Universul, decembrie 1907 (Anul 25, nr. 330-357)

1907-12-01 / nr. 330

y Palatul regal din Ston­holm, unde a murit regele Oskar al Suediei Calendar pe anul 1007 Ortodox Vineri, 30 Noembrie.— f Apost. Andreiü. Catolic Vineri, 13 Decembrie. — Lucia. Râs. soarelui 7.45.— Apusul 4.35 București, 30 Noembrie. Excedentul ANULUI DIN URMA Ministerul de finanțe a pu­blicat socotelile situației te­­zaurului public până la 30 Septembrie, când s’au înche­iat definitiv conturile exerci­țiului 1900—907. Din acele socoteli s’a putut vedea că excedentul bănesc al acelui exercițiu, cel mai mare din câte excedente s’au pomenit până acuma, s’a ridicat la suma de 52.867.724 lei 12 bani. Față cu evaluările budge­tare, care n’au fost de­cât de 239 jum. milioane, plusul de încasări a fost de 55V3 mi­lioane, veniturile realizate a­­tingând cifra de 292­/s mi­lioane. Un ast­fel de plus peste evaluări de sigur că este mic­­ pentru budgetul unei țări mari ci ar însemna sume enorme,—ast­fel de e­­xemplu pentru budgetul A­­ustriei, cu care am mai fă­cut nu de mult aci o com­parație, ar însemna vr’o jumătate de miliard,—pe când cel mai mare excedent, și cu totul excepțional, pe care Fa dat budgetul acelei țări anul trecut n’a atins de­cât suma de 140 de milioane. Dacă vom examina specifi­cările veniturilor, vom găsi că plusurile cele mai însem­nate peste evaluări le-au dat următoarele: Vămile, evaluate la 17­3 milioane au dat peste 40 de milioane, așa­dar cu aproape 23 milioane mai mult, ceea­ ce însemnează mai bine decât înloouit evaluările . Taxa băuturilor spirtoase a dat 1 jum. milion peste e­­valuările de 11 milioane; taxa de consumațiune asupra zahărului a dat aproape 7 milioane fatsă de o evaluare de 5.600.000. Timbrele de înregistrare au dat un plus de 5 jum., mi­lioane, peste evaluările de 18 milioane ; Tutunul 5 milioane peste evaluarea de 37.700.000; ve­niturile monopolurilor peste tot au produs cu peste 7 mi­lioane mai mult de­cât eva­luările . Căile ferate, al căror venit a fost evaluat la 19 milioane jum., au­ dat cu 6 milioane­­ trei sferturi mai mult veniturile poștelor va fi poate­­ interesant de știut că mărcile jubilare au produs peste 1 milion jum față de evaluările de 860.000 lei. Am mai dat plusuri: aren­­zile din moșii și domenii; a­­cuitatea bunurilor vândute în loturi (evaluări 6 milioane, încasări cu 740.000 mai mult), bălțile și pescuitul (evaluări 2 m­ilioane 200 mii, încasări cu milion mai mult). Apoi ră­mășițele din exerciții închise m. veniturile întâmplătoare, îndoit și întrei­ cât prevede­rile, adică cu 3 jum. și 2 mi­lioane peste evaluările de 3 milioane jum. și 1 milion. Cam așa se descompune. In linii generale, marele es­­cedent al anului 1906—907, al 6-lea, în șir neîntrerupt, de la 1901—902. Și este de notat că, deși anul precedent, 1905—906 dăduse și el un excedent de 451 d» milioane, cel mai mare până atunci, totuși, cheltuelile pe 1906— 907 nu se sporiseră de­cât cu ceva peste 6 milioane, de la 233W* la 239 1/2. In ce privește mersul înca­sărilor pe primele 6 luni ale exercițiului curent, ele con­tinuă a arăta o creștere și peste nouăle evaluări,—cum vom arăta în numărul viitor. Scrisori din Italia (Coresp. particulară a ziarului «Universul» Afacerea I­ași.-Chestia­­ re­veler. -Expunerea financiarii. Roma, 23 Noembrie. Un om de spirit a asemuit pe de-aci­­ nainte legendarul ministru Nași cu o femee care preface sau exagerează isteria, spre a-șî bate joc de bărbat, izbutind încă a se face compătimită. Tot așa pare că trebue să se petreacă și cu acest prevenit, care anunță mereu că are cutiile pline cu dovezi de nevinovăție, sau­ cel puțin cu cele mai lămurite justi­ficări și în loc de­­ a le scoate la lumină întrebuințează cu cea mai mare dibăcie acele negocitei di­­latorii pe cari principele Bis­marck le-a făcut istorice. In tot cazul e sigur că el pierde simpatia și indulgență opiniei pu­blice. Poate că nu e tot așa insă în sferele parlamentare un­de,­­ pe lângă celelalte considerații, ca­maraderia, fie zis cu cinste, își păs­trează influențele de­ milă și sim­patie. Totuși este vremea să se conchidă : dacă e la mijloc o chestie politică, iasă la iveală se­cretele de stat ; dacă e o afacere corecțională, să nu mai fie tără­­gănită cu pompa unei „afaceri“. De­sigur că în cursul sîmptă­­mâ­nei se va ști dacă Camera de­putaților, respingind învinuirea ce se aduce înaltei Curți de a fi arestat în mod nelegal pe­ pași, vrea să se meargă până la capăt. Senatul a și arătat că vrea să o facă. Și e necesar aceasta, fie măcar numai spre a se­ varia discuțiile. Până și expunerea financiară, până și discuția asupra grevei serviciilor publice au­ trecut în a doua linie. Și totuși, aceasta din urmă a dat loc la două impor­tante discursuri. Turati, unul din șefii socialiști, a încercat să demonstreze că greva, chiar în serviciile publice, nu poate fi lovită așa ca să se în­conjoare pagubele și a vorbit des­pre arbitragiul obligator. In ge­neral, discursul lui, într’o sub­tilă și isteață argumentare doctri­­nală, tindea la a obține, înainte de ori­ce, revocarea pedepselor date vinovaților grevei din Oc­­tombre, demonstrind cum, în a­­semenea cazuri, se merge ușor la exces. Ministrul Bertolini, care debuta, a făcut o excelentă lecție univer­sitară, dar n'a răspuns lui Turati asupra acestui punct și nici n'a satisfăcut curiozitatea Camerei care­ ar fi vrut să știe cum are de gînd guvernul, în mod practic, să scape țara de pagubele unei greve. Expunerea financiară, în aceste momente de grave oscilații și fă­cută de un timid ca bunul minis­tru Carcano, nu prea e de natura a încălzi spiritele. E interesant i se cunoaște însă buna stare a fi­nanțelor. Excedentul, migălindu­se cifrele cu toată dibăcia, e de 65 milioane efective. Fără a se ține socoteală de taxa pe grîne, intrările întrec cu 27 milioane pe cese de anul trecut. Rezultatul e satisfăcător. Dând această bună veste, ministrul a anunțat câte­va prevederi spre a se lărgi li­mita circulației, spre a se ușura Banca Italiei, spre a se înlesni serviciul de credit în favoarea in­dustriei, întărindu-se totuși re­zervele și garanția biletelor de Stat.. Aceste prevederi au fost primite in mod favorabil și vor îmbu­nătăți de­sigur acțiunea băncilor, făcând-o mai expeditivă fără a­­ altera bazele, ba încă­­ avantaj­ân­­du-le în mod automatic,făcându-le mai eficace și mai statornice. Aceasta dovedește că dacă țara vrea, știe și poate să lucreze și să prospereze. P. EXTRA9AREA bancherului Iosef Leff (j Prin poștă de la coresp. nostru particular) Iași, 28 Noembrie. Cele ce s'au petrecut și se pe­trec cu falitul bancher ieșan Iosef Leff, urmează de a intriga lumea comercială nu numai din Iași, ci din întreaga Moldova. Leff este cunoscut de toți, avea întinse legături cu sute de per­soane, precum și cu multe case financiare. Pe timpul expoziției Naționale, tot acest Leff avea antrepriza ca­­zinului , afacere, pe urma căreia a câștigat peste 100.000 lei. El­ era o fire întreprinzătoare, curajoasă, cheltuitoare și pasio­nată... mai cu seamă pentru jo­cul de cărți. Această din urmă patimă este cauza nenorocirii în care a căzut. De­și posesorul unei averi d aproape 300 000 lei, precum și în perspectiva de a pune mâna pe o moștenire de mai multe sute de mii lei, totuși acest Lefi, victima acelei patime hidoase a jocului, pierde la cărți, într'un timp scurt, nu numai întreaga sa a­­vere, nu numai cinstea și creditul unui nume cunoscut, dar și o sumă de peste 220.000 lei, pe care a luat-o de pe piața financiară și pe care nu o mai poate plăti. Creditorii alarmați se adresează justiției, tribunalul comercial de­clară falimentul, parchetul des­coperă fraude, iar­­ Leff fuge din țară. Drumul ales a fost spre...Monte­­carlo, locul ruletei și a mesei verzi. Aici vroia Leff să-și încerce pentru ultima oară norocul, să riște restul de 30.000 lei ce i-a mai rămas. Dar fatalitatea la urmărit și aici, căci Leff, nu numai că a per­­dut și ultimul pian, dar—în urma unui ordin telegrafic al ministeru­lui nostru de externe—a fost des­coperit de șeful jandarmeriei din Monaco, și arestat. Acum el e în temniță în vre­m­e ce autoritățile noastre pre­pară actele de extrădare. Leif a încercat să se pune la această extrădare, motivând că nu există o ast­fel de convenție între Statul nostru și Principatul de Monaco. Totuși Principatul de Monaco a decis extrădarea ast­fel că el, foarte curând, va fi predat justiției românești. Adus la Iași va fi depus la pe­nitenciar în baza mandatului de arestare emis de cabinetul de ins întețite, iar parchetul va deschide acțiunea penală. Micreanu O CUGETA­RE ZI Cusătoria nu este adesea, da cât o trebuință d'a sfârși și o dorință da începe, rări se întâlnesc. COMISIUNEA CAMEREI LA PALAT lumânarea Adresei de răs­puns la Mesagiu După cum am anunțat, Suveranul a primit era la amiază comisiunea a­leasă de Camera Deputaților, spre a prezintă Capului Statului­ Adresa de răspuns la Mesagiul Tronului. Comisiunea­ a mers la palat escor­tată de un pluton de jandarmi că­lări în ținută de serviciu­. In capul comisiunea se­ afla în cupeu, d. președinte al Adunărei, a­­poi membrii Uiumului. Garda de la Palat dă onorurile. Comisiunea este primită de către M. S. Regele, în sala Tronului. Suveranul se află însoțit de A. S. R. Principele Ferdinand. D-niî mi­niștrii precum și membrii casei mi­litare­­ și civile a Majes­tăței Sale se afla de față. Președintele comisiunei, d. M. Fe­­rechide, dă cetire Adresei Camerei de răspuns la Mesagiu­l Tronului. Suveranul și Principele Moștenitor ascultă conținutul Adresei. După acestea, Suveranul pronunță următoarea cuvin­tare : L-le Președinte, D-lor Deputați. Primesc cu adâncă recunoștință bu­nele urări de sănătate ce mi le adu­ceți din partea Adunărei Deputaților; zilele ce mi le va mai dărui bunul mai voiü închina binelui duce la bun sfârșit ce mi-a fost încre­ce­ri Dumnezeu, le părea, spre a înalta Misiune dințată. Cu mare mulțumire văd că Camera este hotărâtă a da tot sprijinul gu­vernului Meu­ întru îndeplinirea o­­perei de reforme, cerute nu numai de împrejurări, dar și de interesul superior al Statului și de dreptate. Dorința mea cea mai­ vine este ca patriotismul să vă călăuzească întru căutarea soluțiunei acestei grele pro­bleme și ca binele obștesc singur să vă însufletească în hotărîrile ce veți lua. Este netăgăduit că proprietatea mare alcătuește partea cea mai în­semnată a bogăției țărei și că pro­pășirea întregei noastre agriculturi, atârnă de menținerea ei. Insă o ușu­rare a condițiunilor de trai a țăra­nului și îndrumarea sa spre o muncă spornică, sunt asemenea necesități recunoscute de toți. împăcarea acestor nevoi, de o­po­trivă însemnate, trebue căutată pe tărâmul bunei înțelegeri și al drep­­tăței, — singurele temelii pe cari se poate lucra cu înțelepciune. Jertfele cari se cer nu vor fi nici­odată prea scumpe, dacă vom izbuti a atinge acest țel dorit, adică dezvol­tarea prosperitate­i noastre agricole și­­ stabilirea încrederei reciproce între toți fii țăreî. Reînoesc, dar, din adâncul inimei Mele, apelul Meu către toți, pentru o­ patriotică conlucrare la dezlegarea greutăților ce stau înaintea noastră. Inălțați-vă inimile și dați făreî o pildă ..mai mult, că în împrejurări grele, nimic în gândul d-voastre nu stă mai presus de­cât mântuirea și mărirea scumpei noastre Românii. în numele Reginei și al Familiei Mele, vă mulțumesc asemenea pentru călduroasele urări ce Ni le aduceți cu acest prilegiu.­­*■ ¥ < M. S. Regele se întreținu apoi m parte cu membrii biuroului Adunăreî și ai Comisiuneî, ca de obiceiu, in­­teresându-se de situația agriculturei și de alte chestiuni la ordinea zilei. Comisiunea a plecat de la palat la orele 12 și 45 m. cu același ceremo­nial, mergând la Cameră, de unde apoi membrii comisiunei s’au retrași Răspunsul M. S. Regelui a fost cetit în ședință publică, la orele 2 d. a. de către d. președinte al Adu­­nărei. _____ ___Marin. ASASINAREA lui BORIS SARAFOFF Serviciul nostru telegrafic Sofia, 29.—Azî noapte în orele I - au­ fost invitați in casa lui Boris Sarafoff, profesorul de matema­tică Garvanov — repre­­sentant împreună cu Sa­ra­foff al organizațiunei interne macedonene — și șeful de bandă Panitza, la o consfătuire intimă. Pe la miezul nopții Sara­­foff a însoțit pe oaspeții săi până afară, unde insă a fost împușcat împreu­nă cu Garvanow, cu câte un foc de revolver. Moar­tea lui Garvanow, a fost instantanee, pe când Sa­­rafoff a încetat din viață la spital, după o jum­ă­­tate de ora. Detunăturile de revol­vere au­ resunat în pragul ușii, astfel in­cât bănu­iala cade asupra lui Pa­nitza, care a dispărut, și până acum nu i s’a putut da de urmă. Toate autoritățile instrucțiunei, cari lucrează cu cea mai mare sîrguință împărtă­șesc această bănuială din următoarele considera­țiu­ni : Panutza a­ fost mai înainte un partizan cre­dincios al faimosului șef de bandă Sandansky,­­ și dușman ai grupului das care făceau parte Scara­­foff și Garwauow. După aceea el a trecut în­ ta­băra lui Sara­foff poftită ca să-l omoare mișelește. Știrea acestor asasinate­ a­­ produs o puternică im­­­­presiune. Se crede că a­­cesta este începutul ven­detei macedonene ucigă­toare de frați, în care de­sigur că Sandansky și to­­varășii săi vor fi­ Jertfit?..­­ Sara foff s-a născut în satul Libachowo, în ținu­tul Raslog­ și era absol­vent al școalei de cădeți din Sofia și în anul 1­901 a intrat ca sub-locote­­nent într'un regiment d­e infanterie ; a luat parte in anul 1­895 la primele invaziuni de bande in Ma­­ce­donia. După­ aceea a fost reactivat pentru ca la 1899 să fie trecut din nou în­ reservă și pus în fruntea comitetului su­prem macedonean , în care calitate a stat timp de «ioni ani, când fu în­locuit de generalul Zon~­ceff. Gloria lui păli până la rescoala din Ifonastir din anul 1903, în care el în timp de 9 luni ajunse in fruntea organizației in­terne. Sarafoff avea un mare talent de organi­zare și de representație. Moartea sa este o per­­dere ireparabilă. Șeful de bandă Panitza este căutat în tot locul. Deocamdată au fost a­­restați șefii de bandă Cer­­nopejeff și Lesk­eff, cari în timpul din urmă pe­treceau aici în taină. Au­toritățile urmăresc pe Sandansky despre care se crede că s-ar afla in monastirea Ahilo. Situat­iunea se limpe­zește din ce în ce tot mai mult, asasinatul se pre­zintă ca un complot al grupului Sandansky, din care fac parte cele ares­tați mai sus. Din Kü­stendil ari sosit la mai multe redactions știri, cari start in legă­tură­ cu asasinatele de astă-noapte. Azi dim­i­neață elementele revolu­tionare ar­ fi săvârșit a­­colo și în Bubuita câte­va asasinate din răsturnare. Probabil însă că aceste ultime știri sunt prema­ture. Versiuni asupra asasinatului Sofia. 29.— In cercurile bine informate circulă următoarea ver­siune asupra asasinatelor de astă noapte. In curând era să se țină un congres revoluționar în care de sigur că ar fi câștigat preponde­rența Sarafoff și Garvanov, care in ultimul timp primiseră sub­­vențiuni în bani și prin aceasta concepțiunea naționalistă in con­tradicție cu punctul de vedere so­cialist internațional apărat de gru­pul lui Sandansky ar fi avut drum deschis , adecă Sandansky a cău­tat să împedece realizarea ideilor lui Sarafoff, țintind să-i răpună viața. Prin urmare Panutza a fost o unealtă a lui Sandansky care după cum se știe a jucat, un rol principal în răpirea americanei Miss Stone. Sandansky este însă dealtmin­­trelea un om mărginit la minte și pare a fi­ obsedat de mania revo­­luțiunei macedonene. Gloria de a­­ fi numit „regele munților din Macedonia“ i s-a urcat la cap și nu voia să tolereze alți zei lângă el ; de aceea a decis înlăturarea lu­i Sarafoff. Pe lângă aceste circulă versiu­nea că Sarafoff a căzut victima acelui grup care cere o manipu­lare mai curată cu banii mace­doneni. Prevestiri rele asupra lui Sarafoff Sofia, 29.—Caracteristice sunt următoarele amănunte asupra a­­sasinatelor de elî. In timpul ospățului văduva soră a lui Sarafoff, care servea pe oaspeții sosiți fratelui ei, a spus acestuia: „Nu-mî place de loc Panitza, el ațintește asupra ta pri­viri diabolice“. Sarafoff se în­cercă s’o liniștească zicând: „Să n’ai nici o teamă Panitza este un tînăr ideal!“ Nouă amănunte Viena. 29.—Asupra asasinării lui Boris Sarafoff, ziarul „Alge­­meine­ Zeitung, publică următoa­rele : Se știe că acum 6 luni presa bulgară arătase cum 2 membrii din comitetul de organizație ma­cedoneană au­ fugit cu o jumătate ii­e milion, care se afla in casa - războiu a comitetului. Se pare , această știre era mai mult menită să mascheze faptul că ■Sarafofi își însușise și cheltuise n petreceri și în organizări de­xpediție această sumă. Cei do­i membri din comitet sau dispărut in adevăr, probabil nsă asasinați și înlăturați defi­­ntiv. După această ispravă, spre a e putea masca un control, comi­­tetul devotat lui Sarafoff a decla­­nt că a ascuns casa de război î­ntr’una din localitățile inaccesu­­­le ori­cărei­ puteri, și pentru a ti­st­ifi­ca în parte risipa făcută. ’Sarafofi a întreprins prin comita­­ți devotați lui o serie de ucideri­­ turci, de năvăliri asupra sate­­or turcești, cari au avut de re­­uitat prefacerea în cenușe a mai­uturor localităților mici locuite e turc". Se știe că Turcia, în urma a­­cestor repetite asasinări, jefuiri și­­ incendieri, a făcut energice re­­presentări la Sofia, însă toate au fost în zadar, căci guvernul prin­ciar bulgar era în adevăr nepu­tincios față de „Regele neînco­­rp­oriat al Macedoniei“, cum era­­ Bulat Boris Saraffof. Din aceste delapidări și înlă­turări de rivali temuți, a rezul­tat acest atentat, care nu e de­cât o operă de răsbunare a câtor­va mai mici din oamenii lui Sara­­foff. Generalul Al. Leon După cum am anunțat, genera­lul Leon a murit ieri noapte la lo­cuința sa din str. Mihail Kogălni­­ceanu 4. Dăm aci mai jos portretul ge­neralului. Născut la 5 Septembrie 1843, în Iași, defunctul era fiul spătarului Anastasie Leon. Cariera sa militară se poate re­zuma după cum urmează La 1863 sub­ locotenent in reg. 5 de linie, întâia promoție a Școalelor­ Unite Iași-București ; la 1860 locotenent in bat. 3 vânători ; la 1866 instruc­tor la­­ școala militară; la 1868 co­mandant titular de companie la reg. 5 de linie. în Noembrie ace­lași an. căpitan , la 1872 Ianuarie 1, in Justiția Militară ca Auditor al Comisiei Criminale Iași. La 1875 maior și mutat ca co­mandant al bat. de dorobanți din Bolgrad, Basarabia , la 1875 mu­tat in reg. 5 de linie, cu care a făcut campania. La 7 Decembrie 1877 a condus în țară un convoiu de prisonieri turci de un efectiv de 3600 oa­meni și 230 ofițeri de diferite grade.­­ După predarea prisonierilor, a plecat cu regimentul la Vidin, unde a luat parte la asediu până la căderea Vidinului. După căderea Vidinului, întor­­cându-se cu reg. 5 de linie în țară, a fost numit comandant al școa­­lei fiilor de militari Iași. La 1879 a fost trecut ca ajutor la reg. 12 dorobanți. La 1881 co­mandant al batalionului 2 de vâ­nători. La 1882 înaintat doe tot.­­colonel în al III-lea reg. de linie. La 1883 comandantul reg. 14 do­robanți Roman. La 1884 a fost numit directorul infanteriei și ca­valeriei in ministerul de razboiu. La 1886 comandant al reg. 6 Mihaiu Viteazul. La 1890, înain­tat colonel, comandant al reg. 5 de linie. La 1891, prin fusionarea armatei permanente, a fost numit comandant al reg. Furna No. 10. La 1894, comandant al reg. Pra­hova No. 7. La 1897, comandant al reg. Óit No. 3­ La 1898 comandant al brigadei IV-a Slatina. La 1900 înaintat general de bri­gadă comandant al brigadei XIII-a infanterie Bârlad. La 1903 Aprilie 1 generalul s’a retras din armată după un servi­ciu neîntrerupt de 42 ani, 9 luni și 25 zile. Generalul Leon este și autorul a numeroase scrieri militare, în­tre care, cea mai importantă : «O problemă militară, resolvată din punctul de vedere strategic și tactic pe malul stâng al Oltului, in regiunea munților Făgărași». VN­SFA.T JPIS 7Z Curățirea n­eamurilor în­ghețate.—Se dizolvă într'un cas­­tronaș o lingură de sare de bucă­tărie. Se șterg geamurile cu un bu­rele muiat in acest amestec. Ghiata se topește îndată. _________ Ajutorarea agricultorilor păgubiți în timpul răscoalelor D. Emil Costinescu, ministru de finanțe, a depus era la Cameră «Pro­iectul de lege pentru ușurarea agri­cultorilor de daunele suferite in tim­pul răscoalelor țărănești din Martie 1907». Prin acest proect de lege se deschide un credit de 15 milioane lei spre fi întrebuințat pentru ușurarea agricultorilor mari și a ță­ranilor de daunele­ încercate în timpul răscoalelor. Iată măsura propusă prin proiect pentru constatarea daunelor : Se va ține seamă în ordinea de în­sem­nătate, de pierderile de unelte mașini agricole, de vite de muncă, magazii, grajduri, pătule și clădiri de ori­ce fel trebuincioase economiei a­­gricole, de sămânță, case de locuit, și întru­cât creditul va putea să ajungă de pierderile de cereale. Pentru constatarea daunelor se in­stitue in fie­care județ o comisiune compusă dintr-un delegat al consiliu­lui de miniștri, prefectul și ac­torul financiar al județului, care este auto­rizată a recurge la experții de cari va avea nevoie. Daunele odată constatate, consiliul de miniștri hotărăște partea cuvenită fie­cărui daunat.* * ¥ Creditul se va acoperi printr’un împrumut, in cazul când nu se va pu­tea acoperi din excedente budgetare Expunerea de motive care însoțește acest proiect de lege, cuprinde un is­toric al răscoalelor țărănești din luna Martie trecut. D. ministru de finanțe crede că dacă e vorba de acordat această ușu­rare, ea trebue să cuprindă și pe cei de jos și pe cei de sus. Răspunzând teoriilor ridicate în chestia despăgubirilor de către d. C. Disescu, ministrul de finanțe crede ca și d. Disescu, că ajutorul ar fi mai mult spre a reconstrui exploatarea a­­gricolă de­cât pentru valoarea recol­telor pierdute, căci altminteri s’ar creia un precedent în drept, periculos pentru interesele Statului. Iată de ce guvernul vine cu un proect de „ușurare“ în marginele resurselor Statului, iar nu de „des­păgubiri“. Ast­fel s’a rezolvat această ches­tiune în Franța și în Germania. Din fericire, resursele Statului fiind largi azi, măsura este și ea largă, ast­fel că ajutorul se cam confundă cu despăgubiri. Până acum s’au acordat ajutoare în valoare de 6.156.000 lei, deși cei bogați nu au cerut și dintre ceî­l’alț n’a­u­ cerut toți. Mai mult de 15 milioane nu se poate acorda, față mai ales de criza monetară, ci se împiedică pe guvern de a se gândi la contractarea vre­unui împrumut anul acesta și în cel viitor. D. ministru adaugă că împărțirea sumei destinate ușurărilor se va face cu mare băgare de seamă. De aceea crede d-sa, că toți acei cari au sufe­rit de pe urma răscoalelor, vor fi u­­șurați serios și vor putea reconstitui pe deplin exploatările lor agricole. Marin Alscerea fi&ămnîai difer rus !Sarîaschievirî Am arătat erî că parchetul de Ilfov, în urma cererei guvernului rus, a arestat pe tânărul ofițer Anton de Bartaschievici, inculpat că ar fi complice la asasinarea milionarului rus Romanoff, din Basarabia. Cu instrucția afacerei a fost in­sărcinat de judecător de instruc­ție Georgescu-Vâlcea de la cat. 3, care a și depus pe Bartaschievici la Văcărești. El a fost adus era înaintea sec­ției a II-a a trib. Ilfov spre a i­ se confirma mandatul de arestare. Deținutul prezentându-se asis­­tat de d. adv. A. Sorescu, d. ju­decător de instrucție a cerut tri­bunalului să nu admită ca apă­rător pe d. Sorescu, fiind­că d-sa funcționând ca interpret în a­­ceastă afacere, ar fi divulgat unor persoane streine ceea ce a spus Bartaschievici la interogator. Tribunalul, admițând inciden­tul, a recuzat pe d. Sorescu și apoi a confirmat mandatul de a­­restare. Bartaschievici, la interogatorul ce i s’a luat erî, a declarat că n’a participat la comiterea crimei recunoaște că a fost, bun prieten cu tinărul Romanoff, care, după cum se știe, a asasinat pe tatăl său, dar acesta nu i-a comunicat nimic despre crimă. In contra confirmărea mandatu­lui, Bartaschievici a făcut apel la camera de punere sub acuzare. T. Evenimentele din Rusia Serviciul nostru telegrafic General tras la răspundere Berlin. 29. — Telegramă din Petersburg. Generalul Kaulbars, comandan­tul orașului Odesa, a fost chemat­a Petersburg spre a da socoteală de gestiunea lui. In locul generalului Kaulbars a fost numit generalul Rennen­kampf. Nereguli financiare Berlin, 29. — Telegramă din Petersburg: Se afirmă în mod precis că între cei implicați în neregulele ce s’au comis in administrația financiară orașului Odesa se află și căpi­tanul orașului, Reinbock. Se dă­ ca sigură arestarea lui și a câtor­va subalterni ai săi. Audiență de deputați­­ a iar Berlin, 29, Petersburg. Telegrama din Țarul a făgăduit că va primi pe­­ 114 membri­ reacționari ai Du­mei într’o audiența, pe care o va acorda în curând, la Tsarskoe­ Selo. Odată cu această știre, se spune că deputatul radical din Dumă contele Dobrev și deputatul Pu­­litzkievici, vor cere o audiență țarului pentru a-l întreține asupra curentelor ce domnesc în Dumă. Nu se știe dacă acești două vor obține audiența pe care au ce­­rut-o țarului. Boala țarinei și prințului moș­tenitor rus Berlin. 29. — Telegramă din Petersburg. Cercurile palatiste de aci sunt foarte îngrijate de boala țarinei. De­și suferă numai de influență, țarina este nevoită, după avisul imperios al medicilor, să nu se miște din pat. Din această cauză multe recepții și serbări au fost contramandate și amânate. Marele­ duce Nicolae, moșteni­torul tronului, este și el bol­nav de influență. Medicii ruși sunt foarte îngrijați. MOARTEA locotenentului -comandor Demetriatie Petre Brî, la orele 12 ziua, a încetat din viață, la locuința socrului său d. dr. profesor Severeanu, din str. Câm­­pineanu No. 25, locot.-comandor, De­­metriade Petre, directorul marinei de război, din minister, care acum o lună a obținut un concediu pentru caz de boală. Locot.-comandor Demetriade sufe­rea de mai mult timp de o boală de intestine. Locot.-comandor Demetriade Petre era în etate de 39 de ani și lasă în urma sa o văduvă și o fetiță. La 1885 a intrat ca elev în școala de ofițeri de unde la 1887 a eșit sub­locotenent, când a și plecat la Li­vorno în Italia, spre a-și complecta studiile de marina. La 1891 a fost înaintat locotenent, la 1895 căpitan, la 1903, Octombrie 28 a fost detașat afară din cadre, la 1903 Noembrie 28 a fost înaintat locot.-comandor, ră­­mâind detașat afară din cadre, iar la 1905 Aprilie 1 a fost rechemat în ca­dre și numit director al marinei de războiu din minister, unde a rămas până în ultimul moment. Locol­-comandor Demetriade a de­pus multă muncă pentru desvoltarea marinei de război. El este unul din­tre organizatorii serbărilor marine de la Galați, cu prilejul botezului ve­­detelor-torpiloare la care a asistat Familia Regală și Princiară. Caracter bun și blând, îșî câști­gase multe simpatii printre supe­riori. Era mult iubit printre cama­razii lui. A fost distins cu mai multe de­corații streine, între care comandor al ordinelor „Coroana Prusie­i“, „Frantz-Iosif“, „Sfântul Stanislas și Mauriciu și Lazar“, ofițer al ordine­lor „Coroana României“ și „Legiu­nea de onoare“, cavaler al ordinelor „Steaua României“ și „Takova“ și medaliat cu medalia de 25 ani de ani de serviciu, „Medalia jubiliarii“, și „Bărbăție și Credință“. Erî după amiază s’a făcut înbălsă­­marea mare a corpului. Inmormîntarea se va face Sâmbătă, la orele 3 d. a. la cimitirul Bellu. Tripourile din Capitală Când acum două zile am sem­nalat opiniei publice și autorită­ților rușinosul spectacol al unor așa zise «cluburi» din centrul Ca­pitalei, exprimam dorința tuturor oamenilor cinstiți de a se pune capăt unui rău ce amenință să se întindă în paguba moralei și a bunei ordine. Regretăm că până acum nu s’au luat incă măsuri pentru stârpirea răului semnalat. In schimb antreprenorii acestor tripouri au răspândit zvonul că ar­ticolul nostru a fost scris cu inten­ția de a le stoarce bani; apoi au căutat ca—prin persoane interpuse — să ne cumpere tăcerea,crezînd că «Universul» s’ar preta vr’odată la ast­fel de afaceri murdare și au sfirșit cu amenințări, dacă vom mai publica ceva în acesta chestie. Faptele acestea ne arată că unii au convingerea că se poate cum­păra tăcerea unui ziarist. E ru­șinos, dar puțină dreptate au și cei cari judecă ast­fel. Vinovații sunt unii ziariști și unele ziare, cari prin afacerile­­ lor necorecte, îndreptățesc aceste aprecieri a­­supra presei. Nu mai departe de­cât în ches­tiunea de care ne ocupăm, antre­prenorii și-au asociat­ ziariști, iar pe unii i-a încurcat in așa­ fel la aceste jocuri de noroc, in­cât îi pun în imposibilitate să’și facă datoria. Dar excepțiuni de acestea se gă­sesc pretutindeni și dacă ele sunt condamnabil, de­sigur că nu pot atinge prestigiul presei demne și corecte. Corectitudinea ziarului nostru și menirea ce o are de a face și educația poporului, nu pot de­cât să ne îndemne ca iar să cerem cu stăruință să se pue odată capăt acestui rușinos scandal. Ni se spune, între altele, că po­liția n’a luat nici o măsură în contra acestor «cluburi», de­oare­ce ele sunt înarmate cu autoriza­țîuni de funcționare din partea ministerului de interne. Nu știm intru­cât poate fi ade­vărată această afirmare. Dar chiar de ar fi așa, de sigur că atunci când s’a dat autorizațiunea ceî in drept, au fost­ induși in eroare asu­pra scopului acestor cluburi. Ne facem deci din nou datoria de a atrage atențiunea celor în drept asupra urmărilor pe care îl poate avea continuarea acestui scandal. 1­. Botzan. 177V RJSOVERJS Zi. Economia e un mare venit. ACORDUL între partidele liberal și con­­servator Discuțiile din secțiuni Secțiile Camere­ au discutat cu un viu interes proectul de lege al inve­­elilor agricole. In secția II au avut loc discuțiuni foarte importante. D. N. Filipescu a combătut proec­tul cu vehemență, adăugând că n’ar fi mirat să vadă pe țărani chiar pronun­­țându-se contra proectului. D. Take Ionescu, dintr’un alt punct de vedere a combătut unele­­ puncte esențiale ale proiectului, dar” a recu­noscut că legile agrare ale guvernu­lui sunt elaborate în sensul vederilor exprimate prin manifestul dat în nu­mele M. S. Regelui, pe care toate partidele politice l’au aprobat. Ora­torul a zis încă că principiul maxi­mului și minimului corespunde prin­cipiilor din manifest. O vie discuțiune a urmat apoi, în cursul căreia oratorii opoziției s’au ridicat în contra sancțiunilor prevă­zute prin proiectul de lege relativ la izlazurile comunale. D. ministru I. Brătianu a spus, că scopul principal al guvernului este de a procura țăranilor fânețele nece­sare vitelor. Apoi, dacă proprietarii și arendașii vor lua ei înșiși angajamentul de a pune la dispoziția țăranilor locuri de pășune, guvernul nu va mai cere de a mai legifera sancțiunile de cari­e vorba. Dacă conservatorii vor lua acest angajament, aceste sancțiuni nu vor mai fi prevăzute în legea actuală, dar cu condiția că dacă în timpul unui an, proprietarii conservatori nu vor ține angajamentul, conservatorii să voteze el însăși sancțiunile. D. Tache Ionescu a declarat că în ceea ce privește și în numele ami­cilor săi politici este gata să ia acest angajament imediat. D. N.­­ Filipescu a declarat că­­ re­iine că consulte pe amicii săi politici și pe d. Carp și a promis că va da răspunsul până er î. întrunirea comitetului exe­cutiv conservator Era d. &. la orele 4 dr.a.. .s’a în­trunit la clubul conservator dîn calea Victoriei, comitetul­­ d­ecutiv al par­tidului spre a delibera și a lua o de­ciziune relativ la această chestiune, care însemna Încheierea unui acord intre ambele noastre partide politice asupra votarea proectului de lege al învoelilor agricole. De la clubul conservator d-nnî P. P. Carp. G. Cantacuzino, Tache Io­­nescu, Al. Marghiloman și Nicu Fi­lipescu au mers la Senat, unde au avut o conferință cu președintele con­siliului și cu membrii guvernului. In cele din urmă P. P. P. Carp a propus ca conferința să se amâne la orele 9 seara. S’a convenit de comun acord ca întrunirea să aibă loc la ministerul de interne. întrunirea de la ministerul de interne . Intr’adevăr, aseară la orele 9 jum. s’au întrunit la ministerul de interne din partea partidului conservator d-niî N. Filipescu, Al. Marghiloman, G. Cantacuzino și Ion Lahovary, iar din partea partidului liberal d-nii mi­niștri, președinții și vice-președinții Corpurilor legiuitoare și delegații le­ge­ pentru învoelile agricole, întrunirea a durat până la orele H luni. noaptea, când reprezentanții celor două partide politice s'au retras. S’a discutat asupra economiei aces­tui proiect de lege și cu toții au că­zut de acord asupra principiilor fun­damentale ale proiectului. După vii discuțiuni și din cauză că membrii erau prea numeroși, s’a ales o comisiune compusă din d-nii: Nicu Filipescu, Al. Marghiloman și Take Ionescu pe de o parte și Ion­­ Brătianu,­­Emil Costinescu și Al. Dju­­vara de altă parte, care să se întru­nească astă­zi și să revizuiască pro­iectul întocmit de guvern, dându-i forma definitivă, înțelegerea dec! a fost pe deplin stabilită, încheindu-se un acord intre ambele partide în ce privește proectul de lege al învielilor. In aceste condițiuni proectul va fi votat fără nici o opoziție. Masă. CORPURILE IMIHTUARI C­A­­M­E­R­A.­­Ședința de la 29 Noembrie 1­907) Ședința se deschide la orele 2 jum. sub președenția d-lui M. Phered­yde. Prezenți 138 d-ne deputați. Pe banca ministerială se află d-nii miniștri Emil Costinescu, Ion I. C. Brătianu, V. G. Morțun.­­ D. președinte anunță că M. S. Regele primind Adresa Camerei a rostit cuvintele următoare : (D-sa dă citire textului răspunsului M. Sale, pe care o publicăm în alt loc). D-niî deputați aplaudă pasagiile prin care se rostește Suveranul asu­pra nevoilor țărei arătate prin a­­dresă. Se intră în ordinea de zi. D. ministru Costinescu depune proiectul de lege relativ la ușurarea pagubelor suferite de agricultori în urma răscoalelor din Martie trecut. D. I. Bianu adresează o întrebare d-lui ministru de interne , spune că azi la ora 1 d. a., în fața hotelului Metropol, un automobil a omorit un om, în prezența d-sale. Zice că e­ra datoria d-lui ministru de interne să spună dacă nu crede că a venit vre­mea ca aceste sălbătăcii să înceteze odată, pentru respectul vieței oame­nilor. D. G. G. Assan se asociază la cele spuse de d. Bianu, de­oare­ce in calitate de vice-președinte al soc. ,,Automobil­ Club“a r­eg­lement­a­t măsuri pentru ca să se evite acci­dentele, dar nu se respectă. De aceea zice că­ ține să se știe că „Automobil- Club“ este în afară de ori­ce bănuială. D. N. Iorga . E mai mult de­cât * '¥ ̇

Next