Universul, aprilie 1908 (Anul 26, nr. 90-116)
1908-04-01 / nr. 90
Calendar pe anul 1908 Ortodox Luni, 31 Martie. — Sf. Ipatie Catolic Luni, 13 Aprilie. — Marceliu Răsăr. soarelui 5.36, Apusul 6.56 «Universul» are următoarele linii telefonice: Administrația. ..... 6/62 Redacția ....... 12 88 Comunicări ce străinătatea . 20/56 București. 31 Martie Funcționarii inferiori G.F.R. In timpul marei crize financiare s’au redus salariile tuturor funcționarilor; era o măsură absolut necesară, pe care toată lumea a primit-o. De cînd situațiunea financiară a Statului s’a îndreptat, ajungînd la o prosperitate neatinsă nici odată în trecut, funcționarii au început să ceară îmbunătățirea soartei , și cererile s’au întețit mai ales în timpul din urmă, de când traiul s’a scumpit așa de mult. Treptat, Statul a și căutat să îmbunătățească salariile , dar pe această cale mai e încă mult de făcut. Intre cei cari reclamă cu stăruință o ușurare a pozițiunii lor, sunt și micii funcționari ai căilor ’ noastre ferate, de soarta cărora se cuvine să ne interesăm cu toții. Facem loc aici, la parte dintr’o lungă scrisoare ce am primit de la unul din acești mici funcționari, atrăgînd asupra ei binevoitoarea atențiune a celor în drept. «Ne am supus cu toții— zice corespondentul nostru — fără murmur, fără șovăire, când țara a fost în nevoe, și oricând vom face acest sacrificiu, mulți au luat pâinea de la gura copilașilor, și foarte mulți s'au lipsit de o îmbrăcăminte nouă de sfintele sărbători și când copilașii întrebau pe părinți, că de ce nu le mai cumpără ca în trecut hăinuțe noi, bieții părinți remâneau muți, și ipodideau lăcrămile. «Acuma când criza a trecut, când finanțele stau destul de bine, când s'au restabilit lefurile la militari și prin bugetul pe 1908-1909 e vorba să se restabilească și la funcționarii de la culte și de la ministerul de finanțe, care nu ar fi timpul ca să ni se redea și nouă lefurile ce le am avut înainte de criză ? «Toată lumea știe că noi cei de la C. F. R. suntem mai munciți și mai expuși decât ori ce alți funcționari ai Statului, afară de militari. Ca și militarii, în deosebi cei de la serviciul mișcării sfintem expuși în orice moment a ne sacrifica viața pentru binele public, iar la celelalte categorii din alte servicii, ni se cere precisiune, exactitate ca și la militărie, căci altfel nu poate funcționa regulat acest mare aparat al C. F. dacă fie vor lipsi aceste călități. «Avem legea votată în 1899 s ab d. ministru Ionel Brătianu pe atunci ministru al lucărilor publice și care lege urma să se puie în aplicare la 1 Aprilie 1900, dar din causa crizei s’a pus în suspensie , lege foarte ună și care era în favorul tuturor categoriilor de funcționari de la G. F. R. de a avansa din 2 în 2 ani cu 25 lei, iar nu c» acuma când avansările se fac cu câte 15 lei și din 4 și 5 ani, ba și mai mult. «Este bună pentru toți funcționarii vechi această lege, pentru care vă rugăm cu lacrămî in ochi și în numele copilașilor noștri să bine-voiți a nu ne uita și a însera în ziarul dv. plângerea noastră dreaptă, cerând ca să se puie In aplicare legea votată sub d. ministrul. Brătianu». dinTaustria (Cor 38 pondință particulară a «Universului» Viena, 28 Martie Călătoria jubiliară a principilor federali germani Prin cercurile Curții se afirmă ca în ziua de 7 Mai st. n . vor sosi la Viena mai mulți principi federali germani, în frunte cu împăratul Wilhelm și cu împărăteasa, și adică principele regent al Bavariei, regele Frederic August al Saxoniei, regele Wilhelm de Würrtemberg, marele duce Frideric de Baden, marele duce Francisc de Meksemburg, marele duce August de Oldemburg, ducele Frideric de Anhalt, principele Henne XXIV de Reuss, linia tînără, principele George de Schaumburg-Lippe și principele Leopold de Lippe-Detmold. Nu este exclusă posibilitatea că vor veni și alți principi germani Suverani. Suveranii germani vor veni ca să felicite în persoană pe împăratul Francisc Iosif cu ocazia jubileului domniei sale de 60 de ani. Principii germani și suitele lor vor locui parte în Hofburg, parte in castelele de la Schönbrunn, Nlotzendorf-Laxenburg, etc. Cu această ocaziune vor fi prezenți în Viena toți arhiducii și arhiducesele pentru a face onorurile recepțiunii. Principii germani vor sosi prin diferite gări și de la aceste gări și până la castelul Schönbrun vor face cordon toate trupele din garnizoana Viena, cum n’a mai fost până acum. (1) Prințul Rudolf Lobkovitz Alaltăderi a încetat din viață mareșalul prinț Rudolf de Lobkowitz, membru al camerei seniorilor, fost comandant al corpului 4 de armată din Budapesta, in virstă de 68 ani. Prințul Lobkowitz s-a născut la Fischau. In anul 1850 fu avansat la gradul de sub-locotenent în reg. 3 de artilerie. El a luat parte la campania de la 1866. In 1870 fu avansat picjor și numit adjutant al împăratului, iar la 1876 avansat colonel. La 1887 fu numit mareșal și comandant al corpului 4 din Budapesta. La 1905 s’a retras la pensie, după 47 ani de serviciu, împăratul i-a conferit atunci crucea pentru merite in briliante. __________ Halos. TRIBUNT*LIBERA Arendarea moșiilor la țărani sau cultivarea de către proprietarii lor Oare s’a rezolvat chestia agrară prin multele legi bune ce s’au făcut de câteva luni în favoarea țăranilor ? Oricine va cugeta serios la diferitele probleme ce îmbrățișează această chestie se va convinge că nu ; căci nu ajunge pământul din România pentru a da îndestul la toți țăranii, daca s’ar împărți lor toate moșiile din țara, ceea ce ar fi o nenorocire pentru români când n’ar mai exista marea și mijlocia proprietate. Puținele moșii ce se vor putea cumpăra de Casa rurală, spre a le vinde în câte 5 hectare sau mai mult țărănilor va îmbunătăți soarta poate la vre-o 10 la sută din ei, iar restul va duce o viață tot ln mizerie. Și se poate spera că n’au să se mai repete acele dureroase evenimente din anul trecut peste 5 sau 10 ani pentru că ele au fost plătite cu tunul ? Dorește oare cineva, in această țară, să-și mai vază pusă în pericol existența vieței și a averii sale? Nu crez că există multe persoane să aștepte cu mulțumire asemenea triste evenimente. Nu numai dacă guvernele și Corpurile legiuitoare sunt datoare să facă legi care să asigure un present și ’n viitor liniștea și pacea în astă țară, dar și toți românii trebue să contribue, prin toate mijloacele lor, la aceasta. Pacea și liniștea se cuvine s-o aibă și descendenții noștri, nu numai noi. Fără ele nu putem avea nici progres, nici existență națională. Un mijloc puternic pentru a se ajunge la acest rezultat ar fi să se arendeze moșiile la țărani sau să le cultive chiar proprietarii lor, după cum am susținut aceasta încă dela 10 Ianuarie 1902, în ziarul ,,Timpul“ și la T și 8 August 1906, în „Universul“, prin articole publicate în aceste jurnale. Reposații Barbu Catargiu și George Filipescu, părintele d-lui Nicu Filipescu, fostul ministru de domenii, au fost și d-lor din aval care și-au arendat primul moșia Maia, iar secundul Filipeștii din jud. Brăila, pe când trăiau mai înainte de acum 45 de ani. Domnii moștenitori au continuat să dea tot țăranilor fără contracte chiar, 5—10—15 pogoane de cap de familie, cu condiția iasă de a li se plăti arenda pămintului în cursul unui an, căci in caz contrariu nu li se mai dă alt pămint în anul următor. Țăranii și în trecut și acum oferă bucuros 20 și 30 la sută mai mult de pogon decât ar da un arendaș. Iată dată că proprietarii au luat și vor incasa mai mulți bani de la țărani arendându-le lor moșiile decât dacă le ar da la arendași. Și cu cât se vor îmbogăți țăranii cu atât vor fi in stare să mărească arenda. Proprietarii menționați precum și alții cari au arendat moșiile lor țăranilor s’au pus în bune relațiuni cu ei. N’au fost amenințați nici revolte nu s'au făcut de loc nici la Maia nici la Filipești, căci ei prosperaseră mult pe acele moșii. Să examinăm acum dacă proprietarii cari și-ar cultiva moșiile și-am făcut oare mai bine lotuși și țăranilor. Să luăm câteva persoane cunoscute destul de bine în România, pe d-nii Marghiloman, Scarlat Ferekyde, Gazotti, Procopie Dimitrescu și pe fostul prim-ministru George Cantacuzino, etc., etc.. Toți aceștia n’au făcut studii de agricultură, toți sunt licențiați sau doctori în drept, afară de d. Gazotti. Ei bine, este știut că toți aceștia își caută de mulți ani, moșiile lor, prin administratori cu cunoștințe insă agronomice, așa că au incasat îndoit venit de pe moșiile d-lor de cât ar fi luat de la arendași, iar țăranii de pe aceste moșii au imitat cultura cea perfecționată a pământului și au câștigat și ei bani mai mulți, așa că s’au înavuțit. După lucrarea d-lui G. D. Creangă • Proprietatea rurală in România, la pag. 75, se vede că proprietatea mare de peste 400 hectare mai puțin de 40 la sută este cultivată de proprietarii acelor moșii. Pe când peste 60 la sută, adică 2,293,961 hectare sunt arendate, 3,810,351 hectare cultivabile din toată România. Dar ce este mai grav din statistica d-lui Creangă, este că 855—687 hectare sunt stăpânite de străini și că în Moldova mai ales 416—996 hectare sunt in mdinele arendașilor străini, având cele mai mari moșii. Cu legea ia contra trusturilor nu vom împuțina numărul arendașilor străini, ci il vom întrei și împătri, poate, lăsând să se îmulțească mai mult prin sate și pe moșiile arendate de dânșii. Trebuia dată, după cum există o lege care obligă pe proprietarii de moșii ce locuesc in străinătate să plătească fonciera îndoită, tot asemenea se cuvine a se face imediat o lege prin care să se pue un imposit fonciar întreit și împătrit pe toate moșiile cari nu vor fi cultivate de proprietarii lor prin administratori români sau asupra acelora cari nu vor fi arendate la țărani sau la un arendaș român asociat cu cel puțin zece țărani de pe acea moșie, ori care ar fi capitalul țăranilor, destul numai ca arendașul să garanteze proprietarului plata anuală a arendei. Se vor excepta de un astfel de imposit mare fondar : Bătrânii trecuți de 60 ani, infirmii sau cei atinși de maladii grave, femeile, minorii, interzișii și militarii în activitate. Și pentru că după Ani am zis pericolul național este mare, să se declare că toate contractele cari sunt contrarii acestor disposițiuni sunt nule și de nul efect de la 23 Aprilie 1900, și cei cari se vor dovedi că sunt persoane interpuse de arendașii reali, spre a scăpa de plata întreitei foncieri, se vor pedepi de la 1—3 ani închisoare corecțională și la o amendă întreită arenzii prevăzută la acel contract. O asemenea lege va aduce foloase proprietarilor, țăranilor și arendașilor români pe cari se cuvine a’i sprijini și a le veni în ajutor, acum mai ales când sunt închise mai toate carierele și s’a pus o stavilă mare la primirea nouilor funcționari prin legile de admisibilitate. Ce le rămâne românilor de făcut spre a câștiga existența vieței ? Comerțul, industria și agricultura mai ales, căci ea este mai productivă și mai sigură de înavuțit. Regretăm că spațiul nu ne permite a desvolta mai mult această chestie arzătoare. I. I. Heliade-Rădulescu LEGEA pentru desființarea impozitului pe hectarul de pruni și înlocuirea lui printr'o taxă pe decalitrul de țuică Art. 4 până la 7 inclusiv al legei din 4 Februarie 1002, pentru reînființarea taxei pe hectar de vi și de pruni, se modifică precum urmează : Art. 4. Țuica și rachiurile din fructe, până la tăria de 30 grade centigrade, sunt supuse în o taxă în favoarea fiscului de 35 bani de decalitru ; cele ce ar avea de la 30 grade în sus vor plăti câte 2 bani de grad și decalitru. Art. 2. Constatarea și perceperea acestor taxe se vor face de aceiași agențî, in același timp și în același mod in care se face constatarea și perceperea taxei asupra acestor băuturi prin legea pentru desființarea acceselor și înființarea fondului comunal, aplicându-se aceleași pedepse in caz de contravențiuni. Art. 3. Pentru fiecare hectar de vie lucrătoare, se va plăti, în favoarea fiscului, câte 6 lei pe an, pentru dreptul de a fabrica rachiu din produsul viilor, fără a mai plăti taxa pe decargru. Fracțiunile de hectar vor plăti taxa după analogie. Viile maîiniei de o pătrime de hectar vor plăti taxa ca pentru o pătrime. Art 4. — Toți cei cari vor fabrica rachiu de tescovină sau de vin ori drojdii de vin, cari nu ar proveni din viile lor proprii, vor plăti o taxă de 5 bani de grad și decalitru. Ei nu vor putea fabrica asemenea rachiu mai înainte de a fi cerut de la administrațiunea financiară și de a fi dobândit autorizarea de a fabrica. Administrațiunea financiară poate să refuze autorizarea dacă cel ce o cere nu dispune de aparate de destilare cari să îndeplinească condițiunile cerute de regulamentele sanitare și cari nu ar fi prevăzute cu aparatele de control, conform modelelor aprobate de ministerul finanțelor. Fabricarea fără autorizare se pedepsește cu amendă de la 400 până la 400 leî și cu confiscarea cazanelor de fabricare, deosebit de pedepsele prescrise de legea impozitului băuturilor spirtoase, în cazurile de sustragere a rachiului de la plata taxei. Art. 5. Taxa pe hectarul de vis se va înscrie prin matricolele și rolurile de contribuțiune și se va percepe trimestrial după prescripti unite legii pentru constatarea și perceperea contribuțiunilor directe. Până la viitorul recensâmînt general perceperea acestei taxe se va face pe baza înscrierilor din aceste matricole și roluri in vigoare, având dreptul și contribuabilii și fiscul a cere modificarea lor, prin comisiunile anuale de prefacere a contribuțiunilor. Art. 6.—Taxa pe hectarul de vii este scutită de orice fel de zecimi. Art. 7.—Orice dispozițiune de legi contrarii legii de față sunt și rămân abrogate. Art. 8.—Această lege se pune in aplicare cu începere de la 1 Aprilie 1908. Dispozițiuni tranzitorii Art. 9.—Țuica sau rachiurile de fructe, cari au achitat fie taxa pe grad, fie taxa pe hectar după legea anterioară, nu sunt supuse, la punerea lor în consumațiune, ta fei înființată prin legea de față. Proprietarii sau arendașii de livezi de pruni, depozitarii sau întrepozitar’i, cari, la punerea în aplicare a acestei legi, vor avea în depozitele lor asemenea băuturi, sunt obligați ca, până la 4 iunie 1008, să declare administrațiunilor financiare cantitățile ce posed. Aceste declarațiuni sunt imediat controlate și constatate de propușii administrațiunilor financiare. Oricine va fi făcut declarațiuni false, in scop de a arăta cantități mai mari decât cele ce posedă, se va pedepsi cu o amendă egală cu valoarea băuturilor declarate în plus, contravențiunile se constată cu îndeplinirea formelor prescrise de legea asupra băuturilor spirtoase. Art. 10. Orice contravențiuni s’ar comite în scop de a pune in consumațiune, fără plată de taxe, o cantitate de băuturi mai mare decât cea constatată, se va pedepsi în conformitate cu legea asupra băuturilor spirtoase. Art. 11. Orice cantități de țuică sau de rachiuri de fructe aflate în depozite la punerea în aplicare a acestei legi și nedeclarate până la 1 iunie 1908, vor fi supuse taxelor prevăzute în legea de față, mare car! major! fiind, mai pot să se folosească de cunoștințele câștigate in școală, s’a găsit că numărul lor e și mai mic. Congresul învățătoresc din acest an, cercetând căușele, și-a exprimat dorința ca obligativitatea să se întindă până la 18—21 ani, prin școale complimentare (cursuri superioare) și de adult. Aceste cursuri pot fi conduse de învățători! actuali, dar un adevărat progres s’ar obține numai când conducători! acestor școale nu vor mai fi învățător! și la școala primară. Ei s’ar recruta dintre învățători! cu peste 20 ani de serviciu. Prin această măsură s’ar aduce și o mică îndulcire carierei învățătorului, care „căprar a intrat, în serviciu, căprar moare“. Intrucât ar trebue să ne gândim nu la absolvenți! școale! ci la adulți! absolvenți ce! cari trecând prin școală încă n’au uitat cele ce au câștigat in școală și întrucât, pentru prezent, Onor, minister al instrucțiunei a obținut sporirea numărului învățătorilor cu 1000, cele propuse ar fi, cred, realizabile. Nu ar fi bine care ca cele 1000 nouă posturi să fie tot atâtea școale complimentare (școale primare superioare cu ateliere etc. etc.) conduse de 4000 învățători, în vârstă, iar în locul lor să se numească cei 4000 nou veniți. (Marius Duiculescu Dir. sc No. 2. Gângeova (Dolj) NIZV PROVERB JP27 Z1 Nu trebue să fii mai prea depane, mei prea aproape de cei mari. ______________ 0 propunere relativ la școală. Statisticile didactice ne arată cu învățământul nostru deși obligatoriu de 30 ani, încă nu au dat i decât 48—20 la sută știutori de carte. Făcându-se statistica și a ? adulților absolvenți a! școale! pri Consiciu! sângeros DIN SOFIA Sofia, 29 Martie. (NODT AMĂNUNTE) Indignarea ofițerilor.—Acuzăm contra lui Takev. — Amenințări grave ■contra prefectului poliției.—Raport către prinț.—Ciocniri intre militari și civili. —Grija guvernului. — Ecoul presei Ciocnirea sângeroasă intre un ofițer și un ziarist, despre care am relatat în corespondența noastră trecută și care a avut urmări atât de grave, continuă să agite opinia publică din Sofia. Ofițerii mai cu seamă sunt foarte indignați împotriva ministrului de interne Takev, pentru că acesta s’ar fi manifestat în mod ostil față de corpul ofițeresc, numind agresiunea lui Popovici contra ziaristului Stancov, o barbarie. Ofițerii s’au adresat cu o plângere ministrului de rezbel, ca să ceară explicațiuni lui Takev care a permis ținerea meetingului, ce e drept a doua zi, pentru că știa că lucrătorii sunt contra armatei. Cu modul acesta s-a dat socialiștilor prilejul ca sâ insulte armata bulgară. Ofițerii sunt îndârjiți contra maiorului Concev, prefectul de poliție, pentru că i-ar fi insultat față de presă. Ei cer ca prefectul să-și lepede uniforma, să renunțe la epolet, la din contra ii vor smulge epoleții în mijlocul străzii. Comandantul școalei de artilerie unde sub-locotenentul Popovici este profesor, a trimis Prințului un raport oficial în care se spune că Popovici făcând observațiune unui soldat pentru purtarea sa neserioasă și nerespectuoasă în timpul beției, acesta începu să vorbească tare, să ridice capul în sus și să facă strâmbături la spatele ofițerului. Atunci acesta, scos din răbdare, trase o palmă elevului Stoianov. Indignarea crește în ambele tabere, civilă și militară. Ofițerii au ciocniri cu publicul, iar acesta are o atitudine ostilă armatei și nu se oprește de la insulte în contra ofițerilor. Guvernul face tot posibilul să astâmpere patima populară, care în Bulgaria este foarte vie, deoarece nici un cetățean nu rabdă, oricât de sărac ar fi, ca cineva să-l nedreptățească sau să-l umilească. Cunoscând mândria civică a concetățenilor lor, guvernamentalii se tem ca toate aceste tulburări să nu aibă vre-un răsunet rău asupra viitoarelor alegeri. Toată presa este unanimă să regrete incidentele, sângeroase și să acuze pe militari ca samavolnici; o parte acuză guvernul că e vinovat, o parte acuză publicul. „Grajdanii“ zice că in corpul ofițeresc au început să se nască sentimente periculoase libertăților publice. Trebue ca lucrurile să se schimbe. „Reci“ se ridică contra tendinței militarilor de a-și face singuri dreptate și cere ca ministrul de războia să readucă pe militari la legalitate pentru ca să nu se sape prăpastie intre militari și civili. „Cariban“ organul socialist al cărui redactor este Stancev, zice că nu le va fi destul de scump singele pentru a se ridica cu toată puterea contra abuzului milităresc. „Narodni Prava“ zice că regimul democratic debutează cu fapte cari reamintesc regimul stambulovist. „Vecerna Poșta“ dorește ca pentru binele Bulgariei asemenea fapte să nu se mai întâmple, dar se indoește că sub Takev, socialiștii nu vor ridica și mai mult capul. „Vremea“ critică eșirea din legalitate a cetățenilor. “O SERBARE la «Azilul Teodora Cazzavillan» Era la orele 3 et. n. a avut loc în salonul de recepție al „Azilului Teodora L. Cazzavillan“ din Splaiul Mihaiu-Vodă, o frumoasă serbare, cu caracter intim. D-na Teodora N. D. Câmpina, proprietara ziarului „Universul“ a binevoit a boteza pe fiica colaboratorului nostru d. N. G. Marinescu, căreia i s’a dat numele „Teodora“. In același timp mult stimata noastră patroană a bine-voit să boteze și pe mica Paula in etate de 5 ani, fiica d-nei și d-lui I. Francescu din Sascut. Au luat parte la această deosebită serbare peste o sută de invitați, printre cari: d-na și d. Gr. Alexandrescu, mare industriaș, d-na și dr. Mitulescu, d-ra și d. căp. Marini, d-na și d. G. Popovici, d. avocat Anton Antonescu, d-na și d. I. Călinescu, familiile Lăzăreanu, Dobriceanu, dr. Ghimberș, Brătianu, etc.; d. dr. N. Minovici, directorul soc. de Salvare, Ion Popescu primul redactor al ziarului nostru, d-na și d. G. Maioni, administratorul ziarului, d-na și d. Gh. Minculescu, d-na și d. C. Cosca, d-na și d. N. Traian Dimitrescu, d-nii P. Botzan, G. Caliga, G. Parapeanu, V. Rusenescu, B. I Marian, și mulți alți membri ai redacției ziarului „Universul“. Serviciul religios a fost oficiat de P. S. S. Arhiereul Sofronie Craioveanu și de preotul Avramescu de la biserica Brezoianu. D. N. D. Câmpina a oferit tuturor invitaților mărturii de argint, gravate cu numele mirelor botezate, cu numele distinsei nașe și cu data săvârșire a botezului. Micii copilași au fost de o drăgălășenie neîntrecută. S'a servit un foarte bogat bufet de către casa „Th. Dimitrescu și Theofilescu“. Generoasa noastră patroană, d-na Teodora N. D. Câmpina a oferit prețioase daruri micuțelor fine, iar seara, a oferit invitaților o masă comună la restaurantul Iordache. D. Cosăcescu propune ca adunarea să dea descărcare consiliului și sa numească o comisie de cinci, care într’o viitoare adunare" să avizeze asupra mijloacelor necesare pentru propășirea societăței. Propunerea se admite. Se aleg in comisia d-nn: general Năsturel, N. Cosăcescu, Brătilă, Sava Grigorescu și Dimitriu. . Se decide ca viitoarea adunare generală să se țină la 4 Maiti, orele 3 după amiază. Se procede la alegerea a trei membri în consiliul de administrație în locul d-lor col. Cioran, G. Davidescu și Petre Ionescu cari se realeg. Se realeg de asemenea censor d-niî Ch. D. Staicovici, C. Babeș și Al. Simionescu și censor supleanți d-niî G. G. Mihăilescu, L. Antonescu și dr. Baican. Ședința se ridică la orele 12 jum. Mes. Baierfliev m ă. Kalinov, primul-ministru fotaliar Un ziarist din opoziție a avut alaltă erî un interview cu d. Malinov, intrebându-1 asupra datei alegerilor. Primul-ministru a desmințit știrile date de ziare cum că alegerile vor fi in Maiü. Data când se va disolva Camera szambulovistă pentru a se începe noune ,alegeri generale nu s’a fixat incă. Ele nu se vor face așa de curând. La Întrebarea de ce nu se duce in turneu de agitație electorală, șeful guvernului a răspuns că fiind ministru nou, are așa de mult de făcut și de rezolvat ca lucrări curente, încât n’are timp să se ocupe cu turneuri electorale, s’au rostit 106 discursuri. Pentru , au vorbit 10 deputați, contra 96. Dintre discursurile rostite contra, 152 au fost ale deputaților maghiari, 42 ale deputaților naționaliști, iar 2 ale croaților. In ședința de ieri deputații au terminat și desbaterea pe articole și , astfel azi va începe vacanța ie i sărbători. j ,*. Flota germană va face la ] cursul lunei Mai manevre inr marea nordică sub comanda principelui Henric de Prusia, frati!* imnăratului Germaniei. „*» Cu ocazia unei escursiuni cu barcane lacul Slepanowo, din Posen (Germania) s’au înecat patru fete în virstă de câte 47 ani, cari nu știau să vâsleze. Cadavrele au fost pescuite a doua zi. "Ziarul «Az Ujsag» din Budapesta publică o scrisoare a unui distins bărbat de Stat, în care se zice că coaliția a eliminat in pactul încheiat cu Coroana, toate cererile ei militare. In acest pact nu se face amintire de comanda maghiară, privitoare la urcarea contingentului actual. Coaliția recunoaște în mod formal că ține urcarea de necesară și că guvernul se obligă a face să se voteze la timpul său urcarea contingentului. Despre concesiuni naționale in schimbul urcărei nici pomenire. Această scrisoare, prin care se scoate la iveală neputința guvernului actual față cu Viena, produce o senzație enormă. Cea mai de căpetenie și urgentă lucrare a viitoarei sesiuni parlamentare ungare va fi desbaterea și votarea budgetului pe 1908—1909. După aceasta Camera va lua in desbatere reforma dărei. Despre durata ședințelor viitoare cercurile conducătoare insă nu sunt în clar. Președintele Jusțin și-a exprimat dorința ca Camera să să țină zilnic două ședințe : dimineața deja 10—2 p. m. și după- amiaza deja 4—8 oare seara. S'au ivit incă păreri in sânul partidului kossutist, ca deocamdată să sa țină numai ședințe de câte 5 ore și numai mai târziu să se prelungească ședințele. O decisiune definitivă se va aduce într’o amsfătuire a biroului Camerei. O CV GUSTART? PS MX Castitatea trebue să fie o delicioasă virtute pentru o femee frumoasă care simte orice noblețe, în inima ei. Aprobarea gestiunei final citire.—Înființarea casei de ajutor pentru muncitori dri dimineață s’a ținut la camera de comerț din Capitală, adunarea nerală a „Uniunea industriașilor din România“, sub președinția d-lui Gh. G. Assan, președintele Uniune!." " Adunarea a aprobat gestiunea financiară pe anul 1907 și a reales !* comitet pe d-nii I. G. Cantacuzino, Jean Catz, Chr. Staicovici și Bragadiru al căror mandat expiră. ¥ *t # • Apoi adunarea a discutat proiectul pentru Înființarea unei case de ajutor în caz de accidente pentru muncitorimea industrială. „Universul“ a vorbit mai demult despre modul de organizare al acelei case care, departe de a urmări vreun scop de câștig, va ajuta, în schimbul unei plăți neînsemnate, pe muncitori de nenorocirile inerente ocupațiunilor lor. Pe lângă aceasta, societatea ce nu înființează va căuta ca fabricele și atelierele să fie instalate în condiții mai avantagioase așa încât accidentele să fie înlăturate pe cât va fi mai cu putință. Fabricele și atelierele cele mai bine instalate vor plăti premiile de asigurare cele mai mici. Adunarea a aprobat proiectul in întregime. Casa de ajutor va funcționa sub auspiciile Uniunea industriașilor, din momentul când salariile asigurate vor atinge cifra de 2 milioane lei. Această sumă se va putea subscrie într-un timp scurt, dat fiind că unele fabrici mai mari plătesc singure salarii de câte 3.400.000 lei lucrătorilor lor. Adunarea a însărcinat comitetul Uniune cu organizarea casei de ajutor conform regulamentului votat.Mas. Rcp. TiMiTliair ai soc. «Viațai» Eri dimineață s'a ținut adunarea generală a acționarilor soc. „Viața“, în localul Camerei de comerț din Capitală. Au fost prezenți vre-o două sute de acționari. Sa cere amânarea ședinței pentru Duminica viitoare. Propunerea pusă la vot se respinge. D. G. Many, administrator-delegat, dă citire raportului consiliului de administrație. Din acel raport rezultă că în anul acesta societatea nu a realizat nici un beneficiu net. Aceasta a provenit, explică d. G. Many, din cauză că societatea a plătit mai scump decât de obiceiü nu numai grâul ‘și făina, dar și combustibilul și furajele. * Afară de aceasă societatea n’a ridicat prețul pâinei decât atunci când a văzut că prețul grâului nu prezintă nici o tendință de scădere și a fost nevoită să respecte angajamentele cu diferitele instituțiuni, furnizându-le pâinea sub prețul pieței. D. Manu dând aceste detalii adaugă că scopul «Vieței», mai presus de orice câștig, a fost de a furniza cetățenilor o pâine bună și care să nu fie lipsă la c&star. Societatea și-a atins cu prisosință scopul și grație concursului ce l'a dat primăriei, în nenumărate rânduri a isbutit, să prevină grevele cu cari amenințau brutarii și a menține prețul pâinei pe o scară mai resonabilă. D. Cordescu aduce mulțumiri d-lui Manu și consiliului de administrație pentru munca depusă, și aceasta cu atât mai mult cu cât conducătorii societății n’au primit nici o plată sub nici o formă pentru munca lor. Totuși, adaugă d. Cordescu, deoarece sunt nemulțumiri printre acționari, ar fi bine ca să se formeze o comisie de zece care să verifice gestiunea consiliului de administrație. D. Manu, fără a se opune instituțirei comisiunei de verificare, cere ca adunarea să dea descărcare consiliului de administrație. D. Sava Grigorescu critică activitatea consiliului de administrație, și in deosebi atacă pe acei din membri cari nu s’au interesat de aproape de mersul treburilor. Despre aceștia spune că ar fi bani de gonit pe fereastră. Parte dintre asistenți subliniază spusele d-lui Grigorescu prin aplauze, alții protestează. Se naște un tumult. D. Chr. Staicovici, censor, protestează de asemenea spunând că membri vizați de d. Sava Grigorescu sunt persoane de seamă, de o cinste incontestabilă și ca atare au dreptul la respectul tuturor. Afirmă ca la șoc. „Viața“ totul s’a petrecut în cea mai desăvârșită regulă. Declară că agitația făcută de un număr restrâns de acționari contra consiliului de administrație , fără teme î n lămurire (Prin poștă de la coresp. nostru particular). Craiova, 29 Martie. Corespondenții ziarelor «Dimineața» și «Viitorul» găsesc cu cale de la o vreme să’șî inducă cititorii în eroare —ca să-și justifice neglijența față de redacțiile ziarelor la care colaborează,spunând că, informațiile din Craiova ale „Universului“, sunt sau de domeniul fanteziei, sau inexacte. Dar, pentru o mai bună lămurire, vom trata numai două cazuri din cele mai recente : Cartelul „Dimineața-Viitorul“ vorbind de flirturile săvârșite de Nicolae Tașcu tocmai a treia zi după ce apăruse în „Universul“ o complectă și sinceră descriere a faptelor, susține neseriozitatea relațiilor, scăpând din vedere că cele arătate ulterior de dânșii, era o copie fidelă a celor descrise cu 3 zile înainte de „Universul.“ Vine apoi antrefileul „greva măcelarilor,“ caz tratat iarăși numai de „Universul.“ Cartelul „Dimineața-Viitorul“, care și de rândul acesta scăpase trenul, întrebuințează iarăși vechiul clișeu : „Știrea este de domeniul fanteziei“. Dar fiind-că clișeul se banalizase printr’o deasă întrebuințare și începuse a fi suspectat chiar de cei din redacție, corespondenții caută o scăpare prin tangență și adaugă: „Măcelarii au luat parte la licitațiile pentru închirierea gheretelor, dar licitațiile au fost mereu amânate“. Ca să nu revin asupra unor fapte cunoscute cititorilor și pentru ca să nu abuzez de spațiul prețios al gazetei, incheia în câteva cuvinte și pentru totdeauna cu desmințirile ridicole ale celor două corespondenți. Relațiile date de mine au fost absolut exacte și ele n’au păcătuit decât prin faptul că au apărut intâiți în „Universul“. Lucilius. ȘTIRI DE STHEIATATE — Prin poștă — Curtea cu jurați din Loeben (Austria) a condamnat la 15 luni închisoare pe escroaca internațională Elena Vogt. După expirarea pedepsei ea va fi extrădată tribunalului din Berlin, unde va fi judecată, împreună cu soțul ei, pentru escrocherie. In tot timpul șederei familiei imperiale germane la Corfu, carnea va fi furnizată de o mare firmă din Viena. In luna August 1908 se va ține la Budapesta al XIII-la congres internațional al medicilor. Programul acestui congres a fost distribuit zilele trecute în 20.000 exemplare, în toate țările din lume. Comitetele din străinătate s’au constituit zilele trecute. „*» Principesa Gisela a Bavariei a plecat la Ierusalim, unde va sta zece zile, de unde se va duce in Egipt și apoi la Constantinopol. Sultanul și-a exprimat dorința ca principesa să descindă la Vidiz- Kiosk, dar ea a refuzat, declarând că voiajează incognito. Ziarele din Budapesta anunță că contele Nako, guvernatorul din Fiume,și va da în curând demisia. In jocul sau guvernul va numi pa contele Wickenburg. Camera ungară s’a închis. Cu acest prilej un ziar maghiar face următoarea statistică: Discuția revizuirei regulamentului s’a început la 24 Februarie și a ținut până la 9 Aprilie 1908. Proiectul s’a discutat în 36 de ședințe și «¥air& MsrMvasă Begios ISHsaveta» In soc. regionale s'au mai înscris următoarele persoane : D-niî: Diamandi Gheorghiu, Seb. Schwartz, T. I. Teodorescu, M. Saltzmann, L. Chaiss, C. Loewenton, C. Heilesr, G. Niculicî, M.M. Stahlberg, P. M. Stahlberg, I. Iscovitz, I. Lembovitz, I. N. Iacobescu, V. Ion, V. Zoltan, Aurelia H. Gojila, Ap. Constantin, Al. Guiscă, W. Hirschofn, I Constantinescu, St. G. Moldovan, N. Ghețianu, N. Vasilescu, Mih. Ursescu, Sp. P. Levendis, I. Stambulgiu, Jeanette Teodorescu, Paula Axelrad, A. Teodorovici, L. P. Teodor, Elena Constantinide, S. Silberstein, Gr. Bezanoff, Aneta Bezanoff, Elisa Fried, A. Luzatti, S. Sagail, Th. E. Lambrinos, Leon Hirschen, Fani L. Hirschen, H. Heks, Gh. M. Mănescu, 52 Eroare fatală Roman de William Le Queux XXV D. Inwood era in biurou însă voia să știe de mai înainte ce dorea Bob. — Spune-i că vreau să-i vorbesc intr’o chestiune foarte importantă și că n’am să-l răpesc mult timp, zise Bob către servitor. După câteva minute fu poftit înăuntru Inwood ședea la biuton și de îndată ce văzu pe Mackinlay se rădică și îl salută ceremonios. — D-ta dorești să ’mi vorbești, d-le Mackinlay. Insă permite-mî a te ruga să isprăvești cât de curând căci am mult de lucru in dimineața aceasta. — Domnule Inwood, am venit sa-ți fac o întrebare cu privire la «eea ca s’a petrecut nu de mult în casa dumitale, zise Bob prefacându-se a nu fi observat lipsa de curtenie a lui Inwood. — Dacă e așa, poți să mă cruți de această deranjare căci eu nu mai mă ocup de afacerea la care fac aluziune. Trebue să știi că am încredințat-o unui avocat. — Dar scuză-mă, această chestiune te interesează atât pe d-ta cât și pe... amicul nostru comun Royston. „Eu nu vreau să fiu în nici un mod agresiv și, pe de altă parte, nu pot să cred că acum, când a trecut prima impresiune, d-ta mai poți să ai atitudinea de la început. „Te rog... adaogă dansul văzând că Inwood vrea să-l întrerupă, înțeleg prea bine că, sub impulsiunea momentului, când ai văzut pe Roy în mâinile poliției și a aflat modul suspect în care eștie din casa d-tale, înțeleg zic că te-am purtat cu el așa cum știi, deși nic! așa nu trebuia să-l învinovățești de furt, căci d-ta însuți îi dăduseșî acea sumă cu câteva ore mai înainte... — De unde ai putut să ai d-ta această informațiune , întrebă Inwood cu asprime. Pe cât se pare, d-te eșt in contact cu acel individ și'l ajuți ca să scape de justiție. „In așa caz, scumpul meu domn Mackinlay să’mi da! voie să’ți amintesc că d-ta ești complicele acelui infam și vei putea să ai onoarea d’a ședea cu dânsul la banca acuzaților de îndată ce poliția o va prinde. Bob observă că făcuse un pas greșit insă nu se dete biruit. Ba încă, fără ca fața să i se schimbe câtuși de puțin, respinse repede: — Pot să-ți dau cuvântul meu de onoare că nu știu unde se află Roy Royston, tot așa cum nu știme! d-ta. — Adevărat ?! zise Inwood cu ironie. Bob nu luă în seamă și urmă • — Insă nu pentru asta am venit acum aci. Aș vrea să’ti fac o singură întrebare. Când poliția a început să facă cercetări, a descoperit în acea cameră sau în împrejurimile ei niște urme de degete. E adevărat aceasta ? Numai atâta vreau să’mi spui. — Cum iți spusei, nu mă ocupau de această afacere ci justiția. Și apoi ce trebuință are cineva să"și bată" capul cu aceste urme când ucigașul a fost găsit cu mâinele pline de sânge ? „Ah ! dacă n’ar fi fost atât de nătărău polițistul acela, in acest moment amicul d-tale ar fi fost judecat, condamnat spânzurat și înmormântat, și lumea ar fi azi scăpată de un criminal. La aceste cuvinte, Bob simți că i se urcă sângele la creer. Mânile’î tremurau foarte tare. Insă făcând asupra-șî o sforțare, putu să’și redobândească liniștea, după care zise domol. — Mi se pare că d-ta uit! maxima engleză după care un om nu trebue să fie considerat vinovat până la proba contrară. „Și d-ta, domnule Inwood, nu pot să dovedești că Royston a comis crima. Insă n’am răspuns încă la întrebarea mea. Sau descoperit acele, urme? — Nți mai spun o dată că nu am de gând sa’ți răspund. Toată afacerea aceasta îmi face rău și nu vreau să mai știu de ea. „Dacă ti să a! această informație, duce la poliție și ea va ști ce poate să’ț spună și ce nu. Nu mai sta ac! ca să mă fac! să’mi perd timpul cu întrebările d-tale zadarnice și nejustificabile. Bună ziua. — Așadar refuzi a’mi da această mică informație ? — Refuz, d-le, și’mi permit chiar să’ți spun că vizita d-taie im! dă multe de bănuit. — Nu te îngriji de asta. Te rog numai să urmărești încă un minut raționamentul meu. D-ta a arătat o ciudată și neașteptată ură contra unui om care ani îndelungați, aproape din copilăria sa, a fost cel mai bun amic al d-tale, care nu ți-a făcut nici odată vr’un rău cât de mic ba încă a fost odată logodnicul aceleia care trebuia să țî fie apoi soție. — Ahim! mai amintești și de asta !.. întrerupse Inwood. Și fața lui luă o expresie și mai aspră ,ca înainte. Insă Bob nu se descurajă și continuă : — D-ta cunoștea" greutățile bănești ale lui Royston și, cu o aparentă generositate, i-ai venit în ajutor pentru ca după câteva ore să întorc contra lui, ca armă teribilă, această generositate. „Eu nu pot să înțeleg din ce motive ai tratat în așa mod pe omul in care avusese până atunci cea mai deplină încredere. Numai Dumnezeu poate să știe!.. „Insă ceea ce voiu declara or! când și or! cui, este că Roy n’a comis nici o crimă, nici o faptă rea și asta o ști! bine și d-ta care-1 acuz !.. Din fericire o așa contrazicere remâne in sarcina conștiinței d-tale. — Domnule Mackinlay, d-ta ar fi trebuit să te fac actor. Pe scenă ai face o frumoasă figură, esclamă Inwoood. Și ca avocat ar fi fost bun. E păcat să se piardă un talent ca al d-tale. Dar acum du-te și"țî vez" de nevoi. La drept vorbind, nu'mi pare rău că a venit pentru că voiü putea sa dau poliției un indiciu care'i va folosi desigur. Așadar poți să pleci. Mackinlay eși fără să mai zică o vorbă. Nu făcuse nicio ispravă și totuși era mulțumit că’și revărsase ce avea pe inimă. Ajungând în stradă, stătu un moment la indoeala apoiluă o birjă și se duse la poliție. Aci.întreba de inspectorul Desborough. Acesta era in biuroul sau unde Bob fu introdus imediat. El intră imediat în materie zicând : ... — Domnule Desborough, am venit să-ți cer în sinceritate o informațiune in privința crimei de la Cumberland Terrace. (Va urma) ♦ Sunt rugați d-nnî abonați, cari fair reclamațiuni sau cer schimbări de adresă» să bine-voiască a trimite la Adție totdeodată și eticheta pe care este imprimată zilnic adresa, spre a se putea da curs repede reclamațiilor și a mi se face infrzieri cu trimiterea ziarului la noua andresai-