvire. Insă, prin neeliberarea certifi­­catelor li se mai pune o mediea mai grea, căci lovește dinut ta viitorul tinerilor absolvenți. Majoritatea absolvenților, dec­­embrie curent, trebue să intre in armată, și cum­ eî nu au știut ni­mic de practica de 6 luni și de neeliberarea certificatelor, nu s’au­ îngrijit mai din timp de aceasta; căci, de obiceiu, consiliul de re­vizie al recrutărel ii întreabă pe elevi dacă au nevoe de a fi ană­­nați și ei nu au solicitat aceasta, ci au cerut să fie luați. Cine ar fi făcut aceasta, dacă ar fi știut că la finele anului nu pleacă cu certificatul? Și, la Noembrie, când au vor prezenta la armată conform ordi­­nului de chemara și neavând aici o dovadă că au absolvit comercială superioară, desigur ,­ vor fi luați pe termen de­­ aol. Iată deci, cum li ce strică viito­rul prin neeliberarea de certifi­cate , căci, după cum se știe,­­ școala comercială nu-și dau bo­gătașii copiii, ci cei mai mulți părinți al copiilor sunt sărați și nu vor avea de unde să le plă­tească taxa pentru a-i amâna. Pentru considerațiile se preced, d. ministru al cultelor și metru*­țiunei publice cata rugat a dis­pune ca să se elibereze diplomele și certificatele absolvenților șcco­­lelor comerciale superioara, spre a li se servi la facerea practicei, în caz când nu se desființează, cum și la armată pentru eare a fi absolută nevoe. AI­ G- Nofroessee. INTAMPLAN­ am CAPITALA Hoț de vite Circumscripția 33 a arestat iert și a trimis la siguranță pe măce­larul Anghel Petre al Chiranei, care furase din magazia No. 21, de la abator o mare cantitate de seu, proprietatea d-lui Ion M. Cotara din calea Văcărești. Anchetat la siguranță, d.­­emi­sar Zahiu a izbutit să descopere că arestatul este un vestit hoț de vite și s’a putut stabili chiar ca el este autorul furtului unui bou ce s'a găsit tăiat ieri dimineață Intr’o ghețărie din Calea Văcărești. D. comisar Zahiu și-a întins cercetările, fiind vorba de furturi cari se practică de multă vreme și al căror autor trebue să fie a­ l restatul de azi. * Un om practic Se vede că gropile de pe soseaua Herăstrăului a scos din sâru­s pe bieții locuitori, de s au apucat să’și înlesnească singuri mijlocul de a putea umbla pe șosea. Vor fi protestat oamenii, vor fi reclamat și văzând că nul chip să fie auziți, s’au pus pe treabă. Vre-o 10 tineri, un cap cu un oare­care tranzelar, Tais, din șos. He­răstrăului 5, au aținut calea tu­turor căruțelor cu nisip sau su meloz se treceau pe șosea și pe care cum trecea o răsturnau pa șosea. Astupaseră ai așa câte­va din gropile de pe șosea, până când a intervenit circumscripția, cum că adică n’au voe oamenii să’și facă dreptate singuri, nici chiar când nimeni nu vrea să le-o facă. Ispravă de pungaș Petre Dinescu e unul din cli­enții obicinuiți ai arestului poli­ției. Pungaș cu diplomă, făcuse ce făcuse și de câtă­va vreme nu mai căzuse în nici un păcat. Ieri însă și-a încercat din nou meseria, dar i-a mers rau. A bă­nuit­ că e ceva de furat intr’o ma­gazie a d-lui Dumitru Menafu din str. Cazărmei 71 și tocmai pe când încerca să tae cu o pilă u­­rechia lacătului de la megazie, I-a pus lui mâna în urechi stăpânul și ce i-a pătimit spinarea numai el știe. După toate acestea, pungașul a mai fost ținut și la circumscripția 26, de unde însă i s’a dat drumul după ce i s’a tras..., o morală sdravănă. Dioarae Arestări. — La serviciul sigu­ranței a fost arestat erî Niță Va­silescu, zis Grecui, pungaș, fost condamnat, care furase femei Frosa Ion din str. Biena-Doamna, o sumă de bani și un inel de aur ce s’au și găsit la dânsul. — Cu mandat a fost arestată servitoarea Maria Samson, urmă­rită pentru furt. —• Circumscripția 42 a arestat pe precupețiți Dumitru Iordache, din strada Frunzei 40, care și-a bătut grav nevasta. Aceasta se află acum in spitalul Maternitatea, fiind și însărcinată aproape de a naște. SFATURI MEDICALE Lapte și iaurt .Laptele este un aliment nn-. ju­tritiv și în același timp o docto­rie puternică contra multor boale. Se gândesc la numeroșii copii In­tercast prea de timpuriu, la nu­meroșii bolnavi de tuse, de i­­nima, de ficat, stomac­, rinichi, cari se pierd din cauză că nu știu­ că bând lapte s’ar putea vin­deca, sau n'au de unde să și-l procure“. „La noi era odată obiceiul, care se pierde, când lumea făcea cură de lapte la stânii. La băile noastre minerale, as­tăzi găsim multe bune și frumoase, numai ca să facă cine­va o cura cu lapte, rar găsește. Și cât ar fi de folositoare băile minerale, dacă ar fi însoțite de o dietă o» lapte pentru boalele chronici“. In orașe și în satele unde in tot timpul, vara și iarna, un co­pil, un bolnav, un bătrân, nu poate găsi să bea lapte, nu e da trăit viață sănătoasă. I Am reprodus rindurile de mai­­ sus din o scriere de medicină­opulară, despre lapte, ce am pu­ricat pentru Întâia dată in 1899 în ziarul „Românul“ ce apărea atunci, scriere publicată apoi in „Buletinul direcției sanitare“ și în câte­va edițiuni succusive p­ri­n Marile Magazine de ASMS Boonrestl­i­n 7­1 a­­l M­USocun. Cram­a Cal. Tiotorim,44Di Ui d­Oilini, at. Utirol 48 — Furnisor al Curței Regale — are onoare a aduce la cunoștința unor­ sale clientele din toată țara, că a Înființat In magazinul său o secțiune specială de PUȘTI pentru pădurari lucrată special pentru acest magazin și fiind de o construcție solidă și — PREȚURI FOARTE AVANTAGIOASE — Model No. 230.—Pușcă cu capsă, cu o țeavă, lei ..................15 Model No. 285.—Pușcă cu capsă, cu done țevi, solidă, recomanda­ Ofi­bilă, lei...............................................................................un­ Model No. 236.—Pușcă cu capsă, cu două țevi, oțelurile Înainte,­­­a foarte solidă, funcționare admirabilă, model f. recomandabil "IU Model No. 138.—Pușcă foc central, cu o țeavă, sistem „Mauser“, Q A cal. 12 aaü 16, robustă, recomandabilă, lei......................OU Model No. 101.—Pușcă foc central, cu două țevi. calibru 12 sau 16, cheia de deschidere intre cocoașe, cocoașele punându-se sin­­­r­gure la piedica de siguranță, m. solid, lei......................­odei No . 1103.—Pușcă foc central, cu două țevi, calibru 12 sau­ 16, cheia de deschidere intre cocoașe, cocoașele punându-se sing­ure la piedica de siguranță, oțelurile înainte, (armă de pt reclamă a magazinului), pușcă recomandabilă, lei . . . Nu Prețurile sunt reduse, fixe și se inteleg numai cu bani gata.—Expedi­­țivul In toată țara.—Gomandele se efectuiază în ziua primirei. 190 William Foster I Co., L­td Locomobile, Trpersitoare „MINUNATA“ Model­imi — cu cele mai nouă perfecțiuni — BATOZE de PORUMB cu aburi, originale „MINUNATA“ etc. THEODOR UMRATH! Societate în Comandită ...............................­ ¥isocaiî­?raga —-----------— Treerătoare de mână, Garnituri de treer­at cu manej ................­ in diferite mărimi ............................... ........... Batoze de porumb simple și duble Tocătoare de pac, Său, cosea!, zis. SEMĂNĂTOARE ÎN RINDURI: „ORIGINAL“ cu distribuirea seminței prin rotițe canelate. „PRECIOSA“ cu distribuirea seminței prin lingurițe. DEPOZITARTgEINER a U: Koralek & Mah­er BRAEâ — CASA SPAN­I 5.93 & if; rin* j&gist POMPE ORIGINALE WORTHINGTON se găsesc în depozit la Reprezentanța pentru România a Companiei Worthington W. STMBECKEE, Bucuresci LINCOLN, ANGLIA pri­ma­ră a Capitalei e bună. Nume­­fabră tifoidă e ia din conduc­­foarte bună de­­ vet­re baete­

Next